Nulii XVI. ARADU, 20. Septemvre. (2. Oct.) 1892Nr. 38 ...

[Pages:8]^ \ n u l i i XVI.

ARADU, 20. Septemvre. (2. Oct.) 1892.

Nr. 3 8 .

BISERICA si SCOL'A.

Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.

Iese odat in sept emana:

DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI.

Pentru Anstro-Ungari'a : Pe unu auu 5 fl.--cr., pe 1/2 auu 2 fl. 50 cr.

Pentru Romani'a si strainetate: Pe unu auu 14 fr., pe jumetate anu 7 fr?nei.

PRETIULU INSERTIUNILORU: Pentrn publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl v. a-

Oorespondentiele s? se adreseze Redactiune* ,,BISERICA si SCtJL'A."

?r b a n i i de prenuui eratinne la TIPOGRAFl'A DIECESANA in ARAD.

N. 1070./pl 1832.

Cerculariu,

eatra tdte of?ciele protopreshiterale de pe teritoriulu consistoriului Oradea-mare.

si parochiale gr. or. din

In legtura cu cerculariulu Pres?ntiei Sale Dom nului Episcopu diecesanu dto 8/20 iuniu a. e. Nr. 2 5 6 4 . Pres. prin acest'a Vi-aducu la cunoscintia, c? in calitate de vicariu episcopeseu si presiedinte al Consistoriului Oradii-meri, cu credini'a in Dumnedieu, cu iubire catra s?nt'a causa, creia din increderea comuna sunt angajatu, si cu speranti'a in spriginulu valorosu alu inteligintiei preotiesci si mirenesei, dar mai pre sus de tdte alu Domniloru pro topopi si inspectori de scdle, -- astadi mi-am inceput activitatea.

P. T. D. D. Protopopi acest'a o vor comunica Of?ciiloru parochiale din submanuatulu protopopiatu spre scire si acomodare, av?nd despre efectuire a raporta aicea, in restimpu de 15 dile.

Oradea-mare, 1892.

3 1 . Augustr?, (12. Septemvre.)

Iosif Goldisiu, m. p .

archimandrit, vicariu episcopescn

Epistolele paroclralui betranu. /

IY.

Iubite nep?te ! Ti-am remas detoriu in epiissttoollaa mea din urma cu unu lucru mare, si anume, c? se-ti scriu, cum gandescu eu in gandulu mieu, ca s'ar pot? se facem, c? sc?lele n?stre se fia cercetate de toti pruncii obligai prin lege a umbla la sc?la.

De grea detoria am se-me plateseu de asta data. Me mangaiu inse cu ?mprejurarea, ca la pla-

tirea acestei detorii avem se contribuim muli, avem se contribuim toti. Eu voiu incepe a contribui cu puti?n, c? se pota contribui alii cu mai multu.

O vorba vechia din betrani ne spune, ca ,,oniulu umbla totdeun'a se afle binele, dar din nefe ricire nu nimeresce totdeun'a calea, carea duce la bine." Si asia mi-se pare mie, o p?tim noi cu frecuentarea sc?lei. Dicea poporulu nostru din be trani, ca precum a trit tat'a si mosiulu si stremosiulu, vor trai si pruncii notri. Si cu adeverat, ca pre acele vremuri pote ca se va fi si potri^yj^ ji^ta. dicet?ria. Acum inse cu lumea acest'a noua si at?t de mult schimbata facia de feliulu lumii din betrani, dicetdrea acest'a nu se mai potrivesce, si nu se mai pote potrivi. Astadi s'au inmultit in mare mesura trebuintiele tuturor ?menilor, ?r pam?ntulu, si isv?rele de caseigu au remas tot cam acelea. Si de aici vinu apoi multe necazuri. ?nainte vreme portau ?menii notri haine si inealtieminte fcute de d?nii,, ?r astadi numai pre panza, pre haine, pre cisme, si papuci, cumperati dela orasiu se cheltuiescu mulime de bani. Aceste cheltuieli mrite si pre alocuria ajunse la moda la poporulu nostru, - cu cascigurile, cu cari ne-am indatinat din betrani, -- poporulu nu le va mai p?t?^se-le pre?nt?mpine. Si deci cu modulu nostru de.,rWare,- cu carele ne-am tredit din betrani, nu mai p?tem cascig? at?t'a, c? se potem acoperi cheltuilele destul d,e'mrite ale vieii de astadi; ?r mijloculu, prin carele am pot? se ne insusim unu modu de g?ndire, si de lucrare de seam'a vieii de astadi, este numai sc?Ta. Si eu am bgat de seama, ca sc?lele n?stre jconfessionale potu se faca buna slujba in ac?sta privintia. In satulu vecinu, vor fi cam diece ani d'atunci, a venit unu invetiatoriu teneru, dar forte indemanatecu la oltoitulu pomilor si la legumaritu. A inceput a oltoi cu pruncii pomi si a planta legume, mai antaiu in gradin'a sc?lei, si dupa ce au vediut omenii din satu folosulu pomilor buni si al legumelor, -- s'au luat de seama, si au fcut si ei asemenea.

