Apar-romania.ro



Stiri 27 aprilie 2021, partea a douaCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICACum a ajuns Kaufland ?n topul exportatorilor ?n 2020? Marco Hossl, CEO-ul Kaufland Rom?nia: Avem furnizori locali care produc pentru toat? re?eaua, inclusiv pentru Germania. Pentru lan?ul german de hipermarketuri aceasta este prima prezen?? ?n top 500 exportatori locali , Cristina Ro?ca , 27.04.2021, Marco Hossl, CEO al Kaufland Rom?nia: Avem ?n general mul?i furnizori din Rom?nia ?i ne extindem. Export?m ?i fructe ?i legume, precum mere, prune, c?p?une, ro?ii, pe l?ng? m?rci proprii, cum ar fi salamul de Sibiu K-Classic care trebuie s? fie din Rom?nia.? Oficialii Kaufland nu ofer? cifre privind valoarea expoturilor ?ns?, din estim?rile ZF, acestea se ridic? la 20-30 mil. euro.Grupul german Kaufland, prezent local cu o re?ea de peste 140 de hipermarketuri cu pre?uri mici, a intrat ?n 2020 pentru prima dat? ?n topul celor mai importan?i 500 de exportatori din Rom?nia. Compania a urcat direct pe locul 365 ?i este singurul juc?tor din comer?ul modern local prezent ?n acest top care reune?te companiile ce ?in ?n spate circa 75% din totalul sumei, potrivit datelor INS. Cum explic? reprezentan?ii Kaufland Rom?nia prezen?a ?n clasamentul celor mai importan?i exportatori locali??Export?m m?rci proprii realizate de furnizori locali c?tre celelalte magazine din grup. Spre exemplu, pastele K Free f?r? gluten sunt produse ?n Rom?nia pentru toat? re?eaua. O situa?ie similar? e ?i cea a pieptului de ra?? K Favorites“, spune Marco Hossl, CEO-ul Kaufland Rom?nia.Retailul alimentar a ajuns la afaceri de 130 miliarde de lei ?n 2020 , De Food Biz La apr. 27, 2021 Cifra de afaceri ?n retailul alimentar este estimat? ?n jurul valorii de 130 miliarde de lei ?n 2020, ?n cre?tere cu 10%, fa?? de 118 miliarde de lei, ?n 2019, potrivit unei analize KeysFin. “Cre?terea se datoreaz? at?t proviziilor f?cute de popula?ie la ?nceputul pandemiei, c?t ?i trendului ascendent al v?nz?rilor online din food retail, peste media cre?terii pie?ei de e-commerce, de 30% ?n 2020”, se arat? ?ntr-un comunicat KeysFin.Anali?tii KeysFin se a?teapt?, ?n 2021, la o revenire la ritmul de cre?tere medie anual? din ultimii 10 ani, de 7%, la aproximativ 140 de miliarde de lei, pe fondul revenirii consumului la valori normale.“Pofta nu vine doar m?nc?nd, ci, ?n cazul de fa??, a venit din cauza temerilor legate de necunoscut, a?a cum s-a ?nt?mplat la nivel mondial ?n martie 2020. ?n prima faz?, rom?nii ?i-au f?cut provizii considerabile, iar, apoi, au ?ncercat s? previn? infectarea cu Covid, orient?ndu-se c?tre cump?r?turi online. Retailerii locali au ?inut pasul cu aceste trenduri ale pie?ei, iar mobilizarea lor s-a v?zut prin recordurile de v?nz?ri din 2020”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul dintre cei mai importan?i furnizori de solu?ii de business information din Rom?nia.Profituri mai mariOdat? cu cre?terea cifrei de afaceri ?n retailul alimentar, s-a m?rit ?i profitabilitatea, astfel c?, ?n 2019, profitul net al companiilor din domeniu a ?nregistrat o cre?tere cu 13% ?n compara?ie cu anul precedent. Raportat la 2010, avansul este de 247%, ?ajung?nd la aproape 4,3 miliarde de lei.Pimii cinci juc?tori au ?nregistrat cumulat un profit net de 1,9 miliarde de lei, ceea ce a constituit 44% din total, ?n 2019. Rezultatul net (profit net minus pierdere net?) s-a ?mbun?t??it semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei ?n 2011, la un rezultat net pozitiv de 3,6 miliarde de lei ?nregistrat la nivelul lui 2019.“?n 2020, rezultatul net a fost puternic influen?at de proiectele ample de investi?ii: de la managementul stocurilor, campaniile ample de informare, preven?ie ?i responsabilizare a popula?iei ?i eforturile de igienizare a spa?iilor, la extinderea re?elelor de magazine, deschiderea de eventuale depozite dedicate v?nz?rilor online ?i la investi?iile din zona de livrare (direct? sau indirect?) la domiciliu”, se mai spune ?n comunicat.Rom?nia pe locul 7 ?n UEDatele ajustate sezonier ale Eurostat arat? o sc?dere a v?nz?rilor cu am?nuntul de 0,8% ?n 2020 fa?? de anul anterior la nivelul Uniunii Europene, cu o cre?tere a sub-componentei v?nz?rilor de m?rfuri alimentare, b?uturi ?i tutun de 5,6% ?n aceea?i perioad? (?n detrimentul v?nz?rilor de combustibili: minus 14,1% ?n aceea?i perioad?).Cu toate acestea, Rom?nia s-a situat astfel pe locul al 7- lea la nivelul UE, dup? evolu?iile anuale ale Irlandei (+11,1%), Fran?ei (+9,1%), Estoniei (+5,9%), Poloniei (+4,5%), Belgiei (+3,6%) ?i Maltei (+3,3%).Analiza KeysFin are la baz? datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finan?elor, la sf?r?itul perioadei. Toate cifrele sunt exprimate ?n lei, iar datele au fost extrase la ?nceputului anului 2021.Re?eaua de magazine Diana a inaugurat un nou magazin, ?n Dr?g??ani, jude?ul V?lcea , Stiri , Luni, 26 Aprilie 2021 Cel de al treilea magazin inaugurat de la ?nceputul acestui an, ?i totodat? al treilea magazin DIANA din localitatea Dr?g??ani, confirm? ?nc? o dat? dinamica bun? pe care lan?ul de magazine a ?nregistrat-o ?n ultimii 3 ani. Re?eaua este acum prezent? ?n 6 jude?e, cu 65 de magazine, ?i ??i propune s? continue expansiunea ?n acela?i ritm.?Cu o suprafa?? de v?nzare de 500 de metri p?tra?i, noul magazin propune clien?ilor o sortimenta?ie variat?, aproximativ 8000 SKU, ce acoper? necesit??ile zilnice - produse alimentare ?i nealimentare, zon? de fructe ?i legume ?i un corner in store DIANA Gourmet, care ofer? o selec?ie rafinat? de produse premium ?i bio.O aten?ie deosebit? a fost acordat? zonei cu produse ?i preparate din carne DIANA, unde clien?ii pot alege at?t gusturi si re?ete des?v?r?ite de experien?a de 30 de ani ?n domeniu, c?t ?i sortimente dedicate preferin?elor noii genera?ii, influen?at? de ritmul de via?? ?i obiceiurile de consum occidentale.Amintim c? ?n cadrul Premiilor Pia?a 2020, sec?iunea Cea mai bun? strategie de dezvoltare a unui comerciant, retailerul v?lcean a c??tigat premiul 3 prin voturile acordate de furnizori. 27 Apr 2021 - ?tiri ?i Nout??iMagazin universal de lux pentru locuitorii din nordul Capitalei: One ?i Le Manoir introduc un concept gourmet , Anca Olteanu Compania imobiliar? One United Properties a ?ncheiat un parteneriat cu Cristian Preotu, proprietarul Le Manoir, pentru deschiderea unui concept de gourmet market ?n cadrul proiectului One Her?str?u Towers, amplasat ?n zona de nord a Bucure?tiului, ?ntre cartierele Her?str?u ?i Avia?iei. Magazinul universal premium va avea at?t o zon? de ?take-away”, c?t ?i o parte de servire ?on-premise”.Marketul de lux va dispune de 6 mese ?n zona de bar fran?uzesc, al c?rui meniu const? ?n sandvi?uri, salate ?i preparate rapide, dar ?i de o teras? unde clien?ii se pot bucura de diverse delicii culinare de la barul fran?uzesc, din zona de sushi & oyster bar, dar ?i de b?uturi fine.Gourmet market-ul?va avea un serviciu de v?nzare asistat?. A?adar, un somelier va fi disponibil ?n zona de vinuri, iar un expert chef ?n zona de sushi. Elemente de sustenabilitate Produsele disponibile pentru v?nzare vor fi ambalate ?n cutii reutilizabile, u?or de transportat ?i chiar folosite ca elemente de depozitare a produselor ?n buc?t?rie. Dac? se vor deteriora, gourmet market-ul le va ?nlocui direct ?n magazin, pentru a pre?nt?mpina risipa ?i a promova sustenabilitatea. Eliminarea complet? a pungilor de plastic ?i programele de reciclare vor face parte din programul noului market de la One Her?str?u Towers.?Acest concept va fi un mix foarte interesant ?i eficient pentru clien?ii no?tri, care vor putea fie comanda prin aplica?ie ?i ridica comanda, fie vor putea primi cele mai bune sfaturi de la speciali?tii no?tri de pe fiecare raion, fie, pur ?i simplu, se vor putea bucura de produsele noastre fresh la mesele din interior sau de pe teras?. Clien?ii vor putea cump?ra de la ro?ii, carne ?i pe?te, p?n? la vinuri fine ?i alte produse exclusiviste. Va fi un fel de magazin universal, cu de toate.?Ne dorim s? dezvolt?m un adev?rat lan? de magazine alimentare superpremium. Vom lucra at?t cu furnizori rom?ni, c?t ?i cu str?ini. Acum, aici, ?n pia?a rom?neasc?, nu exist? a?a ceva. La Paris, la Moscova, la New York exist? genul acesta de magazin universal de lux, ?n care clien?ii g?sesc orice ??i doresc, un fel de ”super-premium-market””, a declarat Cristian Preotu.Aplica?ie pentru reziden?ii?One Her?str?u TowersReziden?ii One Her?str?u Towers vor avea disponibil? ?i o aplica?ie exclusiv? pentru telefonul mobil pe care o vor putea folosi pentru acest gourmet market. Aplica?ia va avea mai multe utilit??i, printre care: comunicarea direct?, ?n timp real, cu ?efii de raioane, pentru a vedea produsele existente, a primi recomand?ri ?i a plasa comenzi; plat? direct ?n aplica?ie cu ridicare din magazin sau cu livrare customizat? la o or? anume; avantaje speciale (precum discount-uri, livrare gratuit? etc.).One United Properties?este unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de proiecte reziden?iale, de birouri ?i mixte de ultim? genera?ie din Bucure?ti.Recent,?dezvoltatorul imobiliar de proiecte reziden?iale, de birouri ?i mixte din Bucure?ti a?anun?at inten?ia de a se lista pe pia?a principal? a Bursei de Valori Bucure?ti, inten?ie aprobat? ?n cadrul Adun?rii Generale Extraordinare a Ac?ionarilor din?19 aprilie.Programul Auchan de Pa?te: ce orar de func?ionare au hipermarketurile retailerului, Angela Alexandru, 28 Apr 2021 Auchan Rom?nia nu a f?cut momentan un anun? oficial privind programul tuturor unit??ilor din ?ar?, dar acolo unde programul de Pa?te depinde de diverse centre comerciale, orarul unor hipermarketuri poate fi consultat ?i vi-l prezent?m mai jos. Programul de Pa?te al magazinelor Auchan din ?ar? poate suferi oric?nd modific?ri, dat fiind contextul delicat privind pandemia de coronavirus, dar ?i restric?iile pe care autorit??ile le anun?? ?i care trebuie respectate. Dac??vrei s? te orientezi la cump?r?turi c?tre hipermarketurile retailerului, atunci trebuie s? ?tii c? cel mai la ?ndem?n??este fie s? consul?i nout??ile anun?ate pe site-ul dedicat, fie s? apelezi re?eaua de call center - 021.9141.Mai jos g?se?ti c?teva detalii despre anumite loca?ii Auchan din ?ar? ?i orarul lor de func?ionare pentru s?rb?torile pascale din acest an.Program Auchan Pa?te 2021Auchan Militari Shopping City va?func?iona?de la ?apte diminea?a ?i p?n? la opt seara??n ziua de 30 aprilie, iar pe 1 mai deschide la aceea?i or?, dar ?nchide la 18.00, pentru ca?pe 3 mai s? deschid? de la 10.00 ?i s? ?nchid? la 21.00. Pe 2 mai, ?n duminica de Pa?te este ?nchis.VIVO Constan?a a anun?at c? hipermarketul Auchan din cadrul mall-ului va?avea deschis astfel: 07:00 - 18:00 (24 aprilie), 07:00-21:00 (25 - 30 aprilie), 07:00-18:00 (1 mai),?10:00-21:00 (3 mai), 07:00-21:00 (4 mai). ?i aici este ?nchis ?n ziua de Pa?te.Pentru magazinul Auchan din Coresi Shopping Resort Bra?ov, pe?30 aprilie programul este 07-20, pe 1 mai de la 07-18, iar pe 3 mai 07-21. Duminic??de Pa?te, 1 mai, nu va?fi deschis.Auchan