Apar-romania.ro



Stiri 8 februarie 2021, partea a douaLegumicultor: Ceapa verde adus? din afar? distorsioneaz? gustul sl?ninii noastre rom?ne?ti! Ramona Dasc?lu - 7 februarie 2021 Legumicultorii rom?ni din unele p?r?i ale ??rii se preg?tesc deja s? recolteze din solarii unele culturi care sunt mai pu?in preten?ioase la temperaturile sc?zute din aceast? perioad?. Este ?i cazul lui Dan Negrea, legumicultor din Pi?col?, jude?ul Satu Mare, care ?n aceast? perioad? este extrem de preocupat s?-?i recolteze ceapa verde ?i salata pentru a face loc r?sadurilor de ro?ii.Legumicultorul s?tm?rean a ?nceput producerea de r?saduri de ro?ii ?nc? din luna decembrie ?i crede c?, dac? vremea nu va fi foarte geroas? ?n perioada care vine, va putea avea ro?ii timpurii ?n ultima decad? a lunii mai, ceea ce ?nseamn? un avans de aproape o lun? fa?? de ceilal?i legumicultori care nu au solarii ?nc?lzite. ?n plus, probabil c? va fi unul dintre pu?inii legumicultori din jude? care nu au renun?at la cultura de ro?ii odat? cu anularea programului Tomata, scrie informatia-zilei.ro. ?n ceea ce prive?te ceapa verde ?i salata, care acum sunt ?n curs de recoltare ?i de valorificare, legumicultorul sus?ine c? sunt la mare c?utare ?i asta pentru c? au gust comparativ cu cele aduse din alte ??ri. Ceap? verde cu sl?nin? (foto: M?cel?ria Ghi??)Ba mai mult, Dan Negrea crede chiar c? ceapa verde adus? din alte ??ri, inclusiv din Ungaria, distorsioneaz? gustul sl?ninii autohtone ?ntruc?t nu are nici pe departe savoarea cepei rom?ne?ti care se potrive?te perfect ?n combina?ie cu o bucat? de sl?nin? sau de br?nz?. Exemple de oferte de Baltate: BASF a organizat la Ia?i primul simpozion de tip drive-in pentru informarea fermierilor agrointeligenta.ro - 8 februarie 2021 BASF a organizat, la Ia?i, primul simpozion de tip drive-in pentru informarea fermierilor. Compania a prezentat, ?ntr-o manier? nou? pentru Rom?nia, tehnologii revolu?ionare pentru protec?ia culturilor de cereale. Prezent?rile speciali?tilor BASF au fost sus?inute at?t de moderatori umani, c?t ?i de o moderatoare virtual? pe care cei de la BASF au numit-o Azola, potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Compania a prezentat ?ntr-o manier? nou? pentru Rom?nia tehnologii revolu?ionare pentru protec?ia culturilor de cereale Noile produse BASF con?in un nou triazol revolu?ionar: Revysol? Pachetul Revystar? Flex ofer? performan?e extraordinare pentru primul tratament la gr?u Revycare? este fungicidul ideal pentru al doilea tratament la cerealeFermierii performan?i sunt, ?n primul r?nd, fermieri informa?i. ?ns? pandemia Covid-19 a pus numeroase obstacole ?n calea agricultorilor care doresc s? r?m?n? la curent cu cele mai noi tehnologii de protec?ie a plantelor. Evenimentele organizate de furnizorii de inputuri reprezentau, pentru numero?i fermieri, una dintre cele mai importante surse de informare. ?ns?, odat? cu impunerea restric?iilor, evenimentele conven?ionale nu au mai putut avea loc.BASF Agricultural Solutions a venit cu o solu?ie revolu?ionar? de comunicare pentru fermierii profesioni?ti. Un nou concept de eveniment, adaptat contextului actual, capabil s? ofere informa?ii valoroase, ?ntr-un format atr?g?tor – primul simpozion drive-in.?ndelung preg?tit, acest eveniment a pus pe primul loc siguran?a tuturor participan?ilor, astfel c? organizatorii au impus reguli stricte de participare ?i distan?are. ?ns? noutatea absolut? a evenimentului de la Ia?i, a fost c? to?i invita?ii au putut lua parte la aceast? conferin?? ?n ma?inile personale.Prezent?rile au putut fi urm?rite pe un enorm ecran LED de form? cilindric?, av?nd o lungime desf??urat? de 21 de metri. Informa?iile transmise au putut fi ascultate ?n siguran??, acestea fiind recep?ionate de participan?i prin propriile sisteme audio, din ma?inile personale. Evenimentul de la Ia?i a mai marcat o noutate, prezent?rile speciali?tilor BASF fiind sus?inute at?t de moderatori umani, c?t ?i de o moderatoare virtual? pe care cei de la BASF au botezat-o Azola. Aceasta i-a introdus pe fermieri ?n lumea cinematografiei, ?ntr-un moment inspirat din galele de decernare a premiilor Oscar, pres?rat cu numeroase elemente de recuzit? ?i atmosfer?, precum covorul ro?u pentru vedete, mul?imea de fotografi ?i reporteri de la intrare sau biletele de intrare, asem?n?toare celor de la cinematografe.Fermierii participan?i au aflat de la exper?ii BASF cum ?i afecteaz? ?i cum se pot adapta noilor restric?ii impuse de Uniunea European? ?n privin?a fungicidelor pentru cereale, care urm?resc ca p?n? ?n 2023 s? retrag? de pe pia?? peste 80% din fungicidele destinate culturilor de p?ioase, dar ?i ce solu?ii au la dispozi?ie pentru a-?i putea p?stra sau cre?te profitabilitatea fermelor, ?n condi?iile ?n care lupta cu bolile specifice va deveni mai dificil?.Noile produse BASF con?in un nou triazol revolu?ionarCu ocazia acestui eveniment, BASF Agricultural Solutions Rom?nia a anun?at noi produse pentru protec?ia culturilor de cereale. Acestea con?in Revysol?, o molecul? care ofer? un control de excep?ie asupra bolilor la culturile de cereale, av?nd o selectivitate foarte bun? indiferent de condi?iile climatice ?nt?lnite, dar ?i un profil toxicologic favorabil. Aceast? substan?? activ? va fi una dintre pu?inele solu?ii de pe pia?? ?n urm?torii ani.”Ne bucur?m c? am putut prezenta ?n fa?a fermierilor noi tehnologii care ?i pot realmente ajuta s? dep??easc? cu bine provoc?rile cauzate de restric?iile de utilizare a fungicidelor. Caracteristicile noii substan?e revolu?ionare Revysol?, precum ?i propriet??ile sinergice ale produselor noastre care con?in aceast? molecul? sunt capabile s? asigure un control excelent asupra unui num?r foarte mare de boli, precum f?inarea, septorioza, rugina brun?, rugina galben?, p?tarea reticular?, ramularia sau arsura frunzelor. Fermierii vor beneficia astfel de performan?e stabile ?i selectivitate excelent?, chiar ?i la temperaturi sc?zute, rezisten?? la sp?lare ?i siguran?a unei ac?iuni rapide ?i a unui efect de lung? durat?”, a declarat Silviu Ro?ca, Crop manager culturi de cereale BASF Agricultural Solutions Rom?nia.Revystar? Flex ofer? performan?e extraordinare pentru primul tratament la cerealePachetul Revystar? Flex este format din 2 produse: fungicidul Revystar care con?ine noul triazol Revysol? ?i fungicidul Flexity? care con?ine metrafenon?, cea mai bun? substan?? activ? ?mpotriva f?in?rii. ?mpreun?, acestea formeaz? solu?ia fungicid? cu performan?e extraordinare pentru primul tratament la gr?u.Substan?a activ? Revysol? ac?ioneaz? ?mpotriva agen?ilor patogeni la temperaturi ?ncep?nd cu 5°C, prin urmare pachetul Revystar? Flex este mult mai eficient dec?t produsele competitoare ?i ?n acela?i timp asigur? o selectivitate excelent? fa?? de gr?u.Pachetul Revystar? Flex con?ine 15 litri de Revystar ?i 5 litri de Flexity?, pachetul fiind suficient pentru tratarea a 20 ha.Revycare? este fungicidul ideal pentru al doilea tratament la gr?uRevycare? este un fungicid revolu?ionar de la BASF, ce con?ine 100 g/l Revysol? ?i 100 g/l piraclostrobin. Se poate utiliza ca al doilea tratament la cereale, asigur?nd protec?ie maxim? ?mpotriva bolilor foliare ?i ale spicului. ?n acela?i timp, datorit? efectelor AgCelence?, Revycare? ?mbun?t??e?te fiziologia plantelor. Acestea vor fi mai viguroase ?i mai rezistente la factorii de stres precum seceta sau canicula.Noul fungicid Revycare? se poate utiliza ?n tratamentul doi la culturile de cereale p?ioase (gr?u, orz, secar?, triticale, ov?z), pentru combaterea eficient? a numeroase boli, precum: septorioza, rugina brun?, rugina galben?, arsura frunzelor de orz, p?tarea reticular? a frunzelor de orz sau ramularia.Evenimentul BASF, primul de acest gen din Rom?niaConferin?a drive-in organizat? de BASF este prima dintr-o serie de ?apte, care vor avea loc ?n principalele zone agricole din ?ar?, ?n m?sura ?n care condi?iile vor permite organizarea lor ?n siguran??, respect?nd toate reglement?rile ?n vigoare.”Acest eveniment dovede?te, ?nc? o dat?, c? BASF este o companie axat? pe expertiz? ?i mai ales pe inova?ie. La fel ca fermierii, am ?ncercat s? ne adapt?m c?t mai bine la noul context, av?nd ?ns? acela?i obiectiv clar: s? fim parteneri de ?ncredere pentru agricultorii rom?ni, s? le putem oferi sprijinul nostru, dar ?i produse de ultim? genera?ie, care s? le ofere premisele unor recolte cu adev?rat profitabile”, a declarat Marijan Tomsic, Country Manager BASF Agricultural Solutions Rom?nia.Despre BASF Agricultural Solutions Rom?nia Cu o popula?ie ?n cre?tere rapid?, lumea devine din ce ?n ce mai dependent? de capacitatea noastr? de a dezvolta o agricultur? sustenabil? ?i de a p?stra un mediu s?n?tos. Colabor?nd cu agricultori, profesioni?ti ?n agricultur?, exper?i ?n managementul d?un?torilor ?i al?ii, ne asum?m s? contribuim la acest lucru. De aceea, investim ?n cercetare ?i dezvoltare ?i ?ntr-un portofoliu complex, inclusiv de semin?e ?i tr?s?turi genetice, solu?ii chimice ?i biologice pentru protec?iaculturilor, gestionarea solului, s?n?tatea plantelor, controlul d?un?torilor ?i agricultura digital?.Cu echipe de exper?i ?n laboratoare, pe c?mp, la birou ?i ?n unit??ile de produc?ie, sunt conectate g?ndirea inovatoare ?i activitatea practic? de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care func?ioneaz? – pentru agricultori, societate ?i planet?. ?n 2019, divizia BASF a generat v?nz?ri de 7,8 miliarde de euro. Pentru mai multe informa?ii, vizita?i agriculture. sau oricare dintre canalele BASF de social media.Despre BASF ?n cadrul BASF, este dezvoltat? chimia viitorului. Totodat?, este ?mbinat succesul economic cu protec?ia mediului ?i responsabilitatea social?. Cei aproximativ 117.000 de angaja?i ai grupului BASF lucreaz? pentru a contribui la succesul clien?ilor ?n aproape toate sectoarele ?i aproape fiecare ?ar? din lume.Portofoliul BASF este organizat ?n ?ase segmente: Produse Chimice, Materiale, Solu?ii Industriale, Tehnologia Suprafe?elor, Nutri?ie ?i ?ngrijire ?i Solu?ii pentru Agricultur?. BASF a generat o cifr? de afaceri de aproximativ 59 mld. € ?n 2019. Ac?iunile BASF sunt tranzac?ionate la bursa din Frankfurt (BAS) ?i ca American Depositary Receipts (BASFY) ?n SUA . Pute?i afla mai multe informa?ii, acces?nd . Marin Dog?rescu, Br?ila: Culturile arat? surprinz?tor de bine! Viorela Pitulice La feb. 8, 2021 Dup? un an 2020 foarte dificil pentru fermieri, ?n condi?ii de secet? extrem?, premisele pentru acest an se arat? destul de bune, la Br?ila, cel pu?in, dup? cum sus?ine Marin Dog?rescu, un fermier cunoscut din jude?.Acesta? lucreaz? circa 2.400 ha de teren agricol, dar are ?i planta?ii de vie ?i pomi fructiferi.Precipita?iile din ultima vreme au fost de bun augur, iar dup? cum arat? culturile la acest moment, agricultorii au motive s? fie optimi?ti ?i s? a?tepte recolte mai bogate dec?t ?n 2020, un an cu venituri reduse. Din p?cate, suprafe?ele sem?nate ?n toamn? sunt mai mici, ?n condi?iile ?n care pe l?ng? lipsa apei din sol, agricultorii n-au avut nici resursele financiare necesare pentru a-?i procura semin?e ?i ?ngr???minte.?Sunt speran?e pentru anul 2021, mai ales c? avem precipita?ii de 150 milimetri din octombrie p?n? ?n ianuarie inclusiv, oarecum s-a ref?cut capacitatea de c?mp, rezerva de ap? din sol, iar culturile de gr?u, orz ?i rapi?? ?nfiin?ate ?n toamn? arat? bine, ?n ciuda faptului c? au existat mari rezerve din partea fermierilor de a sem?na aceste culturi de toamn?. Lipsa de ap? din var? ?i toamn?, dar ?i faptul c? fermierii n-au avut bani s?