Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 20 decembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB20.12.20191 EUR4.77361 USD4.2951PROGNOZA AGROMETEOROLOGIC? 20 – 26 DECEMBRIE 2019Agroinfo ?19 decembrie 2019 Caracteristici meteorologice. Sub aspect termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai cald? dec?t ?n mod normal, ?n cea mai mare parte a ??rii. Temperatura medie diurn? a aerului se va ?ncadra ?ntre 0...14°C, valori mai ridicate cu 1...11°C ?n raport cu mediile multianuale, pe ?ntreg teritoriul agricol al ??rii.Temperatura maxim? a aerului va fi cuprins? ?ntre 4...17°C, ?n toate zonele de cultur?.?Temperatura minim? a aerului se va situa ?ntre -4...11°C ?n majoritatea regiunilor?agricole, local produc?ndu-se brum? ?i ?nghe? superficial la sol.?Se prognozeaz? precipita?ii sub form? de ploi locale ?n aproape toat? ?ara, dar ?i mixte??n zonele centrale ?i nordice, acestea fiind ?nso?ite de intensific?ri temporare ale v?ntului, iar?izolat, cantit??ile de ap? pot fi mai ?nsemnate. ?n zonele joase ?i de lunc? vor fi condi?ii de?producere a ce?ii, asociat? cu burni??.Caracteristici agrometeorologiceCon?inutul de umiditate pe ad?ncimea de sol 0-100 cm, ?n cultura gr?ului de toamn?, se?va men?ine ?n limite sc?zute (secet? pedologic? moderat?) ?i deosebit de sc?zute (secet??pedologic? puternic? ?i extrem?), ?n majoritatea zonelor de cultur?. Pe suprafe?e agricole din?estul, sudul, izolat sud-estul ?i vestul teritoriului, aprovizionarea cu ap? a solului va prezenta?valori satisf?c?toare p?n? la apropiate de optim ?i optime.Starea de vegeta?ie a culturilor agricole?n condi?iile agrometeorologice men?ionate, temperaturile din aer ?i sol vor fi favorabile?parcurgerii ritmurilor vegetative ale plantelor ?n majoritatea regiunilor agricole, cu excep?ia?depresiunilor centrale ?i nordice, unde procesele de cre?tere ?i dezvoltare ale plantelor vor fi??ncetinite ?i chiar stagnate temporar. Uniformitatea ?i vigurozitatea culturilor de toamn? va fi ?n?general medie ?i slab?, ?ndeosebi ?n sem?n?turile ?nt?rziate fenologic, precum ?i pe terenurile?unde se vor men?ine deficite de umiditate ?n sol.Fenologic, orzul ?i gr?ul de toamn? sem?nate ?n epoca optim? se vor afla ?n fazele de??nfrunzire ?i ?nfr??ire (30-100%), iar la culturile tardive vor predomina r?s?rirea (80-100%)?precum ?i apari?ia frunzei a treia (40-100%).Rapi?a sem?nat? pe unele suprafe?e din sudul, sud-estul, vestul ?i centrul ??rii va?parcurge faza de ?nfrunzire (7-15 frunze), starea de vegeta?ie a culturilor fiind pe ansamblu?bun? ?i medie.La speciile pomi-viticole se va men?ine stadiul de repaus biologic ?n majoritatea?planta?iilor.??n condi?iile meteorologice men?ionate, lucr?rile agricole de sezon se vor desf??ura pe?ansamblu normal, except?nd zilele cu precipita?ii.RECOMAND?RILE SPECIALI?TILOR:? Efectuarea ar?turilor ad?nci pe terenurile agricole unde umiditatea solului?permite intrarea utilajelor ?n c?mp;? Continuarea verific?rii sistematice a viabilit??ii plantelor la culturile de toamn???i a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole;? ?ncorporarea gunoiului de grajd ?n c?mp ?i fertilizarea cu ?ngr???minte pe baz??de fosfor ?i potasiu.* Evolu?ia st?rii de vegeta?ie pentru perioada estimat? utilizeaz? prognoza meteorologic? pe scurt?/medie durat? asociat? cu informa?iile fenologice colectate s?pt?m?nal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din Rom?nia situate ?n apropierea sta?iilor meteorologice cu program agrometeorologic din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie.ROM?NIA, SLABE ?ANSE pentru O NOU? DEROGARE LA NEONICOTINOIDE! Agroinfo:?20 decembrie 2019 - DIRECT DE LA PARLAMENTUL EUROPEAN. Eurodeputa?ii solicit? urgent Comisiei Europene reducerea utiliz?rii pesticidelor pentru a salva albinele din Europa! Anun?? Parlamentul European ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO. Ini?iativa UE privind polenizatorii pentru salvarea albinelor, fluturilor ?i a altor insecte insuficiente. Program de ac?iune ?i m?suri mai direc?ionate pentru protejarea polenizatorilor necesare. Apel la obiective obligatorii de reducere a consumului de pesticide.Rom?nia a solicitat o nou? derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor ?n agricultur?. Momentul este unul c?t se poate de nefavorabil pentru un r?spuns pozitiv de la Bruxelles. Dealtfel, sursele noastre din Parlamentul European ne-au spus c? Ministerului Agriculturii din Rom?nia i s-ar fi?atras aten?ia?c? nu ar fi ?anse pentru ob?inerea unei noi derog?ri la neonicotinoide. Ultimele informa?ii oficiale, transmise nou? de Parlamentul European, confirm? c? Rom?nia are ?anse minime, dac? nu cumva zero ?anse,?de a ob?ine aceast? derogare.Eurodeputa?ii cer de urgen?? Comisiei Europene reducerea utiliz?rii pesticidelor ?n agricultur? pentru a salva via?a albinelor.Eurodeputa?ii fac apel la Comisia European??s? ??i consolideze ini?iativa privind polenizatorii ?i s? vin? cu noi m?suri pentru protejarea albinelor ?i a altor polenizatori.?ntr-o rezolu?ie adoptat? miercuri, 18 decembrie 2019, Parlamentul salut? Ini?iativa privind polenizatorii UE, dar subliniaz? c?, a?a cum este, nu reu?e?te s? protejeze albinele ?i al?i polenizatori de unele dintre numeroasele cauze ale declinului lor, inclusiv agricultura intensiv?, pesticidele, schimb?rile climatice, pierdere de habitat ?i specii invazive.?ntruc?t polenizatorii sunt esen?iali pentru biodiversitate, agricultur? ?i reproducere ?n multe specii de plante, europarlamentarii ?ndeamn? Comisia s? prezinte un program de ac?iune la scar? larg?, cu resurse suficiente.Reduceri de pesticide necesarePentru a ajuta la reducerea ?n continuare a reziduurilor de pesticide ?n habitatele de albine, reducerea utiliz?rii pesticidelor trebuie s? devin? un obiectiv esen?ial al viitoarei politici agricole comune (PAC),?insist? europarlamentarii.De asemenea, eurodeputa?ii solicit? ca obiectivele de reducere obligatorie la nivelul ?ntregii UE s? fie incluse ?n viitoarea revizuire a Directivei privind utilizarea durabil? a pesticidelorParlamentul solicit? ?n sf?r?it mai multe fonduri pentru a sprijini cercetarea cauzelor declinului albinelor ?i?pentru a proteja diversitatea speciilor polenizatoare.?n aprilie 2018, UE a fost de acord s? interzic? pe deplin utilizarea ?n exterior a imidaclopridului, clotianidinului??i a tiametoxamului, cunoscute sub numele de neonicotinoizi. Cu toate acestea, mai multe state membre au notificat scutiri de urgen?? cu privire la utilizarea lor pe teritoriul lor. Printre aceste state se afl? ?i Rom?nia.Dup? apelurile Parlamentului ?i ale Consiliului pentru ac?iuni pentru protejarea albinelor ?i a altor polenizatori, Comisia a prezentat Comunicarea sa privind ini?iativa UE privind polenizatorii la 1 iunie 2018.Potrivit Comisiei, aproximativ 84% din speciile de culturi ?i 78% din speciile de flori s?lbatice din UE depind, cel pu?in par?ial, de polenizarea albinelor. P?n? la aproape 15 miliarde EUR din produc?ia agricol? anual? a UE este atribuit? direct insectelor polenizatoare.REZOLU?IA ANTI-NEONICOTINOIDE, APROBAT?! CE PREVEDE pentru REDUCEREA PESTICIDELOR! agrointeligenta.ro 19 dec.2019 Vot ?ncheiat ?n aplauze la Parlamentul European. O rezolu?ie privind polenizatorii a fost votat? miercuri de eurodeputa?i. ?n contextul reducerii popula?iei polenizatorilor ?n Europa ?i ?n alte p?r?i ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei s? propun? mai multe ac?iuni pentru a proteja mai bine albinele ?i alte insecte polenizatoare din Europa. Pentru a proteja mai bine insectele polenizatoare s?lbatice, Parlamentul European a solicitat o reducere suplimentar? a utiliz?rii pesticidelor ?i cerut Comisiei s? adopte legi care interzic produc?ia, v?nzarea ?i utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide ?n UE. Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO pune ?n premier? la dispozi?ia fermierilor prevederile rezolu?iei aprobate de europarlametari a?a cum apare ?n documentul oficial de la Bruxelles: A. ?ntruc?t, la 1 iunie 2018, Comisia a lansat Ini?iativa UE privind polenizatorii ca r?spuns la solicit?rile Parlamentului European ?i ale Consiliului de a combate declinul polenizatorilor; B.??ntruc?t s-au efectuat deja cercet?ri multiple cu privire la motivele declinului polenizatorilor; ?ntruc?t punerea ?n practic? a rezultatelor acestei cercet?ri las? mult de dorit; C.??ntruc?t polenizatorii s?lbatici joac? un rol vital ?n polenizarea culturilor; ?ntruc?t albinele melifere vin ?n completarea acestui rol; D.??ntruc?t polenizarea realizat? de albinele melifere completeaz? doar, ?i nu ?nlocuie?te, polenizarea realizat? de o gam? larg? de specii de insecte, inclusiv albine solitare, fluturi, sirfide ?i coleoptere; E. ?ntruc?t, la 11 octombrie 2019, Uniunea Interna?ional? pentru Conservarea Naturii (UICN) a f?cut un apel urgent la intensificarea masiv? a m?surilor de conservare a speciilor, ca r?spuns la agravarea crizei biodiversit??ii; ?ntruc?t UICN a rugat insistent guvernele lumii s? opreasc? declinul speciilor ?i dispari?ia acestora din cauze antropice p?n? ?n 2030, precum ?i s? ?mbun?t??easc? starea de conservare a speciilor amenin?ate pentru a asigura redresarea generalizat? a popula?iilor p?n? ?n 2050; F. ?ntruc?t polenizatorii ofer? servicii ecosistemice esen?iale directe ?i indirecte, precum polenizarea, combaterea d?un?torilor, men?inerea calit??ii solului ?i a apei ?i estetica peisajului; G.??ntruc?t sunt necesare eforturi sus?inute pentru a garanta recunoa?terea importan?ei polenizatorilor pentru productivitatea agricol?; H.??ntruc?t, numai ?n Uniune, 78?% din florile s?lbatice depind, cel pu?in par?ial, de polenizarea de c?tre animale; I.??ntruc?t exist? date ?i informa?ii insuficiente cu privire la insectele polenizatoare, ?n afar? de albine ?i fluturi; J.??ntruc?t printre polenizatori se num?r? insecte, cum ar fi albinele, sirfidele, fluturii, fluturii de noapte, coleopterele, viespile ?i tripsii, ca ?i mamifere precum liliecii ?i p?s?ri;K. ?ntruc?t s?n?tatea polenizatorilor este esen?ial? pentru activitatea agricol? din Uniunea European?, dat fiind c? 84 % dintre speciile de plante??i 76 % din produc?ia alimentar? din Europa depind de polenizarea efectuat? de insecte; ?ntruc?t aproape 15 miliarde EUR din produc?ia agricol? anual? a UE pot fi atribuite direct polenizatorilor; L.??ntruc?t polenizatorii reprezint? unul dintre cei mai importan?i indicatori ai s?n?t??ii mediului ?nconjur?tor; ?ntruc?t statisticile ?i tendin?ele din ?ntreaga Europ?, de?i uneori par?iale, indic? un declin ?ngrijor?tor al popula?iilor de polenizatori; M.??ntruc?t este ne?ndoielnic c? starea de conservare a fluturilor ?i a habitatelor lor de p??une semi-natural? este precar? ?i ne permite s? ne facem o idee ?i despre situa?ia albinelor s?lbatice, a sirfidelor, a fluturilor de noapte ?i a altor polenizatori; N.??ntruc?t numai 56 de specii de polenizatori sunt protejate prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale ?i a speciilor de faun? ?i flor? s?lbatic? (Directiva privind habitatele), iar 67?% dintre evalu?rile realizate sunt nefavorabile; O.??ntruc?t Parlamentul a lansat mai multe proiecte-pilot ?i ac?iuni preg?titoare pentru a studia declinul polenizatorilor ?i a concepe solu?ii concrete pentru a atenua depopularea ?ngrijor?toare a polenizatorilor; P.??ntruc?t, pentru a proteja ?i reface ?n mod adecvat polenizatorii, ca trebui s? se reduc? foarte mult utilizarea pesticidelor d?un?toare pentru polenizatori ?i pentru hrana acestora; Q.??ntruc?t utilizarea anumitor pesticide a fost asociat? cu unele efecte ecologice negative, inclusiv cu riscuri ridicate at?t pentru albinele domestice, c?t ?i pentru albinele s?lbatice, care asigur? polenizarea majorit??ii culturilor din ?ntreaga lume; R.??ntruc?t, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, utilizatorii profesioni?ti de pesticide trebuie s? ?in? eviden?a utiliz?rii pesticidelor timp de cel pu?in 3 ani, preciz?nd denumirea produsului fitosanitar, timpul ?i doza de aplicare, zona ?i cultura unde a fost folosit produsul; S.??ntruc?t, ?n aprilie 2018, Uniunea a acceptat s? interzic? pe deplin utilizarea ?n exterior a substan?elor imidacloprid, clotianidin ?i tiametoxam, cunoscute ca neonicotinoide; T.??ntruc?t mai multe state membre au raportat derog?ri de urgen?? cu privire la utilizarea acestor neonicotinoide pe teritoriul lor; ?ntruc?t aceste notific?ri ar trebui s? fie de bun? calitate ?i f?cute publice; ?ntruc?t Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA) a concluzionat c?, pentru aproximativ o treime din produsele pentru care au fost acordate autoriza?ii de urgen??, existau alternative; ?ntruc?t EFSA poate juca un rol ?n examinarea autoriza?iilor de urgen??; U.??ntruc?t s-a demonstrat c? utilizarea glifosatului este d?un?toare bacteriilor albinelor melifere, contribuind astfel la declinul polenizatorilor ?i la pierderea habitatului; V.??ntruc?t documentul de orientare al EFSA privind evaluarea riscurilor prezentate de produsele de protec?ie a plantelor asupra albinelor (?Orient?rile EFSA din 2013 privind albinele”), aprobate ?n 2013, care reprezint? metodologia ?tiin?ific? cea mai actualizat? de evaluare a riscurilor pesticidelor pentru?Apis mellifera,?Bombus spp.??i albine solitare, nu a fost aprobat ?n totalitate de statele membre; ?ntruc?t aceast? situa?ie submineaz? aplicarea temeinic? a criteriilor de aprobare din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ?i, prin urmare, submineaz? ?mbun?t??irea protec?iei acestor specii; W.??ntruc?t, pe l?ng? impactul insecticidelor asupra polenizatorilor, erbicidele cu spectru extins utilizate la nivelul peisajului, de exemplu ca erbicide preventive sau desican?i, distrug sursele de hran? ale polenizatorilor ?n afara perioadelor principale de ?nflorire a culturilor ?i contribuie la reducerea drastic? a popula?iei; X.??ntruc?t, chiar dac? Orient?rile EFSA din 2013 privind albinele s-ar aplica integral, fluturii, fluturii de noapte ?i sirfidele tot ar r?m?ne neproteja?i de regimul de autorizare a pesticidelor; Y.??ntruc?t habitatele conectate ale polenizatorilor, cum ar fi zonele tampon, gardurile vii ?i c?ile navigabile ierboase, pot contribui la controlul eroziunii ?i, ?n general, la ?mbun?t??irea biodiversit??ii ?i pot fi utile pentru ?mbun?t??irea calit??ii alimentelor disponibile at?t pentru albinele domestice, c?t ?i pentru polenizatorii s?lbatici; Z.??ntruc?t multe habitate ale polenizatorilor au devenit deosebit de fragmentate, iar speciile specializate sunt tot mai amenin?ate de gestionarea defectuoas? a habitatelor ?i de schimb?rile climatice; AA.??ntruc?t apari?ia, conservarea ?i refacerea zonelor de flori indigene, inclusiv ?n zonele urbane, sunt esen?iale pentru s?n?tatea popula?iilor de polenizatori s?lbatici; AB.??ntruc?t polenizatorii s?lbatici ?i apicultorii din Europa ofer? servicii de polenizare aproape complet gratuit; ?ntruc?t acest lucru contrasteaz? puternic cu alte p?r?i ale lumii, unde costul poleniz?rii corespunde altor factori de produc?ie agricol?, cum ar fi semin?ele, ?ngr???mintele ?i pesticidele; AC.??ntruc?t polenizatorii aduc beneficii sociale ?i culturale sub form? de remedii, produse, art? ?i tradi?ii; AD.??ntruc?t acest serviciu de polenizare ?n general gratuit vine ?n completarea poleniz?rii f?cute de polenizatorii s?lbatici ?i este posibil doar pentru c? pentru apicultori sursa principal? de venituri este v?nzarea mierii ?i a altor produse apicole; ?ntruc?t importurile de miere falsificat? amenin?? baza economic? a apiculturii ?n UE; AE.??ntruc?t m?surile de agromediu nu au fost puse ?n aplicare ?n ?ntreaga UE la o scar? suficient? pentru a compensa pierderile habitatelor polenizatorilor ?i sc?derea calit??ii habitatelor; ?ntruc?t programele de ?nverzire nu au reu?it s? aduc? ?mbun?t??iri semnificative; AF. ?ntruc?t introducerea unui indicator de impact asupra polenizatorilor a fost solicitat? ?n pozi?iile Comisiei pentru mediu, s?n?tate public? ?i siguran?? alimentar? ?i ale Comisiei pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? ?n contextul propunerii de regulament privind planurile strategice PAC; AG.??ntruc?t introducerea unui indicator privind polenizatorii poate contribui la asigurarea unor procese decizionale optime ?i a unor cheltuieli publice mai eficiente, precum ?i la cre?terea gradului de responsabilitate ?i de ?n?elegere a impactului politicilor ?i al legisla?iei; AH.??ntruc?t fertilizarea excesiv? a culturilor contribuie la diminuarea num?rului de plante cu flori care reprezint? o baz? poten?ial? de hran? pentru polenizatori; AI.??ntruc?t emisiile de nitra?i duc la eutrofizare ?i la cre?terea ierburilor luxuriante, care iau locul ierburilor folositoare ?i florilor din covorul vegetal, ocup? o parte din p?m?ntul gol utilizat ca habitat de cuib?rit de mul?i polenizatori ?i genereaz? o umbr? joas? care creeaz? un microclimat r?coros, nepotrivit pentru multe specii indigene, Observa?ii generale 1.?recunoa?te valoarea ad?ugat? a Ini?iativei UE pentru polenizatori pentru stabilirea unor obiective strategice ?i a unui set de ac?iuni care s? fie ?ntreprinse de UE ?i de statele sale membre pentru a proteja polenizatorii; salut? munca depus? deja la nivel local pentru a proteja habitatele polenizatorilor; 2.?consider?, cu toate acestea, c? ini?iativa nu abordeaz? ?ntr-o m?sur? suficient? numeroasele cauze ale declinului polenizatorilor, printre care se num?r? schimbarea destina?iei terenurilor, pierderea habitatelor ?i a conexiunilor dintre acestea, practicile de gospod?rire intensiv? a agriculturii, produsele de protec?ie a plantelor, poluarea mediului, efectele patogenilor ?i parazi?ilor cum ar fi acarianul Varroa destructor, schimb?rile climatice ?i speciile alogene invazive; consider? c? punerea ?n aplicare a ?Priorit??ii II: Combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor” este deosebit de urgent?; 3.?consider? c? polenizatorii sunt o component? esen?ial? a biodiversit??ii ?i sunt indispensabili pentru reproducerea majorit??ii speciilor de plante; recunoa?te c? sc?derea popula?iei de polenizatori afecteaz? calitatea ?i cantitatea produc?iei agricole ?i rentabilitatea economic? pentru fermieri; 4.?subliniaz? importan?a polenizatorilor pentru agricultur?, amenin?area pentru produc?ia alimentar? reprezentat? de declinul lor actual ?i necesitatea de a lua m?suri urgente, cu efect de transformare, pentru protejarea ?i refacerea polenizatorilor ?i a serviciilor acestora; 5.?subliniaz? c? este foarte important s? se adopte o abordare holistic? ?i s? se evalueze impactul m?surilor de politic? existente pentru a combate ?n mod eficace declinul polenizatorilor din Uniune; subliniaz? c? trebuie aplicat principiul precau?iei pentru a proteja polenizatorii in general, at?t pe cei domestici, c?t ?i pe cei s?lb?tici; 6.?subliniaz? c? trebuie protejat? diversitatea speciilor polenizatoare at?t ?n Europa (inclusiv ?n cazul a aproximativ 2?000 de specii de albine s?lbatice ?i alte insecte, inclusiv mu?te, coleoptere, fluturi de noapte ?i fluturi), c?t ?i la nivel mondial; 7.?subliniaz? c? este deosebit de important s? se promoveze m?suri de ?ncurajare a biodiversit??ii at?t ?n zonele rurale, c?t ?i ?n cele urbane, deoarece s?n?tatea ?i supravie?uirea polenizatorilor depind de existen?a unor habitate bogate ?n specii, care furnizeaz? permanent alimente diverse, cum ar fi nectarul ?i polenul, ?ntr-o cantitate suficient?, precum ?i a unor habitate pentru cuib?rire, ?mperechere ?i iernat; 8.??ndeamn? Comisia s? integreze Ini?iativa UE privind polenizatorii ?i rezultatele acesteia ?n elaborarea strategiei UE privind biodiversitatea pentru perioada de dup? 2020 ?i s? transforme obiectivele ini?iativei ?ntr-un program de ac?iune la scar? larg? pentru polenizatori, aloc?nd resurse suficiente ?n acest scop; Biodiversitatea ?i practicile agricole 9.?subliniaz? c? stimularea biodiversit??ii, ?ncuraj?nd astfel crearea ?i calitatea habitatelor polenizatorilor pe terenurile agricole, trebuie s? devin? un obiectiv-cheie ?n dezvoltarea viitoarei politici agricole comune (PAC), care trebuie s? sprijine ?n special conservarea zonelor agricole de mare valoare