programProgramul de Pa?te al Auchan din Iulius Mall Suceava este unul special. Concret, pe 30 aprilie, se pot face cump?r?turi de la ?apte diminea?a?p?n? la nou??seara - pe 3 mai se ?nchide la aceea?i or?, dar se deschide la zece diminea?a. Pe 1 mai este liber la cump?r?turi ?ntre 07.00-18.00, iar pe 2 mai ?nchis.Cu ocazia s?rb?torilor pascale, Hello Shopping Park Bac?u are acela?i program pe 30 aprilie ?i pe 4 mai, adic? 07.00-21.00. Pentru zilele de 1 mai ?i 3 mai programul este 07.00-18.00, respectiv 10.00-21.00. Duminic?,?de Pa?te,?este ?nchis.Auchan Titan: orarul de Pa?teCentrul Comercial Auchan Titan ?i-a modificat orarul??nc? din weekendul de Florii. ?ncep?nd cu 30 aprilie Auchan are deschis ?n intervalul 07.00-20.00, iar a doua zi, de la 07.00 la 18.00, pentru ca?luni, 3 mai, s? fie deschis astfel: 10.00-21.00. Pe 2 mai nu se fac cump?r?turi, c?ci este ?nchis. ?n principiu, programul este acela?i pentru Auchan Pallady, Auchan Pite?ti Bradu, Auchan Craiovi?a, Auchan Vitan, Auchan Cr?nga?i, Auchan Bac?u, Auchan Ploie?ti, Auchan Berceni, Auchan Timi?oara Nord.Pe 31 martie Auchan Rom?nia a lansat un program de fidelitate tip club,?MyCLUB Auchan. Acesta este disponibil at?t ?n hipermarketurile ?i supermarketurile Auchan, ?n magazinele de proximitate MyAuchan (cu excep?ia celor din Sta?iile Petrom), c?t ?i online pe auchan.ro sau ?n aplica?ia Auchan. ?nscrierea ?n club se realizeaz? prin intermediul unui card de fidelitate.?Auchan comanda onlineTot anul acesta, retailerul a anun?at c? extinde serviciile de livrare ?i face un parteneriat cu Takeaway pentru peste 40 de feluri de m?ncare g?tit?, dar ?i cu Glovo, unde sunt incluse peste 4.000 de produse.Auchan Rom?nia are un portofoliu de 33 de hipermarketuri Auchan, o re?ea de 47 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 38 ?n sta?iile Petrom, ?i 5 supermarketuri Auchan.?Rom?nii se declar? interesa?i de alimentele sustenabile, dar ?n practic? nu le cump?r?, Anca Olteanu Rom?nii se declar? con?tien?i de impactul pe care ?l au?produc?ia ?i consumul de alimente asupra mediului ?nconjur?tor ?i asupra s?n?t??ii, dar sustenabilitatea produselor alimentare este ultimul criteriu ?n decizia de achizi?ie, arat? un sondaj ini?iat de Upfield, de?in?torul brandurilor de margarin? Rama, Delma ?i Becel.? Studiul a relevat c? peste jum?tate din responden?i, 66,69%, ??i aleg produsele alimentare ?n func?ie de c?t de s?n?toase sunt. Pre?ul ocup? locul imediat urm?tor ?n decizia de achizi?ie, cu 64,5% dintre op?iuni, succedat de gustul alimentelor, cu 58,7% dintre men?iuni. Sustenabilitatea alimentelor se plaseaz? pe ultimul loc ?n argumentele de cump?rare, cu doar 15,7% dintre op?iuni.?ntreba?i cum definesc alimenta?ia sustenabil?, 60,41% dintre responden?i au men?ionat folosirea resurselor naturale ?n mod responsabil ?n producerea alimentelor, ?n timp ce 50,8% au identificat asigurarea de produse mai sigure ?i mai s?n?toase. Reducerea amprentei de carbon ?n produc?ia de alimente a ?ntrunit doar 36% din r?spunsuri, iar preocuparea ca genera?iile urm?toare s? beneficieze de resurse alimentare a punctat 31,9% dintre r?spunsuri.7 din 10 rom?ni consider? c? pot contribui la sustenabilitatea alimenta?iei prin cump?r?turi responsabile, evit?nd risipa alimentar?, iar 6 din 10 apreciaz? c? pot contribui g?tind mai responsabil ?i evit?nd risipa alimentar?. 30% dintre ace?tia ar dori chiar s? ??i cultive singuri propriile legume.7 din 10 rom?ni citesc eticheteRom?nii care au efectuat sondajul de opinie au declarat c? alimenta?ia sustenabil? este foarte important? (40,59%) ?i important? (46,97%) ?i consider? c? produsele de origine vegetal? sunt foarte sustenabile (42,15%), pozi?ion?nd imediat ?n clasament ca produse destul de sustenabile alimentele din pe?te, din carne ?i din lapte.Ca s? afle c?t de prietenos cu mediul este un produs din comer?, 7 din 10 rom?ni citesc eticheta, iar 4 din 10 se intereseaz? din propria ini?iativ?.Cercetarea a fost realizat? de Ivox ?n perioada 05- 09 aprilie 2021 pe un num?r de 1.535 de responden?i reprezentativi din mediul urban ?i rural. DIVERSECo?marul unui cresc?tor de vaci! Ur?ii ?i sf??ie vacile ?n fiecare noapte!Agroinfo, 27 aprilie 2021 Ioan Vulcu din comuna Apoldu de Jos are peste 200 de animale ?i de c?teva nop?i ?ncearc? s? le p?zeasc? de atacul s?lb?ticiunilor.?Patru ur?i care au ap?rut pe p??unea satului?i-au sf??iat deja?15 vaci. ?n fiecare noapte, ur?ii dau atacul la animale.?B?rbatul spune c? de 45 de ani nu a v?zut niciodat? a?a ceva ?i c? este disperat, ne?tiind unde ?i cui s? se adreseze pentru ajutor. ”Le-am scos ?n tab?r? unde le scoatem an de an, noapte de noapte. De dou? zile, vin ur?ii ?i ne atac? animalele. Ast? noapte au prins o vac?, ieri noapte un vi?el de 200 de kilograme ?i o juninc?, mai ?nainte o juninc? ?i doua vaci. Este ?ngrozitor. Am anun?at primarul, poli?ia, dar nimeni nu m? ajut?. P?n? acum am pierdut ?n jur de 15 animale. Poli?ia a fost la fa?a locului ?i au zis c? nu au cu ce s? ne ajute.”, spune Ioan Vulcu.”Eu stau aici ?n ma?in? ?i p?zesc animalele ?n fiecare noapte. ?mi este fric? s? mai stau, poate m? omoar? ?i pe mine ursul. Pl?tim impozite ?i taxe ?i nimeni nu face nimic. Sunt gata s? m? duc ?i pe jos la pre?edintele ??rii, s? vin? s? rezolv?m ceva, dac? nimeni nu poate ?n Sibiul ?sta s? fac? nimic.”Fermierul?a cerut ajutorul autorit??ilor locale. Primarul localit??ii spune c? urmeaz? procedura legal? ?i c? se va ?ntruni o comisie special? care va analiza pierderile ?i va stabili cum poate fi desp?gubit proprietarul. Mai mult dec?t at?t, se caut? o solu?ie pentru a transporta animalele din acea zon?.”?tim despre cele ?nt?mplate ?i ?ncerc?m s?-l ajut?m, doar c? trebuie s? urm?m procedura. Domnul Vulcu a depus o pl?ngere la prim?rie, ?n termen de 24 de ore am f?cut un convocator pentru a stabili o comisie format? din garda de mediu, garda forestier?, proprietarul fondului de v?n?toare, un reprezentant al prim?riei ?i poli?ia. Urmeaz? s? ne ?nt?lnim ?i s? vedem ce se poate desp?gubi ?i cum putem ajuta. Ulterior va fi f?cut? o cerere prin care sper?m s? fie identificate animalele, adormite ?i transportate la munte sau ?n locul de unde au migrat. I-am rugat ?i pe cei de la v?n?toare s? fac? o goan? oarb? pe acolo, s? zbiere, s? alerge pe acolo ca s? sperie animalele. ”, a declarat pentru Ora de Sibiu primarul comunei Apoldu de Jos, Florin Barbu. sursa info, foto: oradesibiu.roMesaj APIA de ast?zi pentru fermieri! Agroinfo , 26 aprilie 2021 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? cu privire la consultarea public? lansat? de Comisia European? referitoare la revizuirea politicii UE de promovare a produselor agricole ?i alimentare.Se urm?re?te astfel s? se adune puncte de vedere menite s? asigure c? viitoarea politic? de promovare agroalimentar? a UE va sprijini tranzi?ia c?tre sisteme alimentare mai durabile ?i ?i va conduce pe consumatori la diete echilibrate, consolid?nd totodat? competitivitatea fermierilor din UE ?i a ?ntreprinderilor agroalimentare. ?n plus, consultarea va oferi o oportunitate de a ob?ine un feedback cu privire la diferite op?iuni privind implementarea politicii de promovare, f?c?nd-o mai simpl? ?i mai eficient? pentru beneficiari, organisme de implementare ?i autorit??i na?ionale,?se arat???n comunicatul APIA?transmis ast?zi. ?Consultarea este deschis? p?n? la data de 23 iunie 2021, iar con?inutul chestionarului poate fi completat numai online, la adresa: EU farm and food products – review of policy on promotion inside and outside the EU (europa.eu)?n cadrul consult?rii sunt binevenite contribu?iile din partea tuturor cet??enilor ?i a tuturor organiza?iilor. Se solicit? ?n special contribu?ii oferite de organiza?ii care reprezint? sectorul agricol ?i organiza?ii de produc?tori; organiza?ii din sectorul de prelucrare; organiza?ii de consumatori; organiza?ii din sectorul promov?rii comer?ului, federa?ii europene, organiza?ii na?ionale, camere de comer?? ?i ?ntreprinderi private; organiza?ii din sectorul comer?ului cu am?nuntul; autorit??ile publice ?i factorii de decizie ce se ocup? de promovarea agroalimentar?, de mediu, de s?n?tatea public?, precum ?i organiza?ii pentru bun?starea animalelor, ??ri din afara UE; grupuri de reflec?ie, institute de cercetare ?i universit??i; persoane fizice ?i orice persoan? interesat?.APIA r?m?ne la dispozi?ia dumneavoastr? ?i orice ?ntreb?ri care vizeaz? implementarea m?surii privind ac?iunile de informare ?i promovare a? produselor agricole puse ?n aplicare pe pia?a intern? ?i ?n ??rile ter?e, pot fi transmise la adresa de e-mail:?promovare@.ro.Perchezi?ii DIICOT ?n 19 jude?e la o grupare de ho?i de utilaje agricole. 57 de persoane – la audieri! Angelica Lefter - 27 aprilie 2021 10:50Perchezi?ii de amploare pentru destructurarea unor grup?ri infrac?ionale b?nuite de furt de utilaje agricole din ??ri ale Uniunii Europene pe care le revindeau ?n Rom?nia.Procurorii DIICOT Vrancea au efectuat, ast?zi, mar?i – 27 aprilie, 119 perchezi?ii domiciliare ?n Vrancea ?i alte 18 jude?e, pentru destructurarea unor grup?ri infrac?ionale b?nuite de furt calificat de utilaje agricole din ??ri ale Uniunii Europene ?i comercializarea lor folosind ?nscrisuri oficiale false, 57 de persoane fiind conduse la audieri, potrivit agerpres.ro.Sunt vizate patru grup?ri infrac?ionale organizate specializate ?n s?v?r?irea infrac?iunilor de furt calificat, fals material ?n ?nscrisuri oficiale, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrit??ii datelor informatice, luare de mit?, dare de mit? ?i punere ?n circula?ie sau conducerea unui vehicul ne?nmatriculat, spun procurorii DIICOT.Conform informa?iilor acestora, ?n cursul anului 2019, pe raza comunelor Suraia, Gole?ti ?i N?ne?ti din jude?ul Vrancea, s-au constituit mai multe grup?ri infrac?ionale ce aveau ca obiect procurarea ?n mod fraudulos (prin furt) de utilaje agricole sau de construc?ii din Italia, Marea Britanie, Belgia sau Austria, pe care le transportau ?n ?ar? cu ajutorul unor platforme rutiere.?n localit??ile de domiciliu, dar ?i pe raza altor unit??i administrative, membrii grup?rilor le depozitau la colaboratori sau chiar ?n spa?ii de?inute de firme ?nregistrate legal, pe perioada c?t utilajele erau ?cosmetizate” ?n sensul masc?rii zonelor din care au fost sustrase/rupte/distruse dispozitivele GPS de localizare sau pentru a le face s? corespund? vizual cu utilaje cu privire la care au ob?inut documentele reale.De asemenea, p?n? la v?nzarea direct? sau prin platformele online, membrii grup?rii apelau la al?i colaboratori care fie ?ntocmeau ?n fals documentele aferente tipului de utilaj ce urmeaz? a fi v?ndut, fie interveneau asupra soft-ului utilajului pentru a face bypass la unele comenzi condi?ionate de existen?a dispozitivului GPS. Totodat?, interveneau pentru reducerea num?rului de kilometri ?nregistra?i de computerul de bord ori pentru modificarea datei de produc?ie.Utilajele erau apoi fie livrate unor clien?i preexisten?i, fie erau postate pe platformele online de v?nzare.Pre?urile cu care aceste utilaje erau v?ndute variau ?n marja de 30%-50% din pre?ul real, ajung?nd, chiar ?i ?n aceste condi?ii, la pre?uri de c?teva zeci de mii de euro.Ac?iunea a fost organizat? de DIICOT Vrancea, ?mpreun? cu ofi?eri de poli?ie judiciar? din cadrul Serviciului de Investiga?ii Criminale Vrancea ?i Serviciului de Combatere a Criminalit??ii Organizate Vrancea ?i a beneficiat de sprijinul ofi?erilor de poli?ie judiciar? din cadrul Direc?iei de Investiga?ii Criminale, Direc?iei de Combatere a Criminalit??ii Organizate ?i Brig?zilor de Combatere a Criminalit??ii Organizate Gala?i ?i Bac?u, al lucr?torilor de poli?ie din cadrul inspectoratelor de poli?ie din 19 jude?e ?i al jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Jude?ean Vrancea ?i Grup?rii Mobile de Jandarmi Bac?u.Suportul de specialitate a fost asigurat de c?tre Direc?ia Opera?iuni Speciale.UNIUNEA EUROPEANA INFOGRAFIC Parlamentul European a adoptat ”Orizont Europa”, cel mai mare program pentru cercetare / Bugetul total este de 95,5 miliarde de euro , Analize, Parlamentul UE ? 