Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 30 decembrie 2020, a doua parteINDUSTRIE ALIMENTARASorin Ichim pleac? din pozi?ia de director de marketing al produc?torului de mezeluri Fox dup? 12 ani Florentina Ni?u 30.12.2020, Ichim, 58 de ani, este unul dintre cei mai buni strategi ?n dezvoltarea de produse din industria alimentar?. El a lucrat ?n companii precum Caroli Foods, Vincon Vrancea, dar ?i ?n cadrul produc?torului de bere Ursus.Grupul de firme Fox, unul dintre cei mai mari juc?tori de pe pia?a de mezeluri, cu afaceri cumulate de 584 mil. lei ?n 2019, se desparte de la 1 ianuarie 2021 de Sorin Lucian Ichim, dup? o activitate de mai bine de un deceniu ca director de marketing, potrivit surselor ZF.Executivul face parte din echipa Fox din 2008, iar anterior a fost director de marketing al Caroli Foods, unul dintre principalii produc?tori de pe pia?a de mezeluri ?i director de marketing al Vincon Vrancea, produc?tor de vinuri cu afaceri de peste 90 mil. lei anul trecut, controlat de antreprenoarea Luchi ERT SI ALIMENTATIE PUBLICARetailerii cer Guvernului s? retrag? un proiect privind reciclarea ambalajelor ?n baza unei garan?ii ?i s? am?ne termenul de 1 ianuarie 2021 pentru adoptare. Afacerea ar urma s? fie gestionat? de un ONG stabilit de ministrul Mediului 29 Decembrie 2020 ? Alex Costache Reprezentan?ii magazinelor? – Asocia?ia Companiilor de Distribu?ie de Bunuri din Romania, Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia ?i Asocia?ia Na?ional? a Comercian?ilor Mici ?i Mijlocii din Rom?nia – solicit? noului ministru al Mediului, Barna Tánczos, s? retrag? proiectul de Hot?r?re de Guvern pentru stabilirea sistemului de garan?ie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticle, peturi, doze de aluminiu) ?i s? am?ne termenul de adoptare stabilit pentru 1 ianuarie 2021.Retailerii vor un studiu de impact ?i putere de decizie mai mare ?n ONG-ul care va administra sistemul de reciclare pe garan?ie. Comercian?ii sunt nemultumi?i pentru c? ei trebuie s? pl?teasc? costurile, ?ns? de administrarea sistemului de reciclare se va ocupa un ONG desemnat de ministrul Mediului. Magazinele trebuie s? fac? investi?ii serioase ?n spa?ii de depozitare, personal ?i utilaje. ?i apoi s? se re-autorizeze pentru noile re-configur?ri de spa?ii.??n forma actual?, proiectul de HG men?ionat urm?re?te s? pun? ?n aplicare un mecanism de colectare a ambalajelor cu aparen?a unui monopol – pe o pia?? a c?rei valoare este estimat? de unele surse la aprox. 600 de milioane de euro – administrat de o entitate f?r? scop lucrativ – selectat? pe baza unei proceduri stabilite prin Ordin de Ministru – pentru o perioad? de 10 ani.De?i r?spunderea administratorilor acestui ONG va fi limitat? la prevederile Ordonan?ei 26 – pe baza c?reia este ?nfiin?at – capitalul economic asupra c?ruia vor fi luate decizii va fi unul impresionant, chiar la scara UE, deoarece prin efectul textului HG ambalajele de plastic, sticl? ?i metal colectate de c?tre toti comercian?ii din Rom?nia devin proprietatea administratorului (ONG) sistemului depozit garan?ie care poate fi format exclusiv din produc?torii care controleaz? 30 la sut? din pia?a ambalajelor.?n schimb, tuturor comercian?ilor, indiferent de m?rime sau suprafa??, care v?nd astfel de produse – aproximativ 5.000 de magazine – li se impune ca ?ntr-un an de zile – p?n? la 1 aprilie 2022 – s? investeasc? ?ntre zeci de milioane de euro ?n cazul re?elelor mari, ?i zeci de mii de euro ?n cazul magazinelor mici individuale – pentru crearea de puncte de colectare ?n spa?iile – pentru care s? ob?in? ?i toate autoriza?iile aferente, ?n caz contrar risc?nd amenzi substan?iale ?i chiar retragerea autoriza?iei de func?ionare. ?n func?ie de re?eaua de magazine de?inut?, costurile efective ale unui retailer pentru amplasarea unor aparate de colectare pot varia ?ntre zeci de milioane de euro ?n cazul celor mari ?i chiar ?i zece mii de euro in cazul celor mici cu un singur magazin.Proiectul de HG mai prevede ?i c? ONG-ul care va administra sistemul garan?ie depozit va organiza colectarea ambalajelor – cel mai probabil printr-o flot? de ma?ini achizi?ionat? din surse proprii – ?i transportarea acestora la 5 centre de num?rare, pe care urmeaz? s? le construiasc? regional, pe ?ntreg teritoriul Rom?niei – cost estimat la c?teva milioane de euro fiecare – ambalaje pe care apoi le va putea vinde industriei reciclatoare liber, pe baza propriei evalu?ri”, se arat? ?ntr-o scrisoare deschis? semnat? c?tre noul ministru al Mediului semnat? de? retaileri.Fostul ministru PNL al Mediuluiu, Mircea Fechet, cel care a ini?iat HG, ??i ap?r? proiectul.?Nu poate fi vorba nici de departe de un monopol privind administratorul sistemului. Operatorul unic de sistem va fi o entitate non-profit, ?n care se vor reg?si produc?tori sau reprezentan?i ai acestora, dar ?i retaileri.De asemenea, este necesar ca micile magazine s? fie parte din sistem, pentru a spori accesibilitatea acestuia. Cet??enii nu trebuie s? mearg? kilometri ?ntregi pentru a returna ambalajele de b?uturi, ci trebuie s? le poat? returna chiar ?i la magazinul de la col?. Cu toate acestea, micile magazine nu vor fi afectate ?n niciun fel, ace?tia vor primi de la sistem un tarif de gestionare pentru a-?i acoperi costurile (…)Sistemul garan?ie-returnare (SGR – n.r.) func?ioneaz? ?n peste 10 state europene ?i d? rezultate foarte bune. Dar comercian?ii care scriu ast?zi aceste r?nduri ?tiu asta deja, majoritatea fiind prezen?i ?i ?n acele state, unde implementeaz? mecanismul. ?n niciuna dintre aceste ??ri nu a fost afectat? activitatea comercian?ilor.Sigur c? SGR presupune o schimbare de mentalitate ?i un efort din partea tuturor celor implica?i – de la produc?tori, la retaileri ?i p?n? la cet??eni. Posibil ca pentru fiecare om s? fie mai comod s? lase pet-ul sau doza de aluminiu la ghena de gunoi, dar sistemul se bazeaz? pe responsabilitatea ?i con?tientizarea tuturor c? un mic efort din partea fiec?ruia se va traduce ?ntr-un beneficiu imens asupra mediului ?nconjur?tor.Proiectul a primit aprecieri de la mai multe ONG-uri de profil. Mecanismul este unul transparent, bine pus la punct ?i de care ?ara noastr? are mare nevoie. Mai mult de at?t, 96% dintre rom?ni sunt ?n favoarea introducerii acestui mecanism ?n ?ara noastr?, conform unui sondaj IRSOP, iar 81% consider? potrivit? stabilirea valorii garan?iei la 50 de bani per ambalaj.S? spunem lucrurilor pe nume – suntem o ?ar? ?n care procentul de reciclare e cel mult unul modest. Avem nevoie de reglementare. ?i avem nevoie de ea c?t mai cur?nd. Comercian?ilor li se acord? suficient timp – peste un an de zile – pentru a pune la punct infrastructura necesar?, pentru ca Rom?nia s? se al?ture ??rilor civilizate la capitolul managementul de?eurilor.?ncep?nd cu 1 ianuarie 2021, Rom?nia va pl?ti o tax? c?tre UE pentru cantitatea de plastic pe care o introduce pe pia?? ?i pe care nu o recicleaz?. Un motiv ?n plus pentru care sistemul garan?ie-returnare nu mai poate fi am?nat. Realitatea este c? fiecare zi ?n plus ?n care mecanismul nu este implementat ?nseamn? un mediu ?i mai poluat pentru noi ?i pentru copiii no?tri”, a scris Mircea Fechet pe Facebook.Scrisoarea retailerilor a primit o replic? ?i din partea unui grup de ONG-uri, printre care Zero Waste Romania, pe pagina de Facebook ?Rom?nia Ecologic?”.?Rom?nia risc? s? fie ?n continuare sufocat? de de?eurile marilor companii poluatoare! La 01 ianuarie 2021 ar trebui s? avem publicat ?n Monitorul Oficial HG-ul prin care Rom?nia intr? ?n r?nd cu cele mai performante state membre UE la reciclare”, au scris ei.?Orice schimbare necesit? un mic efort. ?ntotdeauna este mai simplu s? n u faci nimic, ?ns? din cauz? c? nu facem nimic am ajuns ?n situa?ia c? suntem una dintre cele mai poluate ??ri din UE ?i cu cele mai slabe rezultate la reciclare”, a declarat pentru G4media.ro ?i Raul Pop, expert ?n de?euri.P?n? la 1 ianuarie 2021 ar trebui adoptat? hot?r?rea de Guvern care d? startul preg?tirilor pentru reciclarea sticlelor, peturilor ?i dozelor de aluminiu ?n baza unei garan?ii de 50 de bani. Rom?nia ar trebui s? fie preg?tit? s? recicleze pe garan?ie p?n? la data de 1 aprilie 2022. Cei care vor cump?ra o sticl? de suc, vor pl?ti o garan?ie de 50 de bani ?i ??i vor primi banii ?napoi la returnarea ambalajului, ?n orice alt magazin. Reciclarea pe garan?ie este deja func?ional? ?n 10 state europene, mai ales ?n ??rile nordice. (Foto: )Alex Costache este jurnalist ?i la ?tirile TVR.?Kaufland: Am investit ?n Rom?nia 300 de milioane de euro ?n 2020, printre cele mai mari bugete de p?n? acum Cristina Ro?ca 30.12.2020, Grupul german Kaufland, liderul comer?ului local, a deschis ?n anul calendaristic 2020 un total de zece hipermarketuri, cel mai alert rimt al ultimilor ani, ajung?nd astfel la 138 de magazine.?Ne preg?tim s? ?ncheiem anul calendaristic 2020 cu 138 de magazine, printre cel mai recent deschise unit??i num?r?ndu-se cea din Roman, jude?ul Neam? ?i magazinul permanent din Sovata, jude?ul Mure?. Vom men?ine acest ritm - vrem cel pu?in zece magazine noi ?n fiecare din urm?torii ani”, spune Valer Hanca?, director comunicare ?i corporate affairs, Kaufland Rom?nia.Astfel, nem?ii au accelerat expansiunea ?n plin? pandemie, acesta fiind cel mai mare num?r de inaugur?ri de dup? 2014. Compania este activ? pe plan local pe segmentul hipermarketurilor cu pre?uri mici, fiind prezent? ?n Rom?nia din 2005.??n acest an calendaristic (anul financiar al Kaufland ?ncepe la 1 martie ?i se termin? la final de februarie – n.red.) am deschis 10 noi magazine. De?i a fost un an plin de provoc?ri, nu am stopat niciun proiect ?i ne-am continuat planurile de investi?ii ?n Rom?nia.”Hanca? spune c? 2020 a fost pentru companie un an ?n care ?i-a consolidat prezen?a ?n Bucure?ti, prin deschiderea a patru unit??i. A fost totodat? ?i anul ?n care retailerul a deschis primul magazin ?ntr-un ora? cu mai pu?in de 20.000 de locuitori, ?n Moreni, jude?ul D?mbovi?a.?Pe perioada verii, am redeschis magazinul estival din Mamaia Nord, ?n format pop-up, iar ?n aceast? iarn? am transfomat magazinul estival din Sovata ?ntr-unul permanent.”Spre compara?ie, anul 2019 a venit cu nou? deschideri de magazine. La nivel na?ional retailerul s-a extins ?n Bac?u, Ilfov, Foc?ani, Craiova, Crevedia ?i Cluj Napoca ?i a inaugurat ?i primul magazin dintr-un mall, ?ntr-un spa?iu ?n chirie, ?n Sibiu. De asemenea, 2019 a fost ?i anul ?n care nem?ii ?au trecut Prutul” ?i au deschis primele dou? magazine ?n Republica Moldova.Totu?i, ?n 2020 au fost deschise mai multe magazine ?i bugetele de investi?ii au fost pe m?sur?.?Am alocat pentru acest an unul dintre cele mai mari bugete de investi?ii, de 300 de milioane euro, direc?ionate cu prec?dere spre achizi?ia de terenuri, modernizarea magazinelor existente, tehnologii noi, expansiune ?i construc?ie. Odat? cu fiecare nou magazin deschis, cre?m ?ntre 70 ?i 100 de noi locuri de munc?, ce sprijin? dezvoltarea economiei locale.”Hanca? mai spune c? ?i ?n viitor Kaufland men?ine un ritm accelerat de expansiune similar, av?nd pe harta extinderii cel pu?in zece unit??i noi pe an.?Strategia noastr? este de a ajunge tot mai aproape de clien?ii no?tri, at?t ?n ora?ele mari, c?t ?i ?n cele mici. Iar pentru a putea face asta, ne-am adaptat mult formatele, ?n ultimul an deschiz?nd tot mai multe magazine ?n spa?ii ?n chirie, spre deosebire de strategia noastr? de la ?nceput, de a avea exclusiv spa?ii ?n proprietate.” Kaufland continu? ?ns? s? cumpere terenuri ?i s? dezvolte propriile magazine.Tot la capitolul dezvoltare el aminte?te online-ul ?i livr?rile acas?, canale de v?nz?ri abordate ?n 2020. Nem?ii nu au intrat ?ns? direct, ci prin parteneriate.??n acest an am muncit mult: ?n paralel cu extinderea fizic? am investit ?i ?n dezvoltarea rapid? a re?elei online de livr?ri la domiciliu, prin parteneriatul cu Glovo ?i recent ?i cu Foodpanda, iar ?n prim?var? am ajuns chiar ?i ?n mediul rural, printr-un parteneriat de livr?ri dedicat. ?n contextul pandemiei, proiectul online a fost accelerat, pentru a sprijini clien?ii s? aib? acces u?or la servicii pe o arie foarte mare. Din fericire, ?n retail suntem obi?nui?i cu viteza ?i ritmul sus?inut de lucru.”Kaufland este liderul comer?ului local dup? cifra de afaceri din 2019 de aproape 12 mld. lei.Trendurile actuale din retail, inversate ?n 2021? Predic?ii despre ce se va schimba ?i ce se va men?ine ?n comer? Angela Alexandru 30 Dec 2020 - Interviuri ?i Analize Dup? anul 2020 care a ?ncercat diverse industrii mai mult ca?niciodat?, unii comercian?i ?nc? ?ncearc? s? identifice o direc?ie pe care s? o urmeze. Ultimele luni au fost definitorii pentru multe companii – fie au declarat falimentul, fie caut? solu?ii drastice pentru a-?i men?ine afacerea, fie au pariat pe solu?ii care le-au asigurat succesul ?n domenii unde consumatorul s-a schimbat cel mai mult. Cu un ritm accelerator, pare c? tendin?ele au fost deja stabilitate ?n retail. Doar c? lucrurile nu sunt tocmai a?a, cel pu?in conform unei analize recente f?cute de Fitch, una dintre cele mai mari agen?ii de rating din lume. Despre cum a influen?at pandemia??i ce se preconizeaz? ?n retail ?n 2021, pute?i citi mai jos.?Anali?tii din cadrul Fitch au emis o perspectiv??interesant??pentru retail, cita?i de RetailDive.??n 2021, ace?tia anticipeaz??c? ?o serie de factori specifici anului 2020 care au produs tendin?e foarte divergente ?n comer?” vor fi mai relaxate anul viitor.Astfel, pe m?sur? ce impactul pandemiei se va?mai risipi, foarte mul?i comercian?i vor ajunge la un nivel al business-ului similar perioadei dinainte de pandemie. Directorul principal al Fitch, David Silverman, men?ioneaz? ?n acela?i raport?c? modul de evolu?ie al comer?ului online ?i offline va fi condi?ionat de traiectoria?pandemiei, distribu?ia vaccinului, dar ?i reticen?a consumatorilor sau s?n?tatea lor. Acest lucru se ?nt?mpl? ?n ceea ce a fost?un context f?r? precedent ?i cu impact major ?n economie.Printre cele mai afectate industrii de anul acesta se num?r? HoReCa ?i turismul, cu pierderi estimate la sute de miliarde de dolari, astfel c? banii pentru ie?iri ?n ora? sau c?l?torii au fost redirec?iona?i anul acesta ?n