-?i cumpere semin?e ?i ?ngr???minte au dus la o suprafat? sem?nat? mic? la nivel de ?ar?, dar iat? c?, surprinz?tor, culturile arat? foarte bine ast?zi”, a declarat pentru FoodBiz Marin Dog?rescu.Pentru a nu mai avea probleme din cauza secetei, fermierul a decis s? apeleze la banii europeni pentru iriga?ii, av?nd ?n derulare dou? proiecte pe dou? OUAI-uri (Organiza?ia?Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii). Spune, ?ns?, c? astfel de proiecte se deruleaz? greu, motiv pentru care le solicit? autorit??ilor competente s? fac? mai flexibil programul.“Pariul cu agricultura nici acum nu este c??tigat, poate doar c?nd 100% va fi produs aici‘‘, mai atrage aten?ia Dog?rescu.Produc?ia de semin?e, cea mai rentabil?Marin Dog?rescu?lucreaz? o suprafa?? de 2400 de teren agricol, din care o mare parte este dedicat? produc?iei de semin?e, de altfel, ?i cea mai rentabil?, spre deosebire de vie ?i livad?, care nu-i aduc deloc acelea?i satisfac?ii. Nu doar c? sunt probleme cu v?nzarea fructelor, a trebuit chiar s? s? defri?eze o suprafa?? important? de vi?? de vie, pentru c? nu a avut cui s? livreze produc?ia de struguri.Marin Dog?rescu?are un parteneriat cu Sta?iunea de Cercetare- Dezvoltare Agricol? Br?ila care vizeaz? circa 300 ha? de teren, dar ?n acela?i timp lucreaz? ?i cu Monsanto.“Avem un parteneriat cu Sta?iunea de Cercetare Br?ila, multiplic?m soiuri de orz ?i gr?u rom?ne?ti, ei ob?in verigi superioare, la nivel de prebaz?, iar noi modific?m ?i vindem baze c?tre fermieri. De asemenea, mai avem un parteneriat cu Monsanto pe loturi de hibridare la porumb”, a mai precizat Dog?rescu.2020 a adus subven?ii record la Buz?u, ?ns? num?rul fermierilor este ?n sc?dere ANA FELEA Miscellanea / 07 februarie2020 a fost un an bun din punct de vedere al pl??ilor efectuate prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?. Cel pu?in a?a arat? sumele pl?tite fermierilor buzoieni care anul trecut au fost cu aproape 200 de milioane de lei mai mari dec?t cele din 2019. Cre?terea s-a datorat ajutoarelor pl?tite celor afecta?i de pandemia de coronavirus, dar ?i fermierilor p?gubi?i de seceta din toamna anului 2019, c?nd Buz?ul s-a clasat, din p?cate, pe locul 5 ?n ?ar?.Nu mai pu?in de 1.846 de agricultori au anun?at pierderi, iar acestora le-au fost pl??ile ajutoare. ?n total aproape 56 de milioane de lei au ajuns la Buz?u.Acestor sume s-au ad?ugat ?i pl??ile pentru ceilal?i fermieri afecta?i de pandemia de coronavirus. Buz?ul a acoperit toate schemele lansate de Ministerul Agriculturii av?nd beneficiari din toate sectoarele agricole. Cele mai mari sume au fost ?ncasate ?n cadrul M?surii 21 - sprijin temporar cu caracter excep?ional acordat fermierilor ?i IMM-urilor care au fost afecta?i ?n mod deosebit de criza COVID-19, unde 2737 de buzoieni au primit aproape 17 milioane de lei.?n plus, anul 2020 a fost unul bun, din punct de vedere al pl??ilor, ?i pentru viticultori. Aici, au fost acordate peste 4 milioane de lei pentru moderniz?ri ?i dot?ri de crame.Cei mai mul?i fermieri au primit subven?ie prin schema unic? de plat?. Este vorba despre aproape 373 de milioane de lei ?ncasa?i de 18511 fermieri.? Sute de agricultori trebuie s? restituie din sumele primitePe partea cealalt?, sute de fermieri din Buz?u au fost sanc?iona?i de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? pentru c? nu au respectat regulile impuse pentru acordarea subven?iilor.?n total, la Buz?u, este vorba despre 300 de agricultori care sunt nevoi?i s? restituie un anumit procent din sumele ?ncasate. Potrivit directorului APIA Buz?u, Claudia Stelea, cei mai mul?i sunt cei care nu ?ngrijesc corespunz?tor suprafe?ele de paji?ti permanente. ?n plus, s-a constatat c?, de?i legea interzice, mul?i ?nc? ??i incendiaz? inten?ionat aceste suprafe?e.Claudia Stelea a declarat: "Chiar dac? num?rul fermierilor sanc?iona?i sau respin?i de la plat? a sc?zut, exist? totu?i ?i astfel de situa?ii. Avem peste 200 de fermieri sanc?iona?i ca urmare a rezultatelor controalelor de pe teren, sanc?iunile fiind aplicate din cauza normelor de ecocondi?ionalitate, ?i aici ne referim, ?n special, la suprafe?ele de paji?ti permanente ne?ntre?inute, unde nu au fost efectuate lucr?rile minime de ?ntre?inere ?i chiar pentru nerespectarea condi?iei incendierii miri?tilor ?i a paji?tilor". De asemenea, al?i o sut? de fermieri au fost sanc?iona?i ?n urma verific?rilor administrative. Este vorba fie despre supradeclar?rii unor suprafe?e de p?m?nt, a lipsei unor documente sau ne?ndeplinirii condi?iei obligatorii de fermier activ."Sanc?iunile pentru ecocondi?ionalitate se aplic? progresiv, se ?ine cont ?i de amploare ?i repeti?ie ?i ?n final de inten?ie, abia atunci se ajunge la o sanc?iune de 100%. ?ns?, chiar dac? este progresiv, la prima abatere fiind doar un procent de 5%, reducerea se aplic? pentru toate schemele pentru care fermierul a solicitat sprijin ?i atunci normal c? sumele pot fi substan?ial reduse", a spus Claudia Stelea.?n aceste situa?ii se constituie debite, urm?nd ca sumele s? fie recuperate de la agricultori de c?tre reprezentan?ii APIA.? Agricultorii ??i m?resc exploata?iileBuz?ul are din ce ?n ce mai pu?ini beneficiari care solicit? subven?ie prin cerea unic? de plat?, iar sc?derea este explicat? de reprezentan?ii Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? prin faptul c?, ?n fiecare an, jude?ul pierde circa o mie de beneficiari. Situa?ia persist? de 13 ani, timp ?n care num?rul celor care depun cererea unic? de plat? a sc?zut cu 15.500 de persoane.Anul 2020 s-a ?ncheiat cu 18.511 fermieri, potrivit cererilor unice de plat? depuse la APIA Buz?u. Num?rul este ?ns? cu 384 mai mic dec?t cel ?nregistrat ?n 2019, fapt care ?ns? nu reprezint? o surpriz? pentru reprezentan?ii APIA care spun c? ?n ultimii 13 ani Buz?ul a pierdut 15500 de beneficiari ai sprijinului solicitat prin aceast? m?sur?.De fapt, explic? Claudia Stelea, directorul APIA Buz?u, sc?derea a fost cauzat? de reorganizarea dimensiunii exploata?iilor agricole. Concret, jude?ul are ?n continuare aceea?i suprafa?? lucrat? pentru care se solicit? subven?ii, respectiv 270.000 de hectare, ?ns? num?rul micilor fermieri care au solicitat pl??i prin cererea unic? de plat? a sc?zut de la an la an.Asta ?nseamn? c? fermierii s-au reorganizat astfel c? au ?nceput s? dispar? fermele mici, de la 1 la 5 hectare ?i s? apar? tot mai multe exploata?ii cu suprafe?e lucrate de p?n? la 300 de hectare. Claudia Stelea spune c? fermierii ?i-au readaptat exploata?iile comerciale la condi?iile de pia?? iar acest lucru le-a adus ?i subven?ii mai mari, dovada fiind faptul c? ?n 2020 prin cererea unic? de plat? cei 18.511 au ?ncasat 373 de milioane de lei, iar in 2019 cei 18.895 de fermieri au primit 322 de milioane de lei.?n plus, tendin?a a fost observat? de reprezentan?ii APIA ?n ultimii 13 ani, de c?nd num?rul exploata?iilor mari a crescut de la 180 de ferme c?te erau ?n 2017 p?n? la 680 ?n prezent.Fost poli?ist, acum fermier cu 500 de vaci ?n subordine Liviu GORDEA 07 februarie 2021 Cum se ?mpac? meseria de poli?ist cu cea de fermier? Ilie Chifan reprezint? un exemplu clar c? cele dou? se pot completa ?n mod armonios...Chiar dac? se afl? acum la pensie, ani de zile, inclusiv ?n perioada de activitate profesional?, ?i-a g?sit refugiul ?i lini?tea printre animalele sale de la ferma din Firiteaz, jude?ul Arad, unde de?ine ast?zi un efectiv de 500 de vaci de lapte, din care 130 la muls.Bucovinean la origine, n?scut ?n Vicovu de Jos, Ilie Chifan s-a stabilit ?n vestul ??rii ?n anul 1972. Mai ?nt?i a lucrat ca tehnician la Uzina de Vagoane din Arad, dup? care s-a f?cut poli?ist. A lucrat chiar ?i la Serviciul Omoruri ?n municipiul de pe Mure?, iar ?n 1981 s-a mutat ?n comuna ?agu, unde ?i ast?zi locuie?te, de?i ferma se afl? la 10 km distan??, pe locul unui fost CAP.Lucreaz? ?mpreun? cu cele dou? fete ale sale ?i ginerii. Chiar ?i so?ia petrece o mare parte din timp ?n ferm?. Cre?te animale ?nc? de pe vremea c?nd era poli?ist. ?Chiar dac? meseria de poli?ist poate fi stresant?, c?nd veneam ?n ferm?, uitam de tot ?i de toate. Pentru mine a fost dintotdeauna o mare pl?cere s? stau pe l?ng? animale”, ?mi m?rturisea el cu c?teva zile ?nainte de Cr?ciun, c?nd l-am vizitat.??Afaceri p?guboase la ?nceput de drum: ciuperc?ria ?i melcii?P?n? s? ajung? s? creasc? vaci pentru lapte, a ?ncercat ?i alte afaceri ?n agricultur?. Mai ?nt?i a ?nfiin?at o ciuperc?rie. Ajunsese la o produc?ie de 2 tone ?ntr-o zi, ?ns? a constatat c? nu are ce s? fac? cu o asemenea cantitate. ?Am observat c? rom?nii nu erau obi?nui?i s? consume ciuperci. Dup? asta m-am apucat de crescut melci, afacere care s-a dovedit a fi la fel de p?guboas?. Am avut o invazie de ?oareci ?i am r?mas ?n c?teva nop?i f?r? melci”, ??i aminte?te Ilie Chifan.?A urmat modelul olandez?Primele cinci vaci ?i le-a achizi?ionat ?n anul 2000. Era o perioad? ?n care oamenii renun?au la animale pentru c? nu aveau cu ce s? le ?ntre?in? dup? destr?marea CAP-urilor, ?mi explic? acesta. Ini?ial a achizi?ionat un grajd, dar treptat s-a extins, inspirat fiind de modelul olandez de ferm? zootehnic?. A ridicat un grajd nou, dup? un proiect existent ?n zon? executat de ni?te olandezi. Ace?tia i-au pus la dispozi?ie planurile ?i i-au permis s? construiasc? un grajd identic, respect?nd dimensiunile ?i forma originale.??Un singur angajat per ad?post?Ad?postul este unul modern, cu cu?ete individuale, loc pentru furajare ?i toate dot?rile necesare, racle?i pentru ?ndep?rtarea dejec?iilor, sistem de ventila?ie natural?. Poate g?zdui p?n? la 300 de vaci. V?zusem unul asem?n?tor ?n Olanda, la o ferm? de elit?. A?adar, am convingerea c? animalele beneficiaz? de tot confortul necesar pentru a avea o via?? productiv? lipsit? de stres. Un singur om se ocup? de cele 300 de exemplare. Gunoiul ajunge ?n fose iar de acolo este colectat ?i ?mpr??tiat pe c?mp.?De ce B?l?at? ?i nu Holstein??A optat pentru rasa B?l?at? Rom?neasc?, dup? ce la un moment dat a ?ncercat ?i Holstein. E foarte mul?umit de alegerea f?cut?. N-a? putea s?