Si se vedi minune, de vr'o doi, trei ani dmenii

Dupa ce m'am pltit de acesta datoria se-ti

nu mai cumpera nici cepa, nici alte legume dela mai scriu un'a. La noi se ?ncepuse pre ici, pre colo,

-orasiu, ci le an tdte la indemana in grdinile lor. ca unii si alii se nu mai tiena sfintele posturi, asia,

Apoi pre langa acestu eascigu al dmenilor in bani, precum le tieneau betranii. Acum m'am bucurat mult,

mai are satnlu intregu unu folosu si mai mare : s'a -- audind ca a venit o astfeliu de vreme, ?nc?t au

schimbat faci a satului, si unde mai naiute cresceau inceput se postesca, c? se-se curetie de pecate muli

buruieni, acum crescu pomi nobili si legume bune, dmeni, cari pana aci de buna seama n'au voit

?care insemneza, ca satulu s'a civilisat. Apoi totu se pretiuiesca postulu. Audu adec, si cetescu, ca este

acelu invetiatoriu a mai fcut un'a, -carea pana la in tier'a nemtiesca unu popa-doftoru cu numele

densulu era ne fcuta. A semenat adec pamentulu Kneip, la care merge mulime multa de omeni mai

dascalescu cu trifoiu. Au vediut dmenii, ca trifoiulu cu seama din cei avut?, c? se-se vindece de balele,

face buna slujba, si indata au inceput a semen? si de cari patimescu. Me bucur de acest'a cu at?t mai

ei, si acum tote vitele din satu sunt mai frumdse, ; tare, ca audu, ca acelu popa vindeca bolnavii, cari

si se vendu mai cu pretiu.

' mergu la densulu, cu postulu, si cu aceea, ca-ii

Si pentru ca vorbescu de vite, de trifoiu si de ! pune, se-se preumble desculi prin erba uda. Si lup6me, se-ti mai spunu unu lucru, carele este asia, crulu acest'a nu este gluma, ci este in adeveru asia, cum ti-lu spunu eu. La noi in tiera se aducu multe precum ti-lu scriu eu.

portocale din Itali'a primaver'a prin postulu Pasci-

Audind acest'a am g?ndit tot de odat in gan-

lor, si se vedi minune, o portocala, adusa cale at?t dulu mieu, ca este de buna seama norocu pre noi

de departe se vinde cu c?te 2 cruceri, er unu meru si pre poporulu nostru, care postesce, ca nu are t r e -

crescutu la noi acas, daca este frumosu, se vinde buintia, se merga la acelu popa daftoru, c? se-se

cu 4 -- o cruceri.

tamaduiesca de vre o boia a s'a postind si umbl?nd

Acest'a dupa mine insemneza, ca cine se o?cupa cu prsirea pomilor nobili pdte se aiba mare folosu, mai cu seama ca astadi se tramit pomele bune

descultiu. Ce vor mai dice la acest'a dmenii, caror'a le

place, se cartesca improtiv'a posturilor ?

pana in cele mai deprtate orasie.

In timpulu din urma s'a scumpit carnea de vita, si vitele nostre au mare cutare. Se intreba dmenii, ca de unde se vina acesta scumpete, si pare ca nu potu se-i dea de rostu acestei intreb?ri. Et1 m'am g?ndit deci, se-i aflu pricin'a. Si eta ce am aflat: s'au str?mtat pasiunile, pentru ca s'au inmultit 6menii in tiera ; si strimtandu-se pasiunile, s'au imputienat vitele. Si intre astfeliu de ?mprejurri vom pote cresce vite numai asia, daca ne vom de prinde se seman?m trifoiu, burgundi, napi si altele, si daca vom ?ngriji, c? se ?mbuntim si soiulu de vite cu unu soiu, carele este mai bunu si mai cutat la vendiare.

Ti-am scris multe de tdte pana aci, iubite nep6te, dar nu mi-am pltit datori'a. Nu ti-am spus adec, cum se facem, c? scoTa se fia .mai cercetata. Se-ti spunu deci ceea ce sciu si in ace's'ta privintia. Eomauulu are o vorba scurta si buna, carea dice, ca ,,de bine nu fuge nimenea," -- si ca binele lu-cauta t6ta lumea, si unde senite, ca este, se duce de buna seama dupa elu. Apoi se-ti mai spunu un'a, si an u m e : ca la dascalulu, de carele ti-scriu, cu pdme bune, cu legume, cu trifoiu, este totdeun'a* scoTa plina de prunci. Pentru ca dmenii au vediut, ca ceea ce au invetiat pruncii dela densulu este bunu si folositoriu, si aduce pane si bunstare la casa. Cu c?t vom ?ngriji deci, c? ceea ce se invetia in sedla, se aducem in legtura mai mare cu vieti'a, si cu cat prin invetiatura si prin o buna crescere vom in vetia pre prunci a cundsce pre Ddieu : -- cu at?t socotesc eu, ca scol'a va fi tot mai cercetata.