natural?, crearea de rezerve pentru natur? ?i reducerea utiliz?rii pesticidelor ?i a ?ngr???mintelor minerale, precum ?i s? ?ncurajeze policultura ?i rota?ia culturilor; 10.?constat? c? reducerea dependen?ei de pesticide este un obiectiv-cheie al Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabil? a pesticidelor; subliniaz? c? ar trebui stabilit un plan de reducere a pesticidelor cu ?inte, obiective de etap? ?i calendare clare ?n fiecare plan de ac?iune na?ional al statelor membre adoptat ?n temeiul acestei directive, iar reducerea pesticidelor ar trebui s? constituie un ?indicator comun” pentru monitorizarea succesului; consider? c? ?n viitoarea revizuire a Directivei 2009/128/CE ar trebui incluse obiective obligatorii de reducere la nivelul ?ntregii UE; 11?invit? Comisia s? analizeze planurile na?ionale de ac?iune revizuite adoptate ?n temeiul Directivei 2009/128/CE ?i s? ia toate m?surile posibile pentru a se asigura c? statele membre trateaz? cu seriozitatea cuvenit? obiectivele de reducere a utiliz?rii pesticidelor ?i monitorizarea necesar? ?n acest sens; 12.?invit? Comisia ?i statele membre s? asigure consultan?? de ?nalt? calitate pentru fermieri, prin intermediul unor sisteme na?ionale ?i regionale de consiliere agricol?, cu privire la modalitatea de promovare ?i protejare a biodiversit??ii ?i a polenizatorilor; 13.?reaminte?te c? polenizarea este esen?ial? pentru produc?ia agricol? ?i, prin urmare, c? sprijinul din primul pilon al PAC nu ar trebui s? conduc? la sl?birea sau pierderea serviciilor de polenizare; invit? Comisia s? aprobe doar planurile strategice unde elementele de condi?ionalitate relevante ?i programele ecologice din cadrul primului pilon ?in seama a?a cum se cuvine de acest factor; 14.?subliniaz? c? numeroase programe na?ionale de dezvoltare rural? includ deja m?suri de promovare a biodiversit??ii ?i de sprijinire a polenizatorilor; observ? c?, pentru ca astfel de programe ?i m?suri s? fie continuate ?i extinse ?n continuare, este necesar, ?n primul r?nd, s? se asigure o finan?are adecvat? pentru al doilea pilon al PAC; subliniaz? c?, ?n acest sens, este esen?ial s? se ?in? seama de diversitatea regiunilor ?i a habitatelor, precum ?i de multitudinea diver?ilor polenizatori, ?i c? este necesar? o abordare na?ional? ?i regional?; 15.?solicit? Comisiei ?i statelor membre s? accepte apelul Parlamentului de a introduce ?n PAC un indicator privind polenizatorii; 16. subliniaz? c?, ?n 2017, v?nz?rile de insecticide?au crescut ?n 18 ??ri din UE ?n compara?ie cu 2016; este ?ngrijorat de faptul c?, la categoria alte insecticide, s-au constat cre?teri ale v?nz?rilor ?n 2017 fa?? de 2016 ?n 9 din cele 13 ??ri pentru care au fost disponibile date defalcate ?i c? Ini?iativa privind polenizatorii nu consider? aceast? tendin?? ca fiind relevant?; 17.?subliniaz? c? ?n planurile strategice ale statelor membre elaborate ?n cadrul PAC ar trebui ?nscrise ca obiective ?i m?suri de favorizare a biodiversit??ii ?i reducerea cantit??ii de pesticide utilizate, iar reducerea pesticidelor ?i cre?terea biodiversit??ii ar trebui s? devin? ?indicatori comuni” prin care s? se monitorizeze succesul; 18.?subliniaz? c? indicatorul ?n curs de elaborare care m?soar? diversitatea ?i abunden?a polenizatorilor va permite s? se evalueze performan?ele PAC ?n acest domeniu; 19.?subliniaz? c?, ?n conformitate cu Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabil? a pesticidelor, ?n locul pesticidelor trebuie utilizate ?n primul r?nd metode nechimice de control al d?un?torilor, cu scopul de a proteja polenizatorii; 20.?invit? Comisia s? cear? sistematic avizul EFSA ?n cazurile ?n care statele membre acord? o autoriza?ie de urgen?? pentru un produs de protec?ie a plantelor pe baz? de neonicotinoide, ?n temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; 21.?solicit? Comisiei s? pun? efectiv ?n aplicare dispozi?iile Regulamentului (CE) nr. 1107/2019 ?i s? le asigure respectarea pentru a garanta un standard minim al notific?rilor privind autoriza?iile de urgen?? pentru pesticide, inclusiv necesitatea ca statele membre s? furnizeze explica?ii complete ?i detaliate, ?i s? fac? publice aceste notific?ri; salut? rolul EFSA ?n examinarea acestor derog?ri; 22.?subliniaz? c? utilizatorii profesionali ai produselor de protec?ie a plantelor ar trebui s? p?streze, timp de cel pu?in trei ani, eviden?e detaliate ale utiliz?rii produselor, ale zonei ?i momentului utiliz?rii acestora ?i ale dozei de aplicare; ia act de faptul c? informa?iile relevante ?nregistrate ar trebui puse la dispozi?ia autorit??ii competente, la cerere, pentru a monitoriza respectarea normelor de ecocondi?ionalitate ?i pentru a monitoriza performan?a PAC ?n ceea ce prive?te reducerea utiliz?rii pesticidelor ?n ?ntreaga UE; 23.?invit? Comisia ?i statele membre s? organizeze ac?iuni de sensibilizare ?i s? promoveze oportunit??ile de finan?are din domeniu; subliniaz? c? instrumentele ?i modelele comune pentru dezvoltarea de strategii ?i planuri privind polenizatorii, pe baza celor mai bune practici existente, vor ?ncuraja adoptarea de m?suri suplimentare la nivel na?ional, regional si local; 24.?invit? Comisia ?i statele membre s? vegheze la adoptarea de urgen?? a ansamblului orient?rilor EFSA din 2013 privind albinele, inclusiv a cerin?elor cu privire la toxicitatea cronic? ?i la larve, precum ?i la alte specii dec?t albinele melifere; 25.?invit? Comisia s? cear? de la EFSA un document de orientare privind pesticidele care s? stabileasc? teste de aprobare prealabil? pentru a ocroti fluturii, fluturii de noapte ?i sirfidele; 26.?subliniaz? c? ?n prezen?a habitatelor de polenizatori cre?te productivitatea terenurilor; 27.?invit? Comisia s? instituie limite pentru obiectivul PAC de cre?tere a productivit??ii, s? reglementeze practicile agricole intensive ?i s? ?ncurajeze utilizarea unor m?suri de ?nverzire care s? ?mbun?t??easc? din punct de vedere calitativ ?i cantitativ habitatul ?i spa?iul de furajare a polenizatorilor ?i s? combat? omogenizarea peisajelor europene; 28.?invit? Comisia ?i statele membre s? promoveze utilizarea p??unilor ?i a habitatelor pastorale, inclusiv a p??unilor ?mp?durite ?i a altor sisteme agroforestiere, ca o condi?ie prealabil? esen?ial? pentru crearea de substraturi pentru cuib?rit, reproducere ?i iernat pentru polenizatori, ?n sinergie cu men?inerea comunit??ilor de p??uni cu mare valoare natural? rezervate p??unatului ?i formelor tradi?ionale de agricultur? extensiv?; 29.?subliniaz?, ?n acest sens, c? rota?ia culturilor, utilizarea de variet??i rezistente ?i plivitul mecanic/controlul biologic al d?un?torilor vor contribui la refacerea habitatelor polenizatorilor, ?n timp ce c?mpurile ?ntinse cu monoculturi contribuie la declinul polenizatorilor; 30.?invit? Comisia ?i statele membre s? sprijine infrastructura ecologic? care recreeaz? ?i restaureaz? mozaicuri de habitate ?i conectivitatea func?ional? pentru polenizatori ?n peisajele rurale ?i urbane; 31.?solicit? Comisiei ?i statelor membre s? promoveze men?inerea unor garduri vii bine ?ntre?inute, precum ?i conceptul de zone tampon, inclusiv de liziere ierboase/?nflorite de-a lungul c?ilor navigabile ?i zone cu ?nflorire peren?, ca m?suri de ?ncurajare a biodiversit??ii, pentru a proteja posibilit??ile de furajare ?i habitatul pentru polenizatori ?i agen?ii de biocontrol, precum ?i pentru un control mai bun al eroziunii ?n zonele rurale, semiurbane ?i urbane; 32.?invit? statele membre s? sprijine includerea din timp pe lista UE a speciilor care prezint? un risc pentru polenizatori, s? reac?ioneze rapid, s? ?in? sub control ?i s? elimine aceste specii, s? sporeasc? vigilen?a ?i s? ia m?suri restrictive dup? ce se identific? vectorii de r?sp?ndire; 33.?invit? Comisia s? propun? m?suri care s? contribuie la combaterea presiunilor asupra polenizatorilor care pot decurge din abandonarea terenurilor agricole; 34.?subliniaz? c? trebuie s? se introduc? m?suri de biosecuritate eficace pentru plantele de ghiveci ?i p?m?ntul de flori ?nainte de a le transporta pe distan?e mari ?i ?ncurajeaz? organismele publice responsabile cu gestionarea zonelor verzi s? foloseasc? plante locale, m?rind astfel la maximum beneficiile pentru polenizatorii locali ?i reduc?nd la minimum r?sp?ndirea speciilor alogene invazive; 35.?invit? Comisia s? aplice eticheta ecologic? a UE pentru plantele erbacee ?n ghiveci benefice pentru polenizatori care afi?eaz? locul de origine, sunt plasate ?ntr-un vas sustenabil, nu utilizeaz? turba ?i nu con?in insecticide; 36.?invit? Comisia ?i statele membre s? sprijine sectorul apicol prin ?n?sprirea inspec?iilor la import pentru a evita importurile de miere contraf?cut? ?i prin adoptarea de etichete obligatorii care s? ateste originea mierii, preciz?nd toate ??rile de provenien??, pentru amestecurile de miere; 37.?cere s? se promoveze ?i s? se dezvolte habitatele polenizatorilor ?n zonele urbane; Cercetare, formare profesional? ?i supraveghere 38.?insist?, ?n special ?n ceea ce prive?te albinele melifere (Apis mellifera), asupra rolului cercet?rii privind cauzele reducerii speran?ei de via?? a m?tcilor, care reprezint? un fenomen ?ngrijor?tor; 39.?subliniaz? c? rubrica privind cercetarea ini?iativei nu con?ine nicio analiz? a sistemelor bazate pe rezultate cu monitorizare integrat? care s-ar putea dovedi utile, par?ial prin faptul c? acoper? nevoile de monitorizare, ?i care ar putea oferi stimulente relevante pentru fermieri; subliniaz? c? astfel de sisteme pot fi testate ?i consolidate ?n cadrul diferitelor instrumente ?i politici financiare ale UE, inclusiv ?n cadrul PAC; 40.?invit? Comisia ?i statele membre s? creasc? finan?area pentru cercetarea fundamental? ?i aplicat? cu privire la polenizatori, ca ?i pentru dezvoltarea tratamentelor ?mpotriva noilor boli, parazi?i ?i viru?i care ?i afecteaz?, ?i s? investeasc? ?n consolidarea ?i extinderea bazei de expertiz? taxonomic?, inclusiv prin intermediul Programului-cadru al UE pentru cercetare ?i inovare; cere s? se pun? un accent mai mare pe cercetarea pe teren ?i pe al?i polenizatori ?n afar? de albine melifere ?i fluturi; 41.?invit? Comisia ?i statele membre s? stabileasc? o monitorizare sistematic? ?i standardizat? ?n condi?ii reale a polenizatorilor s?lbatici ?i a principalelor presiuni cu care se confrunt?, pentru a ?n?elege bine amploarea declinului polenizatorilor ?i cauzele sale ?i pentru a putea evalua integral eficacitatea politicilor UE ?i na?ionale ?n domeniu; 42.?invit? Comisia ?i statele membre s? asigure integrarea ?n planurile strategice PAC a nevoilor de finan?are pentru monitorizarea polenizatorilor s?lbatici, pentru a ob?ine date fiabile ?n vederea cre?rii unui indicator PAC referitor la polenizatori, ?n conformitate cu angajamentul asumat ?n cadrul ini?iativei UE privind polenizatorii; 43.?consider? c? este oportun s? se sprijine ecoinovarea[16]??n agricultur? ?i se ?ncurajeze parteneriatele cu mediul academic ?i cooperarea cu cercet?torii din diferite ramuri pentru a sprijini dezvoltarea de pesticide cu risc sc?zut care s? nu fie d?un?toare pentru polenizatori; 44. invit? Comisia ?i statele membre s? sprijine ?tiin?a cet??enilor, pun?nd accentul pe ?nregistrarea ?i monitorizarea polenizatorilor ?i pe formarea apicultorilor pentru a promova la nivelul Uniunii supravegherea neintruziv? a albinelor, prin dezvoltarea unor indicatori de vitalitate a coloniilor. Anterior votului, eurodeputatul Daniel Buda a subliniat c? sectorul apicol este vital pentru UE ?i contribuie ?n mod semnificativ la dezvoltarea societ??ii, at?t ecologic, prin men?inerea echilibrului ecologic ?i a biodiversit??ii, c?t ?i economic, cu aproximativ 14,2 miliarde euro pe an. ?n ultimii ani, apicultorii s-au confruntat cu pierderi de colonii, ?n special ?n ??rile din vestul UE, cum ar fi Fran?a, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania ?i Olanda. ”Albinele, dar ?i al?i polenizatori, sunt esentiali pentru ecosisteme ?i biodiversitate. Reducerea num?rului polenizatorilor face ca multe specii de plante s? intre ?n declin sau chiar s? dispar?. ?n plus, sc?derea num?rului ?i a diversit??ii popula?iilor de polenizatori afecteaz? siguran?a alimentar?. ?n UE, 78% dintre speciile de flori s?lbatice ?i 84% dintre speciile de plante de cultur? depind, cel putin par?ial, de insecte pentru a produce semin?e. Conform estim?rilor, aproximativ 5 p?n? la 8% din produc?ia mondial? a culturilor este direct legat? de polenizare”, a subliniat Buda.BY?LANTULALIMENTAR??2019-12-20??Rom?nia s-a plasat anul trecut pe primul loc ?n UE, cu o cantitate de 30.900 de tone, dar pre?ul mediu de v?nzare a fost de 2,25 euro/kg pentru mierea v?ndut? clientului final, ?n timp ce mierea livrat? procesatorilor a fost mai ieftin?. Acest pre? plaseaz? Rom?nia pe penultimul loc ?n UE, datele despre pre?ul mierii din Malta, ?ara situat? ?n coada clasamentului, nefiind ?ns? publicate.Mierea poliflor? cea mai scump? este ?n Irlanda, 19,25 euro/kg, iar diferen?a fa?? de pre?ul oferit de procesatori este notabil?. Mierea poliflor? din Olanda cost? 15 euro/kg, iar pe locul trei se afl? mierea din Marea Britanie, 14,15 euro/kg. ?n 18 state membre, pre?ul mierii este sub 10 euro/kg. Media la nivel european este 6,46 euro/kg, potrivit unui document publicat pe siteul Comisiei Europene. Costul de produc?ie este un criteriu interesant pentru evaluarea sectorului apicol. Belgienii cheltuiesc cel mai mult pentru ob?inerea unui kg de miere, 10 euro/kg. ?n Belgia, un kg de miere este v?ndut de apicultor clientului final cu 13 euro. Rezult? un profit de 3 euro/kg pentru apicultorii belgieni. Finlandezii cheltuiesc 8 euro pentru producerea unui kg de miere, iar pre?ul unui kg de miere este 13, 35 euro/kg. Un apicultor ungur cheltuie?te 2,10 euro/kg ?i vinde cu 5,16 euro/kg. Un apicultor rom?n investe?te 2,58 euro/kg ?i vinde cu 2,25 euro/kg. Oficial, potrivit statisticilor europene, un apicultor rom?n ?ncaseaz? mai pu?in dec?t cheltuie?te, rezult?nd un deficit de 0,28 euro/kg.Rom?nia va beneficia anul viitor de 5 249 000 de euro de la bugetul european, plas?ndu-se pe locul doi, dup? Spania, care va ?ncasa 5 632 000 de euro.APIA si SUBVENTIISPRIJIN CUPLAT pentru CARNEA DE OAIE! Agroinfo 19 decembrie 2019 EXCLUSIV. AGROINFO a aflat ultimele ve?ti de la Bruxelles despre pl??ile pentru fermierii rom?ni. Am discutat cu doi dintre reprezentan?ii Rom?niei ?n capitala Europei, implica?i?direct??n luarea deciziilor pentru subven?iile fermierilor. Vestea bun? pentru fermierii no?tri este c? pe lista pentru sprijinul cuplat, subven?ia european? cu cea mai mare valoare, au fost ad?ugate noi sectoare. Unul dintre ele este carnea de oaie.Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepre?edinte al Comisiei pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? din Parlamentul European ?i Mihail Dumitru, director general adjunct Directoratul General pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? Comisia European?, DG Agri, au explicat, ?n exclusivitate pentru?AGROINFO, ce se ?nt?mpl? cu sprijinul cuplat, una dintre subven?iile agricole de mare interes pentru fermierii rom?ni, ?n perioada 2021-2027. Practic, am adus fa?? ?n fa?? cele dou? viziuni asupra viitoarelor subven?ii ale fermierilor, a Comisiei Europene ?i a Parlamentului European. Astfel, fermierii no?tri pot afla ce li se preg?te?te ?i cum vor ar?ta pl??ile directe ?i?pl??ile cuplate ?n noua Politic? Agricol? Comun? (PAC). Un procent de 10% din suma destinat? pl??ilor pentru fermieri ar urma s? fie alocat? pentru sprijinul cuplat.Noi am propus s? r?m?n? pl??ile cuplate ?i statul membru poate aloca 10% din bugetul pe Pilonul 1 (pl??i directe n.r.) pentru pl??i cuplate plus 2% pentru culturile proteice. ?n perioada actuala sunt 13 plus 2, cu ni?te excep?ii, anumite state membre se pot duce mult mai sus,?a declarat Mihail Dumitru, director general adjunct DG Agri Comisia European?.O s? fie mai mici (pl??ile cuplate, sprijin cuplat n.r.), nu sunt 13, sunt 10% pentru c? era foarte complicat s? faci un echilibru. Dar acea diferen?? de 3% s-a dus la pl??ile directe. Cu alte cuvinte, a r?mas ?n aceea?i anvelop? financiar? pentru pl??ile care sunt pu?in mai accesibile fermierilor, s? spun a?a, dec?t sprijinul cuplat pe diverse sectoare. Statul membru are posibilitatea s? vin? cu diverse forme de sprijin, cu propuneri proprii, astfel ?nc?t s? sprijine anumite sectoare acolo unde este nevoie de acest sprijin,?a completat?europarlamentarul Daniel Buda.Pl??ile cuplate r?m?n (?n viitoarea PAC n.r.). S-a mai m?rit pu?in lista,?a anun?at?Mihail Dumitru.Da, am ad?ugat ?i carnea de oaie (pentru sprijinul cuplat n.r.), dar sunt mai multe ad?ugate, e o list? lung?,?le-a dat o veste bun? fermierilor rom?ni?europarlamentarul Daniel Buda.Dar statele membre acum, ?n noua perioad?, pot dezvolta programe opera?ionale pentru alte sectoare dec?t sectoarele care erau acoperite, fructe ?i legume, viticultur?, apicultur?. Deci, dac? prin analiza pe care o fac la elaborarea Planului Na?ional Strategic identific? o nevoie de a sprijini anumite sectoare, ei pot dezvolta aceste programe sectoriale pe care?le pot pune ?n Planul Na?ional, a mai declarat directorul general adjunct DG Agri Comisia European?.?n prezent, sprijinul cuplat de care beneficiaz? fermierii rom?ni este acordat pentru culturile agricole: soia, lucern?, maz?re/fasole boabe, c?nep? pentru ulei ?i/sau fibr?, orez, s?m?n?? de cartof, hamei, sfecl? de zah?r, tomate pentru industrializare, castrave?i pentru industrializare, legume cultivate ?n sere ?i solarii (ro?ii, ardei, castrave?i, varz?, vinete),?fructe pentru industrializare (prune, mere, cire?e, vi?ine, caise ?i zarz?re), cartof timpuriu pentru industrializare.?n zootehnie, sprijinul cuplat de care beneficiaz? cresc?torii de animale?la aceast? dat? este pl?tit de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)?pentru animalele certificate cu origine, ?nscrise ?n registrele genealogice ale raselor, pentru sectoarele ovine/caprine, bovine pentru carne ?i lapte, bivoli?e de lapte ?i viermi de m?tase.SUMA URIA?? CARE AJUNGE ?N ROM?NIA PE 5 IANUARIE 2020 pentru SUBVEN?IILE APIA! Agroinfo ?20 decembrie 2019 - BANI ?N CONT! Comisia European? va rambursa Rom?niei pe data de 5 ianuarie 2020 peste un miliard de euro pentru pl??ile ?n avans f?cute c?tre fermierii rom?ni, a anun?at Adrian Pintea, directorul general al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), la B1 TV. ?eful APIA a mai spus c? 720.000 de fermieri au deja subven?iile ?n conturi, APIA a f?cut deja transferul banilor.?n data de 30 noiembrie am finalizat plata ?n avans ?i care, a?a cum am spus ?n toate interven?iile mele, a fost un succes pentru APIA, pentru c? pentru prima dat? am reu?it s? d?m peste un miliard de euro doar FEGA (Fondul European de Garantare Agricol? n.r.), ?n total peste un miliard trei sute de milioane de euro. Bani care se vor ?ntoarce ?n ?ara noastr? ?n jurul datei de 5 ianuarie 2020, a?declarat ?eful APIA.Suma total? autorizat? la plat? de APIA??n perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 este de 1,335 miliarde euro, din care:??Campania 2019 ?n sum? de 1,319 miliarde euro, pl??i efectuate din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR) + cofinan?are de la Bugetul Na?ional, pentru un num?r de 732.905 fermieri, ceea ce reprezint? 92,63% din num?rul fermierilor eligibili la plata avansului;?i??M?suri de pia??, comer? exterior, promovarea produselor agricole ?i ajutoare de stat ?n suma de 16,55 milioane euro.Agen?ia de Pl??i a ?nceput de la data de 2 decembrie 2019 plata regular? a subven?iilor datorate fermierilor.P?n?-n momentul de fa??, peste 85% din fermieri, peste 720.000 de fermieri, au fost autoriza?i la plat?, iar to?i ace?ti 720.000 de fermieri p?n? la sf?r?itul acestei s?pt?m?ni vor avea ?i banii ?n cont, respectiv peste 597 de milioane de euro.?A? vrea s?