-l contrazic. Exemplarele sale sunt foarte frumoase, bine ?ngrijite. Se vede c? sunt s?n?toase. Dac? li s-ar face control specializat, probabil ar rezulta un index al condi?iei corporale foarte bun. ??n urm? cu vreo ?a?e ani am renun?at la rasa Holstein. Le-am ?nc?rcat pe toate ?n dou? TIR-uri ?i le-am trimis la abator. Erau mult mai sensibile. E adev?rat c? dau mai mult lapte, dar se decalcifiaz? repede”, sus?ine el.???ncruci??ri cu Angus?Acesta folose?te material seminal de la Semtest Craiova, cu care are contract de opt ani. Vi?elele de dimensiuni mai mici le monteaz? ?ns? cu tauri din rasa Angus, pentru a avea f?t?ri mai u?oare. Astfel se explic? prezen?a unor exemplare de Angus printre at?tea B?l?ate neao?e. Nu face achizi?ii de animale pentru c?, recunoa?te el, ?i este fric? de boli. Vi?eii sunt ?n??rca?i la dou? luni ?i jum?tate. Femelele sunt p?strate iar t?ura?ii sunt pu?i la ?ngr??at, dup? care trimi?i spre a fi sacrifica?i c?nd ating greutatea de 700 kg. ?Din p?cate, cel mai apropiat abator se afl? tocmai la Suceava iar costurile cu transportul le suport?m noi. ?n 2020 am organizat patru astfel de transporturi. Am abatorizat ?n jur de 70 de exemplare”, mi s-a pl?ns fermierul.?Efectele pandemiei??nainte de pandemie, t?ura?ii erau v?ndu?i ?n Grecia, Turcia, chiar ?i Italia. A pierdut destul de mult din cauza crizei Covid-19. ?Pre?ul c?rnii a sc?zut. La abator vindem t?ura?ii cu 9-10 lei kilogramul ?n carcas?. C?nd d?deam la export, c??tigam mult mai bine. Ie?eam cam la 14 lei/kg, f?r? s? mai pl?tim transportul. Livram c?te un camion la c?teva luni, ?n jur de 25-30 de exemplare pe transport. ? ?15 tone de furaje pe zi?Norocul s?u este c? ??i produce mare parte din furaje. Pe cele 300 de hectare pe care le administreaz? cultiv? porumb, gr?u, triticale, lucern?, pentru consumul animalelor. Pentru a-?i completa ra?ia furajer? cump?r? doar ?roturile de soia ?i de floarea-soarelui, borhotul de bere ?i premixurile. Zilnic administreaz? ?n jur de 15 tone de furaje pentru ?ntreg efectivul.?Roadele asocierii?Membru al Cooperativei Agricole Timlactagro, Ilie Chifan de?ine ?i o cot? parte din fabrica de la Bucov??, unde sub brandul ?Floare din Banat” sunt produse diferite sortimente de br?nzeturi ?i produse lactate, care ajung pe pia?a local?. Fermierii care fac parte din cooperativ? asigur? zilnic ?n jur de 30.000 litri de lapte, dar numai 4.000 de litri sunt procesa?i ?pe circuitul intern”. Marea cantitate ajunge ?n fabrica Simultan de la Or?i?oara (jude?ul Timi?), respectiv la unit??ile de procesare FrieslandCampina din Cluj ?i Mure?.??Presiunea importurilor??Noi nu putem concura cu fermierii de afar?. Unii procesatori fac diferite produse cu lapte de import, dar ei spun c? produsele lor sunt rom?ne?ti, ceea ce nu este tocmai adev?rat. Iar consumatorul habar nu are. Noi acum suntem sub pre?ul de cost. Abia ne pl?tim facturile. Suntem la limita supravie?uirii, nu putem discuta de profit. Dac? nu ar fi subven?ia, nu am avea alt? solu?ie dec?t s? ne vindem animalele”, constat? Ilie Chifan.?Pre?ul corect?La sf?r?itul lunii decembrie, a renegociat pre?ul laptelui ?i nu este deloc mul?umit de rezultat. Dac? p?n? acum primea 1,55 lei pe litru, din 2021 pre?ul a sc?zut cu 2 bani, la 1,53 lei. ?Guvernul maghiar ofer? sprijin pentru cei care export? lapte. Eu iau subven?ie pe mai pu?in de jum?tate din efectivul de animale din cauza acelui sistem stupid care ne face s? ne raport?m la anul 2013. Dup? mine, a? prefera s? nu se mai dea deloc subven?ii, cu condi?ia garant?rii de c?tre stat a unui pre? minim de achizi?ie a laptelui. Pentru mine, un pre? corect ar fi 2 lei pe litrul de lapte!”, afirm? cu convingere bucovineanul.?La vecini se poate??Nu voi renun?a, nu ?mi st? ?n fire. Sunt convins c? va r?s?ri soarele ?i pe strada noastr? c?ndva. Noi cei care producem laptele suntem la m?na procesatorului. El dicteaz? pre?ul ?i nu putem negocia deloc. ??i permite asta pentru c? imediat ??i poate face rost de lapte din import. Vedem zilnic cum trec grani?a cisternele cu lapte din Ungaria. Acolo ?l cump?r? cu 1,37 lei litrul. Ungurii sunt ?ns? mai ?n c??tig dec?t noi pentru c? ei c?nd s-a trecut la capitalism nu au distrus CAP-urile. Au avut grij? de fermele zootehnice, le-au consolidat ?i sunt profitabili. ?n Ungaria nu exist? ferm? care s? aib? mai pu?in de o sut? de capete”, spune fostul poli?ist.De?i nu ?i place politica, Ilie Chifan consider? c? cel mai bine au dus-o agricultorii ?n perioada ?n care ministru era Decebal Traian Reme?. Pe de alt? parte, recunoa?te c? pe vremea lui Dacian Ciolo? a avut parte de cele mai mari subven?ii. ??Mo?tenire pentru nepo?i??i-ar dori ca ?ntr-o bun? zi nepo?ii s?-i preia afacerea. P?n? atunci vrea s?-?i retehnologizeze ferma. ?Mi-a? dori ?i eu robo?i de muls, robo?i pentru administrarea furajelor. Sunt la curent cu toate nout??ile ap?rute doar c? e nevoie de investi?ii serioase. Avem credite la banc?, dar nu sume care s? ne pun? ?n pericol activitatea. Prefer s? nu m? ?ndatorez prea mult. Proiectele europene nu sunt pentru oamenii care muncesc, sunt greu de accesat. Ele se dau la ?mecheri, la cei care nu au un patrimoniu, care nu au istoric, ?i prea pu?ini sunt cei care le duc p?n? la cap?t”, admite proprietarul societ??ii Ilinca Lact. Pandemia asta ne-a afectat ?n sensul c? am ajuns s? producem sub pre?ul de cost, ?n condi?iile ?n care pre?ul inputurilor s-a majorat, la fel ?i costul furajelor. E nedrept pe undeva, pentru c? ?n supermarket pre?urile au crescut ?ntre 12 ?i 15%, ?n timp ce laptele, ?n cazul nostru, s-a ieftinit. Nu ?n?eleg cine stabile?te pre?urile, dar, ?n condi?iile ?n care noi vindem la un pre? mai mic, normal ar fi ca ?i pre?urile la raft s? scad? - ILIE CHIFAN, cresc?tor de bovine din jud. AradB?L?AT? VS. HOLSTEINVacile din ferma Ilinca Lact au o via?? productiv? de circa 7-8 lacta?ii, ?n medie. ?Am avut vaci care au rezistat ?i zece lacta?ii. Pe c?nd la rasa Holstein dup? patru lacta?ii vacile sunt terminate. B?l?atele sunt mult mai longevive”, m? asigur? Ilie Chifan.24 DE LITRI DE LAPTE/ZILa sf?r?it de decembrie, produc?ia medie pe cap de animal era undeva la 24 de litri. Cea mai productiv? vac? d? aproape 40 de litri pe zi. Peste 2.000 de litri de lapte sunt colecta?i zilnic iar cea mai mare parte din aceast? cantitate este livrat? unui procesator din zon?. ?Cu excep?ia lunilor de var?, c?nd productivitatea scade, la noi ?n ferm? nu prea exist? fluctua?ii. Avem un lapte de calitate foarte bun?, cu procentul de gr?sime ?ntre 3,9 ?i 4,2”, afirm? proprietarul ?i administratorul societ??ii Ilinca Lact. un reportaj de LIVIU GORDEACum se vor clasifica fermierii viitorului? Liviu GORDEA, 08 februarie 2021 - Cum ar putea ar?ta agricultura ?n deceniile urm?toare ?i cine va lucra ?n acest sector ?n 2040? Aceasta este tema unui studiu prospectiv lansat de Comisia European?. Iat? rezultatele!Politica Agricol? Comun? plaseaz? fermierul ?n centrul tuturor activit??ilor sale. Pornind de la aceast? premiz?, serviciul ?tiin?ific intern al Comisiei Europene - Joint Research Centre (JRC) - ?i-a propus s? identifice viitoare profiluri de fermieri ?i modul ?n care ace?tia s-ar putea adapta la noile realit??i.?Tot mai aten?i la ce consum?m?Lu?nd ?n considerare tendin?ele actuale, cercet?torii implica?i ?n acest studiu au ajuns la concluzia c? cei mai mul?i dintre consumatori vor deveni mai aten?i la modul ?n care sunt produse alimentele lor, ?n timp ce schimb?rile climatice ?i degradarea mediului vor face mai dificil? producerea hranei. Pe de alt? parte, fermierii nu se vor putea baza doar pe metodele din trecut pentru a avea succes ?n viitor.?Ei sunt partea activ? a solu?iei?Diversitatea profilurilor de fermieri ?i abord?rile emergente ar putea efecta profund viitorul peisaj al agriculturii, perturb?nd posibil modelele de afaceri stabilite, sus?in anali?tii. Studiul identific? domeniile de interes pentru protejarea agriculturii ?i a securit??ii alimentare ?n viitor. Astfel, se a?teapt? politici coerente pentru un sistem alimentar mai divers, cu abord?ri divergente ?n ceea ce prive?te protec?ia mediului, dar ?i noi forme de comunicare ?i leg?turi cu cet??enii ?i consumatorii.Totodat?, previziunile vorbesc ?i despre gestionarea unor re?ele mai diverse ?i mai volatile de c?tre agricultori, reconsiderarea identit??ii tradi?ionale a fermierilor ?i schimbarea interdependen?elor dintre ace?tia ?i zonele rurale, ceea ce ar trebui s? permit? rezilien?a (rezisten?a) fermierilor la viitoarele transform?ri. Studiul se a?teapt? ca fermierii, ?i agricultura ?n general, s? contribuie activ la tranzi?ia c?tre durabilitate p?n? ?n 2040, respect?nd a?tept?rile societ??ii ?i fiind o parte activ? a solu?iei.? 12 profiluri?Analiza de previziune a reunit fermierii ?i p?r?ile interesate din industria agroalimentar?, mediul academic, societatea civil? ?i guvern pentru a explora 14 megatendin?e ?i impactul lor poten?ial asupra agriculturii. Grupul a analizat posibile scenarii viitoare ?i a creat 12 profiluri ale tipurilor de fermieri care ar putea lucra ?ntr-un sector agricol din ce ?n ce mai diversificat p?n? ?n 2040.Profilurile de fermier ?adaptiv”, ?corporativ”, ?intensiv” ?i ?patrimonial” dezvoltate ?n studiu iau multe dintre caracteristicile bine stabilite ale agriculturii europene ?i le proiecteaz? evolu?ia cu schimb?rile tehnologice ?i socio-economice a?teptate s? vin?. Aceste schimb?ri includ digitalizarea ?i noile biotehnologii, precum ?i evolu?ia pie?elor agricole, a modelelor de consum ?i a inegalit??ilor economice.Profilurile ?mediu controlat” ?i ?bazat pe celule” privesc tehnologiile emergente ?i poten?ial perturbatoare pentru produc?ia alimentar? ?i cele conexe acesteia.Profilurile ??ngrijire social?”, ?regenerativ” ?i ?urban” exploreaz? tendin?ele sociale ?n profunzime. Aceste tendin?e includ urbanizarea, s?n?tatea ?i bun?starea, construirea comunit??ii ?i redefinirea rela?iei noastre cu natura.Profilurile ?stil de via??”, ?hobby serios” ?i ?aprovizionare comunitar?” converg ?n jurul tendin?elor socio-culturale. Acestea se refer? ?n special la natura schimb?toare a muncii, ?revenirea la ?ar?” ?i alimenta?ia lent?, cuno?tin?ele ?i re?elele de guvernan?? informal?.?Noi op?iuni de afaceri?Op?iunile viitoare privind disponibilitatea terenurilor nu sunt discutate direct ?n raport. Cu toate acestea, autorii recunosc c? noile op?iuni de afaceri adoptate de fermieri vor dicta modul ?n care produc alimente. Aceasta ar putea include ob?inerea de finan?are direct? de la consumatorii c?rora li se adreseaz?. ?n mod semnificativ, raportul