27 Aprilie 2021 ? Lia Reman Parlamentul European a votat, mar?i, Programul pentru cercetare ?i inovare Orizont Europa, pentru perioada 2021-2027, cu un buget total de 95,5 miliarde de euro, care va ajuta inclusiv sistemele de s?n?tate din statele membre UE s? se preg?teasc? pentru viitoare pandemii.Programul specific Orizont Europa a fost adoptat cu 661 voturi pentru, 5 ?mpotriv? ?i 33 de ab?ineri, iar Regulamentul cu 677 voturi pentru, 5 ?mpotriv? ?i 17 ab?ineri.Programul de cercetare asigur? finan?area pe termen scurt ?i lung a cercet?rii ?i inov?rii legate de provoc?rile globale, cum ar fi combaterea schimb?rilor climatice, digitalizarea ?i pandemia de coronavirus.Orizont Europa include cel mai mare buget de p?n? acum pentru cercetare ?i digitalizare, precum ?i sprijin pentru IMM-urile graficul Parlamentului European arat? ce domenii acoper? acest buget. Programul de cercetare se va concentra asupra a cinci domenii:Accelerarea tranzi?iei spre o Europ? rezilient? ?i preg?tit? pentru schimb?ri climaticeTratarea canceruluiCrearea a 100 de ora?e neutre climatic p?n? ?n 2030Regenerarea m?rilor ?i apelorGarantarea a 75% soluri s?n?toase p?n? ?n 2030Pandemia COVID-19: Sute de milioane de euro au fost aloca?i proiectelor de cercetare a coronavirusului ?n cadrul programului anterior finan?at de UE, Orizont 2020. Noul program va continua s? sprijine cercetarea ?n domeniul medical ?i s? ajute sistemele sanitare din UE s? se preg?teasc? pentru crize viitoare.Noul program UE de finan?are a cercet?rii va oferi fonduri pentru tranzi?ia digital? ?i ecologic?, ajut?nd industria pentru decarbonizare, pentru reducerea dependen?ei de combustibili fosili ?i pentru ca redresarea dup? Covid-19 s? acorde prioritate climei. Va fi inclus? ?i o alocare special? de fonduri pentru sectoarele cultural ?i creativ care au fost grav lovite de pandemie.Cum va fi ?mp?r?it bugetul: Bugetul programului Orizont Europa se distribuie ?ntre patru piloni. Primul se concentreaz? pe sus?inerea talentelor europene ?n domeniul cercet?rii ?i inov?rii. Al doilea asigur? finan?area cercet?rii ?tiin?ifice ?n domenii legate de cele cinci domenii prioritare ?i de provoc?rile globale. Al treilea pilon sprijin? antreprenoriatul bazat pe cercetare, iar al patrulea finan?eaz? re?elele de cercetare ?i colaboarea dintre acestea.Eurodeputa?ii au votat, mar?i, de asemenea, ?i noile priorit??i ale Institutului European de Inovare ?i Tehnologie (EIT), care vizeaz? o mai bun? transformare a cercet?rii fundamentale europene ?n aplica?ii practice de succes.Printre aceste priorit??i se num?r? Pactul verde european, planul european de redresare post-COVID-19, strategiile pentru industrie ?i ?ntreprinderile mici, autonomia strategic? a Uniunii ?i obiectivele de dezvoltare durabil? ale Organiza?iei Na?iunilor Unite.RECOMMENDATION FOR SECOND READING on the Council position at first reading with a view to the adoption of a regulation of the European Parliament and of the Council establishing a programme for the internal market, competitiveness of enterprises, including small and medium-sized enterprises, the area of plants, animals, food and feed, and European statistics (Single Market Programme) and repealing Regulations (EU) No 99/2013, (EU) No 1287/2013, (EU) No 254/2014 and (EU) No 652/2014 - A9-0142/2021 26-04-2021 11:20 PM CEST RECOMMENDATION FOR SECOND READING on the Council position at first reading with a view to the adoption of a regulation of the European Parliament and of the Council establishing a programme for the internal market, competitiveness of enterprises, including small and medium-sized enterprises, the area of plants, animals, food and feed, and European statistics (Single Market Programme) and repealing Regulations (EU) No 99/2013, (EU) No 1287/2013, (EU) No 254/2014 and (EU) No 652/2014 Committee on the Internal Market and Consumer Protection Brando Benifei Source : ? European Union, 2021 - EP AMENDMENTS 5 - 10 - Draft opinion Amending Regulation (EU) 2017/625 as regards official controls on animals and products of animal origin exported from third countries to the Union to ensure compliance with the prohibition of certain uses of antimicrobials - PE691.417v01-00 27-04-2021 01:05 PM CEST AMENDMENTS 5 - 10 - Draft opinion Amending Regulation (EU) 2017/625 as regards official controls on animals and products of animal origin exported from third countries to the Union to ensure compliance with the prohibition of certain uses of antimicrobials Committee on Agriculture and Rural Development Ivan David Source : ? European Union, 2021 - EP DRAFT REPORT on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council amending Regulation (EU) 2017/625 as regards official controls on animals and products of animal origin exported from third countries to the Union to ensure compliance with the prohibition of certain uses of antimicrobials - PE691.399v01-00 27-04-2021 04:29 PM CEST DRAFT REPORT on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council amending Regulation (EU) 2017/625 as regards official controls on animals and products of animal origin exported from third countries to the Union to ensure compliance with the prohibition of certain uses of antimicrobials Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Pascal Canfin Source : ? European Union, 2021 - EP Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 27-04-2021 06:03 PM CEST In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:10 May 2021, 16.45-19.00 (in camera 18.00-19.00)21 May 2021, 9.00-9.1526 May 2021 - Cancelled - 15 June 2021, 9.00-12.00 and 13.45-16.15 and 16.45-18.45European Parliament's calendar 2021 AGRI calendar January - July 2021 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files ?????Strategic Plans (Oeil) ?????Strategic Plans (Report) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : ? European Union, 2021 - EP Eurodeputata Carmen Avram ?n scandalul vizelor mai scumpe pentru rom?nii din Marea Britanie: Marea Britanie ?i discrimineaz? pe rom?ni, oamenii care au adus ??rii miliarde de lire sterline , Bucure?ti, 27 aprilie 2021?Eurodeputata Carmen Avram a atacat dur, de la tribuna Parlamentului European, discriminarea f??i?? a cet??enilor rom?ni, bulgari, lituanieni, estoni ?i sloveni, care, conform guvernului britanic, trebuie s? pl?teasc? taxe mai mari pentru vize de munc? ?n Marea Britanie. Delega?ia PSD ?n Parlamentul European a ?i propus un amendament care s? ?ndrepte situa?ia ?i s? ?mpiedice discriminarea cet??enilor din Centrul ?i Estul Europei.??Brexit-ul d?uneaz? grav umorului britanic. Explica?ia oferit? de Regatul Unit pentru a justifica discriminarea unor cet??eni europeni, dac? e o glum?, e nereu?it?.?n realitate, situa?ia legal? a Rom?niei, Bulgariei, Lituaniei, Estoniei ?i Sloveniei, nu difer? cu nimic de cea a celorlalte 22 de state membre. ?i, deci, nu are cum s? devin? argument ?ntr-o at?t de grav? discriminare. ?i, totu?i, cet??enii celor cinci ??ri sunt pedepsi?i acum cu vize mai scumpe, cu 55 euro, dec?t cele pl?tite de restul cet??enilor europeni.?E cu at?t mai de ne?n?eles, cu c?t aceast? discriminare ?i vizeaz? exact pe cei care au ajutat la dezvoltarea Marii Britanii, ?n ultimii 20 de ani, ?i care au adus ??rii miliarde de lire sterline. Prin aceast? m?sur?, Regatul Unit ??i arat? lipsa de respect fa?? de cele cinci ??ri ?i, mai ales, fa?? de Uniunea European?. Sper ca amendamentul ini?iat de social-democra?ii rom?ni, s? fie primul pas spre revenirea la normalitate. Sus?inerea lui nu ?nseamn? o favoare f?cut? celor 33 de milioane de europeni pe care Marea Britanie reu?e?te s?-i jigneasc?, ci un mesaj clar c? Uniunea nu negociaz? drepturile fundamentale ?i nici nu las? pe nimeni ?n urm?”, a declarat Carmen Avram.??Eurodeputa?ii vor vota mar?i, 27 aprilie, cu privire la acordul care stabile?te normele viitoarei rela?ii dintre UE ?i Regatul Unit. De asemenea, eurodeputa?ii vor dezbate ?i vor vota o rezolu?ie de evaluare a acordului, ?n care insist? asupra punerii ?n aplicare depline a acestuia, ?mpreun? cu Acordul de retragere, ?i vor sublinia rolul Parlamentului ?n monitorizarea aplic?rii practice a acordurilor. Rezultatul voturilor va fi anun?at miercuri.Interven?ia eurodeputatei Carmen Avram, ?n plenul Parlamentului European, este disponibil? la acest link: .....................................R MOLDOVAPremier?: ?nghe?ata moldoveneasc? va putea tranzita UE , By RO.aliment , April 27, 2021 Comisia European? a publicat un nou regulament, prin care permite tranzitul ?nghe?atei produse ?n Republica Moldova pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a ajunge la consumatorii din statele continentul african ?i ??rile Orientului Apropiat ?i Mijlociu.Potrivit presei moldovene?ti,?Directorul General Agen?iei Na?ionale pentru Siguran?a Alimentelor (ANSA), Vladislav Cotici consider? c? este o decizie important? pentru economia Republicii Moldova, care va permite agen?ilor economici exportatori o reducere a cheltuielilor pentru transportul produselor lactate, cum este ?nghe?ata, c?tre alte ??ri.?Suntem implica?i ?ntr-un dialog amplu cu Comisia European? referitor la procesul de extindere a listei de produse de origine animal? (produse lactate) exportate din ?ara noastr? c?tre pia?a Uniunii Europene. Aceasta ar include verificarea conformit??ii la rigorile UE a sistemului gestionat de Agen?ia Na?ional? pentru Siguran?a Alimentelor (ANSA), at?t la nivel central, c?t ?i la nivel de structuri teritoriale, inclusiv sistemul de laboratoare na?ionale ?i corespunderea unit??ilor produc?toare de produse de origine animal”, a declarat Vladislav Cotici.?ANSA a depus eforturi considerabile ?n acest sens, prin elaborarea ?i aprobarea procedurilor necesare desf??ur?rii activit??ilor inspectorilor, ob?inerea acredit?rii metodelor de laborator necesare pentru acest segment de produse, implementarea programelor de supraveghere pentru bolile notificabile la animale”, sus?ine Directorul General ANSA, Vladislav Cotici.?n realizarea acestor