-i mul?umim domnului ministru pentru efortul extraordinar pe care l-a f?cut Ministerul Agriculturii de a pune la dispozi?ia noastr? aceste sume mari. Pentru c? fermierii trebuie s? ?tie c? banii vin de la Guvern, prin bugetul Ministerului Agriculturii, urm?nd ca ?n procedurile interne, ace?ti bani s? fie rambursa?i de la Comisia European?, a mai spus Adrian Pintea.Termenul limit?, prev?zut de regulamentele europene, pentru ?ncheierea pl??ilor fermierilor, aferente anului 2019, este 30 iunie 2020.Fermierii nu ?tiu ?nc? pe ce subven?ii se mai pot baza de la APIA agrointeligenta.ro19 decembrie 2019 Situa?ia subven?iilor viitoare este ?nc? incert?, recunoa?te ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Prezent la deschiderea T?rgului de Cr?ciun din curtea Ministerului Agriculturii, Adrian Oros a precizat c? problema plafon?rii nu s-a tran?at ?nc? la nivel european. ”La Bruxelles, problema plafon?rii nu este decis?. Sunt foarte multe ??ri care cer acest lucru: plafonarea obligatorie. Noi (Rom?nia – n.r.) mergem ?n continuare s? sus?inem plafonarea voluntar?, s? stabilim noi limita la care vom stabili aceast? plafonare ?i plata redistributiv?, astfel s? putem sprijini mai mult fermele de familie, fermele medii. Acesta este unul dintre obiectivele principale ale programului nostru de guvernare ?i ale mele ?n acest mandat”, a declarat Adrian Oros. ?eful de la MADR a ar?tat c? pozi?ia Rom?niei este ?mp?rt??it? ?i de alte state, inclusiv de Polonia, al?turi de care Rom?nia va lucra ?n elaborarea unui Plan Na?ional Strategic care s? permit? o ?mp?r?ire echitabil? a fondurilor europene de care beneficiaz? ?ara noastr?. V? reamintim c? propunerea Comisiei Europene este de a se plafona subven?iile la 100.000 de euro pe exploata?ie, cu redistribuirea sumelor r?mase c?tre fermierii mici ?i mijlocii. ?n comisiile din Parlamentul European, ?n urma dezbaterii s-a votat ca plafonarea s? fie voluntar?, adic? fiecare stat s? decid? dac? dore?te s? limiteza pl??ile pentru marii fermieri ?i s? aleag? pragul pe care ?l doresc pentru pl??ile directe pe ferm?. Noul comisar european pentru Agricultur?, Janusz Wojciechowski a anun?at c? nu va reveni asupra propunerii ini?iale a Comisiei Europene, iar decizia privind plafonarea va fi luat? la nivelul consiliului de mini?tri. Pe?Instagram-ul Agrointeligen?a?g?si?i imaginile momentului din agricultur?! ALTELEANSVSA: ANUN? IMPORTANT PENTRU TO?I CRESC?TORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 15:23 ?n urma negocierilor continue ?ntre serviciile veterinare din Rom?nia ?i Israel ca exportatorii de animale vii s? beneficieze de condi?ii mai bune pentru exportul animalelor vii ?n Israel, ?n data de 18 decembrie 2019 au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de s?n?tate pentru exportul bovinelor, ovinelor ?i caprinelor din Rom?nia ?n Israel, la cele mai ?nalte standarde de bun?stare ?i s?n?tate. Anun?ula fost f?cut ?n cadrul unui comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. ”A fost creat? o mare oportunitate pentru cresc?torii de rumeg?toare din Rom?nia, care vor putea derula opera?iuni de export animale vii c?tre Israel la costuri mult mai sc?zute ?i ?n perioade de timp mai reduse. Costurile sunt reduse prin eliminarea test?rilor serologice ?i virusologice, a vaccin?rii ?mportiva bolii limbii albastre. Totodat?, perioada de carantin? se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce ?i costurile aferente caz?rii animalelor. ?n urma agre?rii certificatelor veterinare de s?n?tate pentru exportul rumeg?toarelor, ANSVSA elaboreaz? instruc?iuni ?n teritoriu ?i le va trimite c?tre Direc?iile Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor jude?ene, ?n vederea inform?rii medicilor veterinari care efectueaz? opera?iunile de certificare, a operatorilor economici care efectueaz? activit??i de export c?tre Israel, precum ?i a tuturor celor interesa?i despre modificarea certificatului veterinar de s?n?tate mai sus men?ionat ?i respectarea condi?iilor pentru efectuarea exportului ?n conformitate cu noile certificate veterinare de s?n?tate agreate. Oportunitatea de a exporta rumeg?toare din Rom?nia ?n Israel, ?n prezent, f?r? obligativitatea vaccin?rii ?i test?rii, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica aceast? boal? de pe teritoriul ??rii noastre. Boala limbii albastre a ap?rut pentru prima oar? ?n Rom?nia ?n data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4. ANSVSA a elaborat o serie de m?suri at?t pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul Rom?niei, c?t ?i dup? confirmarea bolii. M?surile ferme, ?ntreprinse rapid, au condus la ?nchiderea ultimului focar de boal? a limbii albastre, ?n data de 4 ianuarie 2016. Consecutiv, conform prevederilor Organiza?iei Mondiale pentru S?n?tatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis c?tre acest for, dosarul necesar pentru autodeclararea Rom?niei ca ?ar? liber? de boala limbii albastre; declara?ia Rom?niei privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicat? la ?nceputul anului 2018, put?nd fi accesat? la urm?torul link: //oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/. Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a ?ntre?inut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel. De asemenea, speciali?tii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israelian?, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate ?n ?ara noastr?, ultima dintre acestea av?nd loc ?n perioada 05 – 10 august 2018. ?n cadrul acestor viziate, realizate ?n vederea evalu?rii sistemului de control a exporturilor de rumeg?toare vii din Romania ?n Israel, ANSVSA a propus modificarea condi?iilor de s?n?tate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de s?n?tate pentru export. *Boala limbii albastre nu afecteaz? omul, este cauzat? de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin ?n?ep?tura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides ?i nu prin contactul direct ?ntre animale. Boala afecteaz? rumeg?toarele ?i are caracter sezonier. Mortalitatea este variabil?, ?n func?ie de situa?ie, morbiditatea put?nd ajunge, uneori, la 100% din efectiv. Din literatura de specialitate, reiese c? o insect? hematofag? poate c?l?tori p?n? la 1,5– 2 km/zi ?ntr-o zon?, iar ?n anumite condi?ii meteorologice (v?nturi predominante pe o anumit? direc?ie ?i perioad?, ?n condi?ii favorizante), insectele pot fi purtate la distan?e mult mai mari, ce pot atinge p?n? la 200 de km/zi. Pierderile economice se datoreaz? costurilor aferente eradic?rii bolii, incluz?nd: desp?gubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activit??ile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului ?i a activit??ilor de dezinsec?ie ?i dezinfec?ie. De asemenea, pierderi economice se ?nregistreaz? ?i datorit? restric?iilor impuse comer?ului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evolueaz? boala”, se arat? ?n comunicatul de pres? al ANSVSA.Rom?nia ocup? locul 38 ?n clasamentul global al securit??ii alimentare? SIMONA DAN 20 DECEMBRIE 2019Rom?nia ocup? locul 38 din 113 ??ri ?n clasamentul global al securit??ii alimentare, reiese din datele Global Food Security Index (GFSI), raport ?ntocmit de divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit (EIU) ?i sprijinit de Corteva Agriscience, companie activ? ?n domeniul agricol, potrivit?Agerpres.Conform analizei publicate vineri, Rom?nia se men?ine ?n topul mondial al securit??ii alimentare pe pozi?ia 38, ?n mare parte datorit? disponibilit??ii ?i calit??ii alimentelor, programelor de siguran?? alimentar? ?i accesului facil al fermierilor la surse de finan?are. ?Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribu?ie dezvoltat ?i disponibilitatea micro-nutrien?ilor ?n alimente sunt elemente forte ?n cazul Rom?niei”, precizeaz? realizatorii raportului. ?n schimb, Rom?nia se afl? ?n urma altor ??ri ?n ceea ce prive?te dezvoltarea unui standard nutri?ional, stabilirea unei strategii alimentare ?i prezen?a unui sistem de monitorizare ?i supraveghere.Prima aplica?ie mobil? din administra?ia public?. To?i angajatorii care folosesc zilieri, obliga?i s? ?i-o instaleze pentru ?nregistrarea ?n registrul electronic de eviden?? SOCIAL Profit.ro scris ast?zi, 15:16 Inspec?ia Muncii a lansat vineri aplica?ia mobil? denumit? ?Inspectia Muncii”, un instrument pe care angajatorii care lucreaz? cu zilieri va trebui s?-l foloseasc? pentru ?nregistrarea ?n noul registru electronic de eviden??. P?n? acum, ?nregistrarea se f?cea ?n format fizic, pe h?rtie. ?Inspectia Muncii este o aplica?ie modern?, u?or de utilizat, care vine ?n sprijinul angajatorilor ?i va reprezenta singura modalitate legal? de ?nregistrare a activit??ilor prestate de zilieri, fiind at?t ?n avantajul angajatorului, c?t ?i al lucr?torului, ambii beneficiind, astfel, de protec?ia legii”, a declarat Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat, care a precizat c? aceasta este prima aplica?ie mobile din administra?ia pubic?. Registrul electronic de eviden?? a zilierilor a fost ?nfiin?at pe 20 decembrie 2019, ca modalitate de transmitere a datelor privind eviden?a zilierilor. Inspec?ia Muncii aminte?te c? beneficiarul/utilizatorul are obliga?ia s? ?nfiin?eze, s? completeze ?i s? transmit? Registrul electronic de eviden?? a zilierilor conform metodologiei ?i modelului ce urmeaz? a fi stabilite ?n termenul legal prev?zut de 60 de zile, prin ordinul ministrului muncii ?i protec?iei sociale, s? ?nregistreze, ?n Registrul electronic de eviden?? a zilierilor, to?i zilierii cu care exercit? activit??i cu caracter ocazional, s? transmit? registrul electronic, zilnic, ?nainte de ?nceperea activit??ii de c?tre fiecare persoan? care urmeaz? s? se afle ?ntr-un raport de munc? cu beneficiarul. Toate informa?iile necesare unui utilizator al aplica?iei mobile ?Inspectia Muncii”, incluz?nd Manualul de utilizare precum ?i Termenii ?i Condi?iile de utilizare a aplica?iei, sunt prezentate pe site-ul Inspec?iei Muncii, inspectiamuncii.ro.? Profit.ro a prezentat m?sur? preg?tit? de Guvern de la ?nceputul lunii aprilie. ?n prezent, eviden?a zilnic? a zilierilor se realizeaz? ?n format fizic, pe h?rtie, iar Executivul a explicat planul de a introduce un sistem electronic prin faptul c? o raportare online, ?n timp real ar reduce munca la negru cu astfel de persoane. "?n prezent, eviden?a zilnic? a zilierilor se realizeaz? ?n format fizic/letric, impun?ndu-se necesitatea utiliz?rii unui sistem de eviden?? electronic, pentru a nu eluda cadrul legal existent ?i pentru a preveni eventualele abuzuri ale beneficiarilor de lucr?ri ?i asigurarea protec?iei zilierilor, precum ?i pentru sc?derea birocra?iei si simplificarea procedurilor administrative de ?nregistrare a zilierilor", se ar?ta ?n nota de fundamentare a proiectului. Potrivit legii, angajatorii au urm?toarele obliga?ii: a) s? ?nfiin?eze ?i s? completeze Registrul electronic de eviden?? a zilierilor conform modelului stabilit prin ordinul ministrului muncii si justitiei sociale. Registrele electronice de eviden?? a zilierilor se p?streaz? la sediul beneficiarului ?i/sau la punctele de lucru, dup? caz; b) s? transmit? Registrul electronic de eviden?? a zilierilor, inspectoratului teritorial de munc?, zilnic, ?nainte de ?nceperea activit??ii de c?tre fiecare persoan? care urmeaz? s? se afle ?ntr-un raport de munc? cu beneficiarul; c) s? prezinte Registrul electronic de eviden?? a zilierilor organelor de control abilitate; d) s? asigure informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmeaz? s? o presteze, precum ?i cu privire la drepturile ?i obliga?iile sale; e) s? pl?teasc? zilierului remunera?ia cuvenit?, prin orice mijloc de plat? admis de lege, la sf?r?itul fiec?rei zile; plata remunera?iei se poate realiza cel mai t?rziu la sf?r?itul s?pt?m?nii sau al perioadei de desf??urare a activit??ii, respectiv lunar, ?n situa?ia ?n care perioada de desf??urare a activit??ii dep??e?te 30 de zile, numai cu acordul exprimat ?n scris de c?tre zilier ?i beneficiar; modalitatea de plat? electronic? ?i aspectele care privesc plata remunera?iei se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. De asemenea, angajatorul va avea are obliga?ia s? ?nregistreze, ?n Registrul electronic de eviden??, ?n ordine cronologic?, to?i zilierii cu care exercit? activit??i cu caracter ocazional. ?n prezent, angajatorii ?in o eviden?? zilnic? a zilierilor ?n format fizic, pe h?rtie, ?i transmit inform?ri referitoare la aceast? situa?ie lunar, de exemplu ?n luna februarie pentru luna ianuarie.Orban:?Deficitul balan?ei comerciale se apropie de 18 miliarde de euroFinancial Intelligence?20 decembrie 2019,? Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, c? Guvernul va ?ncerca s? refac? echilibrele economice, ar?t?nd c? deficitul balan?ei comerciale se apropie de 18 miliarde de euro.?Deficitul balan?ei comerciale pe anul acesta se va apropia de 18 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent, care trebuie finan?at, este foarte mare, raportat la Produsul Intern Brut al Rom?niei. Vom ?ncerca s? refacem echilibrul ?ntre cerere ?i ofert?, astfel ?nc?t s? temper?m tendin?a infla?ionist? care a fost generat? de guvernele anterioare ?n mod deliberat ?i care risc? s? afecteze afacerile ?i mai ales s? distrug? puterea de cump?rare a cet??enilor, transform?nd orice cre?tere de venit ?ntr-o cre?tere pe h?rtie ?i nu ?ntr-o cre?tere a puterii de cump?rare”, a spus premierul, ?ntr-o conferin?? de pres? la Timi?oara, potrivit Agerpres.Orban a ad?ugat c? a preluat ?ara cu un deficit ?provocat de tolerarea unui comportament incorect din partea unor agen?i economici, tolerarea evaziunii fiscale ?n foarte multe zone ?i, pe de alt? parte, de declan?area unor cheltuieli nes?buite care nu au niciun fundament ?n realitatea economic?”.Orban s-a referit ?i la ocuparea func?iilor ?n institu?iile publice.??mi doresc ca orice func?ie ?ntr-o institu?ie public? s? fie ocupat? printr-o competi?ie care s? confere egalitate de ?anse pentru participan?ii la aceast? competi?ie ?i care s? selecteze cu adev?rat oamenii cei mai bine preg?ti?i, cei mai competen?i, cei mai dispu?i s?-?i asume r?spunderea exercit?rii func?iilor respective”, a spus premierul.?Virgil Popescu:?Banii din Fondul de Mediu vor fi repartiza?i astfel:?29% – bugetul de Stat,?50% – proiecte ale Fondului de Mediu,?15% – ?n schema de ajutor de stat pentru 15 sectoare industriale,?6% -proiecte de reducere a emisiilor de CO2 Financial Intelligence?20 decembrie 2019, Guvernul a adoptat? Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de Urgen?? a Guvernului num?rul 115/ 2011 privind stabilirea cadrului institu?ional ?i autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finan?elor Publice, de a scoate la licita?ie certificatele de emisii de gaze cu efect de ser?, atribuite Rom?niei la nivelul Uniunii Europene, aprobat? prin Legea num?rul 163/ 2012, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare ?i pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea ?ntreprinderilor din sectoarele ?i subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costurile emisiilor de gaze cu efect de ser? ?n pre?ul energiei electrice.Virgil Popescu, ministrul Economiei, a spus: ?A fost adoptat? Ordonan?a de Urgen?? care va duce la cre?terea competitivit??ii industriei rom?ne?ti.OUG prevede c? se aloc? banii din Fondul de Mediu astfel:? 29% merg la Bugetul de Stat;? 50% merg c?tre proiecte ale Fondului de Mediu;? 15% merg ?n schema de ajutor de stat pentru cele 15 sectoare industriale, sectoare aprobate de c?tre Comisia European?;? 6% merg c?tre proiecte de reducere a emisiilor de CO2, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri, derulate prin Fondul de Mediu.Am promovat ?i adoptat aceast? OUG pentru ca industria acestor sectoare (15) s? fie ajutat? cu un procent de 15% din valoarea certificatelor de CO2 care vor fi v?ndute, iar banii se vor str?nge ?n fondul de mediu.Practic, prin aceast? schem? de ajutor de stat ajut?m industria ?i cre?m ?i premisele unor viitoare proiecte de reducere a emisiilor de CO2.Este un lucru bun deoarece aveam un risc foarte mare de relocare a industriilor din aceste sectoare. Cu aceast? m?sur? reu?im s? venim ?n sprijinul acestor industrii, s? men?inem locurile de munc? ?n Rom?nia ?i s? cre?tem competitivitatea industriei rom?ne?ti”.……………………….LEGISLATIVPRE?EDINTELE IOHANNIS A SEMNAT! LEGE NOU? PENTRU TO?I CRESC?TORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 19:51 Foto: cugetliber.ro Noi obliga?ii pentru cresc?torii de animale. Pre?edintele Klaus Iohannis a promulgat ast?zi, vineri 20 decembrie, Legea privind aprobarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 64/2018 pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea ?i desf??urarea activit??ii de neutralizare a subproduselor de origine animal? care nu sunt destinate consumului uman. Potrivit noilor prevederi, cresc?torii individuali de animale sunt obliga?i s? anun?e ?n maximum 24 de ore de la decesul animalului medicul veterinar de liber? practic? c?ruia ?i sunt aronda?i ?i autorit??ile administra?iei publice locale pe a c?ror raz? administrativ-teritorial? are loc decesul animalelor la care se refer? prezenta ordonan??. Autorit??ile administra?iei publice locale sesizate informeaz? de ?ndat? consiliul jude?ean, care anun?? ?n cel mai scurt timp posibil prestatorul de servicii contractat, acesta av?nd sarcina de a transporta, ?n maximum 24 de ore, cadavrele de animale la unit??ile de neutralizare a acestora. Autorit??ile administra?iei publice locale vor ?ntocmi, potrivit legii, registre de eviden?? a transporturilor, categoriilor ?i cantit??ilor de subproduse de origine animal? trimise c?tre unit??ile de neutralizare, iar consiliul jude?ean ?ntocme?te un centralizator al acestor registre de eviden??. Procedura de colaborare ?ntre consiliile locale ?i consiliile jude?ene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucure?ti se stabile?te prin normele metodologice de aplicare a prevederilor ordonan?ei. Legea devine aplicabil? dup? publicarea ?n Monitorul Oficial.DOCUMENT Nou? lege pentru mediul de afaceri: Antreprenorii pot fi ac?ionari unici ?n mai multe SRL-uri ?i de?ine mai multe sedii sociale ?ntr-o singur? ?nc?pere. Mai multe acte ?i obliga?ii eliminate TAXE ?I CONSULTAN?? Ovidiu B?rbulescu scris ieri, 06:07 Interdic?ia valabil? ast?zi pentru firme ?i persoane fizice de a fi ac?ionar unic ?n mai multe societ??i cu r?spundere limitat? sau de a se asocia cu un ac?ionar unic ?ntr-o asemenea societate, precum ?i obliga?ia ca ?ntr-o camer? s? aib? sediu social maximum o singur? firm? vor fi eliminate, conform unui proiect de lege adoptat miercuri de Camera Depta?ilor, ca for decizional al Parlamentului. Concomitent vor fi eliminate mai multe documente legate de ?nregistrarea sediului social. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider Proiectul urm?re?te reducerea birocra?iei inutile cu care se confrunt? ?ntreprinz?torii rom?ni ?i u?urarea procesului de ?nfiin?are a ?ntreprinderilor, conform ini?iatorilor, deputa?ii USR Cristina Prun? ?i Claudiu N?sui.? Pentru a intra ?n vigoare, proiectul mai trebuie promulgat de ?eful statului. Prin urmare, Legea societ??ilor este modificat? astfel ?nc?t unei persoane fizice sau juridice s? nu i se mai interzic? s? fie ac?ionar unic ?n mai multe societ??i cu r?spundere limitat? sau s? se asocieze cu un ac?ionar unic ?ntr-o asemenea societate.O alt? modificare prevede c? la ?nregistrarea sediului social nu mai este obligatorie prezentarea certificatului de sediu social, adeverin?ei de sediu social ?i avizului privind schimbarea destina?iei imobilelor pentru sediile sociale la care nu se desf??oar? activitate. Este eliminat ?i acordul vecinilor pentru a avea sediu social ?ntr-un apartament ?n care nu se desf??oar? activitate comercial?. De asemenea, proiectul elimin? ?i obliga?ia legal? ca ?ntr-o camer? s? aib? sediu social maximum o singur? firm?, cu argumentul c? respectiva cerin?? "a complicat mult via?a" ?ntreprinz?torilor rom?ni, dar ?i a proprietarilor de apartamente sau garsoniere. ”S? nu v? ?nchipui?i c? p?n? acum nu s-au g?sit diverse tertipuri de a ocoli aceste limit?ri. Evident c? s-au g?sit, dar ele cost? timp, bani ?i efort investit doar pentru a face fa?? unei birocra?ii inutile. De exemplu, exist? firme de avocatur? care propun, contra cost, sedii virtuale pentru ?ntreprinz?torii care nu ?i-au g?sit. Deci dac? vrea cineva s?