recunoa?te faptul c? agricultorii care se angajeaz? ?n viitoarele modele de produc?ie care maximizeaz? produc?ia de alimente vor trebui s? se extind?, s? devin? mai eficien?i ?i s? interac?ioneze mai regulat cu institu?iile financiare corporative.??n realitate... se poate?Studiul JRC a confirmat c? datoriile existente ?mpiedic? un num?r semnificativ de fermieri din ?ntreaga UE s? priveasc? spre viitor cu orice grad de ?ncredere. ?n plus, astfel de circumstan?e ?i vor angaja pe ace?ti fermieri s? continue cu practicile de management existente, mai degrab? dec?t s? profite de oportunitatea pe care ar putea s? o prezinte noile modele de afaceri.NOII FERMIERI INTELIGEN?INoile tehnologii digitale din agricultur? ar putea crea locuri de munc? mai atractive pentru tineri la sat, prevenind ?ntr-o oarecare m?sur? migra?ia acestora spre ora?e, cu at?t mai mult cu c?t fermierii vor trebui s? aib? tot mai multe cuno?tin?e ?i abilit??i ce combin? agronomia cu biologia ?i tehnologia informa?iei. ONU estimeaz? c? ?n 2050 doar o treime din popula?ia planetei va mai locui la sat. Click AICI ?i vezi ?n ce m?sur? agricultura digital? ar putea preveni depopularea ?i ?mb?tr?nirea zonei rurale! ?un articol de LIVIU GORDEAINDUSTRIE ALIMENTARAInvesti?ii profitabile ?n vin De Food Biz La feb. 8, 2021 Victor Bostan, CEO Purcari Wineries, spunea ?ntr-o discu?ie cu Business Magazin c? investi?iile ?n vin pot fi rentabile, chiar dac? la prima vedere nu pare a?a. El a dat exemplu vinul Negru de Purcari 2015, care cu 6 luni ?n urm? valora 400 de lei moldovene?ti, aproximativ 93 de lei, iar acum pre?ul a ajuns la 1800 lei moldovene?ti, adic? 416 lei.?De-a lungul timpului, economia mondial? a cunoscut multe urcu?uri ?i cobor??uri, perioade ?n care unele industrii ap?reau, iar altele disp?reau. Vinul ?ns? niciodat? nu ?i-a pierdut valoarea ?n timp, cu secolele. ?i dac? ?n unele domenii exist? alternative ? s? zicem c? po?i schimba o ma?in? pe petrol pe una electric?, atunci pentru vin e greu, dac? nu chiar imposibil s? g?se?ti o alternativ?. Vinul nu prea poate fi ?nlocuit cu altceva. Vinul nu e o pasiune trec?toare. Odat? ce ??i intr? ?n via??, devine o parte din tine: te maturizeaz?, te rafineaz? ?i te introduce ?n lumea frumosului”, descrie Victor Bostan, CEO-ul Purcari Wineries, o astfel de investi?ie.?Eu cred c? aici sunt dou? momente importante de luat ?n considerare: primul ? dac? privim vinul ca pe un business ?i investi?ie ?ntr-o afacere listat? la burs?, ?i al doilea ? dac? privim vinul ca pe un produs de consum. Dac? analiz?m din perspectiva ac?iunilor la burs?, companiile vinicole? reprezint? o posibilitate bun? de diversificare a portofoliului de investi?ii, al?turi de companiile? clasice din domeniul utilit??i, petrol ?i gaze. Dac? privim ?ns? vinul ca pe o investi?ie ?n produs, pot spune c? acesta are un caracter ?i o valoare aparte pentru c? ele sunt ca o oper? de art?. De exemplu, dac? a?i alege un vin select, cum e vinul Negru de Purcari Vintage 2015, fi?i siguri c? nu ve?i avea de pierdut. Valoarea lui cre?te anual constant de 2-3 ori”, explic? Victor Bostan. Continuarea articolului pe ZF.ro Editat de Cristian Florin PopescuPeste 40.000 ha de teren necultivat ?nregistrat la APIA HYPERLINK "" \o "Caut? ?n articolele acestui autor"De Viorela Pitulice La feb. 6, 2021 Suprafe?ele necultivate ?nregistrate la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) s-au ridicat la ?40.840 ha ?n Campania 2019, ?n sc?dere fa?? de anul anterior, c?nd era atins un nivel 43.955 ha, potrivit infoma?iilor furnizate FoodBiz.Oficialii agen?iei ne-au comunicat ?i o serie de informa?ii utile, inclusiv condi?iile pe care trebuie le ?ndeplineasc? fermierii care declar? teren necultivat (p?rloag?) ?n cererea unic? de plat? de care ace?tia trebuie s? ?in? seam? dac? nu vor s? fie penaliza?i. ? Conform articolului 2 din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 3/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, p?rloag? ?nseamn? teren arabil necultivat pe durata unui an, ?ntre?inut ?n bune condi?ii agricole ?i de mediu, pe care se efectueaz? activitatea minim? a?a cum este definit? la alin. (2) lit. c). Perioada ?n care terenul este l?sat ?n p?rloag? este de minimum 6 luni ?ntr-un an calendaristic ?i acoper? lunile aprilie – septembrie;Activit??ile minime care trebuie efectuate ?n acest caz sunt ?ndep?rtarea vegeta?iei prin lucr?ri de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel pu?in o dat? pe an pe terenul arabil.Condi?iile pe care trebuie le ?ndeplineasc? fermierii care declar? teren necultivat (p?rloag?) ?n cererea unic? de plat? sunt condi?iile generale de acordare a pl??ilor directe prev?zute la art. 8 din OUG? nr. 3/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Terenul necultivat declarat pe acela?i amplasament? mai mult? de 1 an? nu este eligibil la plat?, iar fermierii care se afl? ?n aceast? situa?ie trebuie s? declare parcelele cu teren necultivat ?i au posibilitatea de a nu solicita plata pentru aceast? suprafa?? pentru a nu fi sanc?iona?i.?n cererea unic? de plat? fermierii vor trebui s? declare parcelele cu teren necultivat select?nd codurile de cultur? 970 – teren necultivat sau 972 – teren sub sere ?i solarii necultivat.Lista codurilor de culturi se reg?se?te ?n Anexa 2 din Ordinul MADR nr. 52/2020 de aprobare a formularului de cerere unic? de plat? ?i este disponibil? ?n aplica?ia IPA Online pus? la dispozi?ia fermierilor de c?tre APIA.Nu sunt eligibile la plat? suprafe?ele de p?rloag? declarate/determinate pe acela?i amplasament mai mult de 1 an, cu excep?ia suprafe?elor arabile men?inute necultivate pe o perioad? mai mare dec?t 1 an pentru respectarea angajamentelor din cadrul m?surii prev?zute la articolul 33 alineatul (2), litera a) din ordonan??, dac? este respectat? activitatea agricol? definit? la art. 2 alin (2) din ordonan??;”In anul 2021 daca fermierul declar? o parcel? de teren necultivat (cod 970 ?i/sau 972) ?i dac? aceea?i suprafa?? a fost declarat? ?i ?n anul 2020 cu cod 970 ?i/sau 972, ?n aplica?ia IPA-Online, fermierii primesc mesaj de aten?ionare.Fermierii care declar? aceste suprafe?e ?n cererea unic? de plat?, trebuie s? aib? ?n vedere faptul c? solicitarea pl??ii pe aceste suprafe?e poate determina sanc?iuni conform prevederilor art. 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te Sistemul Integrat de Administrare ?i Control.Referitor la plat?, treuie men?ionat c? terenul necultivat se calific? la plat? ?n cadrul Schemei de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS), ?ntruc?t legisla?ia ?n vigoare nu condi?ioneaz? aceast? plat? de cultivarea terenului.Schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS) presupune acordarea unei pl??i unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplat? total de? produc?ie, iar cuantumul pl??ii unice pe suprafa?? se stabile?te anual prin hot?r?re a Guvernului (ex. H.G. 819/2020 – schema de plat? unic? pe suprafa??: 98.7381 euro/ha).De asemenea, ?n cazul ?n care fermierii solicit? plat? ?n cadrul schemelor de sprijin cuplat ?i plata pentru practicile agricole benefice pentru clim? ?i mediu trebuie s? respecte condi?iile specifice acestor scheme de plat?, prev?zute ?n Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Suprafe?ele de teren necultivat nu sunt eligibile pentru plata redistributiv?, ?nverzire, t?n?r fermier sau Ajutor Na?ional Tranzitoriu.Business MAGAZIN. Unde s? ??i investe?ti banii? Victor Bostan, Purcari Wineries: Vinul Negru de Purcari 2015, cu 6 luni ?n urm? valora 93 de lei, iar acum pre?ul s?u a ajuns la 416 lei. Deci, investi?ia ?n vin poate fi rentabil? 06.02.2021, Victor Bostan, CEO Purcari Wineries, spunea ?ntr-o discu?ie cu Business Magazin c? investi?iile ?n vin pot fi rentabile, chiar dac? la prima vedere nu pare a?a. El a dat exemplu vinul Negru de Purcari 2015, care cu 6 luni ?n urm? valora 400 de lei moldovene?ti, aproximativ 93 de lei, iar acum pre?ul a ajuns la 1800 lei moldovene?ti, adic? 416 lei.?De-a lungul timpului, economia mondial? a cunoscut multe urcu?uri ?i cobor??uri, perioade ?n care unele industrii ap?reau, iar altele disp?reau. Vinul ?ns? niciodat? nu ?i-a pierdut valoarea ?n timp, cu secolele. ?i dac? ?n unele domenii exist? alternative ? s? zicem c? po?i schimba o ma?in? pe petrol pe una electric?, atunci pentru vin e greu, dac? nu chiar imposibil s? g?se?ti o alternativ?. Vinul nu prea poate fi ?nlocuit cu altceva. Vinul nu e o pasiune trec?toare. Odat? ce ??i intr? ?n via??, devine o parte din tine: te maturizeaz?, te rafineaz? ?i te introduce ?n lumea frumosului”, descrie Victor Bostan, CEO-ul Purcari Wineries, o astfel de investi?ie.C? tot am pornit pe c?ile b?uturii zeilor ?ntr-o discu?ie anterioar? pentru Business MAGAZIN cu CEO-ul Purcari Wineries, l-am ?ntrebat acum care sunt posibilit??ile de cre?tere financiar? pe seama acesteia.?Eu cred c? aici sunt dou? momente importante de luat ?n considerare: primul ? dac? privim vinul ca pe un business ?i investi?ie ?ntr-o afacere listat? la burs?, ?i al doilea ? dac? privim vinul ca pe un produs de consum. Dac? analiz?m din perspectiva ac?iunilor la burs?, companiile vinicole? reprezint? o posibilitate bun? de diversificare a portofoliului de investi?ii, al?turi de companiile? clasice din domeniul utilit??i, petrol ?i gaze. Dac? privim ?ns? vinul ca pe o investi?ie ?n produs, pot spune c? acesta are un caracter ?i o valoare aparte pentru c? ele sunt ca o oper? de art?. De exemplu, dac? a?i alege un vin select, cum e vinul Negru de Purcari Vintage 2015, fi?i siguri c? nu ve?i avea de pierdut. Valoarea lui cre?te anual constant de 2-3 ori”, explic? Victor Bostan.Oportunitate de investi?ie ?n industria alimentar?, produc?ie sau depozitare: Platforma industrial? Ucea din jude?ul Bra?ov, cu suprafa?? de 7 ha, este preg?tit? pentru v?nzare Publicitate 08.02.2021, Austin Meats, companie ce activeaz? ?n domeniul agribusiness, propune spre valorificare Platforma industrial? Ucea din Jud. Bra?ov, ce include terenuri ?n suprafa?? de 73.605 mp ?i construc?iile aferente.Proprietatea este compus? din patru terenuri intravilane ?i construc?ii reprezent?nd hal? de abatorizare, fabric? de procesare carne, hale de produc?ie, depozite, atelier mecanic, spa?ii administrative ?i fabric? de biogaz.Aflat? la jum?tatea distan?ei dintre ora?ele Sibiu-Bra?ov, proprietatea are acces direct la Drumul European E68 (DN1), conferind acces logistic facil pentru derularea activit??ii de business.Investi?ia ?n platforma industrial? ofer? oportunitatea dezvolt?rii unui proiect cu multiple destina?ii ?n domeniul agribusiness, dar ofer? ?i posibilitatea de reconversie ?ntr-un complex logistic cu spa?ii de depozitare frigorifice sau mixte.Suprafa?a generoas? de teren (73.605 mp) ofer? posibilitatea de extindere, modernizare sau reconfigurare a activit??ii, respectiv a liniilor de business, iar pozi?ionarea ?ntr-o zon? cu tradi?ie ?n cre?terea animalelor, cu numeroase ferme zootehnice, asigur? accesul facil la materia prim?, respectiv aprovizionare.Valoarea activului este dat? de suprafa?a generoas?, de pozi?ionarea sa, precum ?i de posibilitatea elimin?rii de?eurilor organice ?i de recuperare a energiei prin utilizarea sta?iei de biogaz amplasat? ?n incinta platformei.Pentru discu?ii privind imobilul, poten?ialul de dezvoltare ?i detalii despre modul de valorificare, trimite?i mesaj la: ovidiu.braila@citr.ro, mobil: +40 744 548 507. se mai ?nt?mpl? ?n businessul din Rom?nia. Industria proces?rii de carne ar putea da mai multe tranzac?ii: trei afaceri rom?ne?ti sunt ??n pia??