obiective ?i-au adus aportul ?i reprezentan?ii MAEIE, MADRM si MEI, precum ?i exper?ii interna?ionali.SANATATE si GASTRONOMIECe au m?ncat Iisus ?i apostolii s?i la Cina cea de tain?De-a lungul timpului, Cina cea de tain? a lui Iisus ?i a ucenicilor s?i a fost descris? de nenum?rate ori ?n art? ?i film. Cea mai cunoscut? r?m?ne, f?r? echivoc, pictura lui Leonardo Da Vinci. ?n timp ce mul?i continu? s? caute mesajele ascunse din aceast? oper? de art?, al?ii au ?ncercat s? descopere ce anume m?ncat Iisus ?i apostolii s?i.Cina cea de tain?, cea mai important? lucrare a pictorului Leonardo da Vinci, a fost pictat? ?ntre 1495 ?i 1498 ?i ?nf??i?eaz? scena biblic? ?n care Iisus cu ucenicii s?i iau ?mpreun? ultima mas?. Lucrarea se afl? pe un zid al bisericii Santa Maria della Grazie din Milano, ?i este considerat? de mul?i o enigm?, cu multe mesaje ascunse.Printre teoriile care au circulat se num?r? aceea c? Apostolul Ioan, aflat ?n st?nga lui Iisus nu este Ioan, ci o femeie, nimeni alta dec?t Maria Magdalena. Savan?ii au remarcat ?i alegerea m?nc?rii de c?tre Da Vinci. Un alt mesaj s-ar ascunde chiar ?n m?ncare, c?ci pe?tele de pe mas? pare s? fie hering sau anghil?. ?n italian?, cuv?ntul pentru anghil? este ?aringa“, iar un alt cuv?nt, care se pronun?? exact la fel, ?arringa“, ?nseamn? ?ndoctrinare. ?n dialectul nordic, heringul este ?renga“, dar acesta are ?i un alt ?n?eles: descrie ?i pe cineva care neag? religia. Un studiu desf??urat acum c??iva ani ?n Palestina a scos la iveal? alte indicii despre alimentele ?i m?nc?rurile consumate la ultima mas? a lui Iisus. Studiul, efectuat de doi arheologi italieni, s-a bazat pe versete biblice, scrieri vechi evreie?ti, lucr?ri antice romane ?i cercet?ri arheologice pentru a investiga obiceiurile alimentare din Ierusalim la ?nceputul secolului I d.Hr.M?ncarea nu a fost servit? la o mas? dreptunghiular?, a?a cum vedem ?n pictura lui Da Vinci sau ?n alte picturi. Iisus ?i apostolii s?i au stat a?eza?i pe perne, pe podea, a?a cum f?ceau romanii la acea vreme. Potrivit Bibliei, ?mp?rt??ania ??i are originea ?n Cina cea de Tain?, deci pe mas? s-au aflat, cu siguran??, p?ine ?i vin. Textul biblic precizeaz?: ?Pe c?nd m?ncau ei, Isus a luat o p?ine ?i, dup? ce a binecuv?ntat, a fr?nt-o ?i a dat-o ucenicilor, zic?nd: ?Lua?i, m?nca?i; acesta este trupul Meu?. Apoi a luat un pahar ?i, dup? ce a mul?umit lui Dumnezeu, li l-a dat, zic?nd: ?Be?i to?i din el, c?ci acesta este s?ngele Meu?“.O tocan? de fasole (ciolent), miel, m?sline, ierburi amare, garum (un sos fermentat de pe?te, folosit ca ?i condiment de c?tre romani), p?ine nedospit?, curmale ?i vin aromat au fost probabil la meniu la Cina cea de tain?, spun cercet?rile recente despre buc?t?ria palestinian? din vremea lui Iisus.DOSAREXPLICIT ?i aproape ?OCANT! ??i spun eu EXACT cum e la petrecerile “pe iarb?” de la crama Gramofon – fiindc? tu s-ar putea s? nu fii vreodat? invitat! aprilie 27, 2021, Cezar Ioan Articolul ?sta e despre vin, a?a c? recunosc: mi-a f?cut o pl?cere deosebit? s? bag la vinuri titlul ?sta de tip (click pe link s? vezi ce zic, dac? n-ai ?n?eles poanta!). O dat?, fiindc? mi se pare mie c?-s trendy (de?i nu-s vreun participant permanent la curentul ?sta de reportaj tineresc – csf, ncsf?). A doua dat?, pen’c? e ?i pu?in adev?rat. Nu ?n ultimul r?nd, ca s? te provoc s? faci pe dracu-n patru s? fii primit acolo, c? e al naibii de mi?to! E f?r? vr?jeal? elitist?, cu gagii ?i gagici mi?to, pe vibe bun, cu vinuri multe ?i cu iarb? de calitate (hoo!, nu s?ri deja pe trotinet? ?ntr-acolo, c? te calc? TIR-urile alea pe care nu le-auzi de muzica din c??ti – mai bine cite?te un pic mai departe, o s? vezi tu de ce!). A?a c?, un sfat pentru tine ?i al?i start-up-eri: ?ine minte trei cuvinte: Gramofon Wine Party! Alt? ?ntrebare? Cite?te p?n? la final, ??i dau un pont decisiv!Vestea proast?: accesul e limitat. Vestea bun?: po?i s? te strecori, dac? cite?ti mai departeSpoiler alert! Dac? n-aveai habar despre ce e vorba ?n propozi?ie (m? rog, cele trei cuvinte de mai sus nu-s chiar asta), ??i zic eu de-acum: Gramofon Wine Party ?nseamn? ni?te petreceri la Crama Gramofon, ?n Dealu Mare. Unde? La Moce?ti, mai sus de Urla?i – taci!, e veche poanta cu “5 minute”, e de fapt la aproximativ ?aptej’de kilometri de Capital? – cam o or? cu ma?ina, patru de pedalat sau vreo 3 ?nc?rc?ri de trotinet? electric?. Dar la asta chiar nu te-a? sf?tui, c?ci primii 40 de kilometri pe autostrada Bucure?ti-Ploie?ti te cam v?j?ie ?i-?i stric? freza.?E, bine – mo?ule, bossulic?, bro, z?no! – la crama asta se ?nt?mpl? ni?te lucruri. Sigur c? ?nve?i despre vin, dac? vrei: se face un tur al cramei, cu explica?ii ?i tot tac?mul. Dar mai important e c? vin oameni mi?to – pe baz? de invita?ie sau al?turi de cineva care are a?a ceva. C?teva ore (vreo 10-12, nu mai mult) se bea! Vin – mult & bun, tu decizi! Se ?i m?n?nc?! Foie gras-uri cu smochine, unt de ?ar?, p?ine proasp?t? cald?, “salumerie” italian?, “fromagerie” local? ?i interna?ional?, c?rnuri la pro?ap, ceaun, gr?tar. Iar??i – tu decizi! Se c?nt?. Se danseaz? – la asta nu prea mai decizi tu – de regul? te ia prin surprindere vinul din tine!? Se mai bea ?i se mai m?n?nc? o dat? (sau de dou? ori) p?n? la focul de tab?r? de la final. Vezi c? se st? pe balo?i ?i pe box-pale?i, nu-?i lua fracul! Nu c? te-ar interesa, dar “d? bine s? ?tii” c? au ?i art? prin cram? ?i vie: sculpturi ?i alte instala?ii.?i aici, “din nou, vin ?i zic”: au iarb? – bun?! – c?t cuprinde. ?n mod normal, nici n-a? zice… “Dac? n-ai treab?, nu te bagi ?i nici nu te dai mare!” – eu sunt mai cu vinul, da’ simt c? ?i-am st?rnit interesul, a?a c? hai cu mine mai ‘acana, s?-?i v?nd ?i ?ie pontul!Cine sunt ?i ce fac oamenii ??tia de la Gramofon? ?i, mai ales, de ce?Marcel Pascu (st?nga) ?i Marcel Vulpoi (dreapta): cei doi chiar ?tiu st?nga ce face dreapta, c?nd e vorba de petreceri la crama Gramofon Wine ?nt?i ?i-nt?i, e bine de ?tiut c? proprietarii nu-s chiar normali, ??i zic!Primo (nu, nu Primo Nebiolo, altu’!) – c? s-au b?gat ?n business cu o cram?! “Cea mai sigur? cale s? faci o mic? avere din vinuri e s? te bagi cu o avere mare”. Unul dintre proprietari e muzician. Al doilea e contabil (m? rog, ?i pe mine m-ar ?nnebuni treaba asta!). Ca s? nu-i ?ncurce lumea, ?i cheam? pe-am?ndoi Marcel. Secundo (nu tu, f?!, Mercedeso, sor’ta!) – c? Marceii nu v?d vinul ?i business-ul cu vin “pe clasiceal? & scofeturi”! Sigur, au ?i prieteni somelieri, oenologi (unul chiar foarte bun, medaliat interna?ional – care face vinurile de-acolo) – dar nu cu asta se dau ei mari, ci… cu atmosfera din jurul vinului. Vulpoi (a?a-l mai cheam? pe unul dintre Marcei, contabilul – s-ar putea s?-l ?tii de pe la ASE, e prof universitar acolo, gen) e primul proprietar de cram? pe care-l aud c? el nu se pricepe la vin, el doar ?tie dac?-i place sau nu. Al doilea Marcel (Pascu, pe numele lui adev?rat de om ?i muzician) ?tie cu vinul, c?-l produce cu m?inile lui. Ei, bine, lor le place cu petrecerile ?i au impresia c? cea mai bun? cale de v?ndut vinul e s?-nceap? cu prietenii, pe care s?-i invite la cram?, s? se veseleasc? ?i s? se simt? bine ?i s? duc? vorba mai departe. Pentru asta, practic, ei dau de b?ut. Mult. ?i de m?ncat. Bine. Dar numai rareori pentru “publicul larg” – a?a c? ?nc? nu te linge pe bot! ?nc?.…?i totu?i: cum faci tu s-ajungi s? bagi un ochi la petrecerile de la Gramofon? Unde-i The Great Hill, ?sta? ?i care-i treaba cu iarba?Pentru publicul larg: din c?nd ?n c?nd – de pild? la “Evadare ?n Dealu Mare”, un eveniment de dou? zile de tip “week-end-ul cramelor deschise”, organizat de Asocia?ia cramelor din zon? – sunt primi?i la crama Gramofon Wine ?i “neprietenii”. La fel de bine primi?i: m?nc?ric?-m?nc?ric?, vinu?-vinu?, DJ-al?-DJ-al?, l?utari-l?utari!?La “Evadarea” asta – ?i la c?teva alte chermeze ?i sindrofii de peste an – po?i s?-?i faci rost chiar ?i tu de-o invita?ie – mai ales dac? ?ntre timp ??i faci c?t mai des de drum pe la The Great Hill… Nu ?tii ce-i ?sta, a?a-i? Fie, te l?muresc eu: e wine barul Gramofon Wine ?i altor crame prietene din Dealu Mare de pe Louis Pasteur nr 6, ?n Cotroceni, Bucure?ti. Tablouri puzderie pe pere?i (de-alea originale, nu de la Ikea), vernisaje lunare de pictur?, lans?ri de carte, dezbateri ?i alte cumetrii mai mult sau mai pu?in culturale, la interior sau ?n gr?dina r?coroas? din spatele vilei. Deci, dac? intri “pe circuit” ?n lumea vinului – fizic, la cursurile lui Marcel de la ASE* sau la The Great Hill, ?n Cotroceni, sau virtual (Vinul.ro, Asocia?ia Dealu Mare sau Gramofon Wine pe Facebook – daa, ?tiu, e “de mo?i”, csf?!?) – ai ?i tu o ?ans?. Doar ai grij? s? nu pari disperat, c? “vinurile simt asta”.Cu iarba? E vorba de iarba verde din ?i de pe l?ng? vie, nebunule! La o or? de Bucure?ti, cu toate atrac?iile descrise mai sus, la ce naiba te g?ndeai?!??i, a?a cum am promis, un anun? – un pont decisiv – ?n premier? na?ional?, ba poate chiar mondial?: sta?i aproape de sursele de informa?ii de mai sus, la Gramofon urmeaz? luna viitoare (data e secret? momentan) un party de “?nfloritul vi?ei-de-vie”. Va fi (am promisiuni ?i garan?ii ferme!) me-mo-ra-bil!– acest articol este un pamflet ?i trebuie (“Oo, nu, ba chiar insist, sunte?i invita?ii mei!”) tratat ca atare –* Ca s? ?n?elegi ?i tu de ce zic c? oamenii nu-s normali, e bine s? afli c? Marcel Vulpoi (cel cu adida?ii “tematici” din imaginea de mai sus) s-a inspirat ?i a colaborat cu studen?ii ?i a scos c?teva vinuri care s? r?spund? la rug?ciunile lor din sesiune: “Sf?ntul cinci”, pentru cei cu ambi?ii modeste, ?i “Divinul zece”, pentru aspiran?ii la eminen?a academic?. Disponibile pe . * * *Vitara F1, hibridul de tomate care fur? toate privirile, Adrian Radu - 27 aprilie 2021 La tomate, cultura pentru ciclul 2 este cea mai important?, nu doar din Rom?nia, ci din ?ntreaga lume. Tocmai de aceea, compania Marcoser se m?ndre?te cu un hibrid care are c?teva propriet??i care-l fac atractiv pentru fermierii ?ndr?gosti?i de legumicultur?. Vitara F1 este un hibrid cu cre?tere nedeterminat? ?i care prezint? fructe mari ?i de un ro?u intens, media acestora ajung?nd la 220-250 de grame. ?n plus, un lucru extrem de important este c? sunt rezistente la transport ?i depozitare, un punct forte pentru fermierii care au sau vor s? ?nceap? contracte cu lan?urile mari de magazine.