-?i fac? o firm? pentru motive dubioase (logica ini?ial? a limit?rilor) poate ?n continuare foarte bine s? o fac? ?i de altfel o ?i face. Sau, pentru a ocoli limitarea ca o persoan? s? nu de?in? ca ac?ionar unic mai mult de o firm?, oamenii ??i fac o prim? firm?, dup? care o co-de?in pe a doua ?mpreun? cu acea firm?. De aceea vede?i multe firme cu ac?ionariat 99,99% X ?i 0,01% o alt? firm?. Evident c? acest lucru ?nseamn? birocra?ie inutil? ?n plus de fiecare dat? c?nd este convocat? o adunare general? sau c?nd firma trebuie s? fac? diverse ac?iuni. Dar toate acestea au costuri ?i reprezint? sarcini ?n plus care deturneaz? ?ntreprinz?torii rom?ni de la activitatea lor productiv?”, afirm? deputatul Claudiu N?sui.………………….Legislatie europeanaRegulamentul de punere ?n aplicare nr. 2163/2019 de stabilire a volumelor de declan?are pentru anii 2020 ?i 2021 ?n scopul eventualei aplic?ri a unor taxe la import suplimentare pentru anumite fructe ?i legume, Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 328?din 18.12.2019. A intrat ?n vigoare la 18.12.2019Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2154/2019 de deschidere, pentru anul 2020, a unui contingent tarifar aplicabil importurilor ?n Uniune de anumite m?rfuri originare din Norvegia ?i rezultate din prelucrarea produselor agricole prev?zute ?n Regulamentul (UE) nr. 510/2014 al Parlamentului European ?i al Consiliului, Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 327?din 17.12.2019. A intrat ?n vigoare la 17.12.2019Recomandarea nr. 1888/2019 privind monitorizarea prezen?ei acrilamidei ?n anumite produse alimentare, Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 290?din 11.11.2019. A intrat ?n vigoare la 11.11.2019Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1882/2019 de deschidere a procedurii de licita?ie pentru cuantumul ajutorului pentru depozitarea privat? a uleiului de m?sline, Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 290?din 11.11.2019. A intrat ?n vigoare la 11.11.2019Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2154/2019 de deschidere, pentru anul 2020, a unui contingent tarifar aplicabil importurilor ?n Uniune de anumite m?rfuri originare din Norvegia ?i rezultate din prelucrarea produselor agricole prev?zute ?n Regulamentul (UE) nr. 510/2014 al Parlamentului European ?i al Consiliului, Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 327?din 17.12.2019. A intrat ?n vigoare la 17.12.2019Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2164/2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice ?n ceea ce prive?te produc?ia ecologic?, etichetarea ?i controlul (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 328?din 18.12.2019. A intrat ?n vigoare la 18.12.2019Directiva nr. 2161/2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului ?i a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE ?i 2011/83/UE ale Parlamentului European ?i ale Consiliului ?n ceea ce prive?te o mai bun? asigurare a respect?rii normelor Uniunii ?n materie de protec?ie a consumatorilor ?i modernizarea acestor norme (Text cu relevan?? pentru SEE), Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n?JOCE nr. 328?din 18.12.2019. A intrat ?n vigoare la 18.12.2019Decizia de punere ?n aplicare nr. 1886/2019 de modificare a Deciziei 2010/346/UE ?n ceea ce prive?te regionalizarea Rom?niei pentru aplicarea m?surilor de protec?ie cu privire la anemia infec?ioas? ecvin? [notificat? cu num?rul C(2019) 7873] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 290?din 11.11.2019. A intrat ?n vigoare la 11.11.2019Decizia de punere ?n aplicare nr. 1887/2019 de modificare a Deciziei de punere ?n aplicare 2014/709/UE ?n ceea ce prive?te disponibilitatea ?i promptitudinea informa?iilor cu privire la lista unit??ilor autorizate [notificat? cu num?rul C(2019) 7899] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 290?din 11.11.2019. A intrat ?n vigoare la 11.11.2019..........................................................INTERNERom?nia a exportat ?n primele nou? luni din 2019 aproape 10 mil. tone de cereale, ?n valoare de 1,8 mld. euro: ?Diferen?a dintre noi ?i Ecuador este c? ei export? banane, noi cereale“ ?Florentina Ni?u 19.12.2019, Jum?tate din recolta de gr?u a Rom?niei din acest an, 5 mil. tone, a fost exportat? ?n ??ri ca Spania, Egipt, Italia, Arabia Saudit?, Iordania, Germania sau Libia ?n primele nou? luni din 2019. ?n 2018, Rom?nia a exportat ?n ??rile Uniunii Europene ?i ?n state ter?e peste 12 milioane de tone de cereale, de circa 2,2 miliarde de euro. ?n primele nou? luni din anul 2019, Rom?nia a exportat 5 milioane de tone de gr?u, 3,8 milioane de tone de porumb ?i 900.000 de tone de orz, ?n valoare de 1,8 miliarde de euro, ?n ??rile membre ale UE, dar ?i ?n alte state ter?e, conform datelor de la Institutul Na?ional de Statistic?, bazate pe informa?ii de la Nomenclatorul Combinat ?i Direc?ia General? a V?milor.?Noi suntem printre primii la produc?ia de porumb, floarea-soarelui ?i gr?u la nivelul UE, dar ar trebui s? ne punem ?ntrebarea de ce alte ??ri nu accelereaz? produc?ia de materie prim?. Pentru c? ele ?ncearc? s?-?i echilibreze lan?ul de produc?ie, nu s? aib? excedente pe anumite zone. Ele ?ncearc? s? aib? un lan? integrat local ?i s? duc? ?n afar? valoarea ad?ugat?“, a spus ?tefan P?dure, pre?edintele Asocia?iei Produsului Agricol Rom?nesc (APAR).?VESTE EXCELENT? pentru CRESC?TORII ROM?NI DE ANIMALE! Agroinfo?20 decembrie 2019 - LIBER LA EXPORT ?N ISRAEL! O nou? oportunitate pentru exportul de rumeg?toare din Rom?nia ?n Israel, facilitat? de ANSVSA. Pentru cresc?torii rom?ni de animale este o veste foarte bun?, mul?i dintre ei reu?ind s?-?i ?in? fermele pe linia de plutire doar datorit? exportului.?n urma negocierilor continue ?ntre serviciile veterinare din Rom?nia ?i Israel ca exportatorii de animale vii s? beneficieze de condi?ii mai bune pentru exportul animalelor vii ?n Israel, ?n data de 18 decembrie 2019 au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de s?n?tate pentru exportul bovinelor, ovinelor ?i caprinelor din Rom?nia ?n Israel, la cele mai ?nalte standarde de bun?stare ?i s?n?tate.Astfel, a fost creat? o mare oportunitate pentru cresc?torii de rumeg?toare din Rom?nia, care vor putea derula opera?iuni de export animale vii c?tre Israel la costuri mult mai sc?zute ?i ?n perioade de timp mai reduse. Costurile sunt reduse prin eliminarea test?rilor serologice ?i virusologice, a vaccin?rii ?mportiva bolii limbii albastre. Totodat?, perioada de carantin? se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce ?i costurile aferente caz?rii animalelor.?n urma agre?rii certificatelor veterinare de s?n?tate pentru exportul rumeg?toarelor, ANSVSA elaboreaz? instruc?iuni ?n teritoriu ?i le va trimite c?tre Direc?iile Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor? jude?ene, ?n vederea inform?rii medicilor veterinari care efectueaz? opera?iunile de certificare, a operatorilor economici care efectueaz? activit??i de export c?tre Israel, precum ?i a tuturor celor interesa?i despre modificarea certificatului veterinar de s?n?tate mai sus men?ionat ?i respectarea condi?iilor pentru efectuarea exportului ?n conformitate cu noile certificate veterinare de s?n?tate agreate.Oportunitatea de a exporta rumeg?toare din Rom?nia ?n Israel, ?n prezent, f?r? obligativitatea vaccin?rii ?i test?rii, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica aceast? boal? de pe teritoriul ??rii noastre.Boala limbii albastre a ap?rut pentru prima oar? ?n Rom?nia ?n data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4.ANSVSA a elaborat o serie de m?suri at?t pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul Rom?niei, c?t ?i dup? confirmarea bolii.M?surile ferme, ?ntreprinse rapid, au condus la ?nchiderea ultimului focar de boal? a limbii albastre, ?n data de 4 ianuarie 2016.Consecutiv, conform prevederilor Organiza?iei Mondiale pentru S?n?tatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis c?tre acest for, dosarul necesar pentru autodeclararea Rom?niei ca ?ar? liber? de boala limbii albastre; declara?ia Rom?niei privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicat? la ?nceputul anului 2018, put?nd fi accesat? la urm?torul link: //oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/.Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a ?ntre?inut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel. De asemenea, speciali?tii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israelian?, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate ?n ?ara noastr?, ultima dintre acestea av?nd loc ?n perioada 05 – 10 august 2018.? ?n cadrul acestor viziate, realizate ?n vederea evalu?rii sistemului de control a exporturilor de rumeg?toare vii din Romania ?n Israel, ANSVSA a propus modificarea condi?iilor de s?n?tate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de s?n?tate pentru export.*Boala limbii albastre nu afecteaz? omul, este cauzat? de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin ?n?ep?tura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides ?i nu prin contactul direct ?ntre animale.Boala afecteaz? rumeg?toarele ?i are caracter sezonier.Mortalitatea este variabil?, ?n func?ie de situa?ie, morbiditatea put?nd ajunge, uneori, la 100% din efectiv.Din literatura de specialitate, reiese c? o insect? hematofag? poate c?l?tori p?n? la 1,5– 2 km/zi ?ntr-o zon?, iar ?n anumite condi?ii meteorologice (v?nturi predominante pe o anumit? direc?ie ?i perioad?, ?n condi?ii favorizante), insectele pot fi purtate la distan?e mult mai mari, ce pot atinge p?n? la 200 de km/zi.Pierderile economice se datoreaz? costurilor aferente eradic?rii bolii, incluz?nd: desp?gubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activit??ile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului ?i a? activit??ilor de dezinsec?ie ?i dezinfec?ie.De asemenea, pierderi economice se ?nregistreaz? ?i datorit? restric?iilor impuse comer?ului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evolueaz? boala. Comunicat ANSVSAFermierul C?lin Musc?, proprietarul Porkprod, investe?te 10 mil. euro ?ntr-o linie integrat? de produc?ie: ?Noul spa?iu va avea o capacitate de abatorizare de 1.000 de capete/zi“. Acesta este cel mai mare proiect de investi?ii al companiei Porkprod, de la ?nfiin?are – ?n 2006 – p?n? ?n prezent Florentina Ni?u 19.12.2019, C?lin Musc?, proprietarul Porkprod, fiul fermierului Dimitrie Musc? din jude?ul Arad, investe?te 10 mil. euro ?ntr-o linie integrat? de produc?ie, iar jum?tate din bani sunt de la Uniunea European?, potrivit lui C?lin Musc?. ?Investim 10 milioane de euro ?ntr-o capacitate de sacrificare, un spa?iu de tran?are, o fabric? de mezeluri, o linie integrat?, complet nou?. Avem trei ferme de porci, la Irato?u, Macea ?i Olari, unde producem anual 85.000 de porci. La Macea avem abator, dar am atins limita maxim? a capacit??ii de produc?ie, de aceea investim ?n extindere“, a spus C?lin Musc?.Ministrul Oros, despre criza pestei porcine: Comisia Europeana nu mai are incredere in autoritatile romane Decembrie 20, 2019 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca oficialii de la Bruxelles nu mai au incredere in autoritatile romane, din cauza esecului acestora de a aplica masurile de combatere a pestei porcine si a numeroaselor intarzieri in implementarea acestora, noteaza Mediafax.?Saptamana aceasta colegii de la ANSVSA au fost la Comisie unde au prezentat un plan de masuri, sigur plan de masuri care trebuia prestat acum doi ani, plan de masuri care trebuia prezentat acum un an, acum cateva luni, dar plan de masuri care desi a fost prezentat de-a lungul timpului nu a fost respectat. Comisia, din ceea ce stiu eu, nu mai are incredere in autoritatile romane, ca acel plan de masuri va fi respectat. Va fi un audit al Comisiei in perioada 26-29 noiembrie, iar la sfarsitul acelui audit vom sti exact care este pozitia Comisiei, audit exact pe respectarea masurilor de combatere si eradicare a pestei porcine africane. Atunci vom sti exact parera oficiala a Comisiei”, a spus ministrul.Acesta a adaugat ca focarele de pesta se extind in ficare zi, iar in prezent doar Suceava si Bistrita nu sunt afectate.Ministrul Agriculturii a mai declarat ca sunt luate masuri de restrictionare a miscarii animalelor si de inchidere a targurilor, insa “samsarii” continua sa raspandeasca porcii bolnavi prin diverse zone ale tarii.Oros: Procesarea nu merge pentru c? modul ?n care s-au f?cut pl??ile p?n? acum a ?ncurajat produc?ia primar??SIMONA DAN 20 DECEMBRIE 2019Procesarea nu merge pentru c? p?n? acum modul ?n care s-au f?cut pl??ile a ?ncurajat produc?ia primar? care este mult mai facil?, fa?? de procesare, care presupune eforturi suplimentare, a declarat pentru Fermier ?n Rom?nia, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros.?Este mult mai simplu c? cre?ti animale ?i s? le vinzi vii, dec?t s? vinzi produse procesate. Nu mai ai complica?ii cu for?a de munc?, cu tehnologia. Dac? expor?i materie prim?, subven?iile sunt foarte bune, ?nc?t chiar dac? pre?ul la care? exportai nu era foarte bun, subven?iile ??i acopereau costurile. ?n zona de procesare esti ?i mai verificat? de institu?ii, trebuie s? respec?i niste reguli. Pe de alt? parte, schemele de ajutor pentru Pilonul II puteau fi mai mult direc?ionate spre zona de procesare, de depozitare”, declar[ ministrul Agriculturii.Deficitul comercial cu produse agricole al Rom?niei ?nregistreaz cre?teri semnificative de la an la an, iar produsele pe care le export?m sunt ?n general materii prime, ieftine. Mare parte din exporturi sunt reprezentate de cereale ?i floarea soarelui.? Utilaje noi sau teren agricol? ?n ce au investit fermierii ?n acest an! Ramona Dasc?lu20 decembrie 2019 Ca ?n fiecare an, ?i anul acesta investi?iile au jucat un rol important ?n ferme. Fie c? vorbim de fermieri mari sau de fermieri mici, to?i vor s? lucreze p?m?ntul cu utilaje c?t mai moderne ?i c?t mai performante ?i s?-?i dezvolte afacerile, ?ns? factorul cheie care intervine ?i face diferen?a este cel financiar. Dac? ?n marile ferme, investi?iile ?n utilaje au fost nelipsite ?i ?n acest an, iat? c? ?n fermele mai mici, pe fondul unui an agricol imprevizibil, fermierii nu au riscat s? investeasc? sume mari de bani ?n parcul mecanizat. Gheorghe Albu a f?cut investi?ii ?n cram? ?i ?n parcul auto al fermei Const?n?eanul Gheorghe Albu, pre?edintele interimar al Ligii Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR) este de p?rere c? “un fermier care ?ine la ferm? tot ce c??tig? reinveste?te”. “Un fermier dac? vrea s? aib? rezultate ?i dac? vrea s? r?m?n? constant ?n business-ul acesta al agriculturii, el trebuie s? investeasc? an de an. Anul acesta am cump?rat un tractor mare de 300 de cai putere ?i un tractor mai mic, o combin? agricol? de mare productivitate ?i sem?n?tori, fiecare cum ?i vine r?ndul, cele care trebuie schimbate la un num?r de ani pe acelea le schimb?m ?i ?n fiecare an le rotim. De asemenea, anul acesta am f?cut investi?ii ?n cram? pentru c? acolo tot timpul trebuie s? fii la zi cu nout??ile ?n tehnologie pentru c? exist? o mare concuren?? pe pia?a vinului. Am ?mbun?t??it linia de ?mbuteliere, am m?rit capacitatea de depozitare, am f?cut depozite ?n care produsele finite stau sub controlul temperaturii, adic? pot s? spun c? investi?ii am f?cut (…). Un fermier care ?ine la ferm? tot ce c??tig? reinveste?te”, ne-a spus Gheorghe Albu. Arnaud Perrein ?i-a cump?rat dou? tractoare ?i a ?nceput construc?ia unui siloz Proprietarul unei ferme care lucreaz? 4.000 de hectare, situat? ?n localitatea ialomi?ean? Mihail Kog?lniceanu, Arnaud Perrein a reu?it anul acesta s? fac? investi?ii serioase. Pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia (APPR) a demarat ?i un proiect important ?n exploata?ia sa. “Reu?im s? facem ?i investi?ii. Am dezvoltat iriga?iile foarte mult, facem sta?ii prin OUAI, prin fonduri europene, cump?r?m pivo?i foarte mul?i. Am cump?rat ?i dou? tractoare de 380 CP ?i am ?nceput construc?ia la un siloz de 30.000 de tone ?i la un atelier de repara?ii pentru a oferi condi?ii mai bune de lucru salaria?ilor ?i pe timp de iarn?, dar mai ales pe timp de var?. Construirea silozului se va desf??ura pe parcursul a ?nc? doi ani de zile, ?i ?n 2020 ?i ?n 2021, hala va fi gata la anul”, a declarat Arnaud Perrein pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. ?n ferma lui Nicolae Sitaru au intrat anul acesta dou? combine noi ?i trei tractoare Parcul de utilaje agricole al fermei Elsit, din jude?ul Ialomi?a, s-a ?nnoit anul acesta cu dou? combine ?i trei tractoare. Pentru la anul, ing. Nicolae Sitaru are ?n plans s? m?reasc? capcitatea de stocare a fermei. “Eu ?ntotdeauna fac investi?ii, anul ?sta am cump?rat dou? combine, trei tractoare. Eu av?nd capacitate de stocare destul de mare reu?esc s? ?mi rostogolesc rezultatele financiare de pe un an pe altul ?i simt mai pu?in ?ocurile astea ?i deasta din punct de vedere economic am fost ok, am putut s? ?mi men?in ritmul meu. Anul viitor am ?n plan s? mai dezvolt capacitatea de stocare ?i cred c? at?t av?nd ?n vedere c? venim dup? un an totu?i mai prost, s? vedem ce o fi la anul”, a spus Nicolae Sitaru. Pentru fermierul Adrian Mocanu a fost un an f?r? investi?ii Fermierul prahovean Adrian Mocanu sus?ine c? anul ce tocmai se va ?ncheia a fost un an financiar mai slab fa?? de al?i ani. “Anul acesta nu am f?cut investi?ii, mi-am luat la finalul lui 2018 un tractor de 250 de cai, pe care am dat 160 de mii de euro, pl?tit din profit, cu banii jos. Anul acesta a fost un an financiar mai slab ca anul trecut. Anul viitor vrem s? m?rim capacitatea de depozitare deoarece anul acesta au fost mari probleme de logistic? ?i la gr?u, ?i la porumb, la m?rfurile cu volum mare”, a spus Adrian Mocanu. Fermierul Alexandru Hai?? nu a reu?it s? fac? investi?ii, dar are g?nduri mari pentru anul viitor Alexandru Hai??, un t?n?r fermier ce lucreaz? aproximativ 1.000 de hectare ?n jude?ul Teleorman spune c? pe parcursul acestui an nu a reu?it s? fac? niciun fel de investi?ii ?n utilaje sau ?n orice altceva. “Nu am reu?it s? facem niciun fel de investi?ii. Teren lu?m ?n fiecare an, vrem nu vrem trebuie s?-l lu?m pe ?la, dac? nu-l cump?r?m noi, ?l cump?r? al?ii. Nu am cump?rat mult, p?n? ?n 10 hectare. Anul viitor avem ?n plan s? schimb?m dou? utilaje, s? ?mi iau un tractor ?i o combin?, ?i ?n continuare s? achizi?ion?m teren”. Daniel Nica vrea s?-?i cumpere trei tractoare anul viitor Nici fermierul Daniel Nica, administratorul fermei Bliss din C?l?ra?i, nu a f?cut investi?ii ?n ferm? ?n acest an, dar anul viitor vrea s?-?i cumpere trei tractoare. “Nu am f?cut niciun fel de investi?ii ?n acest an, dec?t ?n terenuri agricole. La anul am ?n plan s?-mi schimb tractoarele, am trei tractoare ?i sunt vechi, au ?ntre 13 ?i 15 mii de ore. ?nc? nu am ?nceput s? caut, a?tept mai ?nt?i s? am banii pentru c? altfel chiar dac? g?sesc acum ceva p?n? fac rost de bani apare altceva”, a declarat Daniel Nica pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Claudiu Vezeanu vrea s? investeasc? anul viitor ?n spa?ii de depozitare Fermierul oltean Claudiu Vezeanu spune c? anul acesta a investit doar ?n terenuri. “Am investit ?n terenuri, a fost un an ?n regul?. Utilaje nu am achizi?ionat pentru c? nu am avut nevoie, toate sunt aproape noi, luate cu 1-2 ani ?n urm?. La anul avem de g?nd s? investim ?n spa?ii de depozitare ?i tot a?a, ?n terenuri”, a spus acesta. Bogdan Furfuric? crede c? nici anul viitor nu ??i va putea permite s? cumpere utilaje agricole Fermierul br?ilean Bogdan Furfuric? nu a f?cut nicio investi?ie ?n ferm? ?n acest an, ?i nu pentru c? nu ?i-a dorit ci pentru c? nu a avut bani. Nici ?n ceea ce prive?te anul viitor nu se declar? prea optimist ?n privin?a investi?iilor. “Nu am putut s? ne permitem s? facem nicio investi?ie, ?i cred c? nici anul urm?tor nu cred c? vom reu?i s? facem vreo investi?ie. Nu au fost bani. Pe fondul anilor anteriori, care au fost buni, s-au f?cut investi?ii destul de serioase iar ?ncep?nd de anul trecut, care ?i ?la la noi aici ?n zon? a fost unul destul de secetos ?i ne-a cam dereglat financiar, cu leasingurile, n-am avut putere s? achit?m tot, ?i chiar am mai f?cut ?i cerere de am?nare. Din c?te v?d eu, nici la anul nu o s? facem achizi?ii de utilaje”, a declarat fermierul br?ilean care lucreaz? ?n jur de 1.000 de hectare de teren agricol. Constantin Nelu?u R??ni??, un fermier mic care nu a riscat s? fac? investi?ii ?n utilaje Fermier din ?icleni, jude?ul Gorj, Constantin Nelu?u R??ni?? a declarat c? anul acesta nu s-a gr?bit s? fac? investi?ii ?n altceva ?n afar? de achizi?ie de teren. “Anul acesta am stat pe pozi?ii, nu m-am gr?bit. Am investit ca ?n fiecare an ?i ?n terenuri, dar nu se mai renteaz? c? am un singur copil ?i nu ?tie dac? o s?