“ la v?nzare. Meda Prod 98, Kosarom ?i Agra’s sunt cele trei companii aflate ?n prezent pe pia?? la v?nzare, ?n diferite stadii ale procesului Cristina Ro?ca 08.02.2021, Trei companii antreprenoriale din industria c?rnii testeaz? interesul investitorilor pentru o eventual? tranzac?ie, spun sursele ZF. Este vorba de Meda Prod 98, Kosarom ?i Agra’s.Stadiul discu?iilor sau al tranzac?iilor este diferit, cele mai avansate negocieri fiind la Meda Prod ‘98, adaug? sursele din pia??.Oficialii Meda Prod ‘98, companie fondat? de antreprenoarea Luchi Georgescu, nu au r?spuns p?n? la ?nchiderea edi?iei solicit?rii ZF privind o eventual? tranzac?ie. Neculai Apostol, fondatorul grupului Kosarom cu 1.300 de salaria?i, neag? inten?ia de v?nzare, iar reprezentan?ii Agra’s din Alba nu au dorit s? comenteze pe marginea subiectului.Aceast? pia?? a proces?rii de carne este ?n continuare dominat? de afaceri antreprenoriale, dar ?n ultimii ani nume str?ine precum Smithfield sau Sigma Alimentos ?i-au f?cut loc ?n industrie. Acestea s-au dezvoltat ?n special prin tranzac?ii.De altfel, sursele ZF explic? faptul c? ?n acest domeniu cump?r?torul este de cele mai multe ori un investitor strategic, nu un fond de investi?ii. Acesta din urm? are inten?ia de a-?i maximiza banii, deci investe?te pentru un orizont de timp mai scurt ca o companie deja activ? ?n domeniu care are planuri pe termen lung.Spre deosebire de lactate, pe pia?a de carne ?i mezeluri num?rul tranzac?iilor a fost mai mic. Aici sunt mul?i juc?tori rom?ni care au dezvoltat afaceri de zeci sau sute de milioane de lei ?i cu sute de salaria?i. Antreprenorii au construit de la zero, baz?ndu-se mai degrab? pe for?ele proprii dec?t pe preluarea de afaceri concurente.Tocmai de aceea, pia?a este puternic fragmentat?, astfel c? o consolidare ar urma s? se ?nt?mple, spun sursele ZF. Acestea adaug? c? juc?torii buni din domeniu pot ob?ine la evaluare un multiplu de 8-10 ori EBITDA.Interesul pentru afacerile din industria alimentar? poate fi justificat nu doar prin c??tigarea de cot? de pia??, ci ?i prin faptul c? acest sector ?i-a ar?tat ?nc? o dat? rolul crucial ?n pandemie, c?nd produc?ia local? a devenit mai important? ca oric?paniile despre care ZF a aflat c? sunt ?n pia??, respectiv Meda Prod 98, Kosarom ?i Agra’s, sunt juc?tori de talie mare sau medie. ?n ceea ce prive?te Meda Prod 98, acesta este unul dintre cei mai mari produc?tori din domeniu, cu o cifr? de afaceri de 196 milioane de lei ?n 2019, ?n cre?tere cu 22% comparativ cu anul precedent, ?i un profit de 23 mil. lei, plus 16% fa?? de 2018, potrivit datelor publice. Datele pentru 2020 nu sunt publice. ?in?nd cont de datele financiare din perioada pre-pandemie, compania ar putea fi v?ndut? pentru c?teva zeci de milioane de euro.ZF Agropower 2021. C?lin Musc?, proprietar Pork Prod: Avem nevoie de tehnicieni, de tractori?ti, de m?celari, avem nevoie de personal calificat , Florentina Ni?u 08.02.2021, C?lin Musc?, proprietarul companiei Pork Prod din jude?ul Arad, care cre?te anual 85.000 de porci ?n trei ferme, sus?ine c? ?n industria agroalimentar? este deficit de for?? de munc? calificat? ?i este nevoie de investi?ii ?n specializarea personalului, f?cute at?t de c?tre angajatori, c?t ?i de c?tre reprezentan?ii statului. ?Avem nevoie de investi?ii ?n a ?nv??a oamenii s? munceasc?, ?n ?colarizare. Avem nevoie de tehnicieni, avem nevoie de tractori?ti, avem nevoie de m?celari, avem nevoie de personal calificat. (...) Statul ?ncurajeaz? mediocritatea sau nemunca. Sunt sceptic vizavi de ceea ce ?nseamn? ajutorul statului ?n privin?a dezvolt?rii industriei agroalimentare“, a spus C?lin Musc? ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania.Pandemia de COVID-19 a scos la iveal? faptul c? mai mul?i rom?ni lucreaz? ?n abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este ?ntre 1.000 ?i 2.000 de euro. C?lin Musc? spunea anterior c? ?n compania sa un m?celar c??tig? ?ntre 3.500 ?i 4.000 de lei (p?n? ?n 850 de euro) la un program de 8 pania Pork Prod a ?nregistrat ?n 2019 o cifr? de afaceri de 21 de milioane de lei la nivelul anului precedent, potrivit datelor publice.ZF Agropower 2021. Alexandru M?tie?, ac?ionar Agritehnica Mara: Este necesar? integrarea, iar avantajul nostru, al produc?torilor de paste, este c? putem automatiza aproape complet procesul de produc?ie. ?n prezent, ?n Rom?nia sunt 115 companii care au CAEN de fabricare a macaroanelor, t?i?eilor, cu?cu?ului ?i a altor produse f?inoase 08.02.2021, Florentina Ni?u M?tie?, ac?ionar al Agritehnica Mara, un business ?n domeniul mor?ritului pornit ?n 1993 ?i aflat la a doua genera?ie, care produce f?in? ?i paste sub brandul Morile M?tie?, consider? c? integrarea este necesar? ?n agrobusiness, iar avantajul produc?torilor de paste este c? pot automatiza aproape complet procesul de produc?ie.?Este necesar? integrarea, iar avantajul nostru, al produc?torilor de paste, este c? putem automatiza aproape complet procesul de produc?ie. Faptul c? avem un business integrat ne ajut? s? producem materia prim? necesar? mai ieftin. ?n plus, angaja?ii no?tri produc ?n mod repetitiv, iar calitatea produselor cre?te“, a spus Alexandru M?tie? ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania.?n prezent, ?n Rom?nia sunt 115 companii care au CAEN de fabricare a macaroanelor, t?i?eilor, cu?cu?ului ?i a altor produse f?inoase, conform datelor Confidas.ro, platform? de analiz? financiar? a companiilor.Lan?ul integrat al brandului Morile M?tie? cuprinde at?t partea de agricultur?, c?t ?i cea de procesare, av?nd o moar? de porumb, unde produc f?in?, ?i o fabric? de paste f?inoase. La ?nceputul pandemiei de COVID-19 ?n Rom?nia, ?n martie 2020, pastele s-au situat pe a patra pozi?ie ?n topul celor mai v?ndute alimente, dup? f?in?, m?lai ?i orez, av?nd o cre?tere de 300%, conform statisticilor na?ionale.?Din punctul meu de vedere, exist? posibilitatea ca produc?torii rom?ni s? acopere necesarul de paste f?inoase pentru ?ntreaga popula?ie, pentru c? ?n timpul pandemiei, ?n momentul ?n care am fost mobiliza?i s? furniz?m cantit??i substan?iale de produse, am reu?it s? facem fa??. ?nainte de acest moment de r?scruce, pentru fabrica noastr?, capacitatea de produc?ie nu era acoperit?“, a men?ionat Alexandru M?tie?.?n 2019, v?nz?rile de paste f?inoase ?n Rom?nia au ajuns la o valoare de 305,5 milioane de lei, ?n cre?tere cu 6% fa?? de anul precedent, c?nd au fost de 288,3 milioane de lei, arat? datele oferite de compania de cercetare de pia?? Euromonitor. ?Cre?terea cererii de anul trecut pentru paste ?i ?n special pentru cele rom?ne?ti se datoreaz? faptului c? marfa din str?in?tate nu a reu?it s? mai intre ?n Rom?nia at?t de u?or, iar reprezentan?ii supermarketurilor s-au g?ndit la alternativ?, aceea a produselor rom?ne?ti, sus?ine reprezentantul companiei Agritehnica Mara. ??i-au dat seama c? exist?m ?i noi ?i putem face fa?? solicit?rilor lor. Ulterior, c?nd lucrurile au revenit la normal, noi nu am mai fost at?t de dori?i de reprezentan?ii supermarketurilor.“Antreprenorul crede c? ?n Rom?nia se pot face produse la standarde ridicate, ?ns?, ?n acela?i timp crede c? este foarte important ca rom?nii s? fie educa?i s? consume produsele rom?ne?ti ?i s? fie con?tien?i c? produsele sunt s?n?toase. ?Noi ?nv???m ?i brading, ?nv???m ?i marketing, ?nv???m orice, chiar dac? nu este acesta domeniul nostru de activitate.“Alexandru M?tie? a mai spus c? desfacerea este o problem? pentru produc?torii rom?ni, astfel c? vede necesitatea ?i utilitatea unui lan? de supermarketuri rom?nesc cu produse rom?ne?ti.?Precum un anumit lan? de supermarketuri din afar? a reu?it s? fac? export pentru produsele fabricilor d?n?ilor ?n Rom?nia, a?a putem s? facem ?i noi. Propun ca produc?torii rom?ni s? constituie o cooperativ? sau o asocia?ie, s? prelu?m un sistem de management a?a cum au retailerii, iar ce putem s? producem ?n ?ara noastr? s? fie prezent ?n supermarketul nostru, rom?nesc. ?mi doresc un lan? de supermarketuri ini?iat de rom?ni ?i pentru rom?ni“, a precizat pania Agritehnica Mara a avut o cifr? de afaceri de 2,6 milioane de lei ?n 2019, similar? cu cea din anul precedent, iar profitul a fost de 275.000 de lei, arat? datele publice.Afaceri de la zero. Gabriel B?l?ceanu fabric? paie de h?rtie sub brandul Harpai, pe care vrea s?