Recreatia mare

CLASICI ROM?NI

Mircea S?ntimbreanu

RECREA?IA MARE

Motivarea absen?ei

Era o incredibil? dup?-amiaz? de noiembrie, b?ntuit? de

funigei ?i de aroma tuf?nelelor, c?nd cerul ?nsu?i, uns cu mierea ultimilor faguri de var? se amestec? ?n via?a ta particular? ?i intim?, ??i d? o mie de motive s? zaci pe banca tras? la soare ?i, ?n acela?i timp, o mie de ghion?i s? pleci, s? te tot duci, s? nu te mai opre?ti... Ceas de cump?n?, de lenevie ?i dor de duc?, de remu?care c? nu faci nimic ori c? faci ceva, totdeauna parc? altceva dec?t s-ar cuveni, ?nf?urat ?n dulce mantie de lumin? ?i pace. ?i poate nimic nu seam?n? mai mult cu hoin?reala dec?t o astfel de tr?ndav? visare... Te sim?i pe fundul unei b?rci, t?r?t la ?nt?mplare, f?r? v?sle, spre larg, mereu spre larg, acolo unde nu e nici durere, nici ?ntristare, nici ascultare, nici absentare, ci numai lenea cea f?r? de sf?r?it... Plus un otgon, o sforicic? am?r?t? ce te ?ine, totu?i, priponit ?i care te smuce?te brusc, taman c?nd lumea ?i-e mai dag?. E ?coala, Mi?ule, care a ?nceput de dou? luni, ?coala spre care ai plecat de dou?-trei ceasuri, ?coala care nu

5

Mircea S?ntimbreanu

?ine seama de funigei, de mierea cerului, de bl?nda v?slire spre nic?ieri... ?i ?n ceasul rotund, ca un inel de aur al zilei, aici e ?tirbitura! N-ai ce face, Mi?ule, n-ai ?ncotro, c?ci din splendoarea zilei acesteia, acolo, la 300 de metri distan??, la ?coal?, nu r?m?ne dec?t o rubric? ?i din tot curcubeul acestui chiul, miraculos topit ?n frunze galbene, crizanteme ro?ii, meri?or verde ?i dalii lila, r?m?ne doar zgaiba aceea neagr?, de ne?ters: absen?a. ?i unde e absen?? e sau ?ntristare sau... motivare, nu? Ba bine c? nu...

Soarele scap?t? o clip? ca pentru bezeaua de desp?r?ire. Pa, Mi?ulic?, pa! Care va s? zic?, dac? e ora 4, e ora a treia. S-a dus ziua. ?i pentru ?coal?, dar ?i pentru m?ng?ioasa plutire ?n neant. ?i e ca ?i cum ar fi venit ceasul socotelilor. Motivarea. S-a risipit tronul ?mp?r?tesc al dup?-amiezei. Iat? catedra.

-- Am fost bolnav? Copil?rii, motivare de br?nzoi... Nu s-a sim?it bine mama? ,,Salvarea" care n-a nimerit blocul U 28? Bun?, dar chestia a spus-o ?n octombrie. Broasca la u?? care s-a blocat? Robinetul de la baie ce nu putea fi ?nchis? Alte ,,defec?iuni tehnice"? Prea cunoscute. Altceva ar trebui, altceva s? rup? inima clasei, s? dea ?n lacrimi b?ie?ii, s? hohoteasc? de pl?ns fetele, apoi s? se bucure to?i, ?n frunte cu tovar?ul profesor, c? Mi?u a sc?pat cu via??, s?-l m?ng?ie, s?-l ?ncurajeze, ba chiar s?-l felicite to?i. O ?nt?mplare, a?adar, grav?, neobi?nuit?, poate eroic?, ?n orice caz extraordinar?, ?i nu un pric?jit de pretext, chitan?a ridicol? ?i banal? a chiulangiului ?ncep?tor... Se pune ?n mi?care, porne?te, se ?nv?rte mintea lui Mi?u ca o roat? de tombol?. Care e biletul c?tig?tor? Un copila? g?sit?

Un orb condus acas?? O serviet? cu bani dus? p?guba?ului? Urm?rirea unui bandit? Capturarea unui c?ine turbat? O fiar? sc?pat? dintr-o menajerie? Explozia unui aragaz? Stingerea unui incendiu? Pr?bu?irea unui pod? A unui bloc? Inunda?ie?... Cutremur?... Taifun?... Avalan???... Eclips? de soare?...

... Or? de pace, cu cer aprins de j?ratecul amurgului, cu plopi abia fo?nitori de chem?rile tremurate ale gugu?tiucilor. Toamna

6

MOTIVAREA ABSEN?EI

respir? molcom, r?coros ?i calm. ?i numai Mi?u, zgribulit ?i mic?orat de ?nserare, ?i num?r? degetele, ?i smulge ciuful, morm?ie ?i plesc?ie ?ntruna ca un motor ce nu-?i g?se?te pornirea ?i se fr?m?nt? pe loc, zguduit de rateuri:

-- Ap?... foc... nor de l?custe... uragan... farfurii zbur?toare... INVADATORII!!!

Bezmetic, un funigel ?i tot atinge n?rile ?i, g?dilat, cu ochii la ceru gol din care extratere?trii ?nt?rzie s? se iveasc?, pe Mi?u ?l apuc? str?nutul. ?i nu-l mai las?. Trec?nd prin fumul ?nser?rii, o b?tr?nic? ?ntoarce capul:

-- Noroc, maic?, noroc ?i minte...

Cai ?i bibilici

T-- rebuie neap?rat s? visez un cal! O iap?, un m?nz, musai,

ce-o fi, cum o fi, murg, sur, rotat, maro, potcovit sau nu, cal s? fie. Caii ?mi poart? noroc, de c?te ori i-am visat am reu?it, am dat lovitura!

Dar de ce oi fi vis?nd eu at?t de greu cai? Ce naiba ?mi vin a?a de rar, de ce se las? at?t de greu? Visez c?ini, ra?e, elefan?i, oi, bibilici, tot felul de dr?covenii, numai cai nu. De la Anul Nou ?ncoace dac-am visat trei cai. Buni ?i ?tia, au fost cu baft?, de ce s? nu recunosc: la geometrie am ?mpu?cat un ?ase, la naturale c?nd s? m? asculte a sunat de ie?ire, la istorie m-a am?nat pentru data viitoare, adic? pentru m?ine. A?adar, m?ine m? ascult?, musai s? visez la noapte un cal, unul mare, alb, dac? se poate, sau cum o fi, murg, sur, rotat, maro...

A?a se fr?m?nt? Biju, aflat ?n pat de vreo dou? ceasuri, cu cartea de istorie la ?ndem?n?, potrivindu-?i ?n fel ?i chip perna, c?ut?ndu-?i pozi?ia ideal? pentru un somn cu vise comandate.

8

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download