“Am ales s? cultiv?m acest hibrid datorit? pachetului de toleran?e, iar cea mai important? este toleran?a la virusul petelor de bronz, TSWV. Legarea este foarte bun? la temperaturi ?nalte. Coacerea se face la acest hibrid de la interior c?tre exterior. Acest aspect este foarte important pentru fermierii care vor s? v?nd? ro?ia de mur?tur?”, a explicat C?t?lin Sebastian Petrache, Director de dezvoltare Marcoser.Lista avantajelor nu se opre?te aici. Test?rile au ar?tat c? Vitara F1 este evitat de unii d?un?tori. Astfel, cercet?rile au demonstrat c? anumi?i hibrizi, printre care ?i Vitara F1, sunt mai pu?in prefera?i, cu p?n? la 40%, de d?un?tori-problem?, precum Tuta absoluta.Alte atuuri ale Vitara F1 sunt:? Prezint? plante viguroase, cu internodii scurte? Leag? foarte bine la temperaturi sc?zute? Fructele nu au umeri verzi? Prezint? multiple toleran?e ?i rezisten?e.Toate detaliile despre portofoliul de tomate al companiei, dar ?i despre tot ce ?nseamn? Marcoser pentru legumicultura din Rom?nia, pot fi g?site pe site-ul oficial, marcoser.ro * * *Care sunt cele 6 avantaje ale trat?rii florea-soarelui cu AMALGEROL ESSENCE? Diana Vasilescu , 27 aprilie 2021Bulgaria are o pozi?ie puternic? ?n produc?ia de floarea-soarelui ?n ??rile UE ?i fiecare produc?tor nativ se confrunt? cu provocarea de a cre?te cantitatea ?i calitatea randamentului, men?in?nd ?n acela?i timp fertilitatea solului. R?spunsul este unul singur – folosirea biostimulentul unic AMALGEROL ESSENCE care ac?ioneaz? simultan ?n trei direc?ii: solul, r?d?cinile ?i planta.AMALGEROL ESSENCE – testat? ?n IRGR Sadovo – randamente de floarea-soarelui de ?nalt? calitatePentru a demonstra aplicarea ?i beneficiile produsului AMALGEROL ESSENCE a fost efectuat un experiment la Institutul de Resurse de Plante ?i Genetice din Sadovo . Experimentul acoper? trei culturi – gr?u, floarea-soarelui ?i porumb ?i arat? efectul aplic?rii biostimulentului.Floarea-soarelui a fost sem?nat? la sf?r?itul lunii martie 2019. Plantele au ?ncol?it la timp ?i s-au dezvoltat bine. Primul tratament cu AMALGEROL ESSENCE ?n doz? de 2 l/ha a fost la mijlocul lunii aprilie ?n faza 5-6 pereche de frunze. Urm?toarea aplicare a biostimulentului a fost la ?nceputul fazei de ?nmugurire. La e?antionul de control a fost folosit? tehnologia conven?ional? pentru cultivarea floarea-soarelui ?i randamentul rezultat a fost de 1320 kg/ha. E?antionul de control a fost comparat cu o variant? ?n care biostimulentul a fost aplicat de dou? ori ?n doz? de ? 2 l/ha ?i randamentul a fost de 2320 kg/ha. Raport?m o cre?tere a randamentului comparativ cu tehnologia conven?ional? de 75%.D-na asistent universitar ?ef dr. Nikolaya Velcheva de la IRGR Sadovo ?mp?rt??e?te un rezultat uimitor un urma aplic?rii produsului AMALGEROL ESSENCE: ”48 de ore dup? aplicarea AMALGEROL ESSENCE se observ? ?ntunecarea frunzelor, ceea ce indic? o cantitate mare de azot. Plantele au dep??it foarte bine stresul cauzat de secet? din anul 2019. Dubla aplicare a AMALGEROL ESSENCE are ca rezultat calatidii foarte bine hr?nite, lipsa semin?elor goale, frunze mai ?ntunecate cu o suprafa?? mare, prezent?nd o activitate fotosintetic? foarte bun?. Noi, oamenii de ?tiin?? de la IRGR din Sadovo, recomand?m ferm fermierilor produsul ?i suntem convin?i de efectul s?u at?t ecologic, c?t ?i economic.”AMALGEROL ESSENCE stimuleaz? cre?terea r?d?cinilor?Biostimulentul AMALGEROL ESSENCE activeaz? ?i stimuleaz? sistemul radicular al plantelor prin hormoni vegetali ?i carbon organic, parte a celor ?apte elemente din compozi?ia produsului. ?n planta tratat? observ?m un sistem radicular mai dens, care ofer? un acces mai bun la nutrien?i (N) ?i ap?, chiar dac? acestea sunt situate mai departe ?i sunt mai pu?in mobile (P, K).AMALGEROL ESSENCE dup? utilizarea erbicidului gre?itUn fermier din regiunea Svilengrad s-a bazat pe tehnologia Clearfield pentru hibrizi toleran?i de floarea-soarelui. Erbicidele cu care sunt tratate se bazeaz? pe substan?a activ? Imazamox. Din cauza unei gre?eli o suprafa?? de 30 hectare a fost tratat? cu un erbicid pe baz? de substan?? activ? Tribenuron-metil, care este utilizat pentru hibrizi de floarea soarelui toleran?i Expres. ?n urma tratamentului cu produsul de protec?ie a plantelor gre?it, ?ntreaga cultur? a devenit galben?, iar 1-2% din plante chiar au ?nceput s? ??i piard? v?rful de vegeta?ie. Deteriorarea a fost grav? ?i ?ntr-o astfel de situa?ie, abordarea obi?nuit? a fost de a ara toat? zona afectat?, deoarece hibridul murea.?n urma calit??ilor biostimulentului unic AMALGEROL ESSENCE ?i a capacit??ii sale de a-?i dovedi ac?iunea ?n situa?ii de criz?, fermierul nu a renun?at, ci s-a bazat pe biostimulentul potrivit.?La recomandarea reprezentantului de v?nz?ri al Medi Plus R au fost f?cute dou? aplic?ri de AMALGEROL ESSENCE:Primul tratament a fost ?n doz? de ? ? 2.2 l/ha la 4 zile dup? pulverizarea cu erbicidul gre?it.Al doilea a fost la 6 zile de la primul tratament la o doz? de 2.2 l/ha.La numai 20 de zile de la primul tratament cu AMALGEROL ESSENCE rezultatele sunt vizibile: masa frunzelor a crescut, plantele sunt s?n?toase ?i puternice, culoarea frunzelor este de un verde uleios ?i nu exist? urme de ?ng?lbenire ?i stres.A?tepta?i o continuare a articolului ?n cur?nd!Video cu primul seminar online al AMALGEROL ESSENCE: mai multe informa?ii: !?* Rezultatele utiliz?rii Amalgerol Essence ?n doz? de 2 l/ha sunt similare cu rezultatele prezentate la aplicarea Amalgerol clasic ?n doz? de 3 l/ha.Textul a fost retip?rit de revista bulgar? ?Protec?ia plantelor”, Aprilie 2021 * * *ANSVSA: ample controale in industria pestelui. Practici neconforme si recomandari pentru populatie , aprilie 27, 2021 Avand in vedere cresterea consumului de peste si produse din pescuit, in aceasta perioada a sarbatoririi Floriilor si Sfintelor Pasti, (ANSVSA) atentioneaza asupra riscurilor pentru sanatatea publica, care pot sa apara ca urmare a achizitionarii de peste si produse din pescuit provenite din surse necunoscute sau din locuri unde nu sunt respectate conditiile minime de igiena si recomanda tuturor consumatorilor sa ia in considerare urmatoarele:In cazul produselor pescaresti destinate a fi comercializate vii, atat in cazul “peste viu” (crap, salau, scrumbie, somn, pastrav, etc) cat si in cazul crustaceelor (homari, creveti, crab, etc) indiferent de modul lor de expunere (bazine, acvarii cu apa) trebuie sa prezinte semne de viabilitate, fiind interzisa comercializarea pestilor care au murit in bazine/containere sau care se gasesc in stare de agonie, prezinta scurgeri sangvinolente, rupturi ale abdomenului, plagi necicatrizate pe suprafete mari, suprafata pielii discontinua etc. In cazul produselor pescaresti proaspete, (peste proaspat, fileuri proaspete etc) consumatorii trebuie sa aiba in vedere ca acestea trebuie expuse la o temperatura apropiata de punctul de topire al ghetii, respectiv acoperite cu gheata si trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:In cazul produselor pescaresti preparate (fileuri, rondele, trunchiuri de peste etc) trebuie sa prezinte culoarea, fermitatea si mirosul specific din care provin, nefiind admisa expunerea si comercializarea fileurilor, rondelelor sau bucatilor de peste care prezinta o culoare a carnii modificata sau miros modificat (de acru, amoniacal, de putred etc) si o consistenta a carnii moale, flasca (la apasare degetul patrunde cu usurinta in carnea pestelui, amprenta de apasare ramane evidenta).In cazul icrelor de peste neprelucrate, acestea trebuie sa aiba un aspect uniform si o culoare adecvata speciei de peste de la care au fost obtinute si nu trebuie sa prezinte solzi, viscere, corpuri straine, mucegai sau mirosuri si gusturi straine (de ranced, de acru, putrefactie, fermentatie etc), si nici formatiuni parazitare, urme de murdarie, membrane sau cheaguri de sange.In cazul produselor pescaresti congelate (peste intreg congelat, rondele congelate, fileuri congelate etc) destinate comercializarii sub forma de brichete sau congelate individual trebuie sa aiba un aspect uniform, o culoare specifica iar glazura de gheata trebuie sa fie uniform repartizata, continua si transparenta. Dupa decongelare, produsele trebuie sa aiba proprietati organoleptice asemanatoare produselor proaspete fara gust, culoare sau miros modificate si fara sa prezinte paraziti vizibili.Nu este permisa expunerea si comercializarea produselor congelate cu acumulari de gheata in exces sau cu glazura de gheata discontinua, netransparenta si cu un aspect murdar.De asemenea, glazura de gheata nu trebuie sa prezinte corpuri straine sau acumulari de sange iar in cazul carnii de moluste congelate trebuie evitata formarea bulgarilor de gheata si moluste cu aspect neuniform.In cazul produsele pescaresti procesate (peste afumat, peste sarat, fileuri afumate, peste marinat etc) trebuie expuse si comercializate in conditiile de umiditate si temperatura stabilite de producatori si trebuie sa prezinte proprietati organoleptice specifice tipului de produs. Indiferent de tratamentul aplicat (fierbere, coacere, afumare, sarare etc.) acesta trebuie sa actioneze in toata masa produsului astfel incat sa se previna aparitia unor zone insuficient tratate care ar putea genera contaminarea sau alterarea produsului.Produsele afumate trebuie sa aiba un aspect uniform, culoare specifica (in general nuante de galben sau galben auriu), gust si miros placut de afumat, cu suprafata zvantata si curata, fara corpuri straine sau cheaguri de sange.Acestea nu trebuie sa prezinte rupturi ale pielii sau ale musculaturii in exces sau zone in care procesul de afumare nu a actionat uniform (musculatura cu aspect de peste crud).Este interzisa expunerea si comercializarea produselor pescaresti afumate care prezinta mirosuri si gusturi straine (acru, ranced, acid, amar, de putrefactie) care au suprafata umeda si lipicioasa sau care prezinta corpuri straine sau rupturi ale pielii si musculaturii in exces.In aceasta perioada ANSVSA, prin medicii veterinari oficiali de la nivelul DSVSA judetene monitorizeaza permanent modul in care se desfasoara activitatea de obtinere, transport, depozitare si comercializare a pestelui si produselor din pescuit la nivelul unitatilor supuse controlului oficial si in special la nivelul municipiului Bucuresti, unde vor fi efectuate controale la toti operatorii economici care comercializeaza peste si produse din pescuit, in vederea punerii pe piata a produselor sigure.Recomandam consumatorilor ca produsul proaspat de pescuit sa fie achizionat numai din unitati specializate care respecta toate normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.Reamintim cetatenilor numarul de telefon al ?Call Center”-ului ANSVSA – 0800 826 787 –care poate fi apelat gratuit, din orice retea de telefonie, pentru a sesiza orice nereguli sau suspiciuni privind nerespectarea conditiilor de igiena stabilite de legislatia din domeniul sigurantei alimentelor. * * *Bosch, prima firma care deschide centru de vaccinare pentru angajati si parteneri, Agroromania.ro , 27 Apr. 2021 Bosch a deschis un centru de vaccinare privat pentru angajatii companiei din Cluj si imprejurimi, dar si pentru partenerii sai.Centrul este gestionat si coordonat de catre Ministerul Apararii Nationale si de Comitetul national de coordonare a activitatilor privind vaccinarea impotriva COVID-19. Personalul medical specializat si pregatit corespunzator va monitoriza cu atentie intregul proces de imunizare, iar persoanele carora li se va administra vaccinul vor fi inregistrate oficial in Registrul Electronic National de Vaccinari.?"Sanatatea si siguranta angajatilor nostri este o prioritate de top pentru noi si, in timp ce observam raspandirea constanta a virusului, consideram ca vaccinarea reprezinta un pas