-l duc? la peste 70.000 euro afaceri ?n 2021. Capacitatea de produc?ie a fabricii Harpai este de 2 milioane de paie de h?rtie pe lun?, 08.02.2021, Georgiana Mihalache ?Principalii clien?i sunt cei din domeniul HoReCa, iar investi?ia ini?ial? a fost de circa 90.000 euro, din surse proprii ?i Start-up Nation. Tranzi?ia de la produse din plastic c?tre cele biodegradabile ?i grija pentru mediul ?nconjur?tor l-au determinat pe Gabriel B?l?ceanu, un t?n?r antreprenor, s? pun? pe picioare o fabric? ?n care produce paie de h?rtie sub brandul Harpai. De la primele utilaje, p?n? la deschiderea sediului ?i materia prim?, fondatorul a investit ?n total 92.000 de euro, bani din fonduri proprii, de la prieteni ?i din programul Start-up Nation.?Suntem la ?nceput, decizia de business a ?nceput din adolescen??. Businessul a ?nceput ?n 2019, a plecat de la o idee cu un prieten, ne g?ndeam la noile trenduri ?i ce se poate ?nt?mpla ?n viitor. Am descoperit o ni?? pe partea de reciclare ?i plastic. Am decis s? fac un business pe paie de b?ut din h?rtie. Am f?cut cerere de ofert? din China pentru utilaje ?i de acolo a plecat totul“, a povestit Gabriel B?l?ceanu.?nainte de Harpai, antreprenorul nu a mai avut alte afaceri, dar a cochetat cu lumea businessului, fie ocup?ndu-se de proiecte, fie implic?ndu-se ?n afacerile familiei.Paiele de b?ut sunt formate din trei straturi de h?rtie, iar zilnic pot ie?i dintr-un singur schimb de produc?ie circa 80.000 de paie, aceasta fiind capacitatea maxim?. Pe m?sur? ce comenzile vor cre?te, fondatorul Harpai spune c? poate angaja mai mul?i oameni pentru a se ocupa de fabricarea paielor. ?Harpai?se situeaz? ?ntr-o zon? montan?, ?n mediul rural, la o distan?? de 110 km de Bucure?ti, mai exact ?n comuna Cera?u, jude?ul Prahova. Ne-am dorit s? dezvolt?m aceast? idee ?n mediul rural ?i s? oferim locuri de munc? oamenilor din aceast? zon? pentru c? ne pas? de viitorul satului rom?nesc ?i de oameni“, a mai explicat Gabriel B?l?ceanu.Dup? ce a colaborat cu arhitectul Marcel Bor?un pentru a transforma cl?direa ?n care este fabrica ?ntr-un spa?iu modern, ?n 2019 a ?nceput ?i produc?ia paielor. ?n fabric? lucreaz? dou? persoane la produc?ie, iar Gabriel B?l?ceanu ?i so?ia sa se ocup? de partea de business. P?n? acum, produsele Harpai au ajuns ?n Bucure?ti, Ia?i, Cluj, Sibiu, Sighetu Marma?iei, domeniul HoReCa fiind cel ?intit de antreprenor.Principala provocare din business vine din faptul c? trecerea spre ambalaje prietenoase cu mediul se face lent, iar oamenii au nevoie s? se adapteze la noile trenduri.?E un business nou, lumea nu vrea s? treac? la paiele de h?rtie pentru c? sunt mai scumpe dec?t cele din plastic, diferen?a poate fi de zece ori mai mare. Noi suntem lega?i de HoReCa ?i acum a fost ?nchis? sau a func?ionat la o capacitate mic?. Pe viitor vrem s? export?m ?n Europa“, a mai spus fondatorul Harpai.Iar anul 2020 a venit cu ?i mai mult? presiune, ?n contextul ?n care pandemia a ?inut ?nchise afacerile din domeniul restaurantelor sau cafenelelor. Totu?i, anul trecut s-au v?zut ?i primele rezultate ale investi?iei pentru Harpai, dup? ce au ajuns ?i utilajele ?i a ?nceput efectiv procesul de produc?ie.?V?d un trend cresc?tor pe partea de ambalaje ecologice, sustenabile. E vorba ?i de tranzi?ie de la plastic la produse biodegradabile. Sunt ?ncrez?tor, apar mai multe proiecte care ?ncearc? s? fac? o con?tientizare despre ceea ce ?nseamn? aceste produse sustenabile. ?n Rom?nia plasticul se g?se?te peste tot, oamenii se pl?ng c? nu se recicleaz? selectiv“, a mai spus antreprenorul.Estim?rile fondatorului Harpai pentru 2021 urm?resc o cifr? de afaceri de peste 70.000 de euro, fiind primul an complet de activitate ?i ?ntr-un context sanitar mai bun, pe m?sur? ce campania de vaccinare ?nainteaz?. Dac? ar trebui s? porneasc? de la zero, Gabriel B?l?ceanu ar investi tot ?n brandul Harpai ?i crede c? antreprenorii locali trebuie sus?inu?i.?Via?a de antreprenor este antrenant?, ?n fiecare zi este ceva de f?cut, tot timpul ai noi obstacole, trebuie s? le dep??e?ti, s? g?se?ti rezolv?ri, dar nu ne ?mpotmolim ?n lucruri m?runte, mergem mai departe. A? lua-o de la cap?t, tot cu aceea?i idee de business pentru c? e un produs de viitor ?i cred c? e sustenabil. Ar trebui s? ?ncepem s? producem lucruri ?i ?n Rom?nia, nu doar s? import?m“, a mai spus Gabriel B?l?ceanu. Save the date – evenimentele RO.aliment ?n 2021 | 15% discount pentru early booking din luna ianuarie –By RO.aliment, January 20, 202124-25 MARTIE 2021: Maratonul de Nutri?ie, Nutrien?i, S?n?tate ?i Imunitate | edi?ia 3 | ONLINE | vezi program 2020, aiciEveniment care are ca scop transferul de cuno?tin?e ?i facilitarea dialogului dintre produc?torii de alimente ?i suplimente ?i medici, nutri?ioni?ti, dieteticieni, cercet?tori ?i consumatoriPrezent?rile vor fi sus?inute de medici, medici nutri?ioni?ti, oameni de ?tiin??, profesioni?ti din domeniul s?n?t??ii, industriei alimentare ?i a suplimentelor alimentareDoar 4 prezent?ri comerciale ?n toat? conferin?a!Estim?m 250 de participan?iPENTRU COMPANII: C??i participan?i estim?m c? vom avea? Ce alte metode de promovare v? oferim? Stabili?i o ?nt?lnire online cu reprezentan?ii no?tri pentru a afla aceste r?spunsuriPENTRU ANGAJA?I: Programul evenimentului de anul acesta v? poate ajuta s? lua?i decizia de a v? ?nscrie anul viitor, pentru c? p?str?m aceea?i structur?, doar c? vom avea subiecte proaspeteREZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE17-21 MAI 2021: Ingredients Show vine mai aproape de nevoile tale ?i devine RO.aliment Show | ONLINE, 5 zile | editia 5, vezi program?2020, aiciParticipan?ii sunt produc?tori din industria c?rnii, a laptelui, din panifica?ie, dulciuri, ?nghe?at?, produse alternative ?i suplimente, furnizori de materii prime ?i ingrediente pentru aceste ramuri, dar ?i furnizori de produse ?i servicii din domenii conexePLATFORM? ideal? pentru diseminarea informa?iilor despre materii prime alternative, ingrediente func?ionale, ambalare, procesare, siguran?a alimentelor, alimente noi ?i produse finite inovatoare, formulare ?i reformulare, tehnologii, igien?, produse organice c?t ?i a felului ?n care acestea pot influen?a industria alimentar? ?i a suplimentelor alimentare.5 zile, fiecare zi dedicata unui sector de activitate: produse din carne, produse din lapte, panifica?ie-dulciuri, suplimente alimentare, consumatoriFiecare zi va acoperi nout??i pentru ?ntreg lan?ul de produc?ie, de la ingrediente, materii prime, procesare, tehnologii, pana la calitate, igiena, consultanta, certificariSpecial: peste 50% din vorbitori vor fi invitati externiEstim?m 500 de participan?i REZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE22-23 SEPTEMBRIE 2021: PIA 2021 – Poluarea ?n industria alimentar? – online | edi?ia 2? – vezi program editia 2020 aiciPIA este cel mai cuprinz?tor eveniment de mediu organizat pentru industria alimentar? ?i a b?uturilor din Romania.?Acest eveniment prezint? cele mai recente tendin?e ?i inova?ii care influen?eaz? reutilizarea apei, provoc?ri ale lan?ului de aprovizionare, calitatea aerului ?i multe altele.Ar trebui s? participa?i dac? sunte?i procesator de carne, procesator de lapte, fabric? de bere sau distilerie, produc?tor de alimente pentru animale de companie, magazin alimentar sau sunte?i implicat ?n alimenta?ie, agricultur?, prelucrarea alimentelor ?i a b?uturilor, transport, distribu?ie, preg?tire, gestionarea lan?ului de aprovizionare, solu?ii de sustenabilitate ?i ape uzateEstim?m 200 de participan?iREZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE2-3 NOIEMBRIE 2021: WEBINARUL INFORMATIV ESE – Etichetare. Siguran??. Etic? – Bucure?ti, noiembrie 2021 | edi?ia 6 | 2 zile (industria alimentar?, suplimente alimentare) – program editia 2020, aiciEveniment unic ?n Rom?nia ?n cadrul c?ruia sunt prezentate noutati legislative despre etichetare, siguran?? ?i etic? ?n industria alimentar? ?i a suplimentelor alimentareParticipan?ii pot trimite ?ntreb?ri la care speciali?tii vor r?spunde ?n cadrul sesiunii special dedicate ?ntreb?rilor ?i r?spunsurilorvorbitorii sunt specialisti din Romania, dar si externiEstim?m 200 de participan?iREZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE1 MARTIE-30 SEPTEMBRIE 2021 – perioad? de ?nscrieri Concursul ?Ora de bun gust” – premiile “Gustul Ales” 2021, a 6-a edi?ie | 30 septembrie-30 octombrie – JURIZAREA | 25 noiembrie – anun?area c??tig?torilorVEZI C??TIG?TORII GUSTUL ALES 2020Produsele care pot dovedi ca sunt fabricate ?n Rom?nia vor fi jurizate de un juriu de specialitate lu?nd ?n calcul mai multe criterii: gust, miros, caracteristica specific? fiec?rei grupe (textur?, limpiditate, palatabilitate etc), aspect, dar ?i con?inutul fi?ei tehnice a produsuluiBulina galben? inserat? pe ambalaj v? va ajuta s? v? diferen?ia?i de sute de produse similareAd?ug?nd acest premiu pe ambalajul produsului dumneavoastr?, ve?i reu?i s? atrage?i mai u?or aten?ia clien?ilor, impun?ndu-v? pe rafturile supermarketurilorREZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE?Mul?umim partenerilor ?i colaboratorilor care ne-au acordat ?ncredere in 2020 ?i ?i astept?m al?turi de noi ?i ?n 2021!?Cere acum oferta personalizat? pentru evenimentele RO.aliment din 2021 ?i po?i beneficia de reducere de 15% pentru contractele ?ncheiate p?n? pe 30 ianuarie 2021!!!Scrie pe office@roaliment.ro sau sun? la numerele:0744 162 991 – Claudia Bocean, 0777 677 218 – Teodora Nu??, 0727 001 904 – Elena DumitruLeszek Wacirz, Country Manager Nestlé Rom?nia: Dac? vorbim despre oportunit??i de dezvoltare, Rom?nia are un viitor frumos 08 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu La aniversarea de 25 de ani de prezen?? pe pia?a local?, Leszek Wacirz, Country Manager Nestlé?Rom?nia, afirm? optimist c? situa?ia se va ?mbun?t??i ?n a doua jum?tate a anului, iar pe termen mediu retailul local va evolua frumos, ?n contextul ?n care trebuie s? ajung? la nivelul ??rilor dezvoltate din UE.?Atipic ar putea fi cuv?ntul care descrie anul 2020 pentru industria FMCG. Cum a ar?tat 2020 pentru Nestlé Rom?nia?2020 a venit cu nenum?rate provoc?ri pe m?sur? ce am trecut prin diverse etape ale pandemiei. La ?nceput nu ?tiam ce e coronavirusul, nu ?tiam ce s? credem ?i cum s? ac?ion?m. ?n martie a fost acel val de shopping de panic?, iar acest fenomen a adus cu sine provoc?ri majore pentru tot lan?ul valoric din sectorul alimentar, at?t pentru noi ca furnizor, dar ?i pentru retaileri. ?ns? industria a performat bine. Responsabilitatea noastr?, at?t fa?? de consumatori, c?t ?i fa?? de retaileri, a fost s? livr?m produse. Au existat multe momente impredictibile, a fost dificil s? asigur?m trecerea produselor peste grani?e.A?a cum vedem acum lucrurile, aceast? situa?ie va dura cel pu?in p?n? ?n Q1 sau Q2 2021, deci trebuie s? ne preg?tim s? oper?m a?a p?n? la finalul celui de-al doilea trimestru. Sunt semne de optimism ?i cred c? este esen?ial s? vezi partea pozitiv? a lucrurilor ?n ciuda provoc?rilor. Dar este o provocare global? pentru tot ceea ce ?nseamn? out-of-home business. Interac?iunea fizic? ?n magazine este limitat?, interac?iunea dintre noi to?i este limitat?. Este o economie cu contacte ?i interac?iuni limitate.Din perspectiva rezultatelor financiare, a fost un an bun 2020?Nestlé?Rom?nia face parte din regiunea EMENA, care a raportat o cre?tere single digit pe primele 9 luni din 2020, p?n? la 15 miliarde de CHF. Rom?nia joac? un rol important ?n aceast? regiune, iar rezultatele locale sunt ?n linie cu acelea ?nregistrate ?n regiune.Frumuse?ea Nestlé?const? ?n diversitate, avem un portofoliu foarte variat. Evolu?ia din 2020 a urmat trendurile din pia??: sunt categorii care s-au dezvoltat, cum ar fi cafeaua, hrana pentru animale sau produsele Nestlé Health. Consumatorii au g?tit mai mult acas?, iar asta s-a v?zut ?n cifrele categoriei de produse culinare. Pe de alt? parte avem categorii de produse care au sc?zut cu double digit, cum sunt cele destinate HoReCa. Per ansamblu, 2020 a fost un an de cre?tere pentru noi.A?i precizat c? 2020 a fost un an de cre?tere. Care au fost categoriile care au raportat cele mai bune performan?e?Cafeaua, deoarece ?n loc s? serveasc? o cafea la teras? sau restaurant clien?ii au b?ut cafea