achizi?ia de bunuri (spre exemplu, rom?nii au investit ?n electrocasnice?sau ?n mobilier). Sunt ?anse crescute ca?lucrurile s? se inverseze anul viitor, pe m?sur? ce cump?r?torilor li se va?permite s? revin? la stilul de via?? de dinainte ?i pandemia va fi mai pu?in amenin??toare.?ns? nu toate sectoarele din comer? au avut parte de o cre?tere important?, iar categorii precum ?mbr?c?mintea, bijuteriile, accesoriile ?i?cosmeticele au avut v?nz?ri sc?zute, puse pe seama reuniunilor sociale limitate. Iar asta se vede ?n concedierile anun?ate de mai mul?i retaileri, majoritatea de mod?, care fac eforturi s? reduc? disponibiliz?rile deja planificate. ?i aici se fac preconiz?ri c? aceast? tendin?? se va r?sturna anul viitor, c?nd?oamenii se vor ar?ta din nou interesa?i de astfel de produse, odat? cu controlul pandemiei. Acest argument pare s? fie sus?inut ?i de planurile retailerilor de a se extinde ?n 2021. ?n ciuda ipotezelor pozitive enun?ate, anali?tii ?ndeamn? la precau?ie. Foarte multe sectoare care au ?nt?mpinat probleme au ?anse mari s? nu aib? o cre?tere brusc?. Spre exemplu, industria de ?mbr?c?minte ar putea cre?te fa???de 2020, dar tendin?ele v?nz?rilor ar putea s? r?m?n? modeste, adic? sub limitele dinaintea crizei Covid-19. Lucru explicat prin faptul c? ?nceputul de 2021 ar putea fi ?nc? pus sub umbrela unui comportament rezervat al consumatorului.?Se pare c? schimbarea dinamic? din retail nu a f?cut dec?t s? accelereze un trend care se anun?a?de foarte mult timp, mai exact ?nchiderea ?n mas??a mai multor magazine de mall ?i migrarea brandurilor ?n online. Doar c?teva dintre studiile recente au ar?tat?c? ?n?Rom?nia 20% dintre rom?nii intervieva?i au cump?rat pentru prima dat? din online ?n ultimele 6 luni, deci ?n pandemie, ?i c??eCommerce-ul este vedeta pandemiei. Comer?ul electronic a cunoscut o cre?tere uimitoare, cu p?n? la 30% ?n ?ar?, cea mai mare din UE.Poate te intereseaz? ?i un studiu despre cum?rescrie pandemia regulile retailului online.Totodat?, clien?ii au ales s? profite de avantajele serviciilor ?i strategiilor omnichannel, opt?nd pentru ridicarea comenzilor de la magazine sau pentru curbside pickup, iar?succesul Target, care are la baz? astfel de op?iuni, este un exemplu. Pentru trimestrul trei compania ?i-a majorat v?nz?rile cu 20% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut,?iar v?nz?rile online au crescut cu 155%. Ceea ce??nseamn?, c? garan?ia succesului st?, uneori, ?n?c?t de mult se investe?te pentru rezultate.Hospitality Culture Institute: HoReCa nu poate s? scad? mai mult de at?t By RO.aliment December 29, 2020Cel mai dificil moment pentru industria HoReCa va fi atins ?n iarna acestui an, ?ns? sectorul ??i va reveni anul viitor, a declarat Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute.?Antreprenorii ?i investitorii din industria ospitalit??ii s-au adaptat ?i g?sesc ?n fiecare lun? metode noi de a-?i ?ine businessurile ?n picioare. Sectorul HoReCa se preg?te?te pentru o revenire cu adev?rat ?n V ?n 2021, punctul de jos fiind iarna aceasta. Industria ospitalit??ii nu poate s? scad? mai jos de at?t, acesta reprezent?nd, ?n acela?i timp, un moment ideal pentru cei ce doresc s? investeasc? ?n sector. Principalii vectori de cre?tere ai pie?ei de food service ?n 2021 vor fi dezvoltarea delivery ?i take-away ?i deschiderea interioarelor ?i a restaurantelor hotelurilor care au fost ?nchise 6 luni, anul acesta”, a declarat Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute.?n 2020, sectorul de livr?ri reprezint? 50% din totalul pie?ei de food service, fa?? de doar 10% c?t se consemna ?n 2019. Calculele realizatorilor cercet?rii arat? c?, ?n 2021, ponderea va fi de 30%.Cele trei categorii de operatori ?n 2020Potrivit Hospitality Culture Institute, criza a ?mp?r?it juc?torii din industrie ?n trei categorii: antreprenorii care s-au luptat s?-?i ?in? brandul ?n pia?? ?i ?n permanent contact cu consumatorii, identific?nd solu?ii ?i oportunit??i de v?nzare, investitorii pe care iarna i-a luat prin surprindere ?i care nu vor reu?i s? redeschid? ?n prim?vara viitoare, pentru c? au consumat toate resursele de voin?? ?i bani, dar ?i antreprenorii care au ?nchis opera?iunile la ?nceputul pandemiei ?i care vor deschide ?n 2021 sub alt brand, o formul? nou? ?i care vor reprezenta pepiniera pentru noua HoReCa.Cine vor fi marii c??tig?tori ai crizei?n viziunea realizatorilor analizei de pia??, marii c??tig?tori ai crizei vor fi restaurantele mici, ?love brandurile” care s-au reinventat ?i au trecut la take-away ?i delivery ?i care vor c??tiga cu 30-40% mai mult dec?t ?nainte de criz?, dar ca profitabilitate, nu ?n func?ie de cifra de afaceri.DIVERSE CONDAMNAT LA 9 ANI DE ?NCHISOARE PENTRU SUBVEN?II APIA ?NCASATE ILEGAL PENTRU 95 DE HECTARE! Agroinfo 30 decembrie 2020 SENTIN?? DEFINTIV?. Administratorul unei societ??i comerciale din?jude?ul?Br?ila?a fost condamnat la 9 ani ?i 6 luni de ?nchisoare ?i interzicerea unor drepturi?pentru c??a ?ncasat de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? subven?ii pe suprafa?? ?n valoare de 46.580?de lei?pentru un teren de 95,19 hectare, pe care nu-l de?inea ?i pentru care a prezentat la APIA documente false, sus?in procurorii anticorup?ie.Prin decizia penal? nr. 1052 din 26.11.2020, Curtea de Apel Gala?i a hot?r?t condamnarea inculpatului FOC?A COSMIN, la data faptei administrator al unei societ??i comerciale, la o pedeaps? de 9 ani ?i 6 luni ?nchisoare ?i interzicerea, at?t ?n timpul c?t ?i pe o perioad? de 4 ani de la executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales ?n autorit??ile publice sau ?n func?ii elective publice, de a ocupa o func?ie implic?nd exerci?iul autorit??ii de stat ?i de a ocupa o func?ie sau de a exercita o profesie ori de a desf??ura o activitate de natura celei de care s-a folosit, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de folosire sau prezentare cu rea credin?? de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete, dac? fapta are ca rezultat ob?inerea pe nedrept de fonduri europene.Oblig? pe inculpatul Foc?a Cosmin la plata c?tre partea civil?, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale – Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ii pentru Agricultur? Bucure?ti, a sumei de 46.580,74 lei reprezent?nd sprijinul financiar acordat necuvenit inculpatului ?n campania din anul 2012, la care se vor calcula dob?nzi ?i penalit??i de ?nt?rziere de la data acord?rii pl??ii totale (respectiv data de 21.11.2012) p?n? la data execut?rii efective a debitului principal. Dispune desfiin?area ?nscrisurilor considerate false.Oblig? inculpatul Foc?a Cosmin la plata sumei de 2.028 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare c?tre stat. Sentin?a este definitiv?, informeaz? un comunicat al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie. ??n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii au re?inut urm?toarea stare de fapt:?n cursul anului 2012, Foc?a Cosmin, ?n calitate de administrator al unei societ??i comerciale, a depus cu rea-credin?? la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (A.P.I.A.) mai multe documente false (o parte din ele fiind falsificate chiar de el) ?n scopul de a ob?ine ?n mod injust sume de bani ?n cadrul schemei unice de plat?, pentru o suprafa?? de teren de 95,19 ha, pe care nu o de?inea ?n realitate.?n acela?i context, i-a determinat pe angaja?ii prim?riei Comunei Mircea Vod?, jude?ul Br?ila, s? elibereze, f?r? vinov??ie, cinci adeverin?e care ulterior au fost depuse la A.P.I.A..Prin aceste demersuri, Foc?a Cosmin a ob?inut pe nedrept fonduri nerambursabile ?n valoare total? de 46.580 lei, sum? cu care Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? s-a constituit parte civil? ?n cadrul procesului penal.ANSVSA: Amenzi de peste 400.000 lei ?n perioada s?rb?torilor 30 decembrie 2020?n cea de-a doua etap? a controalelor tematice, desf??urate ?n perioada 13-27 decembrie de Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), inspectorii sanitari veterinari ?i pentru siguran?a alimentelor au verificat 1.866 de obiective.Controalele au vizat: 1.014 unit??i de v?nzare cu am?nuntul a produselor alimentare de origine animal? (m?celarii, carmangerii, magazine alimentare, supermarketuri, depozite, pie?e agroalimentare), 375 de unit??i de v?nzare cu am?nuntul a produselor alimentare de non-animal?, 378 de unit??i de alimen?ie public? (restaurante, pensiuni, fast food etc.), 35 de unit??i de abatorizare ?i 64 de unit??i de procesare (carne, pe?te, lapte, miere, produse de mor?rit/panificatie.).De asemenea, au fost realizate 625 de ac?iuni de control ?n trafic, ?mpreun? cu reprezentan?i ai Inspectoratelor de Poli?ie Jude?ene ?i Inspectoratelor de Jandarmi Jude?ene, pentru a se verifica dac? sunt respectate condi?iile sanitare veterinare legale pentru transportul animalelor ?i al produselor alimentare de origine animal? ?i nonanimal?, precum ?i respectarea restric?iilor sanitare veterinare impuse pentru mi?carea porcinelor din gospod?riile popula?iei situate ?n zonele afectate de focare active de pest? porcin? african?.O categorie distinct? de ac?iuni de control ?n trafic, realizate ?mpreun? cu reprezentan?i ai Inspectoratelor de Poli?ie Jude?ene, este reprezentat? de verific?rile privind respectarea cerin?elor legale privind comer?ul intracomunitar cu porcine ?i destina?ia animalelor. ?n perioada 15-28 decembrie au fost efectuate 34 de ac?iuni de control la punctele de trecere a frontierei din jude?ele Arad, Bihor ?i Satu Mare. Ca urmare a neconformit??ilor identificate au fost aplicate 7 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare de 8.440 de lei.Neregulile identificate ?n timpul controalelor au fost sanc?ionate prin aplicarea a 123 de amenzi contraven?ionale, ?n valoare de 425.179 lei ?i emiterea unei ordonan?e de suspendare a activit??ii.De asemenea, a fost re?inut? oficial o cantitate de 418 kg de produse alimentare neconforme (carne ?i produse din carne, pe?te ?i produse din pescuit, br?nz? ?i produse lactate, produse de patiserie ?i panifica?ie). Toate produsele neconforme au fost dirijate c?tre unit??i de neutralizare pentru a fi distruse.Principalele neconformit??i identificate au fost:– manipularea necorespunz?toare a produselor alimentare;– nerespectarea legisla?iei ?n vigoare privind ambalarea ?i etichetarea produselor alimentare;– transportul de produse alimentare cu mijloace de transport ne?nregistrate sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor;– depozitarea necorespunz?toare a produselor alimentare;– lipsa documentelor care s? ateste trasabilitatea produselor alimentare;– personal muncitor f?r? echipament de protectie;– ?ntre?inerea necorespunz?toare a spa?iilor de prelucrare ?i depozitare;– v?nzarea de animale f?r? documente sanitare veterinare;– desf??urarea de activit??i sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor ?n locuri ne?nregistrate/ neautorizate sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor.?n contextul pandemiei de COVID-19, controalele inspectorilor ANSVSA urm?resc at?t respectarea normelor ?i cerin?elor de igien? alimentar?, c?t ?i a celor privind distan?area fizic?, a purt?rii m??tilor de protec?ie pentru personalul angajat care asigur? procesarea, ambalarea, depozitarea ?i comercializarea alimentelor. Totodat?, este verificat? ?i realizarea igieniz?rilor cu substan?e virucide care s? asigure cur??area ?i dezinfec?ia eficient? a incintelor, echipamentelor ?i ustensilor folosite ?n activitatea de produc?ie a unit??ilor ?i operatorilor din industria alimentar? .Autoritatea reaminte?te cet??enilor urm?toarele recomand?ri:– efectuarea la medicul veterinar a examenului trichineloscopic asupra c?rnii ob?inute de la porcii crescu?i ?i sacrifica?i ?n gospod?riile proprii;– carnea ?i produsele din carne de porc rezultate ?n urma sacrific?rilor tradi?ionale ?n gospod?ria proprie sunt destinate exclusiv consumului familial, fiind interzis? comercializarea acestora;– persoanele care cump?r? ?i consum? carne de porc a c?rei origine nu este cunoscut?, provenit? din t?ieri clandestine sau care nu a fost supus? controlului sanitar – veterinar (inclusiv examenul pentru identificarea Trichinella spp.) se expun unui risc major de ?mboln?vire.Pentru a sesiza nereguli ?n domeniul siguran?ei alimentelor, ANSVSA pune la dispozi?ia cet??enilor num?rul de telefon al ?Call Center”-ului institu?iei –?0800 826 787?– care poate fi apelat gratuit, din orice re?ea de telefonie,ANSVSA continu? supravegherea operatorilor din industria alimentar? ?i ?n perioada urm?toare, prin intensificarea ac?iunilor de inspec?ie ?i control p?n? pe data de 7 ianuarie 2021 ?i prin asigurarea serviciului de permanen??, de c?tre personalul sanitar veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor de la nivelul DSVSA jude?ene/a municipiului Bucure?ti.GLOBAL Industria ?nlocuitorilor de carne pe baz? de plante ajunge la 20 de miliarde de dolari. Ce provoc?ri r?m?n 12.29.2020 Industria ?nlocuitorilor de carne a crescut la 20,7 miliarde de dolari ?i urmeaz? s? ajung? la 23,2 miliarde de dolari p?n? ?n 2024, a declarat pentru CNBC compania de cercetare de pia?? Euromonitor.Cererea de produse alternative pentru carne a crescut ?i va continua s? creasc?, dar industria are ?nc? obstacole de dep??it ?n diferite p?r?i ale lumii, au spus anali?tii. Aceast? cre?tere este stimulat? de o serie de griji ale societ??ii, de la bun?starea animalelor la securitatea alimentar? ?i pandemia de COVID-19. Fermierii ar putea sta ?n calea progresuluiDar unele obstacole r?m?n, pentru pia?a ?n plin? expansiune, cum sunt anumite bariere culturale sau obiec?iile industriei tradi?ionale a c?rnii. Fermierii ar putea sta, de asemenea, ?n calea sectorului alternativ al proteinelor, ?n special ?n SUA, a declarat Simon Powell, ?eful global al cercet?rii tematice la banca american? Jefferies, potrivit Mediafax.Peti?ie pentru defini?ia oficial? a termenilor ?carne de vit?” ?i ?carne”?n 2018, Asocia?ia Cattlemen’s din SUA a depus o peti?ie prin care solicita o defini?ie oficial? a termenilor ?carne de vit?” ?i ?carne”, ?n ?ncercarea de a elimina proteinele pe baz? de plante din descriere. ?n octombrie, Uniunea European? a respins propunerea de a interzice restaurantelor ?i magazinelor s? foloseasc? termeni precum c?rna?i sau burgeri atunci c?nd descriu alternativele din carne.UNIUNEA EUROPEANA Durat? de via??: EFSA dezvolt? un nou instrument By RO.aliment December 29, 2020Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar??(EFSA)?a dezvoltat un arbore de decizie pentru a ajuta operatorii s? aleag? c?nd s? aplice data de ?utilizare p?n?” sau ?cel mai bun ?nainte”?pentru?produselor lor.. Obiectivul este de a reduce risipa de alimente, un obiectiv consacrat ?n strategia Ferma la furc?.Data de ?utilizare p?n? la” pe alimente este legat? de siguran?? – alimentele pot fi consumate p?n? la aceast? dat?, dar nu dup?, chiar dac? arat? ?i miros?bine. ?Cel mai bun ?nainte” se refer? la calitate – m?ncarea va fi sigur? dup? aceast? dat?, dar este posibil s? nu?aib? calitatea cea mmai bun?. De exemplu, aroma ?i textura sa ar putea s? nu fie la fel de bune.Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 10% din cele 88 de milioane de tone de de?euri alimentare produse ?n fiecare an ?n Uniunea European? sunt corelate cu data marc?rii produselor alimentare,?dup? cum arat? un studiu al CE (care poate fi g?sit aici).Pentru a ajuta serviciile de calitate?ale companiilor alimentare?s? ?tie c?nd s? aplice data de expirare sau data minim? de durabilitate pentru produsele alimentare, Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA)?a?propus actorilor din domeniu?un arbore de decizie.Dezvoltat de exper?i din grupul ?tiin?ific al EFSA privind pericolele biologice, acest instrument vine sub forma a zece ?ntreb?ri la care operatorii din sectorul alimentar trebuie s? r?spund?. De exemplu, dac? cerin?ele de marcare a datei pentru o categorie de produse alimentare sunt deja reglementate de lege, dac? este un produs congelat sau dac? produsul este supus?unui?tratament pentru eliminarea pericolelor. Chestionarul ridic?, de asemenea, ?ntreb?ri cu privire la manipularea produsului ?nainte de ambalare sau caracteristicile ?i condi?iile de depozitare ale acestuia.Exper?ii au subliniat, de asemenea, factorii care trebuie lua?i ?n considerare la stabilirea unei date de valabilitate, care include perioada ?n care un aliment va r?m?ne sigur ?i / sau de o calitate adecvat? pentru consum at?ta timp c?t este ambalajul este intact.?Informa?iile clare ?i corecte privind ambalajul ?i o mai bun? ?n?elegere a marc?rii datei pe alimente de c?tre toate p?r?ile interesate pot contribui la reducerea risipei de alimente ?n Uniunea European?, garant?nd ?n acela?i timp siguran?a alimentelor. Aceast? opinie ?tiin?ific? reprezint? un pas ?nainte ?n aceast? direc?ie ”, subliniaz? Kostas Koutsoumanis, pre?edintele grupului de exper?i.Grupul EFSA privind pericolele biologice va publica un alt aviz pe aceast? tem? ?n 2021.?Avizul se?va concentra pe informa?iile oferite consumatorilor cu privire la condi?iile de depozitare, termenele de consum dup? deschidere ?i practicile de decongelare.UE & CHINAUE reechilibreaz? rela?ia cu China, printr-un acord care faciliteaz? accesul companiilor europene pe pia?a chinez? ?i traseaz? condi?iile ?n care gigan?ii asiatici pot face investi?ii pe continent InCont.ro, 30 decembrie 2020 16:05 China ?i Uniunea European? au ajuns miercuri la un acord de investi?ii, care va oferi companiilor din blocul comunitar condi?ii mai bune de acces la pia?a chinez? ?i va ajuta la repararea a ceea ce Europa apreciaz? a fi leg?turi economice dezechilibrate, transmite Reuters. Discu?iile se desf??oar? de aproape ?apte ani ?i probabil va mai dura ?nc? un an p?n? c?nd acordul va intra ?n vigoare. El face parte din noua rela?ia cu China, pe care UE o vede at?t ca partener, c?t ?i ca rival sistemic.Firmele europene ob?in permisiunea de a opera ?n China ?n sectoare ce includ ma?inile electrice, spitalele private, imobiliar, publicitate, industria maritim?, servicii de cloud, sisteme de rezerv?ri pentru c?l?toriile cu avionul ?i servicii de asisten?? la sol. Unele cerin?e, prin care companiilor li se solicita s? opereze ca parte a unor societ??i mixte cu parteneri chinezi, vor fi ridicate, potrivit Agerpres.China va interzice transferul for?at de tehnologie de la companiile str?ine, va interzice firmelor de stat s? discrimineze investitorii str?ini ?i se angajeaz? s? fie mai transparent? ?n privin?a subven?iilor.Acordul include angajamente privind modific?rile climatice ?i drepturile angaja?ilor. Angajamentele sunt reciproce, dar pia?a UE este deja mult mai deschis?.Bruxelles-ul a acordat unele concesii ?n domeniul energiei, dar a precizat c? oferta sa c?tre China const? ?n principal ?n garantarea deschiderii existente ?n acest sector.Chiar dac? beneficiile evidente sunt reduse pentru Beijing, China nu ar fi semnat acordul f?r? promisiunea unor avantaje, a apreciat Hosuk Lee-Makiyama, director la organiza?ia comercial? ECIPE."Nici o putere major?, ?i ?n nici un caz China, nu ar da ceva gratis, deci va fi un compromis. Nu este doar un acord", a apreciat Lee-Makiyama.Bruxellesul ?i Beijingul au ini?iat ?n anul 2014 negocierile privind acest acord, iar Comisia European? ?i-a reafirmat cu mai multe ocazii dorin?a de a-l ?ncheia p?n? la finele anului ?n curs, motiv pentru care i-a cerut Chinei ?n ultimele s?pt?m?ni s? se angajeze ?n direc?ia unor progrese semnificative.Din perspectiva UE, acordul are ca obiectiv ?mbun?t??irea accesului companiilor europene pe pia?a chinez? ?i cre?terea transparen?ei privind subven?iile publice ?n vederea asigur?rii unor condi?ii concuren?iale echitabile.Cele 27 de state membre ale UE au investit ?n medie 7,19 miliarde de euro pe an ?n China ?n ultimii 20 de ani. ?n trimestrul trei al anului ?n curs, Fran?a, Germania ?i Olanda au ?nsumat aproximativ 80% din investi?iile UE ?n China.La r?ndul ei, China a investit ?n UE ?n medie 5,55 de miliarde de euro pe an ?n acela?i interval de 20 de ani, Fran?a fiind principala ?ar? de destina?ie a investi?iilor chineze ?n blocul comunitar ?n trimestrul trei din 2020.?UE, finantare mai mare pentru apicultura europeana, de anul viitor decembrie 30, 2020 Comisia Europeana planuieste sa creasca finantarea pentu apicultura in perioada 2021-2027, a anuntat europarlamentarul roman, Daniel Buda, in urma unei discutii cu comisarul european pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.Uniunea Europeana sprijina in prezent sectorul apicol prin intermediul politicii agricole comune (PAC), in special prin programele nationale din domeniul apiculturii.?Aceste programe contin opt masuri concentrate in mod clar pe imbunatatirea conditiilor generale de productie si comercializarea produselor apicole, cum ar fi asistenta tehnica pentru apicultori, monitorizarea pietei si combaterea agresorilor si a bolilor specifice stupilor”, se arata intr-un raspuns transmis de comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Janusz Wojciechowski, la o interpelare a europarlamentarului Daniel Buda.Oficialul roman aduce in discutie si faptul ca productia de miere inregistrata de Romania a scazut cu 15-20% in acest an, comparativ cu 2019, din cauza conditiilor meteo nefavorabile.?De asemenea, si alte state membre au inregistrat scaderi semnificative a productiei de miere de albine. Spre exemplu, in Croatia a fost declarata stare de dezastru natural, dupa ce au fost descoperite covoare de albine moarte”, arata Daniel Buda.?Anul acesta a adus o serie de provocari pentru apicultori, productia europeana de miere fiind compromisa. Am adresat Comisiei Europene o intrebare, in baza procedurilor parlamentare de care dispun, in care am solicitat sa imi transmita instrumentele de care dispune pentru a veni in sprijinul apicultorilor europeni si pentru a nu creste deficitul comercial al Uniunii Europene in relatie cu marii producatori de miere din lume”, mai scrie oficialul.Cu toate ca UE este unul dintre cei mai mari producatori de miere din lume, piata este invadata de produse contrafacute, vandute la un pret mai mic. Conform autoritatilor europene, un kilogram din cinci vandute in Europa nu respecta standardele UE.Mai mult, apicultorii europeni sunt afectati si de utilizarea pe scara larga a unor pesticide care sunt otravitoare pentru albine.?Pentru a stopa pierderea biodiversitatii, Comisia va lua masuri pentru a reduce cu 50% utilizarea generala a pesticidelor chimice si riscul reprezentat de acestea precum si utilizarea pesticidelor mai periculoase pana in 2030”, mai spune comisarul Janusz Wojciechowski.Albinele sunt extrem de importante pentru industria alimentara din UE, dat fiind ca peste 80% din plante si trei sferturi din productia alimentara depind de polenizarea facuta de aceste insecte.Cu boala ?n cas?, UE vrea un mediu s?n?tos Ferma 29 decembrie 2020 STELIAN R?DESCU ?n ciuda pandemiei, Uniunea European? ?i-a p?strat agenda politic?. Agricultura va intra ?n ”Epoca verde”. Fermierii au avertizat ?ns? asupra unor costuri suplimentare. Uniunea European? este un spa?iu al negocierilor. Deciziile majore sunt luate ?n urma unor dezbateri ?i trec prin mai multe filtre institu?ionale p?n? ajung s? fie adoptate ?i puse ?n aplicare. Anul care tocmai st? s? se ?ncheie a fost unul extrem de dificil pentru UE, a?a cum a fost pentru fiecare stat membru ?n parte.?Europa rezist?!?Propaganda anti-european? a dat ca sigur? destr?marea Uniunii ?n contextul crizei sanitare care a lovit continentul ?n prim?var?. ”Nu mor caii c?nd vor c?inii” spune o vorb? rom?neasc?. UE nu numai c? nu s-a descompus (chiar dac? unul dintre cele mai puternice state membre, Marea Britanie, a decis prin referendum s? p?r?seasc? spa?iul comunitar), dar s-a mobilizat rapid, a r?spuns crizei sanitare prin c?teva m?suri salutare, sectorul agroalimentar fiind unul care a beneficiat de o aten?ie semnificativ? din partea institu?iilor de la Bruxelles.?Negocieri ?n faza final??Valul al doilea al pandemiei Covid-19, chiar dac? a obligat c?teva state membre s? impun? din nou m?suri restrictive, a?a-numitul ”lockdown”, a g?sit Uniunea European? mult mai preg?tit?. Noua Politic? Agricol? Comun? a intrat ?n faza final? de negociere ?ntre principalele institu?ii politice: Comisia European?, Parlamentul European ?i Consiliul European, care formeaz? a?a-numitele triloguri. Recent, au fost adoptate ?i m?surile care privesc perioada de tranzi?ie 2021 - 2022, urm?nd s? mai fie f?cute anumite confirm?ri de ordin tehnic.?Epoca Pactului Verde?Marea provocare pentru statele membre ?i pentru fermieri o reprezint? respectarea principiilor ?i regulilor din strategiile ”De la furc? la furculi??” ?i ”Biodiversitate”, piloni principali ai Pactului Verde, cea mai ambi?ioas? oper? legislativ? a Uniunii Europene ?n aceast? perioad?. Uniunea ?i-a propus s? protejeze mediul ?nconjur?tor, s?-l fereasc? progresiv de poluarea la care ?l supune activitatea uman?, pentru ca, ?n final, europenii s? se bucure de un mediu natural s?n?tos.Intr?m, a?adar, ?n Epoca Pactului Verde, iar sectorul agroalimentar va suferi transform?ri semnificative, fiindc? va trebui s? utilizeze mai pu?ine pesticide, mai pu?ini fertilizan?i chimici ?i s? extind? suprafa?a cultivat? ?n sistem ecologic. Totodat?, fermierii sunt ?ncuraja?i s? foloseasc? principiile ?i regulile Gestion?rii Integrate a D?un?torilor (GID), prin aplicarea unor metode alternative de combatere a acestora, metode pe care cercet?torii sunt chema?i s? le identifice, s? le valideze ?i s? le recomande sectorului agricol.?Gestionarea integrat? a d?un?torilor, un e?ec?Un raport al Cur?ii Europene de Conturi publicat anul acesta arat? c? at?t Comisia European?, c?t ?i statele membre au luat m?suri pentru a promova utilizarea durabil? a produselor de protec?ie a plantelor (PPP), dar progresele ?nregistrate ?n m?surarea ?i reducerea riscurilor asociate utiliz?rii acestor produse sunt limitate. Normele UE impun fermierilor s? aplice gestionarea integrat? a d?un?torilor, ceea ce ?nseamn? c? fermierii ar trebui s? recurg? la produse de protec?ie a plantelor (PPA) doar ?n cazul ?n care metodele preventive sau de alt tip e?ueaz? sau nu sunt eficace.De?i sunt obliga?i s? aplice gestionarea integrat? a d?un?torilor, fermierilor nu li se cere s? ?in? o eviden?? a modului ?n care aplic? aceste metode, iar asigurarea respect?rii obliga?iilor ?n materie este deficitar?. Pentru a-i ajuta pe fermierii care vor s? aplice regulile GID, a fost lansat recent de universit??i ?i institute de cercetare din Germania, Danemarca, Italia ?i Marea Britanie un proiect paneuropean, numit IMPWORKS, fiind implica?i ?i al?i parteneri din Belgia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovenia, Spania ?i Elve?ia. Deocamdat?, Rom?nia lipse?te din proiect, de?i se situeaz? pe locul 6 ?n Uniunea European? ?n ceea ce prive?te cantitatea de pesticide utilizate anual ?n agricultur?.?Fermierii avertizeaz??Marile asocia?ii ale fermierilor, at?t din Rom?nia, dar ?i la nivel european, asocia?ia produc?torilor de produse de protec?ia plantelor (AIPROM), precum ?i autorit??ile rom?ne au avertizat c? aplicarea celor dou? strategii ar putea conduce la sc?derea veniturilor agricultorilor ?i la sc?derea produc?iei agricole, fapt care ar deschide accesul pe pia?a european? a produselor agroalimentare din ??rile ter?e, produse a c?ror calitate este sub standardele europene.Prin urmare, cele dou? strategii nu sunt primite cu mare entuziasm de mare parte a lumii agricole europene, chiar Copa-Cogeca avertiz?nd recent c? ?unii produc?tori europeni de floarea-soarelui iau ?n considerare renun?area la aceast? cultur?", din cauza scoaterii de pe pia?? a anumitor PPP. Europa verde s-a pus ?ns? ?n mi?care! "Este indispensabil s? reg?ndim sistemul de aprobare a produselor fitosanitare dac? vrem s? evit?m ca produc?torii de semin?e oleaginoase ?i de culturi proteice s? abandoneze aceste culturi din cauz? c? sunt pur ?i simplu neprofitabile" - PEDRO GALLARDO, Pre?edintele grupului de lucru pentru semin?e oleaginoase ?i culturi proteice din cadrul Copa-Cogeca..........................................................R MLDOVAKlaus Iohannis – sprijin de 6.000 de tone de motorin? pentru agricultorii moldoveni Ramona Dasc?lu - 30 decembrie 2020 Sprijin pentru agricultorii moldoveni! Pre?edintele Klaus Iohannis, aflat ?ntr-o vizit? oficial? la Chi?in?u, a anun?at mar?i – 29 decembrie, c? Rom?nia va oferi un nou pachet de sprijin Republicii Moldova, care cuprinde printre altele ?i un ajutor pentru agricultorii moldoveni care const? ?n 6.000 de tone de motorin?.”