Comenius.

Biografia si privire generala preste operele sale.

(Continuare si tine.)

c) S c o l ' a l a t i n a urmeza dupa scoTa na ionala. In acesta sc6la trebue se se cultive cu deo sebire judecat'a si raiunea elevului. Fiesce-care orasiu se aibe c?te o sc61a latina cu siese clase. Numirile claselor sunt: Grramatic'a, Physic'a, Mathematic'a, Ethic'a, Dialectic'a si Rhetoric'a. Obiectele de ?nvetiament ale scolei latine sunt aceste: limb'a ma terna, latina, elina si hebra'ca; apoi dialectic'a, retoric'a, aritmetic'a, geometri'a, music'a si astroromi'a. Fisic'a, istori'a moral'a si teologi'a biblica inca se tien de obiectele acestei scdle. Deprinderile gimnas tice, jocurile si excursiunile asemenea trebue se se suscepa in cadrul vieii colare. At?t ?nainte de amedi, c?t si dupa amedi se vor tiene c?te trei dre de prelegere. Metod'a si in scoTa latina trebue se fie acest'a: intai cun6scerea obiectelor, apoi invetiare vorbelor.

d) S c d 1 'a s u p e r i d r a sau academia are se rpresente studiile universale sau sciintiele pro prii./ In fiesce-care provincie trebue se existe c?te o academie. Comenius nu expune in special metod'a ?nvetiamentului superior, ci numai observa, c? pre langa academie ar fi necesar se se infiintieze in fiescecare stat c?te o asoc'atiune scientifica sub numirea de ,,Collegium Didacticum" sau ,,Schola scholarum-8 Acesta societate ar ave se intrun^sca pe toti invetiatii.

Anuln XVI.

B I S B B I C ' A si S C O L ' A

299

Prin aeest plan de e-rganisare Comenius a f ndstra ca carte, dupa care se se urmeze dilnic a-

cut din sc6l'a poporala bas'a celoralalte institute de siediarea r?nduelilor bisericesci. Prin acesta s ar su

invetiament mai superidre. El cere dela srdl'a popo prima unele nepotriviri in asiezarea ritualului de pe

rala, ca' se provada pe elevii sei cu o c u l t u r a la unele locuri si Biserici din Regatul Rom?niei si

elementara relativ completa. Scdl'a poporala a deve s'ar meninea si unitatea represintarei Cultului cu

nit un institut pregtitor pentru celelalte scdle mai tot Ortodoxismul. Noi Rom?nii pe timpul predomi-

?nalte cu deosebire prin introducerea limbei materna, narei Slavismului in Biserie'a n?stra naionala, am

si a cnnoscintielor reale. Afara de aceste inse Co intrebuintiat si tipicul tot in slavonesce. Apoi fiind-ca

menius cere de a-se propune in scdl'a naionala si at?t ritualul bisericesc, c?t si invetiaturile tipicale,

elementele tuturor sciintielor si artelor, c?te sunt in fiind in limba streina si nentiel?sa de clerul naio

ns astadi in scdlele ndstre inferidre si superidre. nal, nu le pricepea, pentru aceea si renduelele bise

Apoi el mai recomanda si invetiarea limbilor strine, ricesci se asiediau, Dumnedieu mai scie cum, dupa

inse n u m a i i n m o d f a c u l t a t i v . In fine Co priceperea si bunul simtiu al clericului. Cea d'int?i

menius a fcut din scdl'a poporala bas'a organismu incercare de a rumanisa cultul la noi a fost, de a

lui seu colar prin aceea, c? pe larga metod'a cea se imprima tipicul in rom?nesce. Asia sciu, c? de si

sintetica a mai cerut si m e t o d ' a c o m p a r a Mineile se imprima inca la Buzeu tot in slavonesce,

t i v a , sau dupa cum el o numesce ,, m e t o d a tip"'cui din ele si vietiele Sfinilor sunt in rom?nesce.

e n c i c l o p e d i c a . " Comenius afirma, c? sc'intiele si artele pana acum nu s'au propus in mod enc'^opedie, ci numai fragmentar, si de-aceea lipsea preste tot cultur'a omnilaterala, pe carea se se pdta ^adi mai departe. Studiile intregei viei, dice Comenius, sunt de a-se arangea astfeliu, in c?t se faca tdte o enciclopedie, in carea nimic se nu fie, ce nu se de riva din radecin'a comuna. In acele, continua el, ca ?n tot at?tea cdle diverse, nu voim a-se propune cunoscintie diverse, ci unele si sceleasi cunosc*nuie in m o d d i v e r s . Sub metod'a encic'oped;ca Co ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download