acas?. Iar noi, cu portofoliul nostru, care include Nescafé, Nescafé Dolce Gusto, Nespresso ?i Starbucks, putem oferi consumatorilor posibilitatea de a savura acas? exact aceea?i experien?? ca ?n HoReCa. Cre?terea a fost determinat? ?n principal de Nescafé Dolce Gusto, care a ?nregistrat un avans de 20%. De asemenea, a performat bine ?i Nespresso, chiar dac? s-a confruntat cu provoc?ri mari ?n contextul ?n care multe companii ?i-au ?nchis birourile. Am ?nt?mpinat provoc?ri ?i ?n ceea ce prive?te produsele de impuls. ?n schimb, categoria de hran? pentru animale a avut rezultate bune ?i a crescut mult ?n aceast? perioad?. S-a majorat num?rul oamenilor care au adoptat animale de companie, deoarece un c?ine sau o pisic? schimb? atmosfera ?n cas?.Ce oportunit??i de dezvoltare vede?i ?n acest an ?n categoria de cafea?Cafeaua e o categorie foarte frumoas?. ?n Rom?nia motiva?ia de a bea cafea ?ine de socializare, deci cana de cafea este mai mare. Ce vedem ?n pia?? este c? varietatea sortimentelor este suficient de mare pentru a acoperi toate cererile consumatorilor, care sunt foarte diferite. Dac? m? refer la portofoliul nostru, pe viitor vom explora mai mult ceea ce am lansat ?n 2020, adic? gama Starbucks, iar focusul va fi pe produsele disponibile ?n retail. Avem capsule compatibile cu aparatele Nespresso ?i Dolce Gusto, avem cafea boabe ?i cafea m?cinat?. Deci consumatorii pot avea propriul lor Starbucks la ei acas?. Dac? ne uit?m la portofoliu, suntem un juc?tor important ?n pia?? si putem oferi consumatorilor o varietate foarte mare de produse. Suntem prezen?i cu Starbucks ?n retailul modern, vom continua lansarea ?n traditional trade. Am lansat brandul acum dou? luni, deci e devreme s? vedem performan?ele sale. Ne dorim s? acoperim toate nevoile consumatorilor, at?t prin gama de produse, c?t ?i prin distribu?ie.HoReCa a avut clar de suferit anul trecut. Cum se ?mpart v?nz?rile ?n retail ?i care sunt canalele care au fost pe trend ascedent?? Din perspectiva noastr? toate canalele de v?nzare au avansat, cu viteze diferite. Am remarcat mai pu?ine vizite la hypermarket, dar mai multe produse puse ?n co? la o vizit?. Clien?ii sunt focusa?i pe family bags ?i multi pack ?i foarte deschi?i la promo?ii. Canalul de proximitate a crescut, pe fondul mobilit??ii limitate. Hypermarketurile livreaz? foarte bine, po?i comanda orice ?i ?n 2 ore se va livra. Noi avem circa 80% din v?nz?ri ?n modern trade, dar per ansamblu am crescut pe toate canalele.Dac? vorbim despre interac?iunea cu echipa, ce fel de lider a?i fost ?i care este cea mai important? lec?ie ?nv??at??Eu sunt o persoan? pozitiv? ?i pentru mine a fost un an ?n care am ?nv??at mult. Ca CEO ?n aceste vremuri trebuie s? ui?i de planurile pe termen lung ?i s? faci planuri pe termen scurt ?i mediu. Trebuie s? fii rezistent ?i agil, s? te adaptezi rapid. E dificil s? faci previziuni de business, deci trebuie s? fii capabil s? ??i adaptezi cu u?urin?? ac?iunile. Prioritatea a fost ?i va r?m?ne siguran?a angaja?ilor, acest lucru nu este negociabil. Eu personal cred c? po?i avea toate ?colile de business din lume, dar nu exist? nicio ?coal? care s? preg?teasc? managerii pentru o pandemie. Pentru Nestlé este prima oar? ?n 150 de ani c?nd trecem prin a?a ceva. Sunt de patru ani ?n Rom?nia, ?n?eleg limba rom?n?, avem 500 de angaja?i, iar echipa este foarte performant?, dornic? s? ofere suportul necesar clien?ilor ?i s? se sprijine unii pe al?ii. Trebuie s? avem grij? unii de al?ii ?n acest moment, a?a c? am adoptat un stil de ”caring leadership”.Ce priorit??i ave?i ?n 2021?Siguran?a ?i s?n?tatea echipei, dar suntem preocupa?i ?i de situa?ia retailerilor, ei sunt partenerii no?tri. O alt? prioritate este cre?terea, avem un portofoliu foarte mare ?i divers ?i vom continua s? investim. ?n plus, anul viitor vom s?rb?tori 25 de ani de prezen?? Nestle ?n Rom?nia, deci va fi un an special pentru noi. Un mediu social cu interac?iune redus? oblig? companiile s? interac?ioneze diferit cu consumatorii.? Primele ?ase luni din acest an nu vor fi diferite, dar cel pu?in vom ?ti cum s? ac?ion?m. Dac? vor fi semne pozitive, legate de vaccin ?i de involu?ia pandemiei, atunci cred c? va fi o explozie de emo?ii pozitive, ceea ce se va reflecta ?n comportamentul consumatorilor, care ??i doresc s? interac?ioneze, s? ias? la restaurant, s? mearg? ?n vacan??. Din punctul de vedere al shopperilor, focusul lor va fi pe a face cump?r?turi ?n mod inteligent. Dar ne lipse?te normalitatea, iar eu cred c? lucrurile vor reveni la normal ?n Q3-Q4.Pentru c? a?i adus ?n discu?ie retailerii, cum vede?i peisajul de retail ?n acest an ? Nu ?tie nimeni exact care dintre canalele de v?nzare vor cre?te ?n acest an. Comer?ul online a accelerat ?n 2020, dar dac? ?n acest an consumatorii vor putea merge liberi ?n magazine ?i vor putea interac?iona, va mai cre?te oare? Sigur, shoppingul online va r?m?ne pe trend ascendent, dar nu ?n ritmul din 2020. Oper?m ?ntr-un mediu de business extrem de dinamic, iar un plan pe 2-3 ani nu func?ioneaz?. Canalele de v?nzare care au crescut ?n 2020, dar nu vor cre?te neap?rat ?i ?n 2021.?n ansamblu, retailul din Rom?nia este foarte avansat, iar viteza de adaptare la schimb?ri e remarcabil?. Comer?ul independent va r?m?ne independent, trebuie doar s? fie mai organizat ?i spun asta baz?ndu-m? pe experien?a din Polonia, deoarece Rom?nia ?i Polonia sunt pie?e foarte similare. Mai ales acum, consumatorii apreciaz? proximitatea. Dac? vorbim despre oportunit??i de dezvoltare, Rom?nia are un viitor frumos, ?n contextul ?n care trebuie s? ajung? din urm? ??ri mai dezvoltate, iar retailul va urma acest trend.Care vor fi ?n 2021 brandurile vedet? din portofoliul Nestlé?Rom?nia ?Starbucks este un brand foarte puternic, dar trebuie s? investim ?n continuare ?n el. ?ns? brandul principal va fi ”Nestlé, 25 de ani ?n Rom?nia”. Sper c? toate categoriile vor performa bine, deoarece, repet, prima jum?tate a anului nu va fi foarte diferit?. Categoria de hran? pentru animale va continua s? creasc?, cea de produse culinare va evolua, deoarece g?tim acas?, iar cea de dulciuri se va dezvolta dac? restric?iile de distan?are nu vor mai exista. Nutri?ia pentru sugari sper c? va avea rezultate bune dup? pandemie, cerealele ?i categoria de mic dejun vor avansa deoarece oamenii vor m?nca acas? at?t timp c?t vor lucra acas?. Sper c? se va redeschide ?i HoReCa, iar atunci categoria out of home se va ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPrimele date pentru schi?a tabloului economic din 2020: Consumul a r?mas ?n teritoriu pozitiv, cresc?nd cu 2,2%. ?n 2009 apetitul rom?nilor pentru cump?r?turi s-a redus cu 10% Cristina Ro?ca 05.02.2021, ? Consumul este al doilea indicator important pentru care exist? date la nivelul ?ntregului an 2020, dup? infla?ie, care a crescut cu 2,06% la nivelul anului trecut ? Programele guvernamentale ?ndreptate c?tre su?inerea veniturilor popula?iei au avut efect ?i consumul a crescut ?n pofida pandemiei.Consumul a crescut cu 2,2% anul trecut, ?inut ?n teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobil? ?i medicamente. La polul opus, v?nz?rile de haine, pantofi ?i carburan?i au sc?zut cu 8-13% ?n 2020 ?n contextul ?n care libertatea de mi?care a fost limitat? mai ales ?n prima parte a anului trecut, iar munca de acas? a devenit deja o norm?. Acest context este de altfel ?i cel care a dus la o explozie a consumului ?n online - pentru toate tipurile de produse, de la alimente la bunuri nealimentare -, datele INS indic?nd un avans de aproape 40%.Consumul este al doilea indicator important pentru care exist? date la nivelul ?ntregului an 2020, dup? infla?ie, care a crescut cu 2,6% la nivelul anului trecut. Infla?ia ?n Rom?nia a crescut p?n? aproape de 8% la ?nceputul crizei trecute, ?n 2008, iar apoi a sc?zut gradual p?n? ?n 2016. Atunci, indicatorul privind pre?urile s-a aflat ?n teritoriu negativ, la minus 1,6%. ?Este evident c? ?n 2020 consumul nu a avut impact asupra infla?iei. Nici anterior nu se ?nt?mpla asta pentru c? de?i au fost ani cu cre?teri chiar mai mari ale consumului, infla?ia r?m?nea ?n anumi?i parametri. Consumul suplimentar s-a realizat din import, el fiind finan?at prin datorie. Iar datoria acumulat? rapid ?n 2020 nu ?i-a facut sim?ite efectele ?nc?“, spune analistul Aurelian Dochia.Cifra de afaceri ?n comer?ul cu am?nuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% ?n 2020, un ritm de peste trei ori mai lent dec?t ?n 2019. Totu?i, acest indicator a r?mas ?n teritoriu pozitiv, ?n pofida pandemiei de Covid-19. Spre compara?ie, ?n 2009, primul an de criz? financiar?, consumul a sc?zut cu peste 10% ?n 2009.?Diferen?a fa?? de 2009 este c? veniturile au crescut anul trecut. ?n 2009, t?ierile de venituri, ?n special reducerea salariilor bugetarilor, au avut impact asupra consumului. Acum, programele guvernamentale ?ndreptate c?tre su?inerea veniturilor au avut efect“, adaug? Dochia.El spune c? o parte din veniturile suplimentare au mers c?tre economisire, nu c?tre consum, altfel ritmul de cre?tere ar fi putut fi chiar mai mare.Consumul a crescut cu 2,2% ?n 2020, la o infla?ie de 2,6%, tras ?n jos de v?nz?rile de carburan?i ?i de mod?. La polul opus, rom?nii au cheltuit pe mobil?, electro-IT ?i ?n general ?n online Cristina Ro?ca 05.02.2021, ? Cifra de afaceri ?n comer?ul cu am?nuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% ?n 2020, un ritm de peste trei ori mai lent dec?t ?n 2019 ? Totu?i, acest indicator a r?mas ?n teritoriu pozitiv, ?n pofida pandemiei de COVID-1 ? Spre compara?ie, ?n 2009, primul an de criz? financiar?, consumul a sc?zut cu peste 10%.Consumul a crescut timid ?n 2020, cu pu?in peste 2%, sus?inut de v?nz?rile de mobil?, electro-IT ?i de comer?ul online, care au avansat accelerat ?ntr-o perioad? ?n care alte sectoare au anun?at sc?deri de p?n? la 13%. Mai exact, nu exist? apetit pentru mod? (minus 13,6%) sau carburan?i (minus 8%), arat? datele de la Institutul Na?ional de Statistic?. V?nz?rile de alimente au avut o cre?tere de cinci procente.Avansul de 2,2% al acestui indicator strategic pentru economie este cel mai lent ritm de dup? 2013, departe fiind de maximele din 2016-2017 c?nd rom?nii aveau apetit pentru cump?r?turi ?i atunci cifra de afaceri ?n comer?ul cu am?nuntul cre?tea cu dou? cifre (peste 10%).Compania rom?neasc? DAAS, care echipeaz? magazinele Kaufland ?i Mega Image, a devenit hub interna?ional ?i monitorizeaz? 