?mi face pl?cere s? anun? un nou pachet de sprijin din partea Rom?niei pentru cet??enii Republicii Moldova. Prin acest pachet de sprijin, Rom?nia are ?n vedere urm?toarele: (…) Totodat?, ?tiu c?t de afecta?i au fost agricultorii. De aceea, Rom?nia are ?n vedere sprijinirea agricultorilor din Republica Moldova prin acordarea ca ajutor extern a unei cantit??i de motorin? de aproximativ 6.000 de tone”, a declarat pre?edintele Klaus Iohannis, ast?zi, mar?i – 29 decembrie, la Chi?in?u.Anun?ul pre?edintelui Klaus Iohannis vine dup? ce agricultorii moldoveni protesteaz? de c?teva luni de zile, cer?nd autorit??ilor de la Chi?in?u s? nu aprobe majorarea cotei TVA ?n agricultur? de la 8 la 12% ?i s? le fie achitate desp?gubiri pentru porumbul ?i floarea-soarelui afectate de secet?, ?n sum? de trei mii de lei pentru un hectar.Klaus Iohannis este primul ?ef de stat sau de guvern care merge ?n vizit? oficial? la Chi?in?u dup? ce Maia Sandu ?i-a preluat atribu?iile de pre?edinte. Pre?edintele Iohannis a refuzat anterior orice ?nt?lnire oficial? cu fostul pre?edinte pro-rus Igor Dodon, ?nvins de Maia Sandu ?n alegerile din noiembrie.FRANTALocuitorii din marile ora?e ale lumii s-au apucat de agricultur?; Camera Na?ional? Agricol? din Fran?a ?i sprijin? pe fermierii din Paris ?i alte ora?e din ?ar? lantulalimentar 2020-12-30 Am citit nu de pu?ine ori ?n presa agricol? ?i pe re?elele de socializare, chiar acum ?n timpul pandemiei, mesaje ale unor fermieri potrivit c?rora or??enii sunt la m?na lor, vor avea m?ncare numai dac? ei, ace?ti fermieri, vor vrea s? le-o v?nd?, iar dac? ei , fermierii ace?tia con?tien?i de puterea lor, vor ?nceta s? ofere hrana, or??enii vor muri de foame. Din fericire, num?rul acestor viteji ai facebookului este nesemnificativ fa?? de marea mas? a produc?torilor ?i procesatorilor agricoli. Atitudinea lor denot? o cras? lips? de ?n?elegere a rela?iilor de interdependen?? ?ntre segmentele societ??ii, ?n actualul stadiu de dezvoltare.Desigur, ei pot renun?a, unii chiar au renun?at, dar at?t timp c?t legea nescris?, natural?, a cererii ?i ofertei e activ?, at?t timp c?t lan?urile alimentare sunt func?ionale, fermierii ?i procestorii vor vinde m?ncare or??enilor. E sursa lor de existen??. Dar mai vor or??enii s? fie complet la m?na produc?torilor ?i procesatorilor, activi uneori la sute ?i chiar mii de kilometri distan?? ?i ?n condi?ii incontrolabile de c?tre consumator? Unii nu, nu mai vor! Au inventat ?i vor s? dezvolte agricultura urban?.Tomate ob?inute ?n centrul Parisului, miere din stupi urca?i pe terasele blocurilor din Berlin sau Cambera, mici livezi de pomi fructiferi ?n spatele blocurilor. Agricultura urban? c??tig? teren ?n marile ora?e ale lumii.Camerele de agricultur? din Fran?a iau at?t de ?n serios provocarea ?nc?t s-au angajat s? sprijine dezvoltarea agriculturii urbane prin ?mp?rt??irea abilit??ilor lor ?i sf?tuirea liderilor de proiect s?-i orienteze c?tre modele economice ?i tehnice eficiente, durabile ?i profitabile.Agricultura urban? este un nou domeniu de activitate al c?rui model economic, tehnici, statut ?i durabilitate sunt ?n curs de dezvoltare. Un fenomen emergent, a?tept?rile ora?elor mari sunt puternice pe aceast? tem?. Proiecte noi se dezvolt? ?n timp. Dac? aceast? activitate agricol? este, ?n acest stadiu, rezervat? ?n Fran?a c?torva ni?e de consum, anumite ini?iative se contureaz? pe scar? larg? ?n alte ??ri.Camerele de Agricultur? franceze au conceput deja un Plan de ac?iune, prin care vor s?:sprijine aceste noi forme de agricultur?Camerele de agricultur? ??i adapteaz? abilit??ile ?i ofer? instrumente comunit??ilor, astfel ?nc?t s? poat? integra agricultura urban? ?i ace?ti actori ?n proiectele lor de dezvoltare, cu garan?ii de viabilitate economic? ?i tehnic? ?i durabilitate. Ca parte a proiectului lor strategic, au dob?ndit capacit??i dovedite de a lucra la aspectele financiare ?i juridice ale acestui nou model de agricultur? ?i de a oferi consiliere ?i sprijin startup-urilor din sector. De asemenea, ei caut? s? dezvolte parteneriate public-private pentru finan?area proiectelor.2 s? ofere consiliere tehnic? ?i economic?Organizate ca o re?ea, Camerele de Agricultur? ??i ?mp?rt??esc abilit??ile, precum ?i rezultatele ?i datele de teren pentru a sprijini mai bine proiectele de agricultur? urban?. Acestea identific? proiectele emergente ?i se ofer? s?-?i ajute juc?torii s?-?i construiasc? un plan de afaceri, s? finan?eze afacerea, s? le ofere suport tehnic ?i economic, s? analizeze pia?a ?i s? le sprijine procesul de g?sire a punctelor de v?nzare ?i de marketing.3 s? preg?teasc? terenul pentru agricultura urban?Camerele de agricultur? identific? ?i calific? diferitele tipuri de agricultur? urban?. Acestea monitorizeaz? ?i face compara?ii la nivel european ?i global. Pentru a p?stra viabilitatea proiectelor, acestea ??i clarific? cadrul legal ?i studiaz? integrarea acestor noi modele ?n statutul agriculturii. Camerele agricole identific? noi juc?tori ?n Fran?a pentru a stabili contacte, a dezvolta parteneriate ?i a desf??ura ?mpreun? anumite experimente. ?n cele din urm?, particip? la c?utarea de finan?are pentru a realiza proiecte de inovare, cercetare ?i dezvoltare ?n acest nou sector de produc?ie agricol?.Cateva exempleRe?eaua tehnologic? mixt? ?Agricultur? urban?” (RMT), compus? din 12 parteneri, este administrat? de Camera de Agricultur? din Ain.Camerele de agricultur? vor sprijini 44 de proiecte de agricultur? urban? ?n 12 regiuni.Camerele de Agricultur? Fran?a este partener al Agen?iei Na?ionale pentru Relansarea Urban? (ANRU) ?n cadrul cererii de proiecte pentru Cartierele Fertile, care a primit 62 de cereri ?n timpul primului val de cereri, implic?nd 45 de municipalit??i diferite, distribuite ?n 12 regiuni.Desigur, agricultura urban? nu reprezint? o amenin?are pentru agricultura practicat? ?n mediile tradi?ionale. Nu va fi o adev?rat? amenin?are nici pe termen scurt sau mediu. Fermierii ?i procesatorii pot munci lini?ti?i: or??enii au nevoie de hrana produs? de ei. Ceva trebuie s? se schimbe ?ns? ?n atitudinea acelora care cred c? or??enii depind de tomatele sau br?nza din ferma lor. Un adev?rat fermier e orientat c?tre pia??, caut? s? conving? consumatorul de calitatea produselor sale, nu ?l ?ndep?rteaz?. Cine lucreaz? responsabil ?i transparent are clien?i.SANATATE si GASTRONOMIE Drink Insider tips: C?teva posibile asocieri ale vinului cu preparatele tradi?ionale rom?ne?ti prezente pe masa de Revelion de Razvan Avram Miercuri, 30 decembrie 2020, C?nd vine vorba de meniul de Revelion, rom?nul pune pe mas? o list? destul de lung? cu preparate tradi?ionale. Cu aceast? ocazie, cump?tarea ?i modera?ia sunt ceva mai greu de avut ?n vedere, a?a c? v? recomand, cu ?ncredere, s? c?uta?i ?i s? respecta?i sfaturile nutri?ioni?tilor. ?n ceea ce m? prive?te, nu voi face dec?t s? v? sugerez, f?r? preten?ia de a emite reguli general valabile, c?teva posibile asocieri ale vinului cu patru preparate tradi?ionale rom?ne?ti nelipsite de pe masa de Revelion. La piftie (denumirea "sudist?") sau r?cituri (varianta "nordist?") a? face "wine pairing" -ul nu ?n func?ie de carnea care plute?te ?n zeam? ci ?n func?ie de zeama ca atare (gelatina, cum s-ar zice). Dac? zeama e intens usturoiat? (?n general cam a?a se face prin nord) un vin ro?u (mai ales dac? e baricat ?i are notele acelea de vanilie ?i cafea pr?jit?) nu e deloc potrivit. ?ncerca?i mai degrab? un vin alb sec, cu aciditate medie, ceva mai corpolent, nebaricat ?i nu foarte aromat. S? zicem (dar e o pur? sugestie) un Chardonnay, un Pinot Gris sau o Feteasc? Alba cu semnalmentele de mai sus. Oricum ar fi, asocierea vinului cu piftia e ?ntotdeauna o chestiune foarte dificil?, spre imposibil?. Ca s? sc?pa?i din ?ncercuire, exist? ?i o scurt?tur?, ce-i drept mai pu?in onorabil? din punctul de vedere al unui pasionat de vin: un p?h?rel de ?uic?. Sarmalele Fie c? sunt ?n foi de varz? sau de vi??, sarmalele sunt ?i ele un subiect controversat, ?n ceea ce prive?te asocierea cu vinul. Ca s? fie toat? lumea mul?umit?, a? sugera ideea c? exist? dou? strategii diferite de "wine pairing", ambele la fel de valabile. Prima merge pe ideea de a asocia la sarmale (mai ales dac? sunt ?n foi de varz? ?i cu ceva mai mult? carne alb? ?i orez), un vin alb sec, cu structur? ?i cu aciditate ridicat? – m? g?ndesc la o Feteasc? Regal?, o Cr?mpo?ie sau un Riesling de Rin. O a doua strategie de asociere aduce ?n discu?ie (?n special dac? sarmalele sunt ?n foi de vi?? ?i au carne ro?ie din bel?ug), un vin ro?u sec, nebaricat, cu corp lejer ?i cu taninuri moi – v? sugerez o B?beasc? Neagr?, un Negru de Dr?g??ani, sau chiar un Pinot Noir. Friptura Tr?im ?n Rom?nia ?i, prin urmare, cuv?ntul de ordine este "porc" (v? rog, nu z?mbi?i cu sub?n?eles ?i lua?i substantivul ca atare). Fie c? este domestic sau s?lbatic (mistre?, cum s-ar zice), porcul este nelipsit de pe masa rom?neasc? de Revelion. V-a? recomanda s? asocia?i la friptura de porc un vin ro?u sec, baricat, cu un corp masiv ?i cu taninuri puternice. Motivul ar fi urm?torul: gr?simile din carnea dolofan? a porcului nu pot fi "potolite" dec?t cu un vin ro?u taninos. Prin urmare, g?ndi?i-v? la un Cabernet Sauvignon, un Merlot, o Feteasc? Neagr?, sau orice alt vin care se apropie c?t de c?t de descrierea de mai sus. Tortul Nu exist? (sau n-ar trebui s? existe) o mas? rom?neasc? de Revelion f?r? tort. Fie c? e cu ciocolat?, cu bezea, cu nuc? sau cu toate laolalt?, tortul face ?ntotdeauna leg?tura cu tradi?ia, cu bunicii, cu ideea de "slow food", dar ?i cu atmosfera festiv? a s?rb?torilor. La tort nu e foarte complicat de g?sit un vin corespunz?tor. El trebuie s? fie (simplific?nd la maximum descrierea) alb, dulce, aromat ?i cu o bun? aciditate. Candida?i sunt destui, dar un Muscat Ottonel cu rest generos de zah?r, o Gras? de Cotnari dulce, o Busuioac? de Bohotin, un Icewine Riesling sau un Sauvignon Blanc Late Harvest ar trebui s? se califice f?r? probleme. La final, nu pot dec?t s? v? asigur c? nu exist? niciun pericol ?n a bea, la aceea?i mas?, mai multe tipuri de vin, dac? ele sunt de bun? calitate ?i, mai ales, dac? le consuma?i ?n cantit??i moderate. Prin urmare, "Hai noroc!" ?i "La Mul?i Ani!". DOSARDespre cum s?ntem, ce facem ?i ce se mai ?nt?mpl? ?n lume…Mariana STANCIU Aparut in Dilema veche, nr. 868, 26 noiembrie - 2 decembrie 2020 S?nt c?teva decenii de c?nd omenirea tot prime?te avertismente (early warnings) de ordin climatologic, pedologic, ecologic ?.a., privind consecin?ele devastatoare ale unor diverse tipuri de poluare, ce indic? urgen?a unor schimb?ri radicale, de politici sociale ?i economice, necesare deopotriv? ?n comportamentul de produc?ie al diverselor industrii, dar ?i ?n comportamentul de consum al na?iunilor.Exper?ii de mediu afirm? c?, ?n ultimele patru decenii, planeta P?m?nt se afl? ?n imposibilitatea de a livra resurse la nivelul cererii umanit??ii (Global Footprint Network, 2020, GFN) – cerere ce echivaleaz? cu capacitatea regenerativ? a 1,6 planete P?m?nt/an, ?n anul 2020. Or, a utiliza resurse naturale la o rat? mai mare dec?t rata de regenerare planetar?/an, mai ales ?n condi?iile emiterii unor reziduuri poluante greu, dac? nu chiar imposibil de neutralizat dup? integrarea acestora ?n mediul natural, nu anun?? nimic bun pentru viitor.?n fiecare an, Ziua Suprasolicit?rii Resurselor P?m?ntului marcheaz? data (diferit? pentru fiecare na?iune a lumii) dup? care omenirea folose?te mai multe resurse din natur? dec?t poate re?nnoi planeta ?n anul respectiv. ?n anul 2018, ziua dep??irii consumului de resurse a fost 1 august pentru nivelul mediu global, aceasta fiind cea mai timpurie zi de dep??ire a capacit??ii de regenerare a P?m?ntului de c?nd lumea a ?nceput s? ?nregistreze acest fenomen ?n anii 1970.Iat?, deci, a trecut o jum?tate de secol de c?nd avertismentele exper?ilor de mediu r?m?n, practic, f?r? un r?spuns consistent, relevant, radical – a?a cum ar fi de a?teptat ?n domeniul economiei mondiale. ?n anul 2020, resursele pe care planeta le-a putut genera pentru un an le-au ajuns p?m?ntenilor doar cu aproape o lun? mai mult dec?t ?n anul 2019 (GFN, 2020).?n ??rile Uniunii Europene, nivelul estimat al resurselor ?i al serviciilor necesare pentru sus?inerea activit??ilor umane oscileaz? ?n prezent ?n jurul a 2,8 planete P?m?nt/an, pentru acest grup de ??ri epuizarea medie a resurselor, potrivit capacit??ilor actuale de regenerare a P?m?ntului, av?nd loc la data de 10-11 mai 2018. Europa este, a?adar, ?n realitate, prin politicile sale efective din industrii, dar ?i prin sus?inerea prin diverse mijloace a politicilor consumiste ?n r?ndurile popula?iilor europene majoritare, un factor de agravare a problemelor de mediu, comparativ cu nivelul mediu global, ?n pofida retoricii sale ce vorbe?te continuu despre necesitatea de a diminua presiunile exercitate ?n UE asupra mediului natural.Rom?nia a ?nregistrat de mai mul?i ani cea mai redus? amprent? ecologic? ?ntre ??rile UE, ?i nu ca efect al politicilor explicite ale statului sau industriilor autohtone, ci din cauza pr?bu?irii masive a economiei na?ionale ?nregistrate ?n anii ?90 – pr?bu?ire ce se resimte ?i ast?zi. ?ara noastr? ?i-a epuizat totu?i resursele cuvenite, mai devreme cu aproape o jum?tate de an, pe 11 iulie ?n anul 2020, adic? ceva mai rapid dec?t media la nivel global (1 august).Dup? data epuiz?rii, orice consum se realizeaz? pe seama cantit??ilor de resurse ce se cuvin genera?iilor viitoare, iar acest fenomen are loc ?n condi?iile unei polariz?ri extreme a accesului la resurse a diverselor categorii de popula?ie, dar ?i al unei risipe a resurselor greu de ?n?eles.De exemplu (?n func?ie de metoda de evaluare utilizat?), ?n ultimii ani, ?n domeniul resurselor alimentare, ?ntre 800.000 ?i un milion de oameni au suferit de subalimenta?ie cronic?, pe fondul unei vaste risipe de resurse alimentare la nivel global. Circa 