-i plac? sau nu agricultura. Utilajele ?nc? mai sunt bune, pot s? mai lucrez cu ele”, a declarat fermierul gorjean. Pe?Instagram-ul Agrointeligen?a?g?si?i imaginile momentului din agricultur?! INDUSTRIE ALIMENTARAINS: unitatile de procesare colecteaza tot mai putin lapte de vaca de la producatori Decembrie 20, 2019Potrivit INS, unitatile de procesare au colectat in luna septembrie 2019 o cantitate de lapte de 87.975 tone, in scadere cu 0,9% (827 tone) fata de aceeasi perioada a anului 2018, noteaza Agerpres. In aceasta perioada, productia la unt a scazut cu 43 de tone, de la 889 tone in septembrie 2018 la 846 tone in septembrie 2019 (-4,8%), iar productia de lapte de consum s-a redus cu 328 tone (-1,3%), de la 25.936 tone in septembrie 2018 la 25.608 tone in septembrie parativ cu septembrie 2018, in septembrie 2019 s-au inregistrat cresteri ale productiei la urmatoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1.962 tone (+11,2%), smantana de consum cu 319 tone (+5,9%) si branzeturi cu 339 tone (+4,7%).Cantitatea de lapte importata in septembrie, cu 12,8% mai scazuta fata de aceeasi perioada din 2018. Cantitatea de lapte brut importat de unitatile procesatoare a scazut in luna septembrie 2019 pana la 8.687 tone, cu 1.276 tone (-12,8%) mai putin fata de luna corespunzatoare din anul precedent, cand s-au inregistrat 9.963 tone, potrivit datelor parativ cu luna august 2019, in septembrie 2019 cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 6.978 tone (-7,3%).Productia a crescut la urmatoarele produse lactate: unt cu 75 tone (+9,7%), smantana de consum cu 356 tone (+6,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 837 tone (+4,5%), lapte de consum cu 208 tone (+0,8%). Productia a scazut la branzeturi, cu 985 tone (-11,5%).In primele noua luni ale anului 2019, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a ajuns la 869.079 tone, in crestere cu 16.116 tone (+1,9%) fata de perioada similara a anului 2018.Golden Foods Snacks, produc?torul semin?elor Elmas, estimeaz? listarea a 20-30% din companie, ?n 2021-2022 Financial Intelligence?20 decembrie 2019, Golden Foods Snacks, produc?torul semin?elor Elmas, estimeaz? listarea a 20-30% din companie, ?n 2021-2022, a spus, ast?zi, Konstantinos Mitzalis, CEO, Golden Foods Snacks, la evenimentul de list?rii primei emisiuni de obligatiuni a companiei pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare al pania Golden Foods Snacks este controlata indirect de familia Mitzaliz, prin GF Holding Limited (55,78%) si Golden Brands Limited (44,22%).Konstantinos Mitzalis a spus c? probabil listarea va avea loc prin majorare de capital. Golden Foods Snacks face parte dintr-un grup de companii active in Romania si Grecia, fiind specializata in productia si ambalarea nucilor, alunelor, semintelor si fructelor uscate.Obligatiunile au o maturitate de 3 ani si o dobanda fixa, de 9% pe an platibila trimestrial.?Emisiunea cuprinde 47.000 de obligatiuni, cu o valoare nominala de 100 de lei, ceea ce inseamna o valoare totala de 4,7 milioane de lei. Obligatiunile sunt garantate cu marca ”ELMAS natura ne inspira”, care in anul 2019 devine ”ELMAS the natural choice” si care a fost evaluata la aproape 4 milioane de euro de catre firma CMF Consulting.Obligatiunile au fost vandute in cadrul unui plasament privat derulat in iunie 2019 si intermediat de BRK Financial Group (BRK).Lauren?iu Irimia, Corporate Manager BRK Financial Group, a spus c? subscriitorii obliga?iunilor au fost persoane fizice, clien?i ai BRK. Potrivit acestuia, banii atra?i au fost deja investi?i ?n mijloace de produc?ie ?i capital de lucru. Acesta a adaugat: “Compania are si credite bancare, dar obligatiunile completeaza structura de finantare a companiei, se diversifica sursele de finantare. Golden Foods si-a propus ca acesta sa fie un prim pas in relatia cu investitorii locali. Nu excludem sa mai facem si alte emisiuni de obligatiuni”.Pentru 2020, compania estimeaz? o cre?tere cu 14% a v?nz?rilor nete, reprezentand approximativ un plus de 9.4 Milioane RON.In 2018, Golden Foods Snacks a inregistrat o cifra de afaceri de 46,2 milioane lei (aproape 10 milioane euro), in crestere cu 18% fata de anul anterior. Aproximativ 76% din cifra de afaceri a fost realizata din activitatea cu comertul modern, in timp ce 24% din aceasta vine din comertul traditional si export. Pe partea de comert traditional, societatea lucreaza cu unul dintre cei mai mari distribuitori nationali, Aquila Part Prod. Cifra de afaceri este estimata sa avanseze pana la 71,6 milioane lei pana in anul 2022.Golden Foods Snacks are o cot? de pia?? de 6,4% la alune ?i semin?e, potrivit oficialilor companiei. Compania ocup? locul al treilea pe pia??, principalii competitori fiind MOGYI ?i pania are exporturi de 5% din cifra de afaceri, peste 90% merg?nd ?n Australia.In Romania, Golden Foods Snacks produce si distribuie trei tipuri de produse: seminte, alune si fructe deshidratate. Acestea sunt distribuite sub brandul ”ELMAS natura ne inspira”, care poate fi gasit in marile retele de retail la nivel antional, cat si in magazinele de proximitate.Familia Mitzaliz a dezvoltat mai multe companii de-a lungul timpului pe care le-a vandut catre Pepsico (1986 – Tasty Foods Greece, 2004 – Star Foods Romania, 2005 – Star Foods Polonia, respectiv Interstar Chim).COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICADezvoltatorul imobiliar Impact ia 3,1 mil. euro de la Kaufland ?n schimbul unor terenuri de peste 16.000 mp din Constan?a Cristina Bellu 20.12.2019, Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) anun?? v?nzarea c?tre retailerul german Kaufland, liderul comer?ului local, a unor terenuri de 16.806 metri p?tra?i, situate ?n intravilanul municipiului Constan?a.Valoarea tranzac?iei s-a ridicat la 3,19 mil. euro, potrivit unui anun? al Impact pe burs?.“Prin contractul de v?nzare, societatea ?i-a asumat obliga?ii de ob?inerea unor autorizatii de construire, ?n func?ie de care este condi?ionat? plata tran?elor de pret. Pre?ul contractului de v?nzare cump?rare este de 3,19 mil. euro plus TVA ?n cota legal?, care se achit? ?n lei, la cursul BNR de la data pl??ii, astfel: 60% din pre?ul contractului a fost ?ncasat? azi,19 decembrie 2019, iar 40% din pre?ul contractului va fi ?ncasat? cel t?rziu la data de 1 februarie 2021, sub condi?ia ?ndeplinirii de c?tre Impact a obliga?iilor men?ionate”, transmit reprezentan?ii Impact.KFC a deschis un nou restaurant ?n Rom?nia ?i testeaz? un nou sistem - free refill RETAIL Profit.ro scris ast?zi, Sphera Franchise Group a deschis cel de-al 82-lea restaurant KFC, inaugurat ?n Bucure?ti, ?n cadrul B?neasa Shopping City.? Noua unitate KFC este prima din Rom?nia ?n care a fost implementat, spre testare, sistemul free refill pentru b?uturile r?coritoare. Sphera Franchise Group S.A. este cel mai mare grup din industria de food service din Rom?nia ?i de?ine companiile care opereaz? ?n sistem de franciz? brand-urile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery ?i Taco Bell. ?n Rom?nia, lan?ul de restaurante KFC num?r? 82 de unit??i at?t ?n Bucure?ti, c?t ?i ?n alte ora?e precum Timi?oara, Arad, Boto?ani, Cluj-Napoca, Oradea, Suceava, Pite?ti sau Bra?ov. De asemenea, KFC Rom?nia opereaz? dou? restaurante la Chi?in?u, Republica Moldova ?i 15 ?n Italia.Grafic ZFv: C?te magazine noi au deschis juc?torii din comer?ul modern ?n 2019 Fra?ii Cristescu, unii dintre cei mai puternici ?i discre?i oameni de afaceri din Rom?nia, preg?tesc 6 centre comerciale. Reconversie de hale industriale RETAIL Marius Cristescu Liviu Iancu scris ieri, 06:06 Fra?ii Marius ?i Emil Cristescu, unii dintre cei mai puternici ?i discre?i oameni de afaceri din Rom?nia, care de?in mai multe hoteluri, parcul industrial Faur, complexul Arsenal Park, dar ?i circa 30 de firme din diverse domenii, de la industria chimic?, foraj petrolier ?i comer? la transport ?i imobiliare, se preg?tesc s? deschid? anul viitor, la Timi?oara ?i Bucure?ti, ?ase centre comerciale, rezultate din reconversia unor hale industriale ?i spa?ii de depozitare, ?n care investesc aproximativ 20 de milioane de euro. Pentru o parte dintre cei 70.000 de metri p?tra?i ?nchiriabili au fost deja g?si?i chiria?i, printre care Auchan, Pepco ?i Jysk. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider Primele dou? centre comerciale, care au deja to?i chiria?ii asigura?i, vor fi deschise ?n februarie-martie anul viitor, ?n Timi?oara. Unul dintre acestea, amplasat ?ntr-o zon? central? a ora?ului, va avea c?te 6.000 de metri ?nchiriabili pe dou? niveluri, parter ?i etaj. Va g?zdui la parter magazine precum Mega Image ?i Pepco, iar la etaj va fi o sal? de sport ?i birouri. Cel?lalt centru comercial care va fi deschis tot ?n prima parte a anului viitor la Timi?oara este pe platforma Electrotimi? ?i va avea 8.000 de metri p?tra?i, iar Auchan, Jysk ?i Pepco vor fi printre chiria?i. Niciuna dintre firmele prezente ?n centru nu a ?nchiriat mai pu?in de 500 de metri. "S-au f?cut ni?te reconversii de hale ?i ambele proiecte au costat 6 milioane de euro. Dac? am fi f?cut construc?ie nou?, probabil c? s-ar fi ajuns la 10 milioane de euro. Pe l?ng? ce investim noi, mai investesc ?i chiria?ii. Doar Auchan, ?n spa?iul lui, va investi 800.000 de euro. Eu le dau cutia", a declarat pentru Profit.ro Marius Cristescu. Tot anul viitor, Cristescu va mai deschide ?n zona de nord a Timi?oarei un al treilea centru comercial, tot printr-o reconversie ?n urma c?reia va ob?ine 16.000 de metri p?tra?i ?nchiriabili, parter ?i etaj, unde exist?, de asemenea, to?i chiria?ii. Este ?n discu?ii ?i pentru un al patrulea astfel de centru, de 4.000 de metri p?tra?i, unde sunt, deocamdat?, doar 50% din chiria?i. Tot anul viitor, omul de afaceri va face o reconversie a unei hale de 10.000 de metri p?tra?i pe care o de?ine ?n Bucure?ti, pe strada Fizicienilor, unde momentan are pre?nchiria?i doar 2.000 de metri p?tra?i. "Reconversia o ?ncepem c?nd avem to?i chiria?ii, pentru c? altfel nu putem lua autoriza?iile. Avem ?i o hal? de 20.000 de metri p?tra?i la fabrica Faur, tot ?n Bucure?ti, ?i vrem s-o transfrom?m, tot prin reconversie, ?ntr-un centru comercial cu un retailer mare ?i cu o firm? mare de bricolaj", a mai spus Marius Cristescu.? Astfel, ?n cele ?ase centre comerciale de tipul strip mall, care vor fi deschise anul viitor ?i vor avea 70.000 de metri p?tra?ii ?nchiriabili, fra?ii Cristescu vor investi aproape 20 de milioane de euro. "Toate vor fi pe reconversie de hale vechi. Chiria e mult mai atractiv? la spa?iile comerciale dec?t la cele de depozitare ?i, ?ncet-?ncet, toate spa?iile de depozitare din interiorul ora?ului se vor transforma ?n spa?ii comerciale", spune omul de afaceri. Marius ?i Emil Cristescu de?in hotelurile Timi?oara ?i Nord din Timi?oara, hotelul Timi?oara din S?nicolaul Mare ?i complexul turistic ?i de agrement Arsenal Park de la Or??tie. ?n afara hotelurilor, Marius ?i Emil Cristescu de?in ?n jur de 30 de firme din diverse domenii, de la industria chimic?, foraj petrolier ?i comer? la transport ?i imobiliare. Fra?ii Cristescu sunt ?i proprietarii uzinei ?i ai parcului industrial Faur din Bucure?ti. DIVERSEDIRECTOR APIA, DECLARAT DEFINITIV INCOMPATIBIL CU FUNC?IA! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 19:13 Decizie definitiv? ?n cazul unui ?ef al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? care va trebui s? renun?e la func?ie de?i, din punct de vedere profesional nu o se poate repro?a nimic! Constantin Negrea se preg?te?te de plecare din fruntea Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie ?n Agricultur? (APIA) Gorj, dup? ce a pierdut definitiv procesul cu Agen?ia Na?ional? de Integritate la ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Negrea a fost g?sit incompatibil, ?n anul 2016, pentru c? a de?inut, simultan, func?ia public? de director al APIA ?i calitatea de expert tehnic judiciar ?n specializarea agricultur?. Constantin Negrea a contestat raportul prin care era declarat incompatibil, dar, la finalul lunii noiembrie, ?nalta curte de Casa?ie ?i Justi?ie a respins definitiv ac?iunea acestuia, potrivit igj.ro. Directorul APIA Gorj a spus c? va lua o decizie la ?nceputul anului viitor: ??ncerc s? ?nchid anul financiar, dup? care, personal, voi lua anumite decizii“. GLOBALOmenirea ar trebui s?-?i schimbe obiceiurile de consum pentru a combate ?nc?lzirea global Liviu GORDEA ?20 decembrie 2019 - Produc?ia de carne trebuie s? ating? un maxim p?n? ?n 2030, pentru a face fa?? crizei climatice, avertizeaz? certet?torii, potrivit unui articol publicat ?n cotidianul britanic The Guardian. Oamenii de ?tiin?? solicit? guvernelor din toate ??rile, inclusiv celor mai s?race, s? stabileasc? o dat? pentru ?v?rful consumului de carne”, ?n condi?iile ?n care zootehnia este o surs? semnificativ? ?i cu cre?tere rapid? a emisiilor globale de gaze cu efect de ser?. Bovinele ?i oile emit cantit??i mari de metan, iar p?durile sunt distruse pentru a crea p??uni ?i a cultiva cerealele cu care sunt hr?nite animalele crescute ?n sistem intensiv.Reducerea consumului de carne ?i a produselor lactate precum ?i adoptarea unei diete pe baz? de plante ar elibera terenurile, pentru a fi redate p?durilor, consider? cercet?torii, care recunosc c? aceasta este op?iunea cea mai bun? disponibil? ?n prezent pentru stocarea unor cantit??i mari de carbon.Cercet?torii subliniaz? c? astfel de schimb?ri ale agriculturii globale sunt doar o parte a ac?iunilor urgente necesare pentru a aborda criza climatic?. Reducerea consumului de combustibili fosili este vital?, la fel ?i ac?iunea ?n alte sectoare, cum ar fi transportul.Produc?ia de carne, lapte ?i ou? a crescut de la 758 milioane tone ?n 1990 la 1.247 milioane tone ?n 2017, arat? cercet?rile. ?Cererea de produse alimentare va cre?te masiv, pe m?sur? ce popula?ia globului se ?ndreapt? spre 10 miliarde”, remarc? Matthew Betts, profesor la Universitatea de Stat din Oregon, SUA. ?n opinia sa, reducerea cererii pentru proteine animale ar ?ncetini considerabil rata pierderii forestiere globale, cu beneficii uria?e pentru biodiversitate ?i ecosistem, pe l?ng? stocarea de carbon.?Ca planet?, trebuie s? ne ?ndep?rt?m de dependen?a de animale, la fel cum trebuie s? ne ?ndep?rt?m de combustibilii fosili, pentru a avea vreo ?ans? de a atinge obiectivele acordului climatic de la Paris. Num?rul de animale trebuie s? ating? maximul foarte cur?nd ?i, ulterior, s? scad? substan?ial”, afirm?, la r?ndul s?u, Pete Smith de la Universitatea din Aberdeen (Marea Britanie), autor al unui raport privind schimb?rile climatice publicat ?n luna august.Acesta sus?ine c? este de competen?a guvernelor s? ??i stabileasc? propriile ?inte pentru cre?terea animalelor. ?Tranzi?ia va trebui s? fie gestionat? ?n mod echitabil pentru a permite cet??enilor s? ??i schimbe dietele ?i s? permit? fermierilor, produc?torilor ?i lan?urilor agroalimentare s? se adapteze. ?n ??rile s?race, unde peste 800 de milioane de oameni sunt ?nc? subnutri?i, priorit??ile difer?, ?n mod evident”, a ad?ugat el.UNIUNEA EUROPEANA BRUXELLES PUNE FR?N? BIROCRA?IEI la ACORDAREA AJUTOARELOR EUROPENE! Agroinfo 19 decembrie 2019 F?R? CONDI?II PESTE CONDI?II. Fermierii rom?ni se pl?ng de multitudinea de condi?ii care li se pun la acordarea subven?iilor agricole ?i a fondurilor europene pentru investi?iile din agricultur?. Statelor membre UE nu li se mai permite s? pun? condi?ii la condi?ii. Concret, autorit??ile din Rom?nia nu vor putea ad?uga condi?ii ?n plus, peste cele ale regulamentelor europene, la accesarea subven?iilor ?i a fondurilor europene.Am fost ?n foarte multe ??ri, ?n Fran?a, Irlanda ?i a?a mai departe, ?i to?i fermierii ?mi ziceau:?domle, avem mai mare ?ncredere ?n Comisia European? dec?t ?n statele na?ionale.Am amendat PAC-ul (Politica Agricol? Comun? n.r.)??n felul urm?tor: Comisia European? s? se asigure c? statele membre nu adaug? condi?ii suplimentare peste regulamentele europene ?n ceea ce ?nseamn? accesul ?i absorb?ia fondurilor europene. Ar trebui s? ne asigur?m c? ?n statele membre nu va fi birocra?ie. C? degeaba vine onor Comisia European? ?i spune: v? d?m aceste direc?ii, v? spunem ce s? face?i ?i tu, stat membru, mai pui ?nc? 50 de condi?ii secundare ?nc?t fermierul nu mai poate s? ia fonduri europene.?P?n? la urm?, eu zic c? suntem pe un drum relativ bunicel, s? nu spunem chiar bun. Avem foarte mult? treab? de f?cut ?n Rom?nia.La Comisia European? ?i Parlamentul European, acolo ?ncerc?m s? sprijinim sectorul agricol din Rom?nia ?i la nivel european, pentru c? discut?m de toat? agricultura, nu mai discut?m la nivel na?ional, dar este foarte important ca ?i noi s? con?tientiz?m ni?te nevoi pe care trebuie s? le punem ?n practic? ?i s? ie?im din zona asta de confort ?n care spunem: e bine c? lu?m bani, vin subven?iile agricole indiferent ce facem. Va trebui s? produci ca s? iei banii, a declarat europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepre?edinte al Comisiei pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? din Parlamentul European, exclusiv pentru?AGROINFO. Reporting on SDG implementation: UN mechanisms and the EU approach 20-12-2019Adopted in 2015 by the United Nations (UN), the 2030 Agenda for Sustainable Development – 'the blueprint to achieve a better and more sustainable future for all' – clearly links the 17 sustainable development goals (SDGs) it introduced to a series of targets to be reached by 2030. The 2030 Agenda includes a detailed mechanism to monitor progress with regard to these targets. At the core of this mechanism are a number of quantified indicators for each target that are regularly revised by the UN and other international agencies. These agencies and the EU provide support to national statistical services across the world in collecting data for the SDG indicators in order to gather reliable and comparable datasets. These data feed the voluntary national reports that countries prepare to exchange good practices and advice on tackling the challenges they encounter in implementing their SDG strategies. High-level forums take stock of both progress and weaknesses in implementation, so as to ensure that everybody is on track in pursuing the SDGs. The EU has long experience in collecting consistent data from its Member States. The European Union Statistical Office (Eurostat) has created a set of sustainable development indicators that provide a good overview of progress within the EU; yet, according to analysts, these indicators do not give a clear picture of the risks of not attaining some goals by 2030. EU development cooperation services have devised a framework of indicators to assess how EU support contributes to other countries' implementation of the SDGs. However, the European Parliament and other stakeholders regret that the spill-over effect of EU policies on third countries remains a blind spot in the evaluation of the EU's contribution to the SDGs. Although technical in nature, SDG indicators and data also have a political dimension, as they clearly measure countries' and other stakeholders' achievements against their own commitments. (2019)644218_EN.pdf ...........................................................................BULGARIABulgaria: Num?rul fermierilor ecologici a crescut de 20 de ori ?n zece ani! Liviu GORDEA ?20 decembrie 2019 Potrivit ministrului bulgar al Agriculturii, Alimenta?iei ?i P?durilor, Desislava Taneva, num?rul fermierilor ecologici din ?ara vecin? a crescut de dou?zeci ori ?ntre 2008 ?i 2018.F?c?nd referire la statisticile oficiale, aceasta a remarcat c? la sud de Dun?re exist? ?n prezent 6.600 de fermieri care cultiv? ?n sistem ecologic, acoperind o suprafa?? total? de 162.000 hectare, ?n condi?iile ?n care ?n 2011 suprafa?a dedicat? culturilor ecologice era de numai 26.000 hectare!"Bulgaria este ?n fruntea ??rilor europene c?nd vine vorba de volumul de produse ecologice", a men?ionat Desislava Taneva. ?n opinia sa, sistemul de control trebuie ?mbun?t??it, astfel ?nc?t consumatorii s? fie ?ncrez?tori ?n produsul ales. Aceasta a subliniat c? autorit??ile de la Sofia caut? o oportunitate de a implementa Programul de Dezvoltare Rural? cu accent pe m?suri pentru agroecologie ?i clim?.SANATATE si GASTRONOMIEUmplutura cozonacilor variaz? ?ntre 3,8% ?i 40% , ?ADELINA SAHLEAN?