important spre sfarsitul pandemiei si revenirea la o viata normala. Bosch a mentinut o legatura stransa cu autoritatile statului, pentru a sprijini campania nationala de vaccinare. De aceea, am primit cu deschidere propunerea initiata de Institutia Prefectului Judetului Cluj de a organiza un centru de vaccinare in cadrul locatiei nostru din parcul industrial Tetarom III”, a afirmat Monica Constantinescu, directorul comercial al fabricii Bosch din Cluj.?Grupul Bosch este prezent pe piata din Romania de 26 de ani si numara peste 8.000 de angajati in cinci entitati. In anul 2019, Bosch a inregistrat un volum de vanzari de 436 milioane de euro pe piata din Romania. Vanzarile totale nete, incluzand vanzarile companiilor neconsolidate si livrarile interne catre companiile afiliate, au atins 1,4 miliarde de euro. Pe langa centrul de cercetare – dezvoltare din Cluj si unitatile sale de productie pentru Solutii de mobilitate din Cluj si din Blaj, Bosch mai opereaza si o unitate de productie de tehnologie industriala, localizata de asemenea in Blaj, precum si un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) in Timisoara. In Bucuresti, Bosch opereaza un birou de vanzari pentru produsele sectoarelor Solutii de mobilitate, Bunuri de larg consum si Tehnologie pentru constructii si energie. In plus, o filiala a BSH Hausger?te GmbH, activa pe piata electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, in capitala tarii.Grupul Bosch este un lider global in furnizarea de tehnologii si servicii. Acesta are aproximativ 395.000 de angajati in intreaga lume. * * *ANCP: Apar tot felul de produse care ne pun in pericol sanatatea, Agroromania.ro, 27 Apr. 2021 ANPC anunta clientii sa fie foarte atenti cu privire la ce cumpara in aceasta perioada, avand in vedere ca "apar tot felul de produse care ne pun in pericol sanatatea"."In perioada Sarbatorilor Pascale, de foarte multe ori apar printre operatorii economici, care respecta legislatia in vigoare si bunele practici, si aceia care comercializeaza produse alimentare sau nealimentare ce pot pune in pericol sanatatea sau chiar viata consumatorilor. Tocmai din acest motiv, trebuie sa fim extrem de vigilenti, iar consumatorii sa nu ezite sa reclame orice situatie, deoarece, intensificand actiunile de preventie si control, respectiv fiind prezenti in puncte cheie, reusim sa descurajam si sa sanctionam acele practici neconforme", se precizeaza in comunicatul ANPC.?Astfel, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Claudiu Dolot, a decis ca institutia sa asigure consumatorilor, in perioada 30 aprilie - 4 mai, asistenta telefonica permanenta.?De asemenea, la nivelul fiecarui judet va fi desemnata o echipa de control ANPC pentru eventualele situatii deosebite care pot aparea in aceasta perioada, potrivit comunicatului.?In functie de aria de competenta, incidentele constatate vor fi comunicate cu celeritate catre factorii decidenti, in vederea solutionarii evenimentelor aparute, se mentioneaza in comunicatul ANPC.?"ANPC ii asigura pe consumatori ca supravegheaza atent piata pentru a verifica modul in care operatorii economici isi desfasoara activitatea si le respecta drepturile, in timpul actului comercial", se precizeaza in comunicat.?In activitatea de supraveghere si control efectuata in perioada de Paste, personalul ANPC va respecta recomandarile institutiilor abilitate cu privire la masurile de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirusul SARS-Cov-2, conform sursei. * * *O anchet? constat? un control slab al calit??ii ?n suplimentele ce con?in acid folic ?i vitamina D , By RO.aliment , April 27, 2021O investiga?ie privind acidul folic comercializat pentru femeile ?ns?rcinate ?i vitamina D arat? inexactit??i uria?e ?n ceea ce prive?te etichetarea con?inutului, unele suplimente oferind doar o frac?iune din doza indicat?, iar altele av?nd niveluri mai mari de 150% dec?t cele men?ionate.Eficien?a nutraceuticelor este afectat? de diferi?i parametri complec?i, inclusiv biodisponibilitatea ingredientului ?i prezen?a altor componente, fie ?n produsul ?n sine, fie ?n dieta consumatorului. Mai mult, datorit? stabilit??ii limitate a multor componente ale nutraceuticelor, fabricarea se face ?n mod obi?nuit cu exces pentru a asigura o cantitate suficient? pe durata de valabilitate a produsului. Aceste provoc?ri pot duce la o variabilitate considerabil? a con?inutului ingredientului activ din produse. Conform recomand?rilor Comisiei Europene (CE), con?inutul acceptabil al majorit??ii vitaminelor este cuprins ?ntre 80 ?i 150% din con?inutul declarat. Nerespectarea acestor criterii de calitate legate de con?inut este considerat? ?n?el?toare pentru consumatori ?i uneori poate prezenta un risc pentru s?n?tate.Prezentul studiu, publicat ?n revista ?Foods”, a urm?rit s? investigheze dac? ?n cazul suplimentelor con?inutul de acid folic (ca 5-metiltetrahidrofolat (5-MTHF)) v?ndut special pentru utilizare ?n timpul sarcinii (?ase probe studiate) ?i vitamina D comercializate pentru popula?ia general? (24 de probe studiate) a fost corectde etichetat.Studiul a fost realizat pe suplimente din re?eaua comercial? general?, care sunt de obicei utilizate de consumatorii sloveni. Probele au fost prelevate dintr-un lot de produc?ie de 30 de suplimente alimentare diferite. Rezultatele au ar?tat c? unele e?antioane au avut un con?inut de vitamine ?n afara intervalului de toleran?? de 80-150%. Con?inutul de 5-MTHF ?ntr-o prob? de acid folic a fost peste nivelul superior tolerabil (UL) pentru aportul de acid folic (1000 ?g pe doz?). Raportul concluzioneaz?: ??n ambele tipuri de suplimente alimentare, am g?sit probe cu un con?inut foarte sc?zut de vitamine – 0% ?i 36% pentru 5-MTHF ?i respectiv vitamina D – precum ?i produse cu cantitate mai mult dec?t dubl? din cantitatea a?teptat? a ingredientului activ. Aceste rezultate arat? nevoia pentru un control mai bun al calit??ii suplimentelor alimentare.?Produc?torii de alimente trebuie s? asigure un control al calit??ii suficient at?t ?n procesul de fabrica?ie, c?t ?i pe durata de valabilitate a produselor. ?n plus, autorit??ile trebuie s? ia m?suri regulate de control al calit??ii pentru con?inut. ?n absen?a condi?iilor de reglementare pentru bune practici de fabrica?ie, controlul voluntar al calit??ii ar permite consumatorilor s? identifice produsele de calitate.“Investiga?iaScreeningul probelor de acid folic a fost efectuat folosind farmacia online autorizat? de guvern, Lekarna Nove Poljane, folosind termenii de c?utare ?acid folic” ?i ?sarcin?”.E?antionul final a fost compus din ?ase suplimente alimentare. Toate suplimentele alimentare selectate au fost achizi?ionate ?n octombrie 2020, verificate pentru a se ?ncadra ?n termenul de valabilitate de utilizare, a?a cum este definit de produc?tor ?i trimise la laborator pentru analize. Probele con?in acid folic sub form? de (a) calciu-l-metilfolat sau (b) sare de glucozamin? a acidului (6S) -5-metiltetrahidrofolic; ambele sunt aprobate pentru utilizare ?n suplimentele alimentare din UE. Toate produsele erau m?rci interna?ionale comercializate ?n ?ntreaga UE.5-MTHF a fost m?surat utiliz?nd metoda acreditat? de cromatografie lichid? – spectrometrie de mas? (LC-MS / MS) SOP M3816. Doar trei e?antioane (50%) s-au dovedit a fi ?n intervalul de toleran?? de 80-150%. O prob? s-a situat considerabil peste marja de 150%, iar dou? au fost sub marja de 80%. Una nu con?inea nici m?car un nivel m?surabil de 5-MTHF. Dup? cum a dezv?luit rechem?rile pie?ei ?n diferite ??ri ale UE, produc?torul a suspendat produc?ia ?i v?nzarea produsului din cauza nivelurilor con?inute sc?zute de acid folic.Pentru a alege din cantitatea vast? de suplimente de vitamina D comercializate pentru popula?ia general?, cercet?torii au efectuat un sondaj pe consumatorii sloveni pentru a identifica cele mai utilizate m?rci de suplimente de vitamina D. Au fost primite 688 de r?spunsuri valide, raport?nd utilizarea a 95 de suplimente diferite.S-a luat decizia de a include suplimente alimentare care (a) au avut cel pu?in trei utilizatori raporta?i ?n sondaj, (b) au fost eticheta?i pentru a con?ine 10-100 ?g de vitamina D, (c) au fost de la diferi?i produc?tori ?i (d) nu au fost suplimente cu mai multe componente. Majoritatea produselor erau m?rci interna?ionale care sunt comercializate ?n ?ntreaga UE. Con?inutul de holecalciferol a fost m?surat utiliz?nd metoda LC-MS / MS acreditat? MP 1570 rev 2/2017.Cu excep?ia a dou? probe, toate celelalte (N = 22; 92%) au fost conforme cu intervalul de toleran?? CE. O prob? a fost peste marja de 150% (NUT20 / D / 5; 206%), ?n timp ce o prob? a fost considerabil sub marja de 80% la doar 36% (9 ?g de colecalciferol ?n loc de 25 ?g declarat).Ambele e?antioane care se aflau ?n afara nivelului de con?inut declarat de 80-150% au avut un num?r peste medie de utilizatori conform sondajului (270% peste medie).Regement?ri suplimentare?n Uniunea European? (UE), suplimentele alimentare sunt reglementate ca alimente, iar calitatea acestora cade sub responsabilitatea operatorilor din sectorul alimentar (de exemplu, produc?tori ?i distribuitori). Regulamentul define?te suplimentele alimentare ca ?produse alimentare, al c?ror scop este de a completa dieta normal? ?i care sunt surse concentrate de nutrien?i sau alte substan?e cu efect nutri?ional sau fiziologic”. Prezentul studiu afirm? c?: ??n timp ce ?ntreprinderile care se ocup? de suplimente alimentare ?n UE trebuie s? respecte Punctele critice de control pentru analiza pericolelor (HACCP), nu exist? nicio cerin?? pentru bune practici de fabrica?ie (BPF). Faptul c? standardele de calitate ?i costurile de ?nregistrare pentru suplimentele alimentare nu sunt comparabile cu medicamentele ar trebui s? se reflecte ?n cheltuielile de produc?ie mai mici. Teoretic, acest lucru ar trebui s? conduc? la produse mai accesibile (rentabile) de o calitate suficient? pentru completarea dietei normale.??n plus, deoarece suplimentele alimentare nu sunt etichetate cu avertismente detaliate ?i cu men?ionarea posibilelor efecte adverse (care sunt necesare medicamentelor), consumatorii le pot percepe ca fiind mai sigure pentru utilizare. Paradoxal, au fost constatate preocup?ri cu privire la calitatea suplimentelor alimentare din Europa, consider?ndu-se c? este necesar un mediu de reglementare mai strict.