1,3 miliarde de tone de alimente comestibile – echivalentul a o treime din produc?ia global? de alimente – s?nt irosite anual ?n lume, aceste resurse fiind suficiente pentru a hr?ni trei miliarde de oameni, potrivit unui raport al Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur?. Valoarea acestei cantit??i de alimente irosite se ridic? la aproximativ 680 de miliarde de dolari SUA. Orientul Mijlociu, de exemplu, este limitat prin produc?ia sa de alimente ?n satisfacerea nevoilor de alimente ale popula?iei. Aceast? regiune a lumii poate furniza popula?iei autohtone doar circa 50% din alimentele de care are nevoie, restul trebuind s? vin? din import. Pe l?ng? pierderile ?i de?eurile alimentare ce se ridic? la cele aproximativ 680 de miliarde USD din ??rile industrializate, se mai ?nregistreaz? ?i o risip? de alimente de 310 miliarde USD ?n ??rile ?n curs de dezvoltare. ?n fiecare an, consumatorii din ??rile bogate risipesc aproape la fel de mult? hran? (222 de milioane de tone) ca ?ntreaga produc?ie net? de hran? a Africii subsahariene (230 de milioane de tone). Cantitatea de alimente pierdute sau irosite ?n fiecare an este echivalent? cu mai mult de jum?tate din recolta anual? de cereale din lume. Pierderea ?i risipa de alimente implic?, de asemenea, o risip? major? de alte resurse, precum ap?, energie, p?m?nt, for?? de munc? ?i capital, ?i produce emisii de gaze cu efect de ser?, contribuind la ?nc?lzirea global? ?i la schimb?rile climatice (***Global food waste statistics 2020).?n Rom?nia, potrivit celor mai recente statistici ale B?ncii Mondiale, circa 2,5% din popula?ia ??rii suferea de subnutri?ie cronic? ?n intervalul 2013-2017 (World Bank, 2020).Dar iat? c?, ?n anul 2020, fie c? unii au vrut sau nu, omenirea ?ns??i, ?n incon?tien?a ei de grup, a pus ?n mi?care o modalitate prin care jocul economic planetar, dac? nu s-a oprit cu totul, m?car pentru unii, ?i-a mai diminuat ritmul (oprind ?n general industriile de timp liber). ?n condi?iile pandemiei de COVID-19, s-au accelerat totu?i at?t produc?ia, c?t ?i consumul de medicamente ?i echipamente sanitare. Anul 2020 a lansat un nou ?i straniu semnal de alarm?, de data aceasta f?r? a face o adres? direct? la problemele de mediu natural, ?nchiz?ndu-i (cel pu?in ?n Rom?nia, despre asta a fost vorba ?n primele cinci-?ase luni ale pandemiei) ?n spitale sau, ?n cel mai fericit caz, ?n apartamente pe mul?i dintre cei infecta?i sau neinfecta?i.Oprirea temporar? a activit??ilor economice din cauza pandemiei de COVID-19 a oferit o pauz?, ce-i drept, nu prea lung? naturii. Dincolo de prima uimire fa?? de invazia unor animale s?lbatice ?n comunit??ile umane de la marginea marilor aglomer?ri urbane, oamenii ?i-au amintit ?n subsidiar de unele ritmuri ?i obiceiuri uitate ale lumii naturale ?i ale animalelor, care au dat unele semne de re?ntoarcere ?n spa?iile pierdute ?n at?tea decenii de urbanizare intens?. A fost de ajuns ca oamenii s? circule ceva mai pu?in cu automobilele, s?-?i preg?teasc? pr?nzul ?n propria gospod?rie, pentru ca lumea s? se ?ntoarc?, ?n pofida anormalit??ii pandemiei, la un alt fel de normalitate, de mult uitat?, a vie?ii ?n familie – fie ea mai mult sau mai pu?in restr?ns?. Mai nou, s-au ?nchis gr?dini?ele ?i ?colile, iar copiii au ?nceput s? ?nve?e acas?, gr?dini?ele ?i ?colile return?nd familiilor, cel pu?in temporar, o parte dintre atribu?iile preluate progresiv din func?iile acestora ?ncep?nd cu un secol ?n urm?.?n noua conjunctur? a revenirii ?n for?? a pandemiei din aceast? toamn? t?rzie, o parte a omenirii refuz? totu?i zgomotos ?i aproape violent s? abandoneze unele obiceiuri de consum ce s-au dovedit mai mult sau mai pu?in nefaste, cel pu?in din perspectiva r?sp?ndirii rapide a noului coronavirus. Dincolo de revendic?rile absolut legitime ale celor care ?i-au pierdut locurile de munc?, aparent indispensabile sus?inerii unei integr?ri sociale normale, se situeaz? totu?i cohortele nesf?r?ite ale consumi?tilor ?mp?timi?i ?i, nu ?n ultimul r?nd, ale v?n?torilor de distrac?ii ?i de evenimente cu socializare intens?.Actualele tendin?e de schimbare ireversibil? a lumii vin ca o amenin?are de co?mar, ?ns? nu numai pentru consumatori ?mp?timi?i ce tr?iesc aproape ritualic frecventarea s?pt?m?nal?, dac? nu chiar zilnic? a supermarket-urilor, dar mai ales pentru marii produc?tori de bunuri ?i servicii, care ?nt?mpin? mari dificult??i ?n desfacerea m?rfurilor lor.Pentru al?ii, vremurile actuale s?nt o man? cereasc? deoarece ei s?nt noii a?a-numi?i ?mbog??i?i ai pandemiei, ei s?nt produc?torii de bani, de profit f?r? num?r, f?r? num?r – produc?torii de m??ti ?i dezinfectante, oric?t de neconforme ar fi, produc?torii de echipament tehnic medical ?i, nu ?n ultimul r?nd, produc?torii de medicamente sau produc?torii de vaccinuri, prestatorii de servicii medicale private ?.a. Ace?tia to?i se afl? acum pe noul val economic…Despre fabrican?ii occidentali de medicamente ce produc ?n unele ??ri ale lumii a treia, ?n India sau ?n China, dar ?nscriu pe ambalaje siglele unor firme din Germania, Fran?a sau Belgia, nu prea se vorbe?te ?n vremuri de pandemie. Se profit? masiv de faptul c? lumea are nevoie disperat? de solu?ii pentru tot felul de suferin?e medicale, mai mult sau mai pu?in ignorate din cauza pandemiei. La urma urmei, asemenea fraude se ?nt?mpl? de ani buni, nu numai de acum. Iar lumea a obosit s? le tot arate cu degetul ?i s? nu se schimbe nimic. ?i totu?i, fluvii imense din India sau din China s?nt poluate p?n? la satura?ie cu microbi hiperrezisten?i, din cauza polu?rii efectuate clandestin de fabricile de medicamente vestice, ce produc ieftin (nimeni nu se ?ngrijoreaz? ?n ??rile respective pentru ecologia apelor) ca s? v?nd? scump pe mapamond medicamente sub diverse sigle occidentale. Toat? lumea ?tie c? antibioticele pot altera semnificativ cicluri importante ale nutrien?ilor ?i scad eficien?a sistemelor de gestionare a apelor reziduale pe baz? de bacterii. Acest lucru este atestat ?i de cercet?torii de la Universitatea Radboud din Olanda, care au creat un nou model ce estimeaz? concentra?iile de carbamazepin? ?i ciprofloxacin, un antibiotic prescris ?n mod comun, pe o perioad? de 20 de ani ?n 449 de sisteme acvatice din ?ntreaga lume. Riscul de daune ecologice ?n cazul reziduurilor de la cele dou? produse farmaceutice devenise de 10-20 de ori mai mare ?n anul 2015 dec?t ?n 1995. ?Modelul nostru prezice un risc de mediu relativ mare pentru ecoregiuni din zone dens populate ?i uscate cum ar fi Orientul Mijlociu. ?ns? tocmai ?n aceste zone exist? pu?ine date legate de uzul farmaceutic ?i concentra?iile din apele de suprafa??”, a declarat Rik Oldenkamp, autor principal al studiului (Moca-Grama, 2019).Desigur, cele mai mari concentra?ii de reziduuri farmaceutice se g?sesc ?n apele dulci aflate ?n apropierea unor metropole sau zone dens populate (dar nu numai), din ??rile ?n curs de dezvoltare. Analizele unor poten?iale scenarii viitoare de evolu?ie a unor asemenea bombe ecologice cu efect ?nt?rziat arat? c? doar o ?mbun?t??ire tehnologic? punctual? a proceselor de fabrica?ie a anumitor medicamente este departe de a rezolva problema. Este nevoie de implementarea unor strategii consolidate, care s? determine eliminarea factorilor majori de risc, dar ?i reorientarea obiceiurilor de consum ale popula?iilor din ?ntreaga lume. ?n lipsa unor asemenea strategii, devine destul de clar faptul c? omenirea tr?ie?te deja, f?r? s? ?tie, ?ntr-un scenariu de tip deschiderea cutiei Pandorei, ce va aduce noi ?i mari surprize dintre cele mai dificil de gestionat ?n viitor.Mariana Stanciu este cercet?tor ?tiin?ific la Institutul de Cercetare a Calit??ii Vie?ii din cadrul INCE, Academia Rom?n?. * * *Cum rezista un siloz unei explozii non-nucleare. ?n 4 august 2020, o explozie ?n portul Beirut din Liban a fost catalogat? una dintre cele mai mari explozii non-nucleare din istorie, cel pu?in 204 de oameni ?i-au pierdut via?a. Imaginile din satelit (?nainte ?i dup? explozie) ofer? o oarecare perspectiv? asupra amplorii distrugerii. / Credit foto: Maxar Technologies * * *Afaceri de la zero. Cristina P?rlitu ?i R?zvan Clapa au investit 20.000 de euro ?ntr-un laborator cu produse f?r? zah?r ?i f?r? carne, ?n zona Domenii din Bucure?ti 30.12.2020, Alina-Elena Vasiliu de comenzile pe care le primesc de la persoane fizice, ei au ?i un parteneriat cu re?eaua Fru Fru, ?n magazinele c?reia v?nd banana bread ?i negres? cu fistic.Cristina P?rlitu ?i R?zvan Clapa se aflau ?n c?utare de produse f?r? zah?r, f?r? carne ?i f?r? aditivi ?n urm? cu cinci ani, iar oferta limitat? de la acel moment i-a f?cut s? ia ?n propriile m?ini responsabilitatea prepar?rii lor. A?a au ajuns s? deschid?, doi ani mai t?rziu, Nood Food, un laborator cu produse alimentare ?curate”, a?a cum spun ei.?Am ?nceput ?n prim?vara lui 2017 s? c?ut?m un loc ?i l-am f?cut func?ional spre sf?r?itul anului 2017. ?n cur?nd facem trei ani. Am ?nceput cu deserturi, apoi am ?nceput s? producem ?i tarte s?rate cu diverse umpluturi, biscui?i, iar pentru evenimente avem mousse-uri, salate, aperitive. Nu aveam neap?rat o ?nclina?ie spre zona alimentar? niciunul din noi”, a povestit Cristina P?rlitu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.Primele comenzi au venit ?n urma particip?rii la t?rguri precum Mezanin Market sau Dichisar. Laboratorul Nood Food se afl? ?n Bucure?ti, pe strada Clucerului, ?n zona Domenii, un punct strategic din punct de vedere al livr?rilor pentru ei, ?in?nd cont c? cele mai multe comenzi vin din zona de nord a ora?ului. Modelul de func?ionare al Nood Food este de a lucra pe comand?, f?r? un punct de desfacere propriu-zis, ?ns? cei doi antreprenori iau ?n calcul ca, la un moment dat, ?n urm?torii doi-trei ani, s? deschid? un astfel de spa?iu pentru v?nzare, deoarece au primit solicit?ri din partea clien?ilor.?Investi?iile ini?iale au fost de 20.000 de euro, bani pentru punerea ?n func?iune a laboratorului, pentru marketing ?i deschiderea site-ului. ?n 2019 am avut o cifr? de afaceri de 48.000 de euro, planul pentru 2020 era s? o dubl?m. Din cauza pandemiei, pentru c? multe dintre cafenelele cu care lucram nu mai exist?, a trebuit s? ne redesen?m a?tept?rile”, a spus R?zvan Clapa.Pentru produsele Nood Food, pre?urile pornesc de la 50 de lei – aproximativ un kilogram de biscui?i, ?i pot ajunge la 250 de lei – un tort de dou? kilograme. Tot ce ?nseamn? ciocolat? se vinde foarte bine, iar produse precum banana bread sau quiche-uri sunt de asemenea foarte comandate, mai ales ?n perioada de Cr?ciun.P?n? au transformat Nood Food ?ntr-un business, Cristina ?i R?zvan au schi?at un plan de afaceri, au citit zeci de carti, au participat la cursuri ?i ?nt?lniri de business start-up, au accesat programe de educa?ie antreprenorial? ?i au absorbit sfaturi de la antreprenori mai vechi sau mai noi.?Ba chiar am facut ?i cursuri de cofetar-patiser, pentru c? nu ne permiteam s? angaj?m pe cineva atunci. Dar a meritat fiecare weekend care era doar o zi normal? de lucru ?i fiecare vacan?? am?nat? pe termen nedeterminat”, spun cei doi antreprenori.Ast?zi, Cristina P?rlitu este cea responsabil? cu crearea re?etelor, iar R?zvan Clapa se ocup? de partea administrativ? din spatele Nood Food. ?n laborator le sunt al?turi trei persoane. Dincolo de comenzile pe care le primesc de la persoane fizice, ei au ?i un parteneriat cu re?eaua Fru Fru, ?n magazinele c?reia v?nd banana bread ?i negres? cu fistic.?Ne dorim s? lucr?m mai mult cu cafenele, gr?dini?e ?i s? deschidem la un moment dat propriul bistro.”Pentru produsele Nood Food, pre?urile pornesc de la 50 de lei – aproximativ un kilogram de biscui?i, ?i pot ajunge la 250 de lei – un tort de dou? kilograme. * * *Uniunea European? d? 8 milioane de euro Rom?niei pentru a salva o specie pe cale de dispari?ie Sorin Breazu dec. 29, 2020Nurc?. Foto: PixabayUniunea European? va trimite peste opt milioane de euro ?n Rom?nia pentru a ajuta la salvarea nurcilor de la dispari?ie.”Popula?ia din Delta Dun?rii este cea mai important? ?i cea mai s?n?toas? din lume ?i deci de o importan?? deosebit? pentru conservare”, a declarat Mihai Marinov, cercet?tor al Instutului Na?ional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dun?rii, pentru ?tirile PROTV.Nurcile nu tr?iesc doar ?n Rom?nia, ci ?i ?n Ucraina, Rusia, Spania ?i Fran?a.Cele 8,3 milioane de euro, fonduri nerabursabile de la UE, vor ajuta la realizarea unor habitate ?n care specia s? poat? prospera. Vor fi ridicate platofrme pe malurile canalurilor ?i lacurilor din Delta Dun?rii, pentru a oferi ad?post nurcilor.Nurcile europene au ajuns ?n pericol de dispari?ie ?n principal din cauza v?n?torilor, care le capturau pentru blan?. Un alt du?man al speciei este nurca american?, care a evadat din cresc?torii ?i a decimat popula?ii ?ntregi ?n Spania ?i Fran?a, mai scrie sursa citat?.?i nurcile din Delta Dun?rii au mul?i pr?d?tori, ?acalii ?i vidrele fiind cele mai mari amenin??ri pentru micu?ul mamifer.”Are nevoie de sprijin, ?ntruc?t dincolo de faptul c? ?n toat? Europa este eliminat? de surata american?, este un fenomen interesant, o evolu?ie convergent?, ?n care pe continente diferite, viteza evolutiv? difer?, exemplarele rezultate sunt la final unele mai preg?tite dec?t altele”, a spus ?i Adrian B?lb?, managerul Microrezerva?iei Constan?a. * * *Vinul de azi: Alion 2016 - 96 puncte James Suckling Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Podgoria Vega Silicia a fost fondat? ?n 1864 de c?tre Don Eloy Lecanda y Chaves, cel care, ?n 1876, devenea furnizor al Casei Regale a Spaniei. ?n 1982, domeniul a fost cump?rat de familia Alvarez, urm?nd o perioad? de modernizare a cramei care acum face parte din "Primum Familiae", o asocia?ie exclusivist? a celor mai mari 12 produc?tori de vin mondiali. Recomandarea noastr? de ast?zi, Vega-Sicilia Alion 2016, este un vin proasp?t ?i elegant, realizat din soiul de struguri Tempranillo. Ro?u ?nchis cu tente violet, vinul cucere?te prin notele olfactive de fructe de p?dure, ciocolat? ?i carne uscat?, dar ?i prin aromele bogate, intense, cu taninuri bine eviden?iate. Savura?i acest vin la 18 grade Celsius, ?n diverse combina?ii culinare, de la friptur? de ra?? sau vit?, p?n? la miel la gr?tar sau preparate cu legume. * * *Obiceiuri traditionale oltenesti de sfarsit de an Admin 29 decembrie 2020 Obiceiurile tradi?ionale de iarn? sf?r?esc odat? cu gerul bobotezei….. Printre ultimele datini ?i tradi?ii putem amintii: Vr?jitul, de Anul Nou, fetele ?i b?ie?ii se caut? o cas? p?r?sit? sau o pr?v?lie in care petrec toat? noaptea. Ace?tia a?eaz? pe o mas? 9 c?ciuli, cu gura in jos ?i sub fiecare se pune cate o oglind?, un inelu?, c?rbune, un pieptene, o leg?tur? de porumb sau de gr?u, o bucat? de ?orici-Z?BOVICIUL. Buc??ica de ?orici reprezint? momentul hazliu. Fata/ b?iatul care nimerea c?ciula cu gr?u semnifica faptul c? va lua pe cineva bogat. C?rbunele semnific? ur??enia, inelul, se spune c? va lua o fat? sub?iric?, tras? ca prin inel, pieptenele simbolizeaz? c? va lua un b?iat sau o fata cu din?ii rari, iar oglinda, frumuse?ea. Cel care nimerea c?ciula cu ?orici, z?bovea, nu se ?nsura/ m?rita. Plugu?orul, un plug miniatural f?cut din sc?nduri de brad ?mpodobit cu panglici sau h?rtie colorat?. Textul plugu?orului este cel consacrat, ur?torii arunc?nd boabe de gr?u sau de porumb ?naintea gospodarilor ?n momentul ?n care ace?tia ies ca s? pl?teasc? colindatul: ?Ia mai m?na?i, m?i, fl?c?i….” Sorcova Dup? ?ngroparea Anului Vechi, ?n diminea?a Anului Nou, Sf?ntul Vasile, grupuri de trei, patru copii pleac? la sorcovit devreme. Sorcova este o ramur? de pom ?mpodobit? cu arnici sau cu h?rtie: ?Sorcova, vesela, S? tr?i?i, s? ?nflori?i Ca un m?r, ca un p?r, C? un fir de trandafir. Tare ca piatra, Iute ca s?geata, Tare ca fierul, Iute ca o?elul, La anu’ ?i la mul?i ani” Capra Reprezint? zeitatea zoomorf? substituit? de masca frumos caprei, ?mpodobit? ?i ornamentat? cu ciucuri, clopo?ei, cu capul de lemn care cl?mp?ne. Mai putem amintii Datul la grind?, sau obiceiul de Boboteaz?