| Actualizat: 20.12.2019 Umplutura unor cozonaci care se v?nd pe pia?a rom?neasc? variaz? considerabil, respectiv ?ntre 3,8% ?i 40%, av?nd ?n vedere c? un cozonac are ?n medie ?ntre 500 grame ?i un kilogram, iar din punct de vedere al aditivilor alimentari, num?rul acestora se situeaz? ?ntre 0 ?i 9 E-uriPotrivit rezultatelor unui studiu publicat vineri de Asocia?ia Na?ional? de Protec?ie a Consumatorilor - InfoCons care a analizat 20 de produse de acest tip de la diver?i produc?tori ?i distribuitori cu privire la umplutura acestora, con?inutul de E-uri, de zah?r, sare ?i valoarea energetic?, 75% dintre produse au avut ?n compozi?ia lor aditivul alimentar E471, care este un aditiv alimentar sigur, cu rol de agen?i de ?ngro?are, emulgatori, stabilizatori, agen?i de aglomerare ?i antispuman?i, iar 35% dintre produse au avut ca ingredient E202."Acest aditiv alimentar se mai nume?te ?i "sorbat de potasiu". Doza zilnic? admis? pentru consumul uman cumulat de acid sorbic ?i s?rurile sale de potasiu ?i calciu este de p?n? la 25 mg/kg corp, doz? la care nu au fost semnalate efecte secundare. Unele persoane pot prezen?a reac?ii alergice la consumul acestuia ?i nu este permis folosirea sa ?n produse pentru sugari ?i copii mici", se arat? ?n studiu.?n ceea ce prive?te valoarea energetic? g?sit? ?n cozonaci, aceasta variaz? ?ntre 298 ?i 414,6 kcal/100 grame.Din punct de vedere al proteinelor, cantitatea cea mai mic? este de 5,8 grame/100 grame, iar cantitatea cea mai mare este de 12,3 grame/100 grame.Studiul InfoCons arat? c? zah?rul este ?i el prezent ?n compozi?ie, cu valori ?ncep?nd de la 18 grame zaharuri (din glucide)/100 de grame, cantitatea cea mai mic?, la 30,2 grame zaharuri (din glucide)/100 grame, cantitatea cea mai mare, ceea ce ?nseamn? c? 30% din compozi?ia unui cozonac poate fi doar zah?r.Asocia?ia precizeaz? c? 30,2 grame de zah?r ?nseamn? aproape 8 linguri?e de zah?r.?n ceea ce prive?te, cantitatea de sare (sodiu) pe 100 de grame g?sit? ?n produse, aceasta variaz? ?ntre 0,1 grame ?i 0,8 grame/100 de grame."Ideal ar fi s? ne cump?r?m ingredientele ?i s? ne facem cozonacii acas?, dar, dac? totu?i nu avem timp, ar fi bine s? citim m?car eticheta, pentru a ?ti ce cump?r?m ?i a face alegerea cea mai potrivit?. Este foarte important s? citim eticheta ?nainte s? cump?r?m ?i, dac? nu ?n?elegem ce scrie pe etichet?, s? ?l l?s?m ?i s? c?ut?m alt cozonac, pe a c?rui etichet? ?n?elegem ce scrie. Avem foarte multe sortimente ?n magazine, a?a c? sigur o s? g?sim un cozonac pe care s?-l cump?r?m. De asemenea, trebuie s? citim ?i termenul de valabilitate, ca nu cumva s? ajungem s? ne ?mboln?vim ?n prag de s?rb?tori. Trebuie s? fim mai con?tien?i de ceea ce consum?m, s? alegem ?i noi", spune Sorin Mierlea, pre?edintele InfoCons.Secretul sarmalelor s?n?toase, prezentat de un medic specialist ?n nutri?ie: ‘Dac? nici a?a nu vor, Dumnezeu cu ei!’ Cristina Popescu? Sarmalele pot fi preg?tite s?n?tos ?i pot reprezenta o m?ncare hr?nitoare ?i benefic? organismului.?G?tite s?n?tos ?nseamn? carne slab?, chiar ?i de porc, dar slab?. Rom?nii ?ns? fug de carnea slab?, ador? gr?simea. Folosesc carnea slab? doar la fripturi. V? spun din experien?a mea de-a lungul anilor. Se pot face sarmale cu carne de curcan sau carne de pas?re, cu orez brun ?n loc de orez alb ?i niciodat? cu sm?nt?n? deasupra”, a explicat prof. univ. dr. Boli de Nutri?ie ?i Metabolism, medic primar Nicolae H?ncu, potrivit?doctorulzilei.ro. Secretul ro?iilor t?iateSarmalele pot fi fierte ?mpreun? cu afum?tura, dar aceasta nu trebuie consumat?. ?ntre straturile de sarmale se pot pune ro?ii t?iate care ?mprosp?teaz? mult gustul sarmalelor. Este o mic? p?c?leal?! Ai impresia c? m?n?nci afum?tur?, dar nu faci asta, iar sarmalele preparate astfel sunt excep?ionale. Persoanelor foarte preten?ioase care cred c? sarmalele f?r? sm?nt?n? nu sunt sarmale, care sunt afectate pe plan psihic de consumul de sarmale, le spun s? foloseasc? iaurt. Dac? nici a?a nu vor, le spun Dumnezeu cu ei! S? consume ceea ce vor c? asta e. Mai e ceva. Varza tocat? la sarmale trebuie s? fie foarte bine reprezentat?, pentru c? varza fiart? reprezint? o bog??ie nutri?ional?. E bogat? ?n fibre, ?n antioxidan?i ?i vitamina C. Crenvur?tii, o adev?rat? ?bomb? alimentar?”. Ce ingrediente con?in ?i de ce sunt nocivi pentru s?n?tate , Gandul, ast?zi, 10:00 Crenvur?tii se afl? pe primul loc ?n clasamentul alimentelor nocive consumate cu regularitate, fiind urma?i de c?rna?i, salamuri ?i diferite tipuri de ?unc?. Crenvur?tii con?in ingrediente care ?i transform? ?n ?bombe alimentare”: resturi de oase, oase, zg?rciuri, intestine, cartilagii, tendoane, p?r ?i gheare, scrie?bzi.ro.Acestei toc?turi din resturi de carne i se adaug? arome ?i coloran?i, iar produsul final se afum?, se ambaleaz? ?i este v?ndut consumatorilor. Crenvur?tii au p?n? la 40% gr?sime ?i duc la cre?terea nivelului de colesterol.Pasta rozalie con?ine coloran?i ?i arome care pot fi d?un?toare pentru organism.Potrivit medicilor, fie c? vorbim despre crenvur?ti din carne de pui sau porc, efectul lor asupra consumatorilor este acela?i.DOSARC?t?lin crede cu ?T?RIE” ?n accesarea fondurilor europene. V?lceanul ?i-a investit banii c??tiga?i ?n Italia ?n distileria din satul natal Ionel Vaduva ast?zi, 00:07At?t C?t?lin Marius ?oarece, n?scut ?n comuna Stroe?ti, jude?ul V?lcea, de?in?torul brandului ?T?ria lui C?t?lin”, c?t ?i so?ia sa au dovedit ?n ultimii ani c? au apetit pentru banii proveni?i din fonduri europene pentru dezvoltare rural?, respectiv pentru cele destinate start-up-urilor. ?i C?t?lin nu s-ar opri din depunerea de proiecte dac? v?rsta, implicit faptul c? a mai ob?inut finan?are FEADR prin subM?sura 6.3 a Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020 (PNDR 2020), nu ar reprezenta (deocamdat?) impedimente pentru el, a recunoscut acesta joi, 19 decembrie 2019, cu ocazia debutului T?rgului de Cr?ciun din curtea Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Chiar ?i a?a, to?i banii europeni ob?inu?i au fost investi?i, iar ?totul s-a dovedit a fi un succes extraordinar”.?Primele fonduri europene pentru dezvoltare rural? pe care am reu?it s? le accesez au fost cele disponibile pe M?sura 1.4.1 din PNDR 2007-2013 (?Sprijin pentru fermele agricole de semisubzisten???); mica gospod?rie. Dup? implementarea proiectului acesta am continuat cu subM?sura 6.3 (n.r. - ?Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici?), pe noua programare. Cu o parte din ace?ti bani am dezvoltat o planta?ie pomicol?, mai exact trei hectare de prun. Am accesat ?n prim? faz? 1.500 de euro pe an pentru o perioad? de cinci ani de zile, dup? care pe PNDR 2014-2020 am ob?inut 15.000 de euro”, a precizat v?lceanul. ??n afar? de asta mai avem ?i un proiect pe care l-a accesat ?n totalitate so?ia prin sistemul Grant Plus al Camerei de Comer? ?i Industrie V?lcea, destinat sus?inerii comercializ?rii produselor tradi?ionale. Proiectul depus ?i finan?at a constat ?n achizi?ia unei rulote comerciale cu v?nzare pentru br?nz?, mezeluri ?i produse tradi?ionale – b?uturi alcoolice”.C?t?lin m?rturise?te c? s-a descurcat de unul singur atunci c?nd a fost vorba de absorb?ia banilor europeni pentru dezvoltare rural?. El a ad?ugat c? pentru accesarea acestora prin intermediul M 1.4.1 a fost ajutat de Camera Agricol? Jude?ean? V?lcea, ?n timp ce pentru sumele disponibile prin sM 6.3 a apelat la un consultant care l-a ?ndrumat.Lipsa for?ei de munc? este o problem? na?ional?. Investi?iile ?n mediul rural pot fi o solu?ie de redresareLa fel ca ?i ?n alte cazuri, ?i pentru C?t?lin este greu s? g?seasc? for?a de munc? necesar? produc?iei de materie prim?, c?t ?i a transform?rii fructelor ?n licorile mult apreciate de consumatori.El se pl?nge c? tinerii pleac? de la sat ?i arat? cu degetul c?tre nesustenabilitatea politicilor actuale care nu reu?esc s? men?in? for?a de munc? t?n?r? ?n mediul rural, respectiv s?-i atrag? pe cei care au trecut de v?rsta de 40 de ani ?i care vor s? investeasc?.??tim cu to?ii c? lipsa for?ei de munc? este acum o problem? na?ional?. Majoritatea tinerilor ?i a oamenilor cu v?rste p?n? ?n 50 de ani au plecat peste hotare. Chiar ?i a?a, noi ?ncerc?m s? ducem lucrurile mai departe ?i s? facem ceea ce trebuie. Este foarte greu ?ns? ?i ne ocup?m de tot doar ?n familie. Tinerii pleac? spre ?colile din mediul urban, au oportunitatea de a-?i g?si mai repede de lucru ?i r?m?n acolo”, precizeaz? v?lceanul. ?Din p?cate, nu avem ni?te politici agricole at?t sustenabile, ?nc?t tinerii s? fie avantaja?i s? se re?ntoarc? spre zona rural?. Fondurile europene pentru tinerii fermieri sunt bune, dar valoarea lor nu a fost ?ntr-at?t de mare ?nc?t s? fie accesat? de marea parte a acestora. ?n plus, politicile n-au fost g?ndite bine pentru c? s-au dat bani celor cu v?rsta p?n? ?n 40 de ani. Acestea trebuiau s? se adreseze ?i celor care doreau s? investeasc? ?i aveau v?rste p?n? ?n 50 de ani. Am auzit c? este vorba acum s? se schimbe lucrurile ?n acest sens ?i se dea p?n? la 100.000 de euro pe proiect, pe noua Politic? Agricol? Comun? (PAC)”.Oricum, C?t?lin nu s-a dat b?tut de la bun ?nceput, a avut curaj ?i a dat siguran?a jobului din vinifica?ie ?n Italia pe munca asidu? din Rom?nia. El afirm? c? prima investi?ie nici ?n-a sim?it-o”, av?nd capitalul propriu provenit din banii c??tiga?i ?n Peninsul?. Suma investit? nu era deloc mic? la nivelul anului 2003 o afacere la sat - ?n jur de 100.000 lei -, adic? un miliard ?nainte de denominare.De ce n-a f?cut vinifica?ie ?i ?n Rom?nia? Simplu. Solu?ia era chiar la el ?n sat. Distileria, c? despre ea este vorba, fusese loc de munc? pentru tat?l ?i bunicul s?u, deci o provocare.?M-am n?scut ?n acela?i sat unde se ?i afla distileria. C?nd am avut oportunitatea s-o cump?r dup? 15 de zile de munc? ?n vinifica?ie, ?n Italia, am f?cut-o. Puteam face ?i vinifica?ie, ?ns? trebuia s? cobor vreo 50 de kilometri, c?tre Dr?g??ani. Am avut dorin?a ?ns? s? investesc ?n satul natal. Asta a fost cea mai mare bucurie pentru mine. Acolo am ?i planta?iile de pomi, ?n comun? ?i ?n perimetrul s?u. A fost o bucurie enorm? s? fac ceva pentru zona mea natal?”, a punctat ?eful SC Italcool SRL.Zona de livad? a dezvoltat-o mult mai t?rziu. Dup? investi?ia ?n distilerie. Apoi a mai deschis un mic lan? comercial format din dou? magazine.?Am ?i lucrat acolo pentru a m? sus?ine, pentru c?, deja, nu mai aveam for?a financiar? necear? pentru a merge mai departe. Vorbim de o investi?ie ?ntr-un magazin alimentar ?i ?ntr-un bar. Apoi am mai f?cut o pizzerie pe care am ?nchis-o. Am r?mas cu cafe-barul. Ulterior, ?i magazinul l-am ?nchis din cauza lipsei for?ei de munc?”, revenind la vechea problem? cu angaja?ii.M?rturise?te c?, la momentul de fa??, so?ia se ocup? de cafe-bar ?i de contabilitatea firmei.2019, un an slab pentru produc?ia de prune. Securizarea materiei prime este esen?ial? pentru micul procesator. Regimul de antrepozitare, o provocare pentru ?t?riile” lui C?t?lin?Conteaz? foarte mult s? ai propria materie prim? pentru procesare, ?n orice domeniu ai activa”, recunoa?te C?t?lin ?oarece. Astfel, mai spune el, ??i securizezi propria produc?ie, de la an la an.??n cazul meu, dac? nu-mi asigur necesarul, riscul cel mai mare ar fi ca produc?torii de fructe s? nu aib? materie prim? disponibil? pentru comercializare ?ntr-un an mai greu. Dac? ?tii s? ai grij? de planta?iile pe care le ai, po?i avea ?ncontinuu acces la fructe. (...) Anul acesta nu a fost unul bun pentru noi, ?n ceea ce prive?te produc?ia de prune. Ploile din prim?var? au afectat foarte mult pomii din microregiunea Horezu. Per total, este un an s?rac pentru noi, ?n ceea ce prive?te materia prim?”, m?rturise?te produc?torul de t?rie.?n ceea ce prive?te dezvoltarea business-ului, C?t?lin ?oarece afirm? c? firma sa a crescut de la an la an, dar cu toate c? se confrunt? ?i cu impedimentul de ordin fiscal. Vorbim de actul normativ care reglementeaz? antrepozitele fiscale.?La momentul actual noi doar cump?r?m, fabric?m, ambal?m ?i vindem b?uturile pe pia?? timbrate, accizate, cu toate taxele pl?tite. (...) Ideea este c? trebuie s? se ajung? s? lucr?m corect pe fiecare palier. ?n cazul meu, un antrepozit fiscal nu poate presta servicii din cauza faptul c? to?i oamenii care vin c?tre mine sunt acciza?i pentru 100 de litri de alcool pur, la jum?tatea valorii de acciz?. Spre exemplu, dac? eu pl?tesc ca antrepozit 1.000 de euro pe hectolitru, un cet??ean pl?te?te 500 de euro pe hectolitru. Vorbim de cei care ?i-ar aduce materia prim? la noi, s-o proceseze ?i s? ridice produsul finit. Oamenii nu vin, fug de treaba asta ?i se duc c?tre cazanele mici, comunale, chiar dac? Legea 571/2003 permite doar antrepozitelor fiscale s? ?ntreprind? astfel de prest?ri servicii”, a mai spus acesta.?Competi?ia” micilor produc?tori de spirtoase este evaziunea fiscal? ?n viziunea lui ?oarece. Exemplul este clar.?Eu, dac? v?nd un litru de ?uic? de 50 de grade cu 50 de lei, altul vine ?i m? ?concureaz?” cu 30 de lei”, m?rturise?te produc?torul de ?uic? care adaug? c? cifra de afaceri a firmei sale este de p?n? ?n 200.000 de lei, anual.?N-am dep??it-o pentru c? nu suntem pl?titori de TVA. Noi suntem micro?ntreprindere cu impozit ?ntre 1-3 la sut?. Nu dep??im cei 300.000 lei, cifr? de afaceri pentru a fi pl?titor de TVA”, a conchis el.Produse tradi?ionale din V?lceaLa nivelul jude?ului V?lcea, ?n 2018, cele mai multe produse atestate tradi?ional le avea Avi-Giis (compania actualui secretar de stat MADR, Aurel Simion). Vorbim de mu?chiul perpelit ?Ca alt?dat?”, caltabo?ul oltenesc, c?rna?ii cu miroase ?i usturoi, carnea afumat? la garni??, c?rna?ii cu amb??, toba ??r?neasc?, c?rna?ii din topor, jum?rile de porc ?i sl?nina usturoiat?, toate sub acela?i brand.?i SC Diana SRL ?i-a atestat dou? dintre produsele alimentare, ?i anume crenvu?tii cu carne de vit? ?i cabanosul.Nu ?n ultimul r?nd, celelalte dou? societ??i care ?i-a atestat tradi?ional produsele sunt SC Italcool SRL – ?uica ?T?ria lui C?t?lin” ?i rachiul de fructe ?T?ria lui C?t?lin”, precum ?i ?ntreprinderea individual? Bunea Cristian cu dulcea?a de trandafiri ?C?mara dulce”.* * *Micii PROCESATORI DE CARNE ??i fabric? produsele dup? re?ete tradi?ionale ?i artizanale. ?GUSTUL este mo?tenit!” Ionel Vaduva miercuri, Cu Cristina Sm?du ne-am ?nt?lnit la T?rgul de Cr?ciun Bucure?ti 2019. Standul domniei sale ne-a st?rnit curiozitatea prin prezen?a ?n galantar a tot felul de produse procesate din carne, unele dintre ele modelate artizanal, dup? gusturile mo?tenite din familie.????Exist? o curiozitate din partea consumatorilor. Gustul este mo?tenit din genera?ie ?n genera?ie ?i, totodat?, este ?i ?ntre?inut. P?n? la urm? cu to?ii avem bunici la ?ar? - cel pu?in 60 la sut? din popula?ie -, ?i cu to?ii ne dorim s? mai gust?m din c?nd ?n c?nd acele produse ale copil?riei noastre”, a m?rturisit procesatorul.Chiar dac? produsele sale sunt c?utate de consumatori, ea spune c? nu ?inte?te s? ajung? pe rafturile supermarketurilor ?i hipermarketurilor pentru c? nivelul produc?iei este unul mic ?i nu ar face fa?? cererilor de volume impuse de retaileri.Cu toate acestea, cererea de carne lucru porc la furnizori este una constant?, iar cantit??ile mici de materie prim? sunt taxate cu major?ri de pre? semnificative, mai ales ?n contextul efectelor negative ale Pestei Porcine Africane (PPA).?(...) Pre?ul c?rnii a crescut deja cu 30 la sut?. Putem spune c? marfa pe care noi o procur?m – porcul rom?nesc – o lu?m de la abatoarele mari din Rom?nia, destul de greu ?ns?. Sunt zile c?nd plas?m comenzi, dar nu ne poate ajunge materia prim? deoarece furnizorii nu o mai au. Noi nu ne permitem stocuri mari din cauza lipsei spa?iului, astfel c? suntem nevoi?i s? comand?m cantit??i mici de carne? lucru, ?n mod regulat”, a ad?ugat ?efa de la Me?te?ugarii de Gusturi. ?Oricum, nefiind un juc?tor mare pe pia??, nu avem prioritate ?n fa?a furnizorilor de carne. Este o criz? mare de carne de porc rom?neasc?”.Aproape c? este de necrezut majorarea anual? a pre?ului materiei prime, ?ns? Sm?du a dat asigur?ri c? aceast? cre?tere, inclusiv cea a costurilor cu utilit??ile, nu au afectat foarte mult produsele finite.?Diferen?a este de 40%, de la an la an (n.r. - majorarea pre?ului materiei prime). Asta se reflect? inclusiv ?n pre?ul produsului finit. Nu-l vom ?nc?rca ?ns? pe cump?r?tor cu toat? aceast? marj?. (...) Cu toate c?, pe l?ng? materia prim?, s-au majorat pre?urile ?i la utilit??i, ?ncerc?m s? men?inem pre?urile, chiar dac? noi vom avea un c??tig mai mic. (...) Ne-am fidelizat clientela. Nu putem spune c? avem ni?te pre?uri foarte mici, deoarece costurile de produc?ie sunt destul de m?ricele ?i nu-?i po?i permite un pre? foarte mic”, a precizat investitorul.Produs tradi?ional vs. produs artizanalAm vrut s? ?n?elegem diferen?a dintre tipurile de produse comercializate de Sm?du. ?n galantarul domniei sale tronau at?t obi?nuitul caltabo? sau tob?, dar ?i c?rna?ii ?mpleti?i, ruladele afumate ?i un minunat vas din ceramic? ?nvelit ?n ?unc?, cu jum?ri ?i alte bun?t??i ?n interior.Sm?du a explicat c? produsul tradi?ional este unul care se execut? ?n baza unei re?ete vechi, iar materia prim? trebuie s? fie neap?rat rom?neasc? ?i ?nso?it? de un certificat DSV, respectiv de o declara?ie de conformitate ?n urma abatoriz?rii.C? nu cre?ti neap?rat porcul ?i ?l ?i procesezi, a mai ad?ugat sursa citat?, nu ?nseamn? c? nu po?i cump?ra porc rom?nesc de la abatoarele autorizate.?Exist? un caiet de sarcini cu toate procedeele tehnologice pe care urmeaz? s? le faci, ?n cazul produselor tradi?ionale. Sunt anumite condi?ii de ?ndeplinit ?n timpul prepar?rii acelor produse. Nu este ?ns? musai ca eu s? am ?i porcul din care fabric acest produs tradi?ional. Este o concep?ie gre?it?. Foarte mul?i clien?i au impresia c? tu, ca ?i fabricant de produse trad?ionale, cre?ti ?i animalul ?i, totodat?, ?l abatorizezi ?i prelucrezi carnea”, a explicat Cristina Sm?du.Pe de alt? parte, ?n ceea ce prive?te produsul din carne procesat ?n mod artizanal, acesta nu este atestat, imagina?ia fabricantului este ?ns? ?nt?rit? de p?strarea normelor de siguran?? alimentar?.?Spre exemplu noi producem c?rna?i ?mpleti?i, rulade coapte ?i afumate ?i altele. Acestea nu sunt produse tradi?ionale pentru c? ele nu sunt atestate; nu exist? clasarea de produs artizanal. Noi ?l numim a?a deoarece modalitatea de lucru este una manual?”, a ad?ugat ?efa de la Me?te?ugari de Gusturi.Atrac?ia Cristinei Sm?du pentru acest sector de ni?? provine din faptul c? a lucrat al?turi de p?rin?ii ei ?n alimenta?ie public?.?S? spunem c?, ?ntre timp, se dezvolt? anumite pasiuni c?tre a ?i produce ceea ce vinzi”, a explicat ea.Sm?du a pornit afacerea cu bani ?mprumuta?i, at?t din surse bancare, c?t ?i non-bancare. Ea ?i-ar fi dorit s?