“Sursa: Foods, autori: ?mitek, K .; Kru?i?, S .; Pravst, I., ?O cercetare destinat? a investiga con?inutul legate de calitatea Nutraceuticelor folosite de consumatorii sloveni: Un studiu de caz, privitor la acidul folic ?i vitamina D“. * * *Vinul de azi: Primitivo di Manduria Gran Maestro 2019 - 96 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Crama Maestro Italiano produce unele dintre cele mai apreciate vinuri ?nc? din 1908. Podgoriile de vi?? de vie sunt situate ?n regiunea Puglia din Italia, o zon? cu o lung? tradi?ie viticol?, vinurile produse aici reflect?nd caracteristicile zonei. Vinul de ast?zi, Primitivo di Manduria, este un vin ro?u intens, cu un buchet bogat ?i complex, care cucere?te ?nc? de la primele note de coac?ze ?i gem de prune, urmate apoi de tentele de cacao, vanilie ?i tabac. Pe palat, vinul dezv?luie taninuri delica?i ?i dulci, cu arome de fructe de p?dure ro?ii, condimente ?i cafea. Se recomand? servirea acestui vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de br?nzeturi, friptur?, v?nat ?i preparate din carne ro?ie. * * *Grupul Interagro, controlat de Ioan Niculae, aflat ?n arest, a scos la v?nzare hotelul Inter din Venus, la un pre? apropiat de investi?ie Thomas Dinc? scris ast?zi, Grupul Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae ?i aflat ?n insolven?? din 2016, a scos la v?nzare hotelul Inter din sta?iunea Venus, la un pre? de 8,9 milioane euro, f?r? TVA, apropiat de suma anun?at? ca investi?ie ?n modernizarea acestuia, de 10 milioane euro, relev? date analizate de Profit.ro. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider Unitatea, modernizat?, a fost deschis? ?n 2013. Imagini pot fi v?zute ?n material ?i ?n GALERIA FOTO "?n urma unor investi?ii de aproximativ 10 milioane de euro ?n modernizare, singurul hotel de 5 stele din sta?iunea Venus ??i deschide por?ile. Hotelul face parte din grupul de firme Interagro. P?n? ?n 2012, acesta s-a numit ?Carmen? ?i a fost clasificat la categoria de 4 stele”, transmitea la acel moment Interagro. Hotelul, construit ?n 1971, are 5 etaje, 98 de camere, o suprafa?? construit? de 2.670 metri p?tra?i ?i un teren de 4.584 metri p?tra?i, cu acces direct la plaj?, dou? restaurante ?i piscin? exterioar?. Grupul Interagro, controlat de Ioan Niculae, aflat ?n arest, a scos la v?nzare hotelul Inter din Venus, la un pre? apropiat de investi?ie La finele anului trecut, Profit.ro a anun?at c? Interagro a scos la v?nzare ?i un pachet de ac?iuni reprezent?nd 66,46% din capitalul social al Interagro Transporturi SRL, companie cu afaceri de 6,66 milioane de lei ?n 2019. Valoarea pachetului de ac?iuni a fost stabilit? la 21,38 milioane de lei, f?r? TVA. Interagro este unul din cei mai mari actori agroindustriali integra?i ai Rom?niei, oper?nd ?ase fabrici de ?ngr???minte ?i peste 47.000 de ha de teren agricol. De?ine ?i opereaz?, de asemenea, fabrici de procesare produse agricole ?i investe?te constant ?n turism ?i sport. Grupul se afl? ?ns? ?n insolven??, iar proprietarul Ioan Niculae, ini?ial dat ?n urm?rire dup? ce a plecat ?n Italia, a fost arestat ?n luna februarie. El a fost condamnat de Curtea de Apel Bucure?ti la cinci ani de ?nchisoare ?ntr-un dosar ?n care este acuzat, ?ntre altele, c? ”a corupt” oameni de afaceri, func?ionari publici ?i ?nal?i demnitari s? promoveze o Hot?r?re de Guvern prin care s? fie acordate facilit??i fiscale privind subven?ionarea achizi?iei de ?ngr???minte chimice, acest lucru aduc?nd InterAgro un beneficiu de 600 de milioane de euro. * * *Tratamente biologice cu tripl? protec?ie la vi?a-de-vie , Ferma , 27 aprilie 2021 - Kwizda Agro propune un produs nou pentru remedii naturale ?n planta?iile viticole: LIMOCIDE? pe baz? de ulei de portocal are ac?iune complex? la vi?a-de-vie. La fel ca ?i ?n cazul legumelor, Limocide?, produs pe baz? de extract natural din coaj? de portocal, are eficacitate tripl? ?n planta?iile viticole, mai exact fungicid?, insecticid? ?i acaricid?, control?nd bolile cele mai grave (f?inarea, mana) ?i cei mai agresivi d?un?tori (acarianul ro?u, trip?ii, cicada verde a vi?ei-de-vie, etc).?De ce s?-l aplici acum?Momentul de aplicare este numai bun, deoarece prim?vara aceasta, r?coroas? ?i ploioas?, creeaz? cadrul propice pentru apari?ia multora dintre ace?ti inamici. Putem spune c?, ?n cazul insectelor, nu sc?p?m bine de unul, c? st? la p?nd? altul, de?i momentul cel mai favorabil acum este cel de atac pentru p?ianjenul/acarianul ro?u comun. Iar dac? acesta este dublat ?i de infec?ia cu unul dintre cei doi patogeni (sau cu am?ndoi), putem spune c? planta?ia este compromis?, cu posibile repercusiuni ?i ?n anul urm?tor.Iat? de ce beneficiile cheie ale tratamentului cu Limocide?la vi??-de-vie sunt binevenite ?n orice perioad?:? Substan?a activ? este reactivat? de ploaie sau chiar de rou?, cu timp scurt de pauz? p?n? la recoltare, ?i nu las? reziduuri;? Ac?ioneaz? asupra tuturor insectelor cu exoscheletul moale (lepidoptere, mu?te, trip?i, p?duchi, acarieni);? Ca fungicid, p?trunde ?n hifele miceliene, ?n sporangiofori ?i ?n sporii ciupercilor, c?rora le distruge ?nveli?ul. Foto: Mana (Plasmopara viticola)Foto: F?inarea (Uncinula necator)?Fungicid cu dou? moduri de ac?iuneCa fungicid, introdus ?n schema tehnologic? de la ?nceput, Limocide?asigur? un nivel sc?zut de infec?ie ?n cazul manei (Plasmopara viticola) ?i a f?in?rii (Uncinula necator), ac?ion?nd:1. Curativ, pe miceliu (doar ?n cazul f?in?rii), ?ncetine?te cre?terea fungilor ?i ajut? la eradicarea infec?iei ulterioare. Opre?te evolu?ia bolii chiar din stadiul ?n care infec?ia nu este vizibil?.2. Cu efect eradicant, desicant ?i prin care usuc? sporii (at?t pentru man?, c?t ?i pentru f?inare), opre?te infectarea secundar?, prevenind dezvoltarea bolii. Efectul desicant se observ? de la 7 p?n? la 10 zile de la aplicare.?Eficient ?mpotriva celor mai agresivi d?un?tori Ac?iunea insecto-acaricid? este vizibil? asupra d?un?torilor dup? aplicare, ?n func?ie de momentul acesteia:? Acarianul ro?u: doza ini?ial? recomandat? este 0,6%-0,8% (maxim 1,6-2 l/ha), imediat ce sunt vizibile semnele de atac pe frunze (punctele ro?ii).? Trip?i: doza pentru tratament curativ este 0,6%-0,8%?(max 1,6-2 l/ha).? Cicada verde a vi?ei-de-vie: se recomand? un tratament imediat ce se observ? semnele apari?iei ?n planta?ie, de 0,6%-0,8%?(maxim 1,6-2 l/ha), cu repetare la fiecare 7-10 zile, pentru a controla toat? genera?ia de d?un?tori.Exemple de efecte ale produsului Limocide? asupra acarienilor la vi?a-de-vie observa?i ?n foto 5, 6 ?i 7.Foto: ?nainte de tratament?(st?nga) ?i?Dup? tratament cu LIMOCIDE? 0,2% (dreapta)Foto: Cicada verde a vi?ei-de-vie Foto: Trip?i?????????Se ?tie c? ac?iunea acestor insecte este cu at?t mai periculoas?, cu c?t ele au ?i poten?ial de transmitere al agen?ilor patogeni. Astfel, referitor la ac?iunea fungic?, pentru completare, v? recomand?m aplicarea Flosul SC, pe baz? de microparticule de sulf, la stadiul de l?star 5-7 cm, iar de la sf?r?itul ?nfloritului ?i p?n? la p?rg?, se poate alterna cu alte fungicide din programul de management al vi?ei-de-vie (Attenzo Star, Delan Pro, Flosul SC, Flowbrix).?Partener ideal al tratamentelor fitosanitareLimocide? poate fi aplicat la vi?a-de-vie la ?nceputul perioadei de vegeta?ie, dar ?i dup? ?nflorit, chiar ?i ?n stadiul de p?rg?. Poate fi un produs excelent ulterior tratamentului chimic cu ORTUS? 5 SC pentru controlul acarienilor, acesta fiind aplicat la stadiul de l?star 5-7 frunze ?ntr-o singur? doz? pe sezon. La stadiul de compactare, ac?iunea produsului este foarte eficient? ?mpotriva cicadelor, mai ales c? atacul acestora ?n var? este cel mai agresiv.?n plus, Limocide? este un partener ideal al tratamentelor fitosanitare, ca adjuvant, nu las? reziduuri ?i completeaz? cu succes componenta biologic? a tehnologiei agricole. Un avantaj suplimentar pentru viticultor ?i mediul ?nconjur?tor, deopotriv?.?Pentru detalii suplimentare, contacta?i reprezentan?ii de v?nz?ri?Kwizda Agro Romania?+40 37 208 97 00?. un articol realizat de?KWIZDA AGRO ROMANIAMai multe pe aceast? tem??kwizda-agro.ro * * *Emo?ie, credin??, suflet rom?nesc. De Pa?ti, la TVR 1, TVR1 , Mar?i, 27 Aprilie 2021Slujbe religioase, tradi?ii ?i folclor, emisiuni care ne prezint? spiritul rom?nesc – mo?tenit sau adoptat – fac parte din oferta TVR 1 ?n zilele de Pa?ti. Pentru cei care nu renun?? niciodat? la credin??. Pentru cei care fac fapte bune cu g?ndul la cei singuri ?i izola?i sau care nu uit? s? le trimit? o vorb? bun?. Pentru cei care iubesc Tezaurul folcloric al rom?nilor ?i vibreaz? la ascultarea muzicii noastre populare din toate col?urile ??rii. Pentru cei care nu obosesc ?n c?utarea unicatelor ?i frumuse?ilor din ?ara rom?neasc?. Pentru cei pentru care muzica ?i tradi?iile str?vechi ?nseamn? continuitate ?i bucuria de a da mai departe, din neam ?n neam, esen?a sufletului rom?nesc.Ca ?n fiecare an, TVR 1 ofer? telespectatorilor cele mai importante slujbe religioase oficiate de Pa?ti la Catedrala Patriarhal? din Bucure?ti. Vineri, s?mb?t? ?i duminic?, Andrei Victor Dochia, al?turi de echipa sa ?i invita?ii lor ne a?teapt? la ?Universul credin?ei”.Edi?iile speciale ale emisiunii ce ofer? o perspectiv? aparte asupra spiritualit??ii cre?tine ?ncep pe 30 aprilie, la ora 18.30, c?nd rom?nii pot urm?ri, ?n transmisiune direct? de la Catedrala Patriarhal? din Bucure?ti, Denia Prohodului Domnului. ?n seara de ?nviere, pe 1 mai, ?ncep?nd cu ora 23.10, ?ntr-o edi?ie special? ?Universul credin?ei”, vedem la TVR 1, dar ?i la TVR Moldova ?i TVRi, de asemenea, ?n direct de la Catedrala Patriarhal?, Slujba ?nvierii, oficiat? de c?tre Preafericitul P?rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom?ne. Tot atunci, urm?rim coresponden?e video cu reporteri TVR din importante centre monahale din ?ar?. ?n prima zi a Sfintelor Pa?ti, duminic?, de la ora 7.00, echipa ?Universul credin?ei” ofer? o serie de materiale desprea S?rb?toarea ?nvierii Domnului, mesajele pascale de binecuv?ntare transmise de principalii lideri religio?i din ?ar?, iar ?n rubrica ?Bucuria Credin?ei”, Andrei Victor Dochia ?i P?rintele Constantin Necula t?lcuiesc ?nvierea Domnului la Schitul Darvari din Bucure?ti.Ce l?s?m ?n urm?, c?nd trecem lumea? Pa?i peste care cade nea, zile pe care le uit?m adeseori, ?nt?mpl?ri care se adun? ?n oboseli. ?i mai sunt faptele bune, care aduc fericire. Pe care nu le acoper? nici neaua ?i nici uitarea. Dite Dinesz ?i echipa ?Izola?i ?n Rom?nia”, al?turi de un grup de voluntari ?mpart bine. ?i se bucur? de bucuria oamenilor pe care ?i ?nt?lnesc ?n c?tunele ?ndep?rtate ale Rom?niei. Iar ?n Vinerea Mare, la ora 21.00, ?n edi?ia special? ?Izola?i ?n Rom?nia” de la TVR 1, vedem cum primesc lumina ?i electricitatea oameni de 80 de ani care, p?n? acum, au v?zut lumea doar ?n lumina zilei sau a l?mpii. Emisiunea se transmite simultan ?i ?n afara ??rii, la TVR Interna?ional ?i TVR Moldova. Tradi?ii vechi, cu rezonan?e profunde ?n sufletul rom?nilor, sunt readuse ?n actualitate prin dou? edi?ii speciale ?Tezaur folcloric”. Realizatorii ne propun o premier?: reconstituirea S?rb?torii de Pa?ti, de la costumul tradi?ional purtat ?n zilele de Pa?ti, p?n? la produsele ?i preparatele culinare specifice ?i manifest?ri religioase mo?tenite din genera?ie ?n genera?ie. Iar momentele muzicale ?i artistice vor face s?rb?toarea mai frumoas? la TVR 1. Duminic?, 2 mai, la 12.20, Gheorghi?a Nicolae, realizator ?i produc?tor al emisiunii, ne invit? s? intr?m ?n atmosfera S?rb?torii de Pa?ti specifice rom?nilor din sudul ??rii, mai exact, din zona Olteniei, dar ?i s? afl?m mai multe lucruri despre obiceiurile, tradi?iile, credin?ele maramure?enilor legate de s?rb?torile pascale. Despre portul tradi?ional de Pa?ti din Alba ?i obiceiul din a doua zi de