/ Botezul cailor, obicei ?nt?lnit ?n Mo???ei sau B?ile?ti, unde localnicii aduc caii frumos ?es?la?i ?i ?mpodobi?i cu panglici, fiind stropi?i cu agheazm?, de c?tre preot. Se organizeaz? ?i o ?ntrecere hipic?, ?n felul acesta este demonstrat felul ?n care animalul a fost ?ngrijit pe timpul iernii. Un ultim obicei este Cunoa?terea ursitei Fetele num?rau ?i legau cu ochii ?nchi?i al zecelea par din gard. Dac? parul era drept, atunci va lua un b?rbat frumos, iar dac? parul era str?mb sau scorojit, b?rbatul va fi ur?t. In unele sate doljene, fetele legau al nou?lea par cu a?? ro?ie, iar dac? parul se nimerea s? fie noduros, lua un b?rbat cu avere, bogat. * * *Fostul ministru Petre Daea, dupa ce s-a vindecat de COVID: “Virusul nu sta la semafor, sa ne ferim noi de el prin respectarea regulilor”! Agrostandard | 24 December, 2020 Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea s-a vindecat de COVID-19, fiind externat cu o zi inainte de Craciun de la spitalul Matei Bals. Anuntul a fost facut chiar de ministru pe contul personal de FB.? Iata mesajul lui Petre Daea:“Astazi, las lacrima bucuriei pe scarile ie?irii din Spitalul Matei Bal?.In momentele grele descoperi caractere ?i prieteni.Cu ochii suferintei priveam speranta revederii.Am depa?it momentul cu sprijinul cadrelor medicale, a caror lumina a ochilor, ce strabatea vizierele, imi dadea posibilitatea sa identific pe semenii no?tri care au stat pavaza langa patul bolnavilor.Alaturi de doi camarazi mai tineri, de 32, respectiv 50 ani, am impartit bucuria vindecarii, devenind prieteni.Cu gandul la binele nostru ?i al tuturor, ma intorc in lumea comunicarii pe Facebook pentru a multumi celor care mi-ati fost alaturi in fel ?i chip.Un supliment de respect ?i recuno?tinta pentru cei ce m-au ajutat sa iau drumul spre spital: sotia Camelia, colegii Ciolacu, Stanescu, profesorii Rafila ?i Cercel.Ei m-au adus in spitalul Matei Bal?, dandu-ma pe mana robotilor umani, care prin oglinda vizierei ne dadeau speranta victoriei cu du?manul nevazut ?i din nefericire uneori bagatelizat.Cu un echilibru ?i cu o acuratete de apreciat, mass- media a facut public acest episod de infectare a mea ?i a sotiei.Le multumesc tuturor!Imparta?ind bucuria revederii ?i a comunicarii va indemn sa ramaneti vigilenti, sa ne revedem sanato?i, sa bem simbolic speranta binelui pentru fiecare.Virusul nu sta la semafor, sa ne ferim noi de el prin respectarea regulilor.Va urez sanatate, Dumnezeu sa ne aiba in paza pe toti!” * * *Un nou fond de v?n?toare lovit de pesta porcin? african?! 30 decembrie 2020Pesta porcin? african?, confirmat? ?ntr-un nou fond de v?n?toare! Institutul de Diagnostic ?i S?n?tate Animal? Bucure?ti a confirmat prin buletin de analiz?, ?n data de 24.12.2020, prezen?a pestei porcine africane la doi porci mistre?i v?na?i pe Fondul de V?n?toare 39 Epureni.Dup? confirmarea diagnosticului, la solicitarea DSVSA Vaslui, Institu?ia Prefectului a convocat ?n data de 28.12.2020 Centrul Local de Combatere al Bolilor (CLCB) la nivelul jude?ului Vaslui, care a aprobat Planul de m?suri pentru combaterea?Pestei Porcine Africane (PPA) la porcii mistre?i.?De asemenea, s-a dispus punerea sub supraveghere a zonei afectate ?i instituirea de restric?ii privind mi?carea de suine din zonele afectate de boal?.?Facem apel din nou, pe aceast? cale, la cet??eni, cresc?torii de porcine, s? anun?e de urgen?? medicul veterinar ?n situa?ia ?n care apar modific?ri ?n statusul de s?n?tate al porcinelor din gospod?riile proprii sau apar cazuri de mortalitate ?n r?ndul porcinelor. Totodat?, atragem aten?ia cet??enilor c? este interzis consumul c?rnii de porc f?r? a fi efectuat examenul trichineloscopic al acesteia. ?n acest scop, sunt ruga?i s? se prezinte la medicul veterinar cu probe de carne ?n vederea efectu?rii examenului trichineloscopic. Av?nd ?n vedere evolu?ia alarmant? a virusului pestei porcine africane pe teritoriul jude?ului Vaslui, DSVSA Vaslui ?mpreun? cu Institu?ia Prefectului – jude?ul Vaslui face un apel c?tre primari, consiliile locale ?i c?tre cet??eni s? trateze cu maxim? responsabilitate ac?iunile care ?in de prevenirea r?sp?ndirii virusului ?i recomand? s? respecte cu stricte?e toate ac?iunile impuse de autorit??ile competente. Orice suspiciune de boal? trebuie comunicat? de urgen?? medicului veterinar sau autorit??ilor publice locale.”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? emis de Cancelaria Prefectului Vaslui.Num?rul de telefon al ?Call Center”-ului ANSVSA este:?0800.826.787, adresa de e-mail:?callcenter@ansvsa.ro, iar la D.S.V.S.A. Vaslui, unde este organizat serviciu de permanen??, num?rul de telefon este 0235 421.121, fax: 0235 421.278,?e-mail:??office-vaslui@ansvsa.ro, unde cet??enii pot sesiza nereguli ?n domeniul siguran?ei alimentelor.Aceast? decizie a fost luat? pentru a facilita cet??enilor fie accesul la informa?ii, fie pentru a sesiza nereguli din domeniul siguran?ei alimentelor. Un alt motiv pentru organizarea serviciului este cel reprezentat de alerta privind cre?terea nivelului de risc pentru pesta porcin? african?. * * *Ce nu ?tia?i despre vinuri 30 decembrie 2020 Elena Picu Fie c? le-am f?cut ?n propria gospod?rie, fie c? le-am cump?rat ca atare, trebuie s? ?tim c?teva lucruri despre vinuri, dac? dorim s? le p?str?m calit??ile pentru o perioad? mai mare de timp.Anul 2020, de?i a fost unul secetos ?i produc?ia ob?inut? a fost mai mic?, ?n tot r?ul este ?i un bine, cum spune rom?nul, vinul a fost mai pu?in dar mai bun. ?ns? ?i el are secretele lui, spun viticultorii pasiona?i.”Mul?i oameni care au cump?rat strugurii ?i ?i-au f?cut propriul vin au avut ceva probleme cu fermentarea din cauza c? a fost concentra?ia de zaharin? ridicat?. ?ns? dac? este depozitat ?n recipiente curate, ?n ?nc?peri bine aerisite ?i bine igienizate, care pot p?stra o temperatur? constant?, licoarea lui Bahus ??i va p?stra calit??ile excelente mai mult timp.Pe langa aceasta nu trebuie s? uit?m c? ?i vinul are nevoie de mici tratamente din care s? nu lipseasc? cel care folose?te dioxidul de sulf, pentru c? ajut? la limpezire. Este gre?it? ideea conform c?reia acesta ar da un oarecare miros vinurilor, motiv pentru care mult? lume ?l evit?. Situa?ia este pasager? ?i poate fi foarte u?or rezolvat? prin procesul de r?v??ire ?n urma c?ruia dioxidul de sulf se va evapora iar vinul se va conserva mai bine, nu va oxida ?i va c?p?ta o culoare natural? ?i frumoas?”, spune Miron Ionu? Nicolae, viticultor din ?ife?ti, jude?ul Vrancea.Chiar dac? este relativ t?n?r fermierul vorbe?te din experien?a c?torva genera?ii, ?in?nd cont c? el cultiva vi?a de vie pe o suprafa?? ce se ?ntinde pe c?teva hectare bune ?i a adunat aceste mici secrete din practica de zi cu zi a bunicilor ?i str?bunicilor s?i. * * *Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash & Carry Rom?nia: Sunt absolut ?ncrez?tor ?n conceptul de business ?i ?n modelul cash&carry Cristi Badescu Publicat Miercuri, 09 Decembrie 2020 ?n primul r?nd, felicit?ri pentru preluarea func?iei de CEO al Metro, cred c? este o mic? ?nc?rc?tur? emo?ional? la revenirea ?n ?ar? dup? c??iva ani petrecu?i ?n afar?, dar tot ?n compania Metro. Cum a?i reg?sit pia?a rom?neasc? a bunurilor de larg consum ?i, ?n special, zona de comer? cu bunuri de larg consum, la revenirea ?n ?ar??Este o pl?cere ?i o onoare s? m? ?ntorc la c?rma unei organiza?ii unde am crescut. Sunt foarte ?ncrez?tor c? vom fi ?n continuare de success. Legat de pia?a bunurilor de larg consum, cred c? Rom?nia a beneficiat ?n ultimii ani de unul dintre cele mai mari consumuri din Europa, lucru reg?sit ?n statistici publice. ?i, probabil, pe fondul pandemiei, consumul va cre?te ?n continuare, dar nu ?n acela?i ritm accelerat. Cam aceasta este presupunerea pe care ne facem ?i noi planurile de business.Exist? o schimbare ?n comportamentul de consum. ?n timpul anului 2020 ?i chiar ?n primul val pandemic oamenii s-au dus mai mult spre produse de strict? necesitate ?i produse de cur??enie, iar ulterior s-au ?ntors la comportamente anterioare, la preferin?e anterioare ?i exist? o cre?tere accelerat? spre produse cu valoare ad?ugat?, ceea ce nu poate dec?t s? ne bucure, pentru c? vrem s? cre?m mai mult? valoare ad?ugat? ?i procesare ?n Rom?nia, ?mpreun? cu partenerii no?tri, furnizorii locali. ?i, de aceea, este foarte important pentru perioada urm?toare s? ?n?elegem ce ?nseamn? localizare vs globalizare. Va cre?te cererea pentru produse locale ?i, normal, cre?te ?i eficien?a ?n a aproviziona mai mult de la furnizori ?i produc?tori locali, pentru a avea rapiditate ?n aprovizionare ?i ?n a deservi clien?ii.?A?i men?ionat deja c?teva dintre provoc?rile importante ale retailerilor, ale comercian?ilor ?n general, aprovizionarea cu produse autohtone. Ce alte provoc?ri majore vede?i ?n urm?toarea perioad???n primul r?nd, cred c? sunt provoc?ri legate de elasticitatea cererii. Aceasta este o prim? provocare raportat? la consumatori, pe care trebuie s? o ?n?elegem mai bine. Pe ce categorii de produse, pe ce momente, care sunt factorii care poten?eaz? cererea??Ave?i ?n vedere experien?a din prim?var? c?nd au fost perioade cu cereri extrem de mari, urmate de perioade cu cereri extrem de sc?zute? E posibil s? se repete un asemenea scenariu? Este posibil s? vedem ?n continuare cereri elastice, dar nu cu aceea?i dinamic?. Cred c? oamenii s-au adaptat destul de mult la o nou? realitate social?. ?n aprilie, cu 400 de cazuri zilnic nu se g?sea f?in? la raft mai pe nic?ieri. Spre toamn?, cu 1.000 de cazuri ?n fiecare zi, oamenii au ?n?eles deja c? blocajele ?n aprovizionare pot fi solu?ionate ?i c? pot g?si la raft, ?n orice moment, tot ce au nevoie. Deci, oamenii s-au adaptat un pic la noua realitate.A?adar, cererea va fi ?n continuare elastic?, oamenii vor consuma ?n continuare 2.000–2.500 de calorii/zi, indiferent de c?nd ?i cum. Se shimb? obiceiurile de consum privind modul de aprovizionare. HoReCa sufer?, deci consumul alimentar ?n ora? - estimat undeva la 15-16% ?n Rom?nia anterior pandemiei - scade. ?n acest moment, practic, tot consumul se desf??oar? acas?. Lan?ul de aprovizionare este diferit. Cre?te sectorul de convenien?? - at?t modern trade, c?t ?i traditional trade -, cre?te aprovizionarea de stocare ?i cre?te canalul de online. Acesta din urm?, mai accelerat dec?t ar fi fost estimat ?n orice proiec?ie de business sau strategie pe 3-5 ani, pentru fiecare juc?tor din pia??.Revenind la provoc?ri, cred c? este important ca fiecare firm? care activeaz? ?n domeniu s? ??i revizuiasc? at?t strategia, c?t ?i planul de afaceri, ?in?nd cont de noul context.?Metro Cash&Carry Rom?nia se afl?, de c??iva ani buni, ?ntr-o cre?tere consistent? a cifrei de afaceri. Cum aprecia?i pozi?ia actual? a companiei ?n pia???Modelul nostru de business este unul customer - centric, axat pe nevoile ?i a?tept?rile acestuia. ?ntr-adev?r, exist? o dinamic? diferit? ?n func?ie de tipul de client, dar credem c? ?n contextul actual modelul nostru de business este unul rezistent la crize, pentru c? se bazeaz? pe lucruri simple. De la pre?uri competitive, la asigurarea disponibilit??ii la raft. Lucrurile acestea simple, care par banale, func?ioneaz? cel mai bine ?n crize. De aceea, eu sunt ?ncrez?tor ?n modelul nostru de business care s-a dovedit a fi unul de success ?n situa?ii de genul acesta. Nu doar ?n Rom?nia ?n perioade de crize, ci ?i ?n alte ??ri.?ntorc?ndu-m? la categoriile de clien?i, noi ne baz?m foarte mult pe clien?ii HoReCa, unde avem cam 20% din v?nz?ri, ?n timp ce 60% sunt pe segmentul de rev?nz?tori independen?i ?i 20% alte companii. Cele mai puternic afectate de criz? sunt domeniul HoReCa ?i alte companii.Anterior crizei, ?n HoReCa, peste 50% din start up-uri ?i din business-urile noi deschise disp?reau cam dup? 18 luni. Deci este un mediu volatil, este un mediu foarte competitiv. Acum, problema nu este legat? de c?te business-uri s-au ?nchis, ci este legat? de lipsa cererii ?n domeniul HoReCa, din cauza restric?iilor ?i limit?rilor. Aici ?ncerc?m s? identific?m care sunt acele categorii de business din HoReCa reziliente la criz?. Plec?nd de la geoloca?ie, un restaurant ?ntr-o zon? cu vad ?i cu trafic poate are un impact mai mare ?n perioada crizei, iar shaormeria din cartier resimte criza mai pu?in ?i este, ?n continuare, de succes. Eu numesc asta geoloca?ie.De asemenea, orientarea antreprenorului c?tre