-?i echipeze la standarde ?i mai ?nalte carmangeria, prin intermediul fondurilor europene pe microindustrializare, ?ns? anul acesta nu a reu?it s? ob?in? finan?are.Dificult??i cu aprovizionareaReprezentan?ii procesatorilor rom?ni de carne spun c? Rom?nia se confrunt? cu aceast? criz?, ca urmare a unei tendin?e la nivel european. ?i totul ca urmare a faptului c? PPA a devastat Asia, ?n special China, unde exporturile europene s-au concetrat foarte mult asupra acestei destina?ii.Ei m?rturisesc c? pentru a avea un transport de carne trebuie f?cut? comand? cu dou? luni de zile ?nainte.Totodat?, s-a configurat ?i o aprovizionare dificil? cu sl?nin?, care este at?t de necesar? proces?rii produselor din carne.Cei de la Asocia?ia Rom?n? a C?rnii sus?in c? anul acesta, de s?rb?tori, se va resim?i o scumpire de 15-20% pe pia?? pentru carnea de porc, deprecierea monedei na?ionale fiind unul dintre motivele major?rii pre?urilor.?n primele opt luni ale lui 2019, importurile de carne de porc au crescut at?t din punct de vedere cantitativ, c?t ?i valoric, fa?? de aceea?i perioad? din 2018, ocup?nd ?n continuare primul loc ?n topul produselor importate.Conform datelor Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), ?n perioada 1 ianuarie - 31 august 2019 au fost importate 179.079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, ?n timp ce, anul trecut, s-au adus de pe pia?a comunitar? ?i din ??ri ter?e 169.795 de tone, ?n valoare de 312,46 de milioane de euro.La nivel european, pia?a produselor tradi?ionale genereaz? v?nz?ri de circa 14 miliarde de euro, anual. ?n Rom?nia, comercializarea acestor produse se face ?n general ?n t?rguri ?i pie?e, doar c?teva fiind expuse pe rafturile marilor magazine. Chiar ?i a?a, marfa comercializat? prin retail genereaz? v?nz?ri anuale de peste 100 milioane de euro, potrivit datelor ministerului de resort.* * *Inginerul care a dat industria automotive pe uleiul presat la rece. ?Agricultura pentru mine a fost o pasiune” Ionel Vaduva luni, 15:55 DECIZIE. Pentru a salva de la faliment mica exploata?ie agricol? a tat?lui s?u, pe fondul lipsei de for?? de munc?, inginerul Cristian Ciocan a renun?at la industria auto (implicit la beneficii de invidiat) pentru a se dedica produc?iei de cereale ?i oleaginoase, dar ?i a celei de ulei presat la rece.Cei doi din familia Ciocan au reu?it ?n scurt timp s? dezvolte ferma de cultur? mare de la 100 de hectare lucrate la 250 ha (80 ha proprietate, iar restul arend?), astfel ?nc?t s?-?i asigure materia prim? necesar? produc?iei de ulei.Nu a fost u?or, ?ns? pasiunea pentru agricultur? a lui Cristian - ?n?scut ?i crescut la ?ar?, de p?rin?i ?i bunici, ?n comuna Rotunda, jude?ul Olt” a dus la dezvoltarea micului business, implicit la investi?ii, ?n prim? instan?? ?n utilaje la m?na a doua, necesare proces?rii materiei prime.?(...) Tat?l meu lucra aproximativ 100 de hectare. O ferm? de familie ?n care ai nevoie de anumi?i angaja?i pentru lucr?rile ?n c?mp, cele din exploata?ie, pentru depozitare, valorificarea produselor care erau la acea vreme, ?n special, materie-prim?. (...) Ne aflam ?ntr-un impas din cauza lipsei de personal din agricultur?. Aveam de ales ?ntre a ?nchide ferma p?rin?ilor, de a renun?a la activitate, sau a renun?a la serviciu ?i a m? ocupa eu, ?n principal, de activit??ile fermei”, a spus Ciocan.Olteanul, transformat din inginer ?n agricultor ?i procesator, se orientase ini?ial c?tre procesarea gr?ului ?i transformarea sa ?n f?in?, ?ns? cum concuren?a era acerb?, a decis s? se reorienteze.?Venind dintr-o cultur? tip afacere multina?ional?, tot timpul am dorit s? adaug ?i mai mult? valoare produselor noastre. Ini?ial, mi-am dorit s? deschidem o moar?, o fabric? de p?ine, dar concuren?a era destul de mare ?n acest domeniu ?i ?n zona noastr?. De aceea am ales s? producem altceva, unde nu era concuren?a acerb? ?i era un produs c?t de c?t c?utat. Vorbim aici de floarea-soarelui transformat? ?n ulei presat la rece”, a ad?ugat fostul inginer.?nchiderea lan?ului de produc?ieCristian Ciocan a m?rturisit c?, la nivelul micii afaceri cu procesarea florii soarelui, materia prim? ob?inut? ?n ferm? ?i este de ajuns – ob?ine ?n medie 4.600 kilograme la hectar – ?i a precizat c? este atent la fiecare lot, astfel ?nc?t parametrii calitativi ai semin?elor s? fie peste tot aceia?i.Suprafa?a lucrat? de familia Ciocan este de 250 ha. Anual, floarea soarelui contabilizeaz? p?n? la 70 de hectare din total, fiind practicat? ?i rota?ia culturilor. Restul suprafe?ei este sem?nat? cu gr?u, porumb ?i altele, valorificate ca materie prim?.?Am f?cut un cerc ?nchis de produc?ie, ?n care ob?inem materia-prim? ?i mai departe proces?m; lucr?m ?n comunitatea noastr?. (...) Producem floarea-soarelui, iar uleiul pe care ?l fabric?m este realizat numai din semin?ele provenite din ferma proprie. ?n momentul ?n care producem acest ulei, ?l ob?inem de la stadiul de s?m?n?? ?n p?m?nt. Avem grij? tot anul, astfel ?nc?t cantitatea de acid oleic din el s? nu fie afectat? de ?ngr???mintele necesare major?rii produc?iei. Azotul, tot timpul, va sc?dea cantitatea de acid oleic, produsul benefic din uleiul natural”, a ad?ugat produc?torul de ulei natural presat la rece.El a afirmat c? mizeaz? ?n ultima perioad? pe cultura de floarea soarelui high-oleic, deoarece produsul finit are o calitate mai bun?, cu toate c? randamentul de ulei este mult mai sc?zut dec?t la floarea-soarelui obi?nuit?.Potrivit spuselor lui Ciocan, uleiul cu ?nc?rc?tur? high-oleic? are ?nglobat mai multe principii active, este mai bogat ?n vitamine ?i are un gust mult mai pl?cut. ?n plus, mirosul de floarea-soarelui este mult mai pregnant ?n uleiul provenit de la acest tip de semin?e.?Pe unii consumatori asta ?i deranjeaz? ?ns?, dar acestea sunt excep?ii. Mirosul este dat de coaja semin?elor”, a ad?ugat fermierul.El spune c? a ?nchis complet ciclul de produc?ie ?n ceea ce prive?te cultura florii soarelui, inclusiv turtele (n.r. - ?rot) ob?inute la finalul pres?rii la rece fiind direc?ionate c?tre ferme de cre?tere a stru?ilor ?i a puilor. Instala?ii second handChiar dac?, ?n calitate de fost inginer ?n industria automotive, obi?nuia s? propov?duiasc? achizi?ia de automobile noi, Ciocan nu se fere?te ?n prezent s? recunoasc? faptul c? a investit ?n utilaje second hand pentru a dota mica f?bricu?? de producere a uleiului de floarea soarelui presat la rece.Fermierul oltean spune c? nu a apelat (?nc?) la fonduri europene ?i nici la b?nci pentru investi?iile ?n propriul business.?Fabrica nu am construit-o nici cu fonduri europene, nici cu investi?ii ?n utilaje noi. Am ?nceput cu o mic? pres? second hand ?n care am investit 10.000 lei, o linie de produc?ie de 50 litri de ulei pe or?. Vorbim de o pres?, un filtru pentru ulei ?i un alt filtru secundar (noi folosim decantarea), respectiv linia de ?mbuteliere, semi-automat?. Am ajuns ?n prezent la o investi?ie ?ntr-o a doua pres? cu o capacitate de 100 de litri pe or?. ?i aceast? linie a fost achizi?ionat? tot la m?na a doua la un pre? de aproximativ 1.000 de euro”, a precizat Cristian Ciocan.?ntrebat care a fost cea mai mare investi?ie a sa din ultimul timp, produc?torul de ulei a r?spuns c? fost cea ?n loca?ia unit??ii de procesare.?Aceasta a costat destul de mult, pentru c? a trebuit s? fie adus? la normele europene pentru a primi autoriza?ia sanitar?-veterinar? ?i cea de mediu. Investi?ia ?n loca?ie a fost de circa 200.000 lei, bani ob?inu?i din valorificarea produselor agricole din ferm?. Am valorificat mai exact gr?ul, porumbul, floarea-soarelui etc.”, a ad?ugat sursa citat?.Despre consumatorul rom?n ?i re?elele de retail?ntrebat fiind unde anume reu?e?te s?-?i desfac? marfa produs? ?i dac? rom?nii sunt ?ncrez?tori ?n produsul s?u, el recunoa?te c?, deocamdat?, nu a reu?it s? conving? at?t de mult pe c?t ?i-ar fi dorit, inclusiv din cauza lipsei de informare a poten?ialilor consumatori.Cristian Ciocan ?i-ar fi dorit s? aduc? muncitori ?n ferma sa, chiar ?i din str?in?tate, ?ns? nu reu?e?te s?-i pl?teasc? cu salariile pe care ace?tia le c??tig? peste hotare.?La ora actual? muncesc eu ?i tat?l meu; ne ajut?m unul pe cel?lalt sau noi ?ntre noi, fermierii mici din zon?. Oameni s? pot angaja sau zilieri nu mai g?sim. O solu?ie de redresare a situa?iei ar fi aceea de a le oferi rom?nilor pleca?i peste hotare salarii decente. ?ns?, at?ta timp c?t produsul nostru – uleiul presat la rece ?n acest caz – nu este cump?rat de rom?ni, iar ace?tia tot timpul prefer? s? cumpere produse din import, nu avem aceast? putere financiar? de a pl?ti la adev?rata valoare a muncii”, a afirmat fermierul. ?Sunt unii rom?ni care cump?r? (n.r. - uleiul Crassus). Restul, cei care nu cump?r?, nu sunt informa?i, nu ?tiu ce beneficii pot avea pentru ei uleiul de floarea-soarelui presat la rece. Spre exemplu, noi ?mbuteliem produsul la sticl? ?nchis? la culoare, nu la PET. Asta pentru c? razele solare i-ar afecta calit??ile ?i s-ar pierde din vitamine (A, B3, B1, K, D ?i E). Ca fapt divers, acest ulei este folosit inclusiv la fabricarea cosmeticelor naturale”.?n ceea ce prive?te rela?ia cu re?elele de supermarketuri, hipermarketuri ?i cash and carry, Cristian Ciocan afirm? c? nu are loc la raft, ca urmare a volumelor mari solicitate de marii comercian?i.Chiar dac? asocierea ar reprezenta o solu?ie pentru micii produc?tori, cei mai mul?i sunt reticen?i la a valorifica produsele la comun; argumentele sale, ?n aceast? situa?ie, sunt greu de comb?tut.?Fiind un produs natural, uleiul nostru nu poate fi produs ?n cantit??i industriale. Or, o re?ea de retail cere distribu?ie la nivel de ?ar?, asta ?nsemn?nd o cantitate lunar? care dep??e?te pe cea anual? pe care noi o producem. Ni s-a sugerat asocierea, astfel ?nc?t s? putem livra cantit??i mai mari. ?i aici este o problem?. La aceste uleiuri naturale, calitatea produsului finit este dat? de s?m?n??. ?n momentul ?n care se schimb? locul de provenien?? a materiei-prime, se poate schimba ?i calitatea uleiului. Un ulei produs din s?m?n?? ob?inut? ?n Olt nu va avea acela?i gust ?i acelea?i propriet??i ca uleiul realizat ?n acela?i an, fabricat ?n Bra?ov. Asta pentru c? temperaturile variaz?, la fel ?i precipita?iile, astfel c? propriet??ile organoleptice se pot schimba de la un produs la altul”, a punctat fermierul.El spune c?, p?n? la urm?, s-ar putea armoniza ?i problema calit??ii, ?ns? majoritatea produc?torilor de nivelul s?u se feresc de concuren??.?Nu cred c? ar fi imposibil s? ne asociem ?i s? distribuim la nivel na?ional. La noi este ideea de control asupra propriului business ?i brand”, a precizat Cristian Ciocan.Nu ?n ultimul r?nd, el recunoa?te c?, deocamdat?, afacerea sa necesit? mult? aten?ie... , inclusiv un alt loc de munc? pentru a completa veniturile.?Eu am ferma care ne men?ine. Dac? ar fi fost s? tr?iesc doar din produc?ia ?i valorificarea uleiului, profitul generat m-ar fi determinat s? ies din bran??”, a conchis acesta.Uleiul de floarea-soarelui high oleic este o ?mbinare de acizi gra?i mononesatura?i de tip Omega 9 (acid oleic) ?i polinesatura?i de tip Omega 6 (acid linoleic).La 100 de kilograme de s?m?n?? de floarea soarelui se ob?ine o cantitate de produs finit de aproximativ 25 de litri.* * *Grupul Maschio Gaspardo a aprobat raportul financiar 2018 cu venituri ?n cre?tere de 332 milioane de euro ?Publicitate 20.12.2019, LANSAREA CELEI DE A DOUA ETAPE A PLANULUI DE AFACERI 2019-2021 PENTRU DEZVOLTAREA SI CONSOLIDAREA AFACERIIAdunarea asociatilor a aprobat raportul financiar 2018, stabilind venituri de 332 milioane de euro, o valoare crescuta in raport cu anul 2017, deosebit de relevanta zona italiana cu? + 8,25%. EBITDA in? 2018 se stabilizeaza la? 30,6 milioane de euro.In cursul lunii noiembrie, operatiunea a carui obiectiv a fost sa consolideze patrimoniul lui Maschio Gaspardo a fost incheiata printr-o actiune tripla de catre societatile financiare regionale Friulia S.p.A (de asemenea prin co-detinuta Finest S.p.A.) si Veneto Sviluppo S.p.A. in patrimoniul societatilor Grupului.Despre prezenta internationala a Grupului, Finest – printr-o actiune in capitalul propriu egala cu 5 milioane de euro - s-a alaturat ca asociat minoritar (25%) la capitalul social al filialei din Romania a Grupului, Maschio Gaspardo Romania S.r.l., contribuind la finantarea programului de investitii al fabricii de productie locala.“Acest rezultat reprezinta un pas inainte pentru consolidarea financiara a Grupului Maschio Gaspardo, ofera sansa de a ne concentra eforturile in cresterea si dezvoltarea afacerii - comenteaza Mirco Maschio, Presedintele lui?Maschio Gaspardo?- obiectivul nostru pentru urmatorii trei ani este extinderea acelor piete pe care suntem deja prezenti, oferind produse cu inalta tehnologie si usor de utilizat capabile sa maximizeze “profiturile” clientilor nostri. Mai mult, cresterea patrimoniului vizeaza consolidarea situatiei financiare a Societatii si reprezinta prima faza preconizata in Planul de Afaceri 2019-2021. Maschio Gaspardo actioneaza in vederea cresterii si stabilizarii afacerii intarind prezenta Grupului pe piete cu potential ridicat (China, Japonia, Asia de Sud-Est, America de Nord), de asemenea multumita parteneriatelor strategice.Un alt obiectiv strategic al Planului de Afaceri este dezvoltarea pe acele piete in care prezenta Grupului este inca marginala, cum ar fi Africa si America de Sud. In acest sens a fost demarata recent o colaborare cu Bonifiche Ferraresi si Eni, proiectele de dezvoltare in Africa privesc crearea de lanturi integrate de distributie in agricultura in continentul African, alocate pentru a produce pentru piata interna si in consecinta pentru a dezvolta o colaborare tehnica in sector.Pentru a face fata dezechilibrelor legate de clima sau create de situatia politico-economica internationala (taxe SUA vs China, Brexit, sanctiuni ruse si instabilitate politica si valutara in Turcia) care implica sectorul agricol, societatea a lansat deja o rationalizare a productiei in conformitate cu scopurile Planului.In incheiere, pentru a rezuma cel mai important targ al sectorului “Agritechnica” care tocmai s-a incheiat in Hanovra, societatea a dovedit ca se concentreaza pe dezvoltarea tehnologica a electronicii, cat si pe inovare si proiectare, prezentand 11 modele noi. Grupul MASCHIO GASPARDO* * *Ce vinuri bem ?n acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomand?rile lui C?t?lin P?duraru, pre?edintele IWCB-VINARIUM | 20 decembrie 2019 20.12.2019, Este impresionant cum s-a modelat pia?a vinurilor ?n ultimele dou? decenii. ?i nu e vorba doar de Rom?nia. Sau, altfel spus, maturizarea pie?ei noastre modific? comportamentul produc?torilor ?i comercian?ilor din ?ntreaga lume.A contat, de pild?, c? tot mai mult? lume ?n?elege c? vinul cel mai scump nu e neaparat cel mai bun ?i, ?n acela?i timp, c? un vin scump nu este ?doar” un rezultat al unui marketing bun.Se caut? valoare ?n sine, specificit??i variate, asocieri la ocazii de consum diferite. Globalizarea, prin toate mecanismele ei, acoper? cu brio noile preferin?e ale consumatorului. ?n amonte, produc?torii care se uitau doar spre Est (a se citi Rusia) s-au ?nt?lnit ?n Rom?nia cu cei care ignorau pia?a acesteia, uit?ndu-se doar ?n curtea lor, cea a Vestului.Capitalurile se mi?c?, e greu s? define?ti vinarii dup? na?ionalitate sau dup? apartenen?a la o zon? geografic?. Dar asta nu face vinurile mai proaste. Dimpotriv?. E o situa?ie asem?n?toare cu cea din fotbalul profesionist din marile campionate. Stranierii (winemakeri), transferurile (branduri care se tranzac?ioneaz?), antrenorii pe contract (manageri de succes) sunt la ordinea zilei ?i ?n Lumea Vinului.Chiar ?i proprietarii intr? ?i ies din joc.Un lucru nu se schimb? sau nu se schimb? at?t de repede: terroir-ul.Vinurile propuse pentru acest sf?r?it de s?pt?m?n? sunt desprinse din povestea de mai sus ?i, da, sunt vinuri de terroir, cu doi juc?tori pe ?extreme” - Fran?a ?i Moldova - ?i un mijloca? (spre ?nainta?, ni l-am dori noi), Rom?nia.?1. Domeniile Davidescu, Rar? Neagr? & Saperavi 2017, Republica Moldova2. Petit Matei Merlot 2016, Vintruvian Estates (Domeniile Prince Matei & Via Viticola Sarica Niculi?el) ?3. Chateau des Laurets, Baron Edmond de Rothschild 2015, Fran?a?....................................................................... 1. Domeniile Davidescu, Rar? Neagr? & Saperavi 2017, Republica MoldovaAsculta?i muzic? la radio? Eu, unul, da. Pentru c? ?mi place s?... nu ?tiu de ?nainte ce melodie va urma. Prin transla?ie, ?mi place sa fiu surprins ?i la vinuri.A?i gustat Rar? Neagr? & Saperavi de la Domeniile Davidescu? Dac? nu, nu vre?i s? asculta?i o melodie nou?? P?n? la urm? ?i play-list-ul personal a fost f?cut cu piese care, la timpul lor, au fost ?n ?prim? audi?ie”...?tiu de ceva vreme despre inten?ia familiei Davidescu de a-?i a?eza vinurile ?n Rom?nia. O ac?iune logic? comercial, dar care este legat? ?n mod clar de genealogia rom?neasc? a familiei.Ast?zi, Vin?ria din Vale, ??i relev? identitatea prin cele trei genera?ii implicate ?n vitivinicultura din Sudul Moldovei. Regiunea Valul lui Traian (c?ci despre terroir vorbeam) are condi?ii pedoclimatice excep?ionale. Pentru orientarea Dvs., e cumva pe aceea?i linie cu Dealurile Hu?ilor, doar c? mult mai aproape de Marea Neagr? (de pe teritoriul Ucrainei), aria protejat? UNESCO – Lacul Beleu.Asta face ca aici s? se poat? cultiva Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel ?i cam toat? gama soiurilor de mare circula?ie, dar ?i ?exoticele” Saperavi sau Malbec.Bine?n?eles, soiurile autohtone se dezvolt? bine aici, soiuri care, cum spuneam ?i alta dat?, nu ?in cont de grani?a de la Prut.Am ales pentru Dvs. Rar? Neagr? (sinonim cu Babeasc? Neagr?) ?i Saperavi datorit? ineditului mariaj enologic. Saperavi, se ?tie, este un soi care d? vinuri cu o intensitate cromatic? deosebit?.Ce nu se ?tie, este c? Rara Neagr? moldoveneasc?, spre deosebire de B?beasca de la noi, d? deseori vinuri pline, de un ro?u dens, greu de p?truns cu privirea.Asamblajul a fost maturat ?n barrique fran?uzesc, c?p?t?nd prin microoxigenare ?i transfer de substan?e dinspre lemn, de exemplu, alfadamascon sau acid fenilacetic. Cum sun?? E o glum?! Nu m? pricep at?t de bine la chimie. Notele de tabac ?i vanilie le simt, ?ns?, u?or.Mizam pe sonoritatea complicat? a substan?elor (excelent identificate de Richard Pfister ?n ?Le Parfums du Vin”) care, de fapt, intr? ?ntr-o ?colec?ie” cu multe piese.Produc?torul identific? prune uscate, cire?e negre, scor?i?oar?, note de lemn dulce ?i coaj? de p?ine, dar eu v? asigur c?, dac? ave?i o stare bun?, ve?i ad?uga ?i Dvs. al?i descriptori. O melodie nou?, cum v? spuneam! 2. Petit Matei Merlot 2016, Vintruvian Estates (Domeniile Prince Matei & Via Viticola Sarica Niculi?el) ?Mi-aduc aminte de prima achizi?ie de Chateau La Fleur Petrus. Neoficial, negociantul francez mi-a spus c? e un fel de ?eticheta a 2-a” de la Petrus. Eh!Ce e adev?rat e c? La Fleur Petrus apar?ine unei familii care are o colec?ie de Chateaux celebre (inclusiv Petrus) ?i c? vinurile de aici apar?in de drept acestei elite.Cam a?a ?i cu Petit Matei (V? mai aminti?i cum a deschis Prince Matei 1998 pia?a vinurilor premium de la noi?). Colec?ia VINTRUVIAN – ?n care este selectat al?turi de Pergament, Epiphanie ?i Opus Dei - este relativ nou? pentru a fi foarte cunoscut? de toat? lumea. De fapt, am avut bucuria ca, la lansarea acestui careu de a?i, s? fie invitat tot corpul de jura?i VINARIUM IWCB 2019. 50 de speciali?ti din toat? lumea au avut onoarea (dar ?i greaua misiune) de a testa aceste vinuri ?i, ?n locul vreunui laconic punctaj (chiar foarte mare), ace?tia au lansat entuziaste comentarii ?i declara?ii de pres? pe care le putem g?si ?i ast?zi pe net.Ac?ionarii de la Sarica Niculi?el au jucat bine achizi?ion?nd proprietatea din Dealu Mare, proprietate care a apar?inut nu mai pu?in prestigioasei Vinarte.Vinul, un Merlot incitant de Zore?ti, va crea adic?ii multor preten?io?i, connaisseuri care apreciaz? Pomerol de ?nalt? calitate, dar nu vor s? r?m?na ?intui?i ?n coordonate fixate de al?ii.Vinul este unul ?eveniment”, p?starea la sticl? accentu?ndu-i tonurile serioase (fum, tutun, ciocolat?) sub care se ascund aromele primare, de fructe (coac?ze negre, vi?ine mici ?i foarte coapte). Amplitudinea gustativ? este dat? ?i de surprinz?toare tu?e (contrapunct perfect) de cui?oare sau portocal? caramelizat?. Ce s? zic? Gustul se potrive?te buc?t?riei clasice dar, mai ales, felurilor de m?ncare sofisticate c?tre care mul?i dintre noi se vor ?ndrepta ?n serile festive care urmeaz?.Dac? ?l facem cadou la o petrecere ar putea l?rgi libertatea fa?? de dress-code, ?in?nd loc de ?black tie”...? 