Pa?ti, ?Statul la vase”, afl?m luni, de la 12.30, ?ntr-o alt? edi?ie special? ?Tezaur folcloric”. ?i tot atunci, ne vom bucura de programul moldovenilor, care ??i vor etala at?t portul tradi?ional purtat la zi de mare s?rb?toare, c?t ?i preparatele culinare de o not? aparte. De aceast? edi?ie special? se vor bucura ?i rom?nii din diaspora, care o vor putea urm?ri la TVRi sau TVR Moldova. Cu o edi?ie special?, de Pa?ti, a emisiunii ?Exclusiv ?n Rom?nia” ne ?nt?mpin? ?i Cristi Tab?r?,? la TVR 1. Pe 2 mai, de la ora 16.00, printre troienele ?nceputului de prim?var?, ajungem la ?irnea, pentru a descoperi peisaje care ??i taie r?suflarea ?i vechi c?r?ri care, odinioar?, legau casele pline de via??. Suntem a?tepta?i acas? la nimeni altul dec?t celebrul Charlie Ottley, realizatorul britanic de film care ??i dedic? timpul salv?rii patrimoniului rom?nesc ?i mediatiz?rii frumuse?ilor Rom?niei, acum complet adoptat de s?tenii al?turi de care ??i ?mparte noua via??. Finalul emisiunii ?i surprinde pe Charlie ?i Cristi ?n ipostaza de ucenici ai doamnei Marioara, la preg?tirea mesei de Pa?ti. Dintre sutele de pretenden?i pentru cel mai iubit talent-show de folclor, ?Vedeta popular?”, au fost ale?i cei mai buni, care se vor lupta ?n acest sezon pentru Marele Trofeu ?i premiul de 100.000 de lei. ?n seara de Pa?ti, Iuliana Tudor lanseaz? competi?ia propriu-zis? a sezonului 6, invit?nd ?n scen? primii cinci concuren?i selecta?i. Printre ei, o fat? de 18 ani care c?nt? la 6 instrumente muzicale, o ?ngrijitoare care a impresionat cu vocea sa profesorii de la liceul unde lucreaz? ?i un t?n?r... filipesco-irlandez! Mai multe afl?m pe 2 mai, la ora 21.00, la TVR 1 (respectiv TVRi sau TVR Moldova, pentru cei din afara grani?elor). De Pa?ti, toat? Rom?nia e popular?! ?i tot Iuliana Tudor ?i echipa ei ne dau ?nt?lnire ?La masa de Pa?ti” cu reprezentan?ii genera?iei de aur a folclorului rom?nesc. Luni, pe 3 mai, de la 14.30, la TVR 1 sau TVR Interna?ional, ?i vom putea vedea ?i ne vom bucura de c?ntecul unor mari arti?ti care au scris istorie ?n cultura tradi?ional? rom?neasc?. Iar seara, de la 21.10, Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu, Ansamblul ??tefan Vod?” ?i maestrul Nicolae Botgros ne spun ?Povestea Lupilor”. Dup? cum singuri o m?rturisesc, ?Povestea Lupilor” ?ncepe de c?nd e acest b?tr?n p?m?nt, cu mun?ii de?i ?i creste ce ajung p?n? la nori, v?i abrupte, c?mpii ?ntinse, codri verzi ?i r?uri curate… ?i nu se va sf?r?i vreodat?, at?ta timp c?t e spus? ?n doinele, c?ntecele ?i datina str?bun? pe care le transmitem din neam ?n neam”. Emo?ie, mister, tr?ire rom?neasc? pur? – toate acestea ne a?teapt? luni sear?, la TVR 1. Spectacolul este preluat ?i la TVRi, simultan, iar TVR Moldova ?l difuzeaz? tot pe 3 mai, de la ora 23.00. * * *Riscuri la sem?nat. Cum le previn fermierii? HYPERLINK "" Marian MU?AT, 27 aprilie 2021 Aprilie e luna ?ns?m?n??rilor de prim?var?. Un start ?n for?? la sem?nat asigur? premisele unor culturi reu?ite. Ce piedici ?nt?mpin? fermierii ?n campanie ?i cum le dep??esc? Lucr?ri ?nt?rziate, verigi tehnologice suprapuse?Am avut, ?n luna martie, precipita?ii de 95 litri/mp, iar acest lucru ne-a aglomerat cu lucr?rile, ?n sensul c? trebuia s? fi avut f?cut un tratament fitosanitar, at?t la rapi??, c?t ?i la gr?u. Deja exist? presiune de boli pentru ambele culturi, care acum cre?te din cauza acestui nivel ridicat de umiditate. Asta va fi problema: suprapunerea lucr?rilor de combatere fitosanitar? cu cele de fertilizare fazial? la rapi?? ?i gr?u”, ne-a declarat, la ?nceputul lunii, Cosmin Iancu, t?n?r fermier din comuna ilfovean? Gr?di?tea. Fermirul avea programat s? aplice ultima tran?? de azot. La gr?u, plantele sunt deja pe consum maxim: au ?nceput s?-?i alungeasc? paiul ?i s? formeze primul internod, deci cultura cere a doua fertilizare. O cultur? neuniform? ne ?ncurc? foarte mult la aplicarea programelor fitosanitare ?i de fertilizare adecvate, care se traduc printr-o recolt? mai sc?zut? din punct de vedere cantitativ ?i calitativCOSMIN IANCU , T?n?r fermier din IlfovStart ?n for???Pentru noi, cea mai important? lucrare din acest sezon este sem?natul culturilor de pr??itoare. Am declan?at ?ns?m?n?atul florii-soarelui pe cele 150 ha bine preg?tite, c?nd ?n sol, diminea?a, erau 7-8 grade C, ?i dup? trei zile am intrat la porumb. Aici avem o suprafa?? mai mare de lucru - 350 ha, dar printr-o bun? organizare sper?m s? ?ncheiem lucrarea p?n? la sf?r?itul lunii”, precizeaz? fermierul. ?i la porumb va sem?na direct. Terenul a fost preg?tit din toamn? ?i ?n ferestrele iernii, iar acum, f?r? nicio alt? lucrare, va intra direct cu sem?n?toarea ?n c?mp, asigur?nd, astfel, o uniformitate mult mai bun? a umidit??ii ?i a r?s?ririi. La prelucrarea solului, Cosmin Iancu a ales dou? sisteme de lucru: conservativ ?i conven?ional, clasic. ?ns? pentru culturile de prim?var?, lucrurile au mers chiar mai bine ?n sistemul clasic, av?nd la baz? ar?tura! ?Fa?? de anul trecut, avem umiditate ?n sol, ceea ce este un lucru excep?ional ?i ne a?tept?m ca r?s?rirea plantelor s? fie uniform?, iar un start ?n for?? ne intereseaz? ?n cel mai ?nalt grad, c?ci va asigura premisele unor culturi bune ?i, bine?n?eles, ne va da ?ansa s? efectu?m lucr?ri de bun? calitate”, consider? Cosmin Iancu.Hibrizi diferi?i pentru e?alonarea risculuiProduc?torul agricol utilizeaz? cu succes genetic? de ultim? genera?ie de la companii consacrate. ?Avem hibrizi de floare ?i porumb dintre cei mai performan?i de pe pia??. I-am testat ?n lotul experimental pe care-l fac an de an ?i care m? ajut? s? ?tiu ce hibrizi se comport? mai bine ?n condi?iile climatice din zona Gr?di?tea - Ilfov ?i ce s?m?n?? s?-mi cump?r pentru anul urm?tor. ?ns?m?n?ez trei hibrizi de porumb din grupe diferite de maturitate (de la semitimpurii p?n? la semitardivi) pentru o e?alonare a riscului, ?n func?ie de cum se va instala perioada de secet? ?i de ar?i??”, spune fermierul.A efectuat cartarea agrochimic? pe circa 90% din suprafa?? ?i pe aceast? baz? ?ntocme?te programul de fertilizare. ?n prim? instan?? la floarea-soarelui a aplicat 250 kg/ha de ?ngr???m?nt NPK 20:20:0 cu 32,5% oxid de sulf, iar ?n func?ie de condi?iile climatice, va suplimenta dozele de azot. Aceea?i tehnologie o va aplica ?i la porumb.?ngrijorarea t?n?rului fermier este atacul de Tanymecus, mai ales la floarea-soarelui, unde nu exist? derogare pentru tratarea semin?elor. ?Am sem?nat s?m?n?? netratat?, vom urm?ri inciden?a acestui d?un?tor ?i vom interveni ?n vegeta?ie cu produse omologate”, precizeaz? Cosmin Iancu.?n cur?nd...?GALA?I: Seceta reclam? irigarea culturilor! ANIF... tace! * * *Ce po?i face ?n mini-vacan?a de Pa?te ?n Apuseni / Proprietar de pensiune: Cei care ofer? ceva ?n plus, cum ar fi ciub?r cu ap? ?nc?lzit?, saun?, SPA au mai mul?i clien?i ? 27 Aprilie 2021 ? Ovidiu Ha?egan Mun?ii Apuseni ar putea reprezenta o variant? de petrecere a mini-vacan?ei de Pa?te, pentru cei care nu ?i-au f?cut ?nc? planuri pentru aceast? perioad?.?n zona Arie?eni, Albac, Poiana Vadului sau Sc?ri?oara (jude?ul Alba) dar ?i mai departe, spre Cluj, sunt sute de pensiuni care ofer? locuri de cazare la pre?uri pornind de la 80 de lei pe noapte.Pre?urile pot merge ?n sus p?n? la c?teva sute de lei, ?n func?ie de dot?ri ?i activit??i, mas?, calitatea caz?rii ?i zon?. Ofertele lor sunt disponibile pe siteurile specializate, ?ns? sunt mult mai mici dec?t anii trecu?i.Adrian Degan de la agen?ia turistic? Focus Tour Alba Iulia, spune c? ?n general sunt preferate pachetele de c?te 4 nop?i.”Se merge ?n principal pe cazare ?n aceast? perioad?, f?r? mas? tradi?ional?, dar sunt multe pensiuni care ofer? facilit??i pentru g?tit inclusiv ?n aer liber: cuptor, gr?tar. Sunt locuri destul de multe ?n zon?, lumea nu a mai fost a?a interesat? ca anii trecu?i” spune Adrian Degan.Acesta mai adaug? c? pre?urile pentru asemenea pachete ajung la 5-600 de lei ?n varianta de baz?, doar cu cazare (pentru dou? persoane).La 800-1.000 de lei, gazdele pluseaz? cu o serie de servicii suplimentare, cum ar fi ciubere cu ap? ?nc?lzit?, ATV-uri sau sesiuni de echita?ie pentru copii.Inciden?a cazurilor de COVID ?n majoritatea acestor localit??i este sub 1,5 la mia de locuitori (Arie?eni – 1,23, Albac – 0).Proprietarii pensiunilor spun c? lumea e mai pu?in? dec?t anii trecu?i, iar pre?urile sunt ceva mai mici.”Nu prea s-a ?nghesuit lumea, s? ?ti?i. De fapt, ?n toat? perioada asta a fost greu. Pensiunile care ofer? ceva ?n plus, cum ar fi ciub?r cu ap? ?nc?lzit?, saun?, SPA sau alte facilit??i au mai avut clien?i. Cele care se rezum? la cazare, nu prea. Oamenii vor altceva, a?teapt? s? le oferi activit??i, distrac?ie. A?tept?m sezonul ?sta nou, om vedea…” spune Marius Trif, proprietarul unei pensiuni.Ce se poate vizita ?n zona Mun?ilor ApuseniMun?ii Apuseni ofer? foarte multe posibilit??i de petrecere a timpului ?n aer liber. Se pot face drume?ii, se poate merge cu bicicleta, cu calul sau, pe anumite trasee, cu ATV-ul.Pe?terile Ghe?arul de la Sc?ri?oara, Poarta lui Ionele, Ghe?arul V?rtop, Pe?tera Ur?ilor, Huda Orbului, Coiba Mare ?i Coiba Mic?, Cascada ?V?lul Miresei”, Cheile Galbenei, Focul Viu, Detunatele sau Lacul Tarni?a sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zona extins? a Apusenilor.Unele dintre acestea nu sunt amenajate ?i se afl? ?n zone mai izolate, ?ns? ofer? experien?e extraordinare, f?r? tax? de intrare ?i f?r? aglomera?ie.Activit??ile pot fi programate rapid, ?n func?ie de zona de cazare.Obiceiuri de Pa?te, ?n Mun?ii Apuseni?n zon? se p?streaz? ?nc? obiceiuri tradi?ionale prilejuite de Pa?te. Spre exemplu, la Bistra se ?ine “Toaca Pa?tilor” sau “Pr?g?orul”.?n trecut, feciorii satului mergeau ?n p?dure, c?utau un lemn de paltin cu rezonan?? ?i f?ceau o toac?, pe care mai apoi o at?rnau ?n curtea bisericii din localitate.?n ultimii ani, obiceiul s-a modificat pu?in. Toaca nu se mai face ?n fiecare an, ci este adus? cea existent? deja ?n turla bisericii. Este b?tut? ?i p?zit? de 12 tineri nec?s?tori?i, numi?i “crai”.?n Vinerea Mare, tinerii, dup? ce s-au spovedit ?i s-au ?mp?rt??it, instaleaz? toaca ?n curtea bisericii ?i ?ncep organizarea pazei, amplas?nd ?i ni?te ?evi speciale “de pu?cat”, un fel de artificii artizanale.“Craii” bat toaca ?i pu?c? din ?evi p?n? luni diminea??, perioad? ?n care, dac? toaca este furat?, trebuie s? o r?scumpere de la ho?i ?i totodat? s? suporte organizarea balului organizat ?n a doua zi de Pa?ti.De asemenea, ?n noaptea de ?nviere, “Morm?ntul Domnului” este p?zit simbolic de “crai”, garda schimb?ndu-se de mai multe ori ?n timpul nop?ii.Duminic? sear?, ?n ziua de Pa?ti, este ales ?n curtea bisericii “primul crai”, care, dup? tradi?ie, este feciorul ce urmeaz? s? se c?s?toreasc? ?n acel an.?n anii trecu?i, turi?tii participau la aceste obiceiuri, ?ns? acum autorit??ile locale vor anun?a condi?iile ?n care se vor desf??ura, precum ?i num?rul maxim de participan?i, ?n func?ie de evolu?ia cazurilor noi de COVID ?n zilele urm?toare. Foto: Romulus Opri?can * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download