activitatea de livrare, zona de takeaway ?i deschiderea spre discu?ii privind eficientizarea ?n buc?t?rie sau deschiderea spre aplica?ii digitale, domenii ?n care putem s? le punem la dispozi?ie produse ?i servicii; at?t ?n modul de interac?iune cu noi, comand? – livrare, c?t ?i pentru gestiunea businessului sau vizibilitatea businessului pe platforme digitale.? Cam acolo vrem s? ne pozi?ion?m. E clar c? sectorul de HoReCa sufer? ?n aceast? perioad?, dar av?nd ca obiectiv s? fim al?turi de clien?ii no?tri vrem s? vedem care sunt businessurile reziliente la criz? ?i s? le acord?m suport. Ceea ce este ?ncurajator la sectorul de HoReCa ?n perioada aceasta, cu toate m?surile ?i restric?iile ?n vigoare, este c? avem un num?r aproape similar de clien?i buyeri la HoReCa, ?n lunile octombrie ?i noiembrie 2020 fa?? de perioada similar? din anul anterior, iar aceasta este o recompens? pentru eforturile pe care Metro Cash & Carry le face ?n a fi al?turi de clien?ii HoReCa.?ntorc?ndu-m? la traderi, cea mai important? categorie de clien?i, cred c? ?n momentul acesta magazonele de proximitate, at?t din comer?ul modern, c?t ?i din comer?ul tradi?ional - iar noi ?i target?m pe cei din tradi?ional -, beneficiaz? de o cre?tere a importan?ei. Practic, consumatorii rom?ni cump?r? mai mult din sectorul de proximitate pentru a evita zonele aglomerate din magazinele de format mare. ?i, dac? businessul magazinelor independente de tip convenience este de success, acesta este un factor care ne poate asigura ?i nou? o cre?tere accelerat?, fiind al?turi de ei pentru a se aproviziona. Aici vedem o cre?tere ?i, probabil, ?n perioada urm?toare vom merge pe acest trend de cre?tere, care va compensa par?ial pierderea din HoReCa.Revenind la clien?ii tip companii, acolo ?ntr-adev?r e o pierdere, pentru c? nu mai exist? acele consumuri colective pentru produse alimentare ?i nealimentare pentru birou, oamenii lucr?nd preponderent de acas?. ?ns? ?ncerc?m s? ne repliem c?tre cei care aprovizioneaz? alte consumuri colective, de la c?mine de b?tr?ni, p?n? la catering pentru spitale.?Constat?m, totu?i, o tendin??, ?nceput? acum mul?i ani, de descre?tere at?t a num?rului de magazine independente, c?t ?i a importan?ei lor ?n pia??; acum, conjunctural, unit??ile din HoReCa ?i cele de tip office sunt ?n recul, iar pe termen lung aceasta se poate prelungi, ?ntruc?t mul?i manageri au constatat beneficiile lucrului de acas?, deci ?i consumul colectiv ?n birouri are o tendin?? de sc?dere. O mare parte a unit??ilor HoReCa au acum probleme, deci vor disp?rea. Lu?nd ?n considerare toate aceste aspecte, care afecteaz? at?t clien?ii rev?nz?tori, c?t ?i clien?ii HoReCa ?i cei office, cum aprecia?i condi?ia conceptului cash&carry, pe termen lung? Sunt absolut ?ncrez?tor ?n conceptul de business ?i ?n modelul cash&carry. Suntem ambi?io?i ?i credem c? acea cre?tere a cifrei de afaceri pe care a?i observat-o la Metro ?n ultimii ani - ?n contextul ?n care nu am deschis magazine, ci am crescut organic -, o vom continua ?i ?n urm?torii ani. Avem planuri de cre?tere ?i nu deviem de la strategia noastr?, p?str?nd pozi?ionarea de partener important pentru sectorul HoReCa ?i pentru rev?nz?torii independen?i. De ce cred c? aceste dou? sectoare sunt de perspectiv?? HoReCa va cre?te. Probabil va dura p?n? se va reveni la nivelul din 2019, estim?rile indic? aproximativ doi ani. Cu toate acestea vrem s? ne protej?m cota de pia?? ?n domeniul HoReCa ?i ?ncerc?m s? o cre?tem ?n continuare, ?n primul r?nd prin serviciul de livrare. Sunt unele lucruri de ?mbun?t??it acolo, din punct de vedere al flexibilit??ii ?i al orient?rii pe client.La sectorul de traderi, ?ntr-adev?r, studiile de specialitate indicau, acum c??iva ani, peste 100.000 de puncte de desfacere ?n comer?ul tradi?ional, iar acum sunt 60.000 -70.000. ?n portofolilul nostru avem anual 60.000 de clien?i traderi, dintre care 40.000 cump?r? lunar.Ce ?nseamn? aceasta? Dac? ne uit?m la orice pia?? matur?, comer?ul tradi?ional are ?n continuare o cot? de pia?? aproximativ de 20%. ?n Rom?nia, este pe la 35%, probabil c? va sc?dea ?n continuare, dar comer?ul tradi?ional va r?m?ne un canal de distribu?ie important pentru marea majoritate a produc?torilor, ?i locali, ?i interna?ionali. Noi vrem s? fim acel distribuitor c?tre canalul tradi?ional pentru partenerii no?tri produc?tori.?Revenind la cre?terea din ultimii ani, care a fost motorul acesteia? ?n primul r?nd, motoarele de cre?tere din ultimii ani au fost legate de focusul pe ?mbun?t??irea pozi?ion?rii de pre?, a disponibilit??ii produselor la raft, concentrarea pe un sortiment redus dar c?t mai adaptat pe nevoile clien?ilor HoReCa ?i trade ?i, nu ?n ultimul r?nd, pe echipa puternic? a Metro, care a aplicat strategia ?nceput? acum c??iva ani. Modelul de business al Metro s-a schimbat ?n 2016-2017, ?n Rom?nia ?i ?n multe alte ??ri, odat? cu noua strategie, care nu mai este una global?, ci una local?, adaptat? la nevoile pie?ei, la proximitatea fa?? de client. Aceast? strategie ne d? posibilitatea s? ne dezvolt?m businessul mult mai aproape de realit??ile pie?ei locale, iar Metro Rom?nia a ales concentrarea pe clien?ii traderi ?i HoReCa, lucru care s-a reg?sit ?i ?n performan??.S-a ?mbun?t??it foarte mult ?i focusul pe client, interac?iunea cu clientul ?i am eficientizat foarte mult modul de costuri ?i de operare atfel ?nc?t colegii din prima linie, din magazine, din for?a de v?nzare, din zona de delivery, s? aib? mai mult timp de petrecut pentru client, mai pu?in pe zone administrative, dac? pot s? le zic a?a.?Ce ?nseamn?, mai concret, ?mbun?t??irea focusului pe client? ?mbun?t??irea focusului pe client pleac? de la a ?n?elege nevoile clientului, a ?n?elege ce ?nseamn? comportamentului produsului ?n buc?t?rie, dac? vorbim de HoReCa, ?i cum putem veni noi cu o solu?ie ?n acel sens, cu produse dedicate, performante ?n buc?t?rie, inclusiv m?rci proprii. De asemenea, a ?n?elege nevoile unui magazin de proximitate ?i a veni cu o solu?ie comercial? dincolo de zona tranzac?ional? ?ntre noi ?i clien?ii no?tri. Aici practic, ?n ultimii ani am dezvoltat franciza La Doi Pa?i, o franciz? soft, ?n care ?n mijlocul afacerii r?m?ne antreprenorul, care este ?i reactorul comunit??ii locale ?i a interac?iunii cu consumatorii acelei loca?ii. Antreprenorul r?m?ne proprietarul businessului, dar modelul comercial este unul furnizat de Metro, plec?nd de la reorganizarea magazinului, p?n? la sortiment, mercantizare, layout, branduire.Magazinele din franciza La Doi Pa?i, al c?ror num?r a crescut foarte mult ?n ultimii ani, ?n ce fel au ajutat cre?terea afacerii Metro? La Doi Pa?i, ca ?i model de business, este foarte important pentru noi, pentru c? ?ncerc?m s? g?sim un model comercial care s? le asigure suport antreprenorilor independen?i, pentru c? ?i ei au o competi?ie cu modern trade-ul. Marea majoritate a franciza?ilor La Doi Pa?i au ?nregistrat o cre?tere a v?nz?rilor din momentul ?n care au intrat ?n franciz?. Nu ne uit?m doar la c?t vindem noi c?tre ei, ne uit?m ?i la succesul lor. Normal, din momentul intr?rii ?n franciz?, ?ncerc?m s? venim cu mai multe solu?ii prin care s? ?i convingem s? se aprovizioneze mai mult de la noi, dar partenerii franciza?i beneficiaz?, ?n continuare, de libertatea de a cump?ra de unde au o ofert? competitiv?. Desigur, exist? o sinergie de aprovizionare de la Metro: orice comerciant ?ncearc? s? ??i consolideze aprovizionarea ?i s? nu lucreze cu 20-30 de parteneri, care ?nseamn? doar complexitate ?n modul de aprovizionare. Deci totul ?ine de respectarea promisiunilor: pre? competitiv, disponibilitatea m?rfurilor ?i promptitudine. Dac? reu?im lucrurile acestea, va cre?te ?i shareul nostru ?n aprovizionarea magazinelor La Doi Pa?i.Din ce a?i observat la clien?ii rev?nz?tori interesul lor ?n rela?ia cu Metro este orientat ?n primul r?nd c?tre pre?ul produselor, c?tre disponibilitatea produselor sau c?tre posibilitatea de procurare a unor produse locomotiv??Sunt trei principii de colaborare a Metro cu clien?ii rev?nz?tori. Nu a? vrea s? spun care sunt mai importante sau mai pu?in importante, las la latitudinea clien?ilor no?tri s? decid?, dar le consider pe toate trei importante.?n primul r?nd, pre?ul competitiv, pentru c?, la r?ndul lor, ??i pozi?ioneaz? pre?urile de v?nzare astfel ?nc?t s? fie competitive fa?? de ale rivalilor din proximitatea magazinului lor. Primim foarte multe feedback-uri de la clien?ii no?tri, pe care le lu?m ?n considerare, vis-à vis de nevoia de a ?mbun?t??i pre?ul. Din fericire, din ce ?n ce mai pu?ine, dar nu ?nseamn? c? nu avem de ?mbun?t??it acolo. Deci pre?ul este un factor foarte important pentru rev?nz?tori.Al doilea criteriu important pentru rev?nz?tori este disponibilitatea m?rfii ?i constan?a ?n aprovizionare. De cele mai multe ori feedback-urile legate de disponibilitatea m?rfii pot duce la ?ntreruperea rela?iei comerciale cu un client trader. ?i suntem foarte con?tien?i de aceste lucruri, de aceea reg?si?i ?n magazinele Metro foarte mult? masivitate pe produse cheie pentru rev?nz?tori, foarte multe articole pozi?ionate la palet, ca s? asigur?m constan?? ?i cantitate suficient? pentru clien?ii no?tri rev?nz?tori. Ba mai mult, pre?urile sunt oferite ?n praguri de achizi?ie pentru a-i stimula s? acceseze un pre? competitiv ?i s? se aprovizioneze mai mult de la noi.Deci constan?a ?n aprovizionare este foarte important? pentru c? to?i avem din ce ?n ce mai pu?in timp. Comportamentul unui rev?nz?tor independent s-a schimbat foarte mult ?n ultimii ani. Categoric s-a schimbat num?rul de magazine, dar s-a schimbat ?i comportamentul lor. Dac? acum 10 ani mergeau ?n 7-8 locuri de achizi?ie, inclusiv angrouri ?i alte zone de aprovizionare ?i distribu?ie, ?n prezent activitatea aceasta este mult mai concentrat?. Apare riscul ca un client s? nu cumpere niciun produs de la tine dac? ??i lipse?te din raft unul singur, pentru c? trebuie s? se duc? s? se aprovizioneze din alt? parte. Deci disponibilitatea m?rfii e un al doilea factor foarte important.Al treilea subiect pe care ?l numesc principiu de colaborare cu rev?nz?torii este u?urin?a de interac?iune cu noi, plec?nd de la faptul c? magazinele noastre s-au distan?at foarte mult de zona de retail. Nu mai avem foarte multe elemente promo?ionale, chiar aproape deloc, nu avem nici site dedicat consumatorului final, suntem baza?i ?n mercantizare dup? principiul u?urin?ei de a alege pentru clientul profesionist, trader sau HoReCa, dup? caz. ?ntr-un hypermarket mercantizarea este f?cut?, probabil, ?n a?a fel ?nc?t s? ?l ?in? pe consumator c?t mai mult ?n magazin ?i s? genereze impuls la cump?rare. La noi, clientul profesionist dore?te s? petreac? timp c?t mai pu?in ?n magazin, s? g?seasc? lucrurile pe care le are pe list? ?i de aceea mercantizarea este f?cut? dup? acest principiu: easy to pick.Nu ?n ultimul r?nd, m? refer la u?urin?a ?n a interac?iona cu Metro ?i pe alte zone, cum ar fi procesarea facturilor. Avem cu clien?ii La Doi Pa?i - ?n acest moment doar cu ei, dar g?ndim la extinderea acestui serviciu ?i pentru al?i clien?i rev?nz?tori - posibilitatea de a procesa electronic facturile de la Metro. De asemenea, avem o platform? de comand? – MShop – pentru clien?ii profesioni?ti, pe baza accesului controlat. Cei care sunt ?n serviciul de livrare ??i comand? sortimentul de baz?, peste 3.000 de produse, ?n acest moment se comand? de la biroul din spate al magazinului, dar u?urin?a de interac?iune cu clientul rev?nz?tor ?nseamn?, ?i lucr?m la lucrul acesta, s? poat? face comand? din fa?a raftului, din magazinul lui de proximitate cu telefonul, pe baza scan?rii produsului. Acestea sunt c?teva exemple concrete de u?urin?? de interac?iune cu clientul rev?nz?tor.?Metro, ca orice magazin cash&carry, este ?n competi?ie cu firmele de distribu?ie, ?n mod natural. Dar, ?n ultima vreme, constat?m c? mai multe lan?uri de magazine, ?n general hypermarketuri, au dezvoltat divizii sau departamente orientate exact c?tre clien?ii rev?nz?tori sau c?tre HoReCa. ?in?nd cont de lucrurile acestea, care considera?i c? sunt ?n momentul acesta principalii competitori ai Metro?A? putea spune, la modul general, c? orice juc?tor din pia?? care vinde acelea?i produse ca ?i noi, c?tre aceia?i clien?i este un competitor. Dar, trebuie s? fim destul de targeta?i. Pozi?ionarea noastr? este aceea de partener important pentru clien?ii rev?nz?tori independen?i traderi ?i pentru sectorul de HoReCa. Ne uit?m de unde se aprovizioneaz? cel mai mult ?i, deloc surprinz?tor, canalul de distribu?ie r?m?ne cel mai important canal de aprovizionare pentru cele dou? sectoare men?ionate.Practic a? putea spune c? cei mai importan?i competitori sunt cei care reu?esc ast?zi, prin distribu?ie, s? aprovizioneze cele dou? sectoare, fie c? sunt direct divizii dedicate ale produc?torilor, fie c? sunt distribuitori specializa?i. Ace?tia sunt referin?a pentru noi ?i ?ncerc?m s? fim c?t mai competitivi fa?? de ce ofer? ei.?Unul din avantajele modelului de business al distribuitorilor este c? duc marfa la client. Metro, de asemenea, ?n ultimii ani, deja sunt destul de mul?i, ?i-a dezvoltat acest serviciu de livrare. Inten?iona?i s? cre?te?i importan?a serviciului de livrare?Categoric da. A? putea spune c? ar trebui s? fie unul din motoarele de cre?tere. Nu inten?ion?m s? deschidem magazine ?n anii urm?tori, dar avem un plan de cre?tere ca ?i business, iar serviciul de livrare este unul din canalele prin care vrem s? extindem afacerea. ?i avem c?teva provoc?ri acolo, pentru c? am primit multe feedback-uri de la clien?i, care ne motiveaz?.Pe serviciul de livrare de cele mai multe ori nu reu?im s? acord?m o flexibilitate la nivelul cerut de client, ?n ceea ce prive?te valoarea comenzii sau timpul de livrare. ?ncerc?m s? lucr?m la aceste aspecte. ?i, nu ?n ultimul r?nd, la service level, ?nsemn?nd disponibilitatea produselor ?n livrare. Avem o disponibilitate foarte bun? ?n cash & carry, mai avem c?teva lucruri de ?mbun?t??it la disponibilitatea m?rfii pe livrare.Din motive logistice nu este ?n parametri mul?umitori acest aspect?Da, cred c? suntem ?nc? ?ntr-un ciclu de ?nv??are ca ?i companie, pentru c? noi ?tim s? facem lucrurile destul de bine ?n