3. Chateau des Laurets, Baron Edmond de Rothschild 2015, Fran?a Rothschild, un nume celebru ?n Lumea Vinului cu vinuri la fel de celebre. Chateau Lafite a fost cump?rat ?n 1868. Chateau de Laurets ?n 2003. ?n 2012, era achizi?ionat? Rimapere Estate din Noua Zeeland?. Toate sub acela?i blazon.?P?strarea terroir-urilor” este una din misiunile declarate ale proprietarilor. Se reg?se?te afirma?ia ?n realitate? Da. Mai mult, istoria ne arat? c? familia Rothschild a ?ncercat nu doar s? p?streze, ci s? ?i cerceteze adev?ratul contur identitar al unui terroir. Poten?ialul maxim.Vinul, f?r? discu?ii la cote superlative, provine de pe un domeniu cu 90 de hectare de vie, a?ezate pe AOC Montagne Saint Emilion ?i Puisseguin Saint Emilion, dar doar 40 de hectare sunt dedicate etichetelor Chateau des Laurets. Chiar dac? nu sunt din ?vielles vignes”, v?rsta plantelor a trecut de 25 de ani, ceea ce confer? vinului ob?inut din strugurii de aici un gust plin, bine definit.E drept, maniera de ?compunere”, ?n care intr? 80% Merlot ?i 20% Cabernet Franc, presupune asambl?ri ?n procente aproape egale de vinuri maturate ?n barrique-uri noi, de a doua folosire (pentru o diminuare a caracteristicilor vinului ?inut ?n lemn) ?i tancuri de inox (16 luni).A?a se face c? taninurile, de?i dense, sunt neagresive (microoxigenarea din barrique-ul din ciclul 2), c? apare nota ?toasty” (de la barrique-ul nou) ?i c? sim?im mul?imea de fructe negre de p?dure (aromele primare, prezervate ?n vasele de inox).Teoretic, am avea o explica?ie simpl? ?i accesul la succes instantaneu dac?, cine ?tie, am investi ?n vinifica?ie.Practic, se dovede?te zi de zi, e greu s? atingi performan?a ??n 10 pa?i”, pe scurt?tur?...S? lu?m c?t putem de la acest vin ?istoric”, de tiraj mic, d?ruindu-i la schimb, o mare de admira?ie. Lista vinurilor medaliate la IWCB VINARIUM 2019?aici.?Vinul de azi: Guidalberto Toscana 2015 - 94 puncte James Suckling, 91 puncte Robert Parker POVE?TI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris ast?zi, A fost numit “fratele mai mic” al celui mai faimos vin al Italiei, Sassicaia – primul “Super Toscan”, vinul ce a schimbat percep?ii ?i a marcat ?nceputul “revolutiei” industriei viticole din Peninsul?, ?ns?, cu timpul, Guidalberto a demonstrat c? este el ?nsu?i o crea?ie extrem de valoroas?, un vin “eveniment”. Guidalberto a ap?rut la 33 de ani dup? primul Sassicaia, ?n 2000, c? o dedica?ie f?cut? de familia Incisa della Rocchetta ?n onoarea str?bunicului Guidalberto della Gherardesca, “pionier” al viticulturii moderne, cel care a pus bazele domeniului Tenuta San Guido. De-a lungul timpului, Guidalberto a avut o compozi?ie diferit? a soiurilor, ?ns? recolta 2015 a fost realizat? prin asamblarea a 60% Cabernet Sauvignon cu 40% Merlot. Vinul a fost m?turat timp de 15 luni ?n butoaie de stejar fran?uzesc ?i american, ?i alte trei luni ?n sticl?, ?nainte de a fi lansat pe pia??. A rezultat un vin cu un echilibru perfect ?ntre aromele puternice de fructe negre, vanilie ?i condimente conferite de Merlot, cu structur? foarte clar desenat? ?i cu seriozitatea Cabernetului Sauvignon. Gustul este catifelat, cu taninuri domoale ?i c?rnoase ?i cu un postgust lung, cu o aciditate suculent?. Poate unul dintre vinurile “Super Toscane” cu cel mai bun raport pre?-calitate, Guidalberto Toscana IGT 2015 a fost construit ?n a?a fel s? poat? oferi pl?cere at?t ?n momentul achizi?ion?rii, c?t ?i dup? o perioad? de 10-15 ani de maturare ?n sticl?. Se recomand? decantarea ?nainte de a fi consumat.? Vinul are 94 puncte James Suckling ?i 91 puncte Robert Parker. * * *Agen?ia infoGORUP ?i Meat.Milk v? ureaz? Cr?ciun Fericit ?i La Mul?i Ani, 2020! Meatmilk vineri, 20 decembrie, 2019Este vremea marilor S?rb?tori, este vremea bilan?urilor, este vremea g?ndurilor de mai bine, ?n viitor.?Pentru agen?ia?infoGROUP??i pentru publica?iile ?i produsele sale, anul 2019, a fost unul dintre cei mai relevan?i, din punct de vedere al activit??ii. Cea de-a VIII-a edi?ie a expo-conferin?ei interna?ionale?Meat.Milk??i-a reconfirmat statutul de eveniment central al manifest?rilor de gen din Rom?nia, fiind, practic, cel mai important eveniment al anului, cu at?t mai mult cu c?t, edi?ia din 2019 a fost cea mai reu?it? de p?n? acum.?Totodat?, revista cu acela?i titlu ?i-a redovedit statutul de publica?ie fanion pentru fermierii, procesatorii, investitorii ?i to?i aceia care activeaz? ?n sectoarele de carne ?i lapte ale Rom?niei, ?n sectoarele adiacente, tehnologice, dar ?i ?n industria alimentar? rom?neasc?, ?n general. Fiind concomitent ?i unul dintre principalele repere de actualitate pentru autorit??i.?Nu mai pu?in adev?rat, calitatea emisiunii?tv Meat.Milk,?a crescut de la edi?ie la edi?ie, de la sezon la sezon, media telespectatorilor, pentru cele trei difuz?ri s?pt?m?nale ale postului Agro TV, dep??ind cifra de 100.000. ?i, bine?n?eles, dup? vacan?a de iarn?, seria emisiunilor va fi reluat? odat? cu debutul sezonului cinci, din seara zilei de vineri, 17 ianuarie 2019.?Anul 2019 a reprezentat ?i punctul de rena?tere al publica?iei?infoFERMA Magazin, care apare acum cu peste 100 de articole de specialitate, dedicate fermierilor din Rom?nia, redevenind instrumentul nr. 1 de informare tehnologic? ?i de specialitate pentru agricultura rom?neasc?.?Tot ?n acest an, echipa?infoGROUP?a editat edi?iile 2019 ale h?r?ilor economice?Fabrica de Carne??i?Fabrica de Lapte, practic, singurele instrumente de lucru de acest gen, cartografic-economic, destinat fermierilor, procesatorilor ?i speciali?tilor din Rom?nia.?InfoCONSTRUCT,?publica?ia care este ?n aten?ia tuturor de peste 23 de ani ?i-a ?inut cititorii la curent cu ultimele ve?ti din industria construc?iilor,?infoPACK?a adus numeroase nout??i din uria?ul domeniu al industriei ambalajelor pentru toate segmentele economice ale Rom?niei, iar?infoALIMENT Magazin?a punctat de fiecare dat? actualitatea din domeniu, cu ?tiri ?i articole de cel mai mare interes.??i?infoCOLOR,?tipografia agen?iei, a fost la ?n?l?ime ?n acest an, fiind un reper de calitate, eficien??, profesionalism ?i flexibilitate, ?n rela?ia cu to?i aceia care au beneficiat de paleta uria?? de lucr?ri pe care le-a executat de fiecare dat? cu proptitudine.?Toate aceste repere ne determin? pe noi, aceia care lucr?m la?infoGROUP,?s? fim ?ncrez?tori ?n anul care va veni, ?n anii care vor veni, fiind convin?i c? vom r?m?ne etalonul de calitate ?i profesionalism al presei de specialitate din Rom?nia, al organiz?rii de evenimente ?i al produc?iilor de televiziune.?Mai presus, ?ns?, v? asigur?m pe dumneavoastr?, colaboratorii ?i partenerii no?tri de afaceri, c? v? vom r?m?ne aceia?i buni prieteni, fiind cu totul parte a unui sistem economic care lucreaz? spre beneficiul comun ?i, prin el, spre beneficiul ?ntregii economii.?Iar acum, la ceas de cump?n? dintre ani, v? ur?mCR?CIUN FERICIT ?i LA MUL?I ANI 2020!?* * *Afaceri de Cr?ciun, ?n diaspora ?i ?n ?ar?. Cozonac, mur?turi ?i sarmale pentru lene?i sau nepricepu?i?Dumitrescu Catalin 20 decembrie 2019Vine Cr?ciunul ?i nu sunt pu?ine familiile ?n care nu exist? timp sau ?ndem?nare pentru me?teritul cozonacilor ?i altor produse de sezon, a?a c? re?elele de socializare ofer? solu?ii peste solu?ii. Spre exemplu, ?n Montreal, Canada, o familie de rom?ni vinde celorlal?i rom?ni diverse bun?t??i. Cel mai bine se v?nd sarmalele la oal?, cozonacii ?i varza murat?. De fapt, varz? murat? v?nd cam tot anul. Iau semin?e de varz? de Buz?u, o cultiv? ?i apoi o pun la murat.Un kilogram de varz? murat? egal 5-7 dolari canadieni, ?n func?ie de moment, adic? e mai scump? de s?rb?tori. Cozonacul care merge cel mai bine este cel cu nuc?, se vinde la kil, 15 dolari. Cel cu rahat, merge ?i la 10 dolari. Uneori mai v?nd ?i mititei, dar a crescut ?i cererea la mujdei – 5 dolari casoleta. Totul se face ?n buc?t?ria gospodarilor, nu este un business, ci mai degrab? ”o ciupeal?”. La zacusc?, pe list?, a avut 50 de clien?i.?n Irlanda, tot cozonacii merg bine, dar majoritatea vin din ?ar?, 15-20 de euro bucata. Cei cu ciocolat? nu se v?nd sub 20 de euro, poate 25, dar nici un cozonac nu are sub 1, 5 kilograme. Produsele vin mai cu seam? din Moldova: Ia?i, Boto?ani, Suceava. ”La 1, 6 kg de produs ve?i g?si 900 de grame de nuc?”, ?se laud? o buc?t?reas? din Boto?ani.Un alt anun? de pe Facebook spune a?a: ?Sunt Ana Maria din Monpellier ?i fac cozonaci pentru rom?nii de aici. Ciocolat? cu rahat sau doar rahat, cu mac ?i nuc?”. ?i se cump?r? ca p?ine cald?, ca s? zicem a?a…?n comuna Ro?u de l?ng? Bucure?ti, Raluca a ?nchis lista la 18 cozonaci pe zi. ?i coace ?n timp ce copiii ei dorm. Pre?ul? 50 de lei. Prietenii au ajutat-o s? lucreze ?i noaptea, s? fie siguri c? vor avea to?i parte. ??n mod normal dau comand? de ast?zi pentru m?ine, dar sunt foarte aglomerat? ?i nu ?tiu cum s? iau mai multe comenzi, s? pot s? le ?i sus?in”. ?Comenzile se fac online, pe pagina de Facebook sau telefonic, pe Whatsapp.?n Colentina, mamaia Mia face cozonaci non stop de 10 zile. Vinde cam 15 pe zi, ?ntre 35 ?i 45 de lei bucata, ?n func?ie de umplutur?. Nucile ?i f?ina ?i vin de la ?ar?, nu d? bani pe ele, a?a c? face un ban frumos.? ”Jum?tate din bloc cump?r? numai de la mine”, zice femeia. ?n timpul anului mai face ?i torturi, mucenici ?i pr?jituri de cas?.* * *Cele mai profitabile plante medicinale pe care le poti cultiva pe un teren de mici dimensiuni Decembrie 19, 2019 Cultivarea de plante medicinale reprezinta o idee foarte buna de afaceri. In zilele noastre, tot mai multi oameni prefera tratamentele naturiste si de aceea, cererea pentru aceste plante este tot mai mare. Mai mult, daca decideti sa infiintati o astfel de afacere puteti obtine si finantare europeana prin PNDR 2014 – 2020.O cultura de plante medicinale este o solutie relativ sigura de a va rotunji veniturile, iar odata cu acumularea de experienta puteti transforma aceasta activitate intr-una principala.Din fericire, clima tarii noastre este adecvata pentru cultivarea unui numar variat de plante medicinale, iar alegerea tipului de cultura infiintata difera doar de banii pe care dorim sa-i investim si de cererea/furnizorii din zona in care locuim. Iata patru plante medicinale care pot fi cultivate pe un teren de mici dimensiuni si care ne pot aduce venituri substantiale inca de la prima recoltare:1) RicinO cultura profitabila de ricin poate fi infiintata si pe un teren cu o suprafata de un hectar. Totusi, pentru dezvoltarea corecta a plantei, vom avea nevoie de sol fertil, bogat in nutrienti. In cazul in care solul nu este tocmai bogat, va trebui sa ajutam cultura cu ingrasamant si prin irigare.In cazul ricinului, cel mai mare cost este reprezentat de samanta. In medie, costul pe kilogram variaza intre 80 si 130 de lei, in functie de soiul ales, iar pentru o cultura de un hectar vom avea nevoie de circa 25 de kilograme.?2) RozmarinDesi este o planta mediteraneana, rozmarinul se adapteaza de minune si la clima din Romania. Aceasta planta aromatica este extrem de cautata, atat pentru utilizarea in gastronomie cat si pentru proprietatile sale medicinale. Rozmarinul este un tratament de?varice?foarte eficient, fiind folosit deopotriva si in?dermatologie.Plantarea rozmarinului se poate face atat primavara cat si toamna, intr-un teren bine drenat si bogat in nutrienti. Este o planta care iubeste lumina, deci trebuie sa ne asiguram ca terenul in care vom efectua plantarea se bucura din plin de lumina soarelui. ?O astfel de cultura poate fi inceputa atat in propria gradina cat si pe un teren de dimensiuni mai mari.3) LavandaConsiderata de multi doar o planta aromatica, lavanda are si foarte multe proprietati benefice pentru sistemul nervos, respirator, circulator sau pentru piele. Cunoscuta si sub denumirea de ?aurul mov”, lavanda este o cultura care poate aduce venituri consistente.Costul infiintarii unei astfel de culturi este simtitor mai mare fata de alte tipuri de plante medicinale, insa si veniturile obtinute de pe urma ei vor fi pe masura. De regula, pretul butasilor necesari pentru un hectar se ridica la 25.000 – 30.000 de lei, la care se adauga si pregatirea terenului, costurile cu plantarea si intretinere a solului, care ne duc la un total de aproximativ 40.000 de lei. Totusi, fiind o planta perena, aceasta investitie nu este necesara in fiecare an si poate fi amortizata inca din al doilea an de recolta.4) EchinaceeaCultivarea de echinaceea este inca la inceput in agricultura romaneasca, si de aceea, competitia nu este una foarte mare. Desi este o planta ce provine din America de Nord, echinaceea se adapteaza fara probleme la clima din Romania, iar pentru dezvoltarea corespunzatoare, planta va avea nevoie de un sol fertil dar nisipos. Pentru o suprafata de 1.000 mp de cultura de echinacea, este nevoie de circa 5.000 rasaduri, iar un rasad se obtine din 4-5 seminte.Pentru ca nu are daunatori, echinaceea nu presupune costuri de intretinere foarte mari, iar cu o productie realizata pe un teren de 1.000 mp se pot obtine venituri de 10.000 de lei inca din primul an, venituri ce se vor putea dubla in al doilea an de recoltare. Cultivarea acestei plante in regim ecologic este foarte simpla, deoarece singura interventie necesara in cultura este smulgerea manuala a buruienilor.* * *Iat? care vor fi zilele libere ?n 2020:?1 ianuarie?– Anul Nou – zi liber? miercuri;2 ianuarie?– A doua zi dup? Anul Nou – zi liber? joi;24 ianuarie?– Ziua Principatelor Rom?ne – zi liber? vineri;17 aprilie?– Vinerea mare – zi liber? vineri;19 aprilie?– Pa?te Ortodox – zi liber? duminic?;20 aprilie?– A doua zi de Pa?te Ortodox – zi liber? luni;1 mai?– Ziua Muncii – zi liber? vineri;1 iunie?– Ziua Copilului – zi liber? luni;7 iunie?– Rusalii – zi liber? duminic?;8 iunie?– A doua zi de Rusalii – zi liber? luni;15 august?– Adormirea Maicii Domnului – zi liber? s?mb?t?;30 noiembrie?– Sf?ntul Andrei – zi liber? luni;1 decembrie?– Ziua Na?ional? a Rom?niei – zi liber? mar?i;25 decembrie?– Cr?ciunul – zi liber? vineri;26 decembrie?– A doua zi de Cr?ciun – zi liber? s?mb?t?* * *Guvernul a aprobat schema de ajutor privind certificatele de emisii de gaze de ser? ADELINA SAHLEAN?| 20.12.2019 - 13:49Executivul a aprobat, vineri, ?n sedin?a de Guvern, Ordonan?a prin care instituie o schem? de ajutor de stat privind certificatele de emisii de gaze de ser?, ministrul Economiei, Virgil Popescu, anun??nd c? este o m?sur? care va ajuta industria.Guvernul a aprobat proiectul pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de Urgen?? a Guvernului num?rul 115/ 2011 privind stabilirea cadrului institu?ional ?i autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finan?elor Publice, de a scoate la licita?ie certificatele de emisii de gaze cu efect de ser?, atribuite Rom?niei la nivelul Uniunii Europene (UE).?n plus, m?sura vizeaz? instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea ?ntreprinderilor din sectoarele ?i subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costurile emisiilor de gaze cu efect de ser? ?n pre?ul energiei electrice.Prin aceast? schem?, derulat? prin Fondul de Mediu, statul ajut? industria ?i creeaz? premisele unei colabor?ri viitoare, potrivit ministrului.”Practic, prin aceast? schem? de ajutor de stat, prin acest? Ordonan??, ajut?m ?i industria ?i cre?m ?i premisele unei colabor?ri ?n proiecte viitoare de reducere a emisiilor de CO2. Sper s? reu?im s? venim ?n sprijinul industriilor respective ?i s? men?inem locurile de munc? ?n Rom?nia, ceea ce este foarte important, ?i s? cre?tem competitivitatea industriei rom?ne?ti”, a spus Popescu.Schema de ajutor de stat care este aprobat? de Comisia European? ?i este aplicat? ?n 12 ??ri europene, potrivit ministrului. Popescu a subliniat c? statele respective ajut?, astfel, consumatori industriali din 15 domenii s? beneficieze, prin intermediul certificatelor de emisii de CO2, de reduceri ale pre?ului la energie electric?.* * *Cozonacul, o adev?rat? bomb?! Ce au descoperit oficialii ?n cel mai consumat preparat de s?rb?tori ?Cristina Melinte 20 decembrie 2019Cozonacul, o adev?rat? bomb?! Desigur, nu ne referim la cozonacii bio, f?cu?i ?n cas?, ci la cei de pe rafturile supermarketurilor. S?rb?torile vin ?i mireasma m?nc?rurilor ?i deserturilor g?tite ?n cas? de c?tre gospodine ne ?nv?luie sim?urile. Magazinele ?i produc?torii proprii ?in concuren?? ?i fac fel ?i fel de oferte pentru consumatori. InfoCons a realizat un studiu despre cozonaci, analiz?nd 20 de produse de la diver?i produc?tori ?i distribuitori ace?tia fiind: Auchan Rom?nia, Lidl, Cora, Carrefour, Boromir, Vel Pitar, Grew SRL ?i Bauli.Denumirile produselor sunt:1-???Cozonac cu crem??de lapte (Boromir) 2-???Cozonac cu crem??de lapte ?i chipsuri de ciocolat? (Boromir) 3-???Cozonac cu arahide ?i unt (Boromir) 4-???Cozonac cu crem??de nuci ?i cire?e (Boromir) 5-???Cozonac cu crem??de caramel (Boromir) 6-???Cozonac cu crem??de nuc???i stafide (Boromir) 7-???Cozonac cu crem??de cacao ?i rahat (Boromir) 8-???Produs de patiserie cu dospire natural? (Bauli) 9-???Produs de panifica?ie (Auchan) 10 – Produs de panifica?ie (Auchan) 11 – Cozonac cu nuc?,?stafide ?i cacao (Cora) 12 – Cozonac de post (Vel Pitar) 13 – Cozonac Royal Chocolate (Boromir) 14 – Cozonac cu nuca ?i vi?ine (Grew) 15 – Cozonac cu nuc??stafide ?i cacao (Grew) 16 – Cozonac cu nuc?, stafide ?i rahat (Grew) 17 – Cozonac italian umplut cu crem??cu fistic, glazurat cu ciocolat? am?ruie (Lidl) 18 – Cozonac cu nuc?, rahat ?i stafide (Lidl) 19 – Cozonac cu nuc???i cacao (Vel Pitar) 20 – Cozonac cu stafide, nuci ?i portocale confiate (Boromir)Dupa denumirea acestora, si din studiul efectuat, putem spune ca umplutura lor variaza intre 3.8% si 40%! Diferenta este foarte mare, avand in vedere ca un cozonac are in medie intre 500g si 1kg. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, cantitatea acestora variaz? ?ntre 0 ?i 9 E-uri.75% dintre produse a avut in compozitia lor aditiviul alimentar?E471, care este un aditiv alimentar sigur, cu rol de agen?i de ?ngro?are, emulgatori, stabilizatori, agen?i de aglomerare ?i antispuman?i.35% dintre produse au avut ca si ingredient?E202. Acest aditiv alimentar se mai nume?te ?i ?sorbat de potasiu”. Doza zilnic? admis? pentru consumul uman cumulat de acid sorbic ?i s?rurile sale de potasiu ?i calciu este de p?n? la 25 mg/kg corp, doz? la care nu au fost semnalate efecte secundare.Unele persoane pot prezen?a reac?ii alergice la consumul acestuia ?i NU este permis folosirea sa ?n produse pentru sugari ?i copii mici.Click?aici?pentru a vedea tabelul cu produsele ?i denumirile E-urilor din compozi?ia lor.Valoarea energetic? g?sit? ?n produse variaz? ?ntre 298 ?i 414.6 kcal/100g.Din punct de vedere al proteinelor, cantitatea cea mai mic? este de 5.8g/100g iar cantitatea cea mai mare este de 12.3g/100g.Click?aici?pentru a vedea tabelul cu produsele ?i valorile de kcalorii ?i proteine.Zah?rul este ?i el prezent ?n compozi?ie, cu valori ?ncep?nd de la:1 – 18g zaharuri (din glucide)/100 cantitatea cea mai mic?2 – 30.2g zaharuri (din glucide)/100 gr cantitatea cea mai mare, ceea ce ?nseamn? c? 30% din compozi?ia unui cozonac poate fi doar zah?r.30.2g de zah?r ?nseamn? aproape 8 linguri?e de zah?r.Pentru prevenirea diabetului ?i a obezit??ii, organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii recomand? ca zah?rul s? nu dep??easc? 10% din cantitatea total? de calorii consumate de c?tre o persoan? pe zi (aproximativ 50 g pentru o diet? de 2.000 kcal).Cantitatea de sare (sodiu)g/100g g?sit? ?n produse variaz? ?ntre 0.1g ?i 0.8g/100g. ?Ideal ar fi s? ne cump?r?m ingredientele ?i s? ne facem cozonacii acas?, dar, dac? totu?i nu avem timp, ar fi bine s? citim m?car eticheta, pentru a ?ti ce cump?r?m ?i a face alegerea cea mai potrivit?.Este foarte important s? citim eticheta ?nainte s? cump?r?m ?i, dac? nu ?n?elegem ce scrie pe etichet?, s? ?l l?s?m ?i s? c?ut?m alt cozonac, pe a c?rui etichet? ?n?elegem ce scrie. Avem foarte multe sortimente ?n magazine, a?a c? sigur o s? g?sim un cozonac pe care s?-l cump?r?m. De asemenea, trebuie s? citim ?i termenul de valabilitate, ca nu cumva??s? ajungem s? ne ?mboln?vim ?n prag de s?rb?tori. Trebuie s? fim mai con?tien?i de ceea ce consum?m, s? alegem ?i noi, nu s? ?i l?s?m pe al?ii s? aleag? ?n locul nostru.Ceea ce este gustos nu este ?ntotdeauna ?i s?n?tos! S? fim consumatori cu o9atitudine.”-?Sorin Mierlea, Pre?edintele?InfoCons * * *“Winter Is Coming!”* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download