300 de unit??i din diferite col?uri de lume Cristina Ro?ca 05.02.2021, Compania DAAS nu de?ine local produc?ie, ci este un furnizor pentru hoteluri, restaurante ?i magazine alimentare, echipamentele fiind importate.? Italienii de la Epta au preluat acum mai bine de doi ani compania DAAS de la antreprenorul Daniel Mocanu.DAAS, unul dintre cei mai importan?i furnizori de echipamente pentru hoteluri, restaurante ?i magazine alimentare, care lucreaz? cu juc?tori precum Kaufland sau Mega Image, ?i-a majorat anul trecut v?nz?rile cu 14%, p?n? la aproape 33 de milioane de euro. Compania, intrat? ?n portofoliul italienilor de la Epta ?n urm? cu mai bine de doi ani, ?i-a bugetat un nou avans al businessului pentru 2021, dar acesta este la jum?tate fa?? de cel din anul marcat de pandemia de COVID-19.DAAS, firm? fondat? de antreprenorul Daniel Mocanu ?n urm? cu aproape trei decenii, ar ajunge astfel la afaceri de 35 mil. euro, dar nu ar egala rezultatele din 2017, cel mai bun an pentru companie. Cu aproape 200 de salaria?i, furnizorul de echipamente s-a apropiat la momentul acela de pragul de 40 mil. euro (183 mil. lei) afaceri. ?n urm?torii ani trendul a fost descendent, p?n? ?n 2020 c?nd businessul a revenit pe plus.Cum se vede ?n cifre dezastrul din turism? Nota de plat? a hotelurilor, restaurantelor ?i agen?iilor de turism este cu 4 mld. euro mai mic? dec?t ?n 2019: Pandemia trimite industria ?n urm? cu zece ani Miruna Diaconu 05.02.2021, ? ZF a analizat datele oficiale de la Registrul Comer?ului pe cele trei sectoare de activitate – hoteluri ?i alte spa?ii de cazare, restaurante, baruri, cafenele ?i agen?ii de turism – industrii cu o cifr? de afaceri cumulat? de 6,3 mld. euro ?n 2019, zguduite de un declin puternic anul trecut.Hotelurile, industria restaurantelor, a barurilor ?i a cafenelelor, sectoare grupate sub umbrela HoReCa, au trecut prin cel mai dificil moment din ultimii ani din cauza efectelor pandemiei ?i a restric?iilor impuse, care continu? s? existe ?i ?n prezent. Sc?derile sunt semnificative, astfel c? ?n 2020, operatorii economici au ?ncasat cu circa 60-70% mai pu?in fa?? de 2019. Nota de plat? a industriei ?n 2020 a fost cu 4 miliarde euro mai mic? fa?? de anul anterior, conform estim?rilor ZF pe baza datelor din pia??.Sc?derile ?nregistrate ?n 2020 trimit industria ?n urm? cu zece ani, perioad? ?n care turismul ?i HoReCa s-au aflat pe un trend ascendent, 2019 fiind unul dintre cei mai buni ani ?n ceea ce prive?te veniturile companiilor.Cine este omul de afaceri cunoscut ?n toat? lumea care a lucrat la sta?ia de pr?jit cartofi a McDonald’s ?i ce a v?zut el acolo HYPERLINK "" \o "Ioana Matei"Ioana Matei 07 februarie 2021 Poate c? ast?zi ?i ?tim din rolul de miliardari, dar cei mai boga?i oameni de pe planet? nu s-au n?scut boga?i. De fapt mul?i dintre ace?ti oameni de afaceri de succes s-ar fi putut afla la un moment dat printre noi din din rolurile de casieri sau v?nz?tori, scrie platforma .?·??????Jeff Bezos, miliardarul ?i fondatorul Amazon, a avut un job de var? la 16 ani la McDonald's, la statia de gatit. Chiar ?i din acest rol, spune el, a avut ce s? ?nve?e. A m?rturisit c? este fascinat de numeroasele servicii de automatizare existente pe atunci la lan?ul de fast-food, cum ar fi modalitatea prin care dup? ce erau pr?ji?i, cartofii erau ridica?i automat din ulei. De asemenea, a aflat care sunt secretele unei rela?ii mai bune cu clien?ii.·??????Richard Branson, fondatorul grupului Virgin, a fondat propria revist? axat? pe cultur?, denumit? Student Magazine, cand era foarte tanar. La prima sa editie, aceasta a avut un tiraj de 50.000 de exemplare ?i a avut v?nz?ri de reclame ?n valoare de 8000 de dolari.?·??????Warren Buffett livra ziare in perioada adolescentei sale ?i, ?n mod paradoxal, acum a ajuns s? vand? intregi publicatii prin Berkshire Hathaway. In ianuarie 2020 a anuntat c? va vinde subsidiara BH media ?i cele 30 de cotidiane ale acesteia ?n schimbul a 140 milioane $.·??????Fostul primar al New York-ului, Michael Bloomberg, a studiat la prestigioasa universitate John Hopkins, dar provine dintr-o familie cu venituri medii. El a muncit din greu pentru educa?ia sa - pentru a pl?ti studiile de la universitate, a lucrat chiar ?i ca angajat al unei parc?ri.·??????Reed Hastings, CEO-ul Netflix, a avut o carier? ?nfloritoare ?nainte s? pun? bazele platformei de streaming. Dup? ce a absolvit liceul insa, a lucrat ca v?nz?tor de aspiratoare de la u?a la u??, ?n perioada unui an de pauz? ?nainte de universitate.C?nd faci cump?r?turile, faci ?i bine. Carrefour Rom?nia lanseaz? primul program de loializare al unui retailer prin care clien?ii pot include fapte bune ?n rutina zilnic?.Publicitate 08.02.2021, Shopping-ul a fost ?ntotdeauna pentru rom?ni mai mult dec?t o necesitate, a fost un act social, un mod de a petrecere timpul liber. Aceast? activitate nu a fost ?ns? privit? a avea ?i o component? de binefacere sau de responsabilitate social?. Nu p?n? acum cel pu?in.Programul Act For Good, lansat de retailerul francez Carrefour, este g?ndit astfel ?nc?t atunci c?nd consumatorii fac cump?r?turi, ei fac simultan ?i fapte bune. ?i nu doar at?t, sunt r?spl?ti?i pentru asta.Prin Act For Good, accesibil prin Carrefour App, clien?ii primesc la fiecare sesiune de cump?r?turi puncte, oferte exclusive sau au ?ansa s? deblocheze vouchere ori experien?e. Ei pot c??tiga, astfel, degust?ri de vinuri, invita?ii la concerte online ?i alte activit??i. ?i, pentru c? mic cu mic se face mare, fiecare punct acumulat se transform? ?i ?ntr-un lan? de ac?iuni sustenabile pentru oameni ?i planet?.“Prin noul program Act For Good, Carrefour transform? cump?r?turile ?ntr-o experien?? unic?, cu impact social. Prin fiecare sesiune de shopping, ?i nu numai, utilizatorii primesc puncte Act For Good, prin care pot face fapte bune, dar pot ?i beneficia de reduceri, vouchere ?i experien?e. Totul integrat ?n aplica?ia Carrefour, un hub unic pe pia?a local? de retail care, de acum ?ncolo, conecteaz? ?ntr-un singur loc cump?r?turile, responsabilitatea social?, sus?inerea comunit??ii ?i experien?ele personale”, men?ioneaz? Narcis Horhoianu, Director de Marketing ?i Membru ?n Comitetul Executiv al Carrefour Rom?nia.Aceasta nu este prima ini?iativ? a Carrefour legat? de sustenabilitate, grija pentru comunitate ?i mediul ?nconjur?tor fiind reflectat? ?i prin Punem Pre? Pe Plastic, un program de economie circular? adresat reducerii cantit??ii de ambalaje din plastic ?i introducerii plasticului ?ntr-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire ?i reciclare. De asemenea, compania a introdus pungile biodegradabile ?i compostabile al?turi de o gam? extins? de produse biodegradabile, realizeaz? programe de colectare selectiv? ?i deruleaz? ini?iative de ?ncurajare a bunelor obiceiuri. Acestor ini?iative li se adaug? contribu?ia de peste un deceniu la Banca de Alimente - Crucea Ro?ie ?i suportul pentru multe alte programe prin care sus?ine comunit??ile vulnerabile ?i reduce risipa alimentar?.Cea mai nou? ini?iativ? a grupului Carrefour, Act For Good, e mai mult dec?t un program de loialitate, este un plan pe termen lung menit s? creeze un climat ?n care "a face bine" devine adev?rata moned? de schimb.?n platforma Act For Good, fiecare ac?iune individual? f?cut? ?n favoarea binelui contribuie la un efort comun pentru binele mai mare al ?ntregii comunit??i. ?Act For Good conecteaz? actul ?n sine de a cump?ra cu efortul individual, responsabil, ?ndreptat ?n favoarea comunit??ii. ?Schimbarea st? ?n fiecare dintre noi ?i ?n modul ?n care ne raport?m la activit??ile zilnice pentru a le da mai mult sens ?n economia unui stil de via?? sustenabil ?i echilibrat.Astfel, o ?edin?? de shopping poate ?nsemna ?i sus?inerea produc?torilor locali prin promo?ii, ?i r?spl?tirea cump?r?turilor pe acest segment. Iar clien?ii pot beneficia de reduceri pentru produsele bio, eco, s?n?toase, ce contribuie la binele celor din jur ?i la protejarea mediului. Nu ?n ultimul r?nd, consumatorii pot s? ??i doneze punctele ob?inute f?c?nd cump?r?turi pentru sus?inerea unei cauze sociale listate ?n aplica?ie.”La Carrefour, pre?uim fiecare ac?iune care contribuie la binele comunit??ii. De exemplu, dac? alegi s? cumperi legume din Carrefour, de la un produc?tor local, aceast? ac?iune va fi r?spl?tit? cu reduceri ?i puncte Act For Good, ce pot fi folosite pentru sus?inerea fermierului care a crescut respectivele legume. Oric?t de mic ??i pare efortul t?u, programul Act for Good din Carrefour App e despre fiecare gest mic care conteaz?, care #SePune al?turi de toate celelalte gesturi mici ?i se socote?te at?t pentru tine, c?t ?i pentru comunitate”, spune Anca Damour, Director CSR ?i Comunicare Extern?, Real Estate & Corporate Affairs ?i Membru ?n Comitetul Executiv al Carrefour Rom?nia.Ea adaug? c?, astfel, ?a face bine” poate s? devin? parte integrant? din vie?ile oamenilor de zi cu zi, la fel cum sunt ?i cump?r?turile zilnice.?Este un pas ?n plus prin care dubl?m demersurile pe care Carrefour le face prin filosofia Act For Food care anim? programe originale precum Deschidem Vinul Rom?nesc, Cre?tem Rom?nia BIO, Filierele Calit??ii sau Punem Pre? Pe Plastic. Prin ele, dar ?i prin multe alte programe strategice, sus?inem comunit??ile, produc?torii ?i ac?ion?m ?n favoarea unei vie?i mai s?n?toase.” ?n plus, Carrefour a sus?inut at?t financiar c?t ?i prin transfer de expertiz?, ?nfiin?area Funda?iei pentru Dezvoltarea Agriculturii, organism independent care ??i propune s? contribuie la o schimbare sistemic? a sectorului legumicol din Rom?nia.Carrefour Rom?nia ofer? clien?ilor s?i un ?ntreg univers de posibilit??i de a face cump?r?turi ?n siguran??: direct ?n cele peste 360 de magazine din ?ar?, unde, cu aplica?ia Carrefour ?i casele de marcat Self Service, sesiunea de shopping devine rapid? ?i u?oar? sau prin serviciile de online shopping cu livrare acas? sau prin Click & Collect: carrefour.ro, platforma BRINGO, disponibil? gratuit ?n Google Play ?i App Store ?i cu o re?ea prezent? ?n 38 de localit??i.?i aplica?ia Carrefour este disponibil? gratuit at?t ?n App Store c?t ?i ?n Google Play. Odat? desc?rcat?, clien?ii ??i creeaz? un cont Act for Good, iar apoi li se genereaz? un cod special direct ?n aplica?ie. La casa de marcat din magazinele Carrefour, acesta este scanat, iar apoi, fiecare 20 de lei cheltui?i (excep?ie f?c?nd b?uturile alcoolice ?i tutun), sunt r?spl?ti?i cu un punct. Totodat?, se pot ob?ine puncte extra la achizi?ia de produse special semnalizate. ?n final, punctele se cumuleaz? exclusiv ?n contul individual prin scanarea codului Act For Good. Nu ?n ultimul r?nd, fiecare zi vine cu reduceri speciale, ?ntre 20% ?i 50%, la gamele ?i produsele selectate zilnic. Punctele pot fi, totodat?, donate c?tre un ONG.?Act For Good este o platform? Carrefour care une?te ?i recompenseaz? consumatorii no?tri loiali ?i activi care pre?uiesc stilul de via?? s?n?tos, tr?it cu respect fa?? de natur? ?i comunitate. Cu Act For Good d