magazinul cash&carry, av?nd experien?a ?i cuno?tin?a necesar?, dezvoltat? ?i ?n Rom?nia, dar ?i la nivel de grup. Dac? acum 10 ani, nu exista orientarea c?tre zona de distribu?ie, acum suntem ?n cazul fericit ?n care toat? lumea spune ”da!” distribu?iei, iar aceasta completeaz? pozi?ionarea noastr? ?n pia??. Practic ne pozi?ioneaz? strategic fa?? de competitori ?i ne d? posibilitatea de a fi mai aproape de clien?i.?n acest ciclu de ?nv??are mai sunt c?teva lucruri de ?mbun?t??it. Am ?ncercat mai multe modele, ?i pe sectorul traderi ?i pe HoReCa ?i ne uit?m la serviciul fa?? de clien?i, dar ne uit?m ?i la profitabilitatea distribu?iei. Cred c? aceast? provocare o au ?i competitorii no?tri dedica?i din sectorul de distribu?ie.Atunci c?nd cre?te service levelul, cresc ?i costurile ?i atunci se pune problema profitabilit??ii serviciului de livrare. A g?si un echilibru ?ntre cele dou? este un subiect la care ?nc? lucr?m.A?a cum men?iona?i, cu ani ?n urm?, nu se imagina o derogare de la principiul cash & carry - pl?tesc ?i iau marfa. ?i Metro, ?i conceptul cash&carry au evoluat ?n pas cu vremurile ?i a fost introdus serviciul de livrare, adic? o “derogare” de la specificul “carry”. Se ia ?n calcul o oarecare derogare ?i de la specificul “cash” ?i de a introduce un termen de plat??Conceptul de cash&carry, a?a cum a?i spus, se bazeaz? pe vizita ?n magazin, aprovizionare eficient?, c?t mai competitiv? ?i plata cash. Va r?m?ne ?n continuare ca ?i principiu de baz? ?n modul de func?ionare. Avem c?teva excep?ii, mai ales pe linie de HoReCa, ?n care avem contracte cu anumi?i clien?i HoReCa bazate ?i pe termene de plat?. Dar ?ncerc?m s? ?inem acest mod de lucru ca ?i excep?ie. Cele mai multe opera?iuni ?i rela?ii cu clien?ii sunt pe baz? de cash.?n afar? de lucrurile men?ionate anterior referitoare la flexibilitatea livr?rilor pentru clien?i, care ar mai fi aspectele de ?mbun?t??it ?n activitatea Metro? M? uit ?n egal? m?sur? la lucrurile care merg bine ?i ?ncerc s? direc?ionez aten?ia ?ntregii organiza?ii spre aceste lucruri pentru a le optimiza ?i mai mult ?i pentru a le capitaliza. ?ntr-adev?r, sunt ?i lucruri de ?mbun?t??it ?i am men?ionat deja unul ?i anume serviciul de livrare, mai exact s? reflect?m aceea?i relevan?? pe care o avem fa?? de clien?ii profesioni?ti ?n magazinele cash&carry, dac? se poate, ?i ?n livrare, plec?nd de la disponibilitatea m?rfii, u?urin?a de a interac?iona ?i toate acele aspecte.?Un al doilea lucru pe care l-a? men?iona la partea de ?mbun?t??iri sau unde vrem s? ne concentr?m mai mult dec?t am f?cut-o ?n trecut, este accelerarea serviciilor digitale. Avem c?teva lucruri instalate deja, am men?ionat platforma MShop de interac?iune cu clien?ii profesioni?ti, avem c?teva mii de clien?i permanen?i care ??i comand?, dar nu vrem s? ne oprim acolo, pentru c? aceasta este doar interac?iunea ?ntre Metro ?i clien?ii s?i. ?ncerc?m ?n perioada aceasta ?i ?n anii urm?tori s? venim cu o suit? de produse prin care ?i ajut?m pe clien?ii no?tri s?-?i eficientizeze businessul, prin programe digitale sau prin vizibilitatea businessului, fie website, fie preluarea comenzilor de la clien?i, deci explorarea zonei digitale, pe care nu o facem singuri, nu construim de la zero, ci beneficiem ?i de experien?a grupului ?n oferirea aceastei suite ?i a? putea spune c? Metro Rom?nia, ?n cadrul grupului, ridic? m?na printre primii vis-à-vis de a implementa aceste elemente de noutate de pe zona digital?.?Spre exemplu, clien?ilor La Doi Pa?i le punem la dispozi?ie posibilitatea de a achizi?iona, ?n parteneriat cu al?i contractori, sisteme de gestiune de case ?i echipamentul necesar. Mai mult dec?t at?t, exist? partea de “buc?t?rie intern?” de servicii digitale, prin care ?ncerc?m s? venim cu o ofert? personalizat? pe client, ?n func?ie de profilul acestuia ?i s?-i propunem prin marketing direct aceste oferte. Dar, ?nc? este ?n faza de dezvoltare.Ce anume, ?n mod deosebit, ?l face fericit pe CEO-ul Metro, Adrian Ariciu? Cred c?, ?n primul r?nd, un om fericit are mai multe ?anse s? livreze ?i s? fie de succes. A?adar, ?ncerc s? ?mi p?strez optimismul chiar ?i ?n contextul de afaceri mai dificil din perioada aceasta. Pe c?t posibil, vreau s? m? concentrez pe pu?ine lucruri, pe care s? le fac bine ?mpreun? cu oamenii ?i echipa din jurul meu.De fapt, cel mai mult, jobul meu este s? adresez c?t mai multe ?ntreb?ri oamenilor cu care interac?ionez ?i, pe c?t posibil, dac? reu?esc s? ?i ajut s? g?ndeasc? ?i din alt? perspectiv? cred c? este un lucru care ar contribui la succesul lor.Ce m? face iar fericit, ?in?nd cont de jobul pe care l-am preluat - ?i recunosc c? ?mi d? un sentiment foarte bun - este s? ?nt?lnesc oameni cu care am lucrat anterior ?i care au ?ncredere c? putem face lucruri frumoase ?mpreun? ?i ?n viitor. Asta ?mi d? un sentiment foarte bun.Iar pe omul Adrian Ariciu, ce anume ?l face fericit ??n primul r?nd, familia, desigur; iar aceast? perioad? de izolare sincronizat? cu ?ntoarcerea mea ?n Rom?nia de c?teva luni, mi-a dat posibilitatea s? petrec mai mult timp ?n familie, cu ?ansa de a redescoperi bucuria lucrurilor simple realizate ?mpreun?. Micul dejun a devenit sacru ?n familie ?i acum realizez c?t de mult mi-a lipsit ?ntr-o perioad?. Iar tenta?ia de a experimenta lucruri noi, curiozitatea de a cunoa?te, ?ncerc s? o alimentez pentru omul Adrian ?n primul r?nd ?i ulterior ?ntr-un mod controlat pentru CEO. Altfel, exist? ?i riscul ?i oportunitatea ca o echip? ?ntreag? s? se concentreze pe lucrurile noi, pe care le v?d ?n comportamentul meu, mai pu?in pe ceea ce fac acum ?i fac bine, ?i s? te urmeze cu un comportament similar. At?t timp c?t nu ?i-ai dorit lucrul acela, devine un risc, nu mai devine o oportunitate.Deci ?ncerc s? fac delimitarea, a propos de ?ntrebarea legat? de comportamentul omului Adrian vs comportamentul CEO.De asemenea, mi-ar pl?cea s? c?l?toresc mai mult, pentru c? ?mi place s? interac?ionez cu oamenii, ?mi place s? vorbesc direct cu ei, clien?i, angaja?i, parteneri, s? v?d ?i alte modele de business, iar ?n aceast? perioad? experimentez aceste lucruri mult prea limitat fa?? de gustul meu. Dar, siguran?a este pe primul loc. ?i pentru mine ?i pentru cei cu care interac?ionez.?Personal, c?nd crede?i c? ve?i putea relua c?l?toriile? Depinde cum ne pozi?ion?m. Nu avem un bol de cristal ?i nu pretindem c? avem unul. Dac? ?ntreb?m mai mul?i oameni despre a?tept?rile privind ?ncheierea crizei, primim r?spunsuri extrem de variate. Prefer s? m? pozi?ionez c? aceast? criz? va dura mai mult.De ce? Foarte simplu. Pentru c? atunci m? for?ez singur s? m? g?ndesc la solu?ii de a trece prin “tunel” p?n? ajungem la cap?tul s?u. Oricum va fi un drum mai dificil ?i vom resim?i c? e greu ?n tunel, dar dac? ne mai ?i g?ndim la lucrul acesta va fi ?i mai dificil.?Revenind la CEO-ul Metro, cum vede?i anul 2021 per ansamblu pentru Metro?Noi r?m?nem ?ncrez?tori pe cre?tere ?i avem planuri ambi?ioase ?n acest sens ?i vrem s? ne protej?m cota de pia?? ?n sectorul HoReCa ?i ?n sectorul rev?nz?torilor. Trebuie s? ne schimb?m pu?in strategia sau, mai exact, trebuie s? ne adapt?m strategia la contextul pie?ei actuale. Probabil o s? beneficiem de o cre?tere de afaceri mai bun? pe rev?nz?tori ?i o revenire mai ?nt?rziat? ?n HoReCa.Ce este important este s? fim aproape de oameni ?n aceast? perioad? ?i punem foarte mare accent pe siguran?a oamenilor. Am f?cut cercet?ri interne ?i am ob?inut scoruri foarte bune ?n leg?tur? cu grija pe care am ar?tat-o fa?? de angaja?ii no?tri.Iar legat de clien?i, avem certificarea DEKRA, iar cei de la DEKRA ne-au comunicat c? ?n toat? perioada aceasta am ?inut un standard foarte sus ?i, din nou, asta ne motiveaz?. Iar feedback-ul pe care l-am primit ?i de la clien?i este ?n aceea?i linie.Concluzion?nd, ne ax?m pe siguran?a oamenilor ?i proximitatea fa?? de oameni ?i fa?? de clien?i, pe consecven?a fa?? de principiile men?ionate, de la pozi?ionare de pre? ?i disponibilitate marf?, la eficien?? ?n modul de operare ?i focus pe client ?i, de asemenea, accent pe revizuirea planurilor tactice c?tre rev?nz?tori ?i HoReCa.?Spunea?i mai ?nainte c? este foarte importan?? adaptarea strategiei pentru anul 2021. Care ar fi principalul element de adaptare, la ce v? referi?i?Ca s? reformulez, nu ne schimb?m strategia, r?m?nem consecven?i cu pozi?ionarea noastr? strategic? de partener pentru HoReCa ?i trade. Trebuie s? con?tientiz?m unde vrem s? fim mai buni.Am men?ionat deja serviciul de livrare, care devine mult mai important dec?t ar fi fost anterior crizei. Digitalizarea, despre care am vorbit ?i unde vrem s? acceler?m ?i s? g?sim ni?te modele de business mai performante, ni?te module care s? ?mbun?t??easc? pozi?ionarea ?i afacerea pentru clien?ii La Doi Pa?i.Orice business are o ciclicitate ?i relansarea La Doi Pa?i s-a f?cut acum 4-5 ani ?i ne for??m singuri s? introducem elemente care s? vin? ?n sprijinul clien?ilor no?tri.Cam acestea sunt provoc?rile.?V-a?i fixat un obiectiv concret? Un anumit procent de cre?tere pentru anul urm?tor? Pentru anii urm?tori?Nu a? vrea s? recurg la cifre at?ta timp nu avem un bol de cristal, dar vrem s? cre?tem a?a cum am reu?it ?n ultimii ani, vrem s? p?str?m un ritm de cre?tere f?r? a deschide noi magazine. Urm?rim o cre?tere organic? ?n pia?? ?i a cotei de pia??.?Cre?terea aceasta vine ?i din cre?terea La Doi Pa?i? Avem un plan de dezvoltare a re?elei de franciz?, vrem s? ajungem anul urm?tor la 1.500 de magazine ?i ?n urm?torii trei ani p?n? la 2.000 de magazine. Confirm?m ?n continuare acest plan. Unul din vectorii de cre?tere ?l reprezint? consolidarea rela?iilor cu clien?ii din re?eaua La Doi Pa?i.?Am vorbit mai pu?in de clien?ii de tip office. Ce estima?i referitor la acest segment de clien?i Metro? Ce planuri ave?i pe segmentul de office?Ne-am concentrat mai mult pe zona de HoReCa si traderi, unde putem spune c? avem planuri de dezvoltare. La office nu am revizuit planurile, singurul lucru tactic ?n aceast? perioad? a fost c? am ?ncercat s? vedem cum s-au mutat consumurile colective ?i am men?ionat de aprovizionarea c?minelor de b?tr?ni sau catering pentru spitale. E mai mult o mutare ?n plan tactic, pe termen scurt. Dar o revizuire a strategiei nu avem aici.?Revenind la experien?a dvs. c??tigat? ?n anii a?i lucrat ?n alte regiuni, care considera?i c? sunt principalele ?nv???turi pe care le-a?i deprins ?n acei ani?Cred c?, ?n primul r?nd, mi-am ?nt?rit c?teva convingeri ?i a? men?iona, spre exemplu, c? at?t timp c?t ai o echip? puternic? ?n jurul t?u nu ai cum s? nu reu?e?ti. Asta este valabil ?n orice business, ?n orice cultur?, ?n orice ?ar?.Am mai ?nv??at c?, oric?t de greu ar fi, nu trebuie s? deviezi de la convingerile ?i de la principiile de lucru, at?t de business, c?t ?i de comportament. ??i d? un sentiment puternic de ?ncredere c?nd e?ti de success ?ntr-un moment dificil, nu c?nd este u?or. Aici am avut foarte multe experien?e ?i am avut ?i pl?cerea ?i ocazia s? fac parte din echipele de conducere ?n ??ri care au trecut printr-o transformare comercial?. Nu este cazul ?n Rom?nia.Suntem un model de succes, trebuie s? ?l men?inem. Am f?cut parte din echipe de restructurare, echipe de transformare ?i asta m-a ajutat foarte mult s? m? dezvolt din punct de vedere managerial.?i am mai ?nv??at c? atunci c?nd vezi c? ceva nu func?ioneaz?, mai bine adreseaz?-l ?n acel moment, oamenii cu care interac?ionezi vor aprecia at?t suportul acordat, dar, mai mult, evi?i riscul s? te coste mai mult pe viitor, ca ?i organiza?ie.A fost o experien?? frumoas? de via??, nu doar una de business.?Gre?eala este un instrument de cultur? managerial?. Ave?i ?n experien?a dvs. o eroare care v? este drag? pentru ceea ce a?i ?nv??at ?i pentru felul ?n care v-a ajutat s? deveni?i mai bun?A? men?iona una pe plan personal. La prima experien?? de lucru ?n afara ??rii am e?uat ?n a-mi muta familia acolo, pentru c? nu s-a adaptat. A r?mas p?n? la urm? ?n Rom?nia, iar eu am c?l?torit ?n fiecare weekend c?tre familie, ?n Rom?nia.Am f?cut foarte multe compromisuri legate de timpul liber, mi-am men?inut un echilibru pe plan personal, dar am fost afectat ?n plan managerial. Pentru c? trebuie s? ne gestion?m fiecare agenda, ?n care timpul liber are un rol important. Cred c? acum ?mi gestionez mai bine agenda. Timpul liber pentru mine, de?i are o cot? minor?, exist?. Este important. ??i d? posibilitatea s? te g?nde?ti la anumite lucruri, a? putea spune, ?i “de la balcon”, nu doar din “aren?”.?Un alt lucru, strict legat de planul profesional: ?mi place foarte mult s? anticipez ?i s? m? g?ndesc la scenarii de dezvoltare de afacere, la interac?iune, la modul de organizare a afacerii.Recunosc c? la ultimul contract extern am subestimat total complexitatea businessului ?n care am intrat ?i la c?teva luni de zile mi-am dat seama de complexitatea respectiv?, dar am experimentat-o din mers.Mul?umesc! * * *AUDIO Micile minuni ale Bucure?tiului: concert nocturn la final de decembrie al unui m?c?leandru, o mic? pas?re migratoare ce r?m?ne ?n Rom?nia dac? vremea e cald? 28 Decembrie 2020 ? Alexandru Mih?escu neobi?nuit de cald? din Bucure?ti, cu temperaturi peste 10 grade la final de decembrie, a f?cut ca locuitorii din unele zone ale Capitalei s? poat? auzi ?n aceste nop?i adev?rate concerte nocturne ale unor specii de p?s?ri care ??i exerseaz? c?ntecul.E vorba despre m?c?leandru (Erithacus rubecula), dup? cum a declarat pentru G4Media.ro Ciprian F?nt?n?, director de conservare ?n cadrul Societ??ii Ornitologice Rom?ne (SOR).C?ntecul p?s?rilor a fost ?nregistrat ?n noaptea de 27 spre 28 decembrie ?n cartierul Andronache – Colentina din Bucure?ti.”Sunt p?s?ri care de obicei migreaz?, dar c?nd sunt ierni bl?nde pot r?m?ne ?n Rom?nia. Probabil din cauza vremii bl?nde a ?nceput deja s? ??i exerseze ?i c?ntecul”, a declarat Ciprian F?nt?n? pentru G4Media.ro.?ntrebat dac? pot fi aceste p?s?ri poti fi ajutate s? treac? mai u?or pentru iarn?, Ciprian F?nt?n? a spus c? hr?nitorile alimentate periodic cu semin?e de c?tre localnici nu sunt o solu?ie, pentru c? m?c?lendrii nu m?n?nc? semin?e. (Foto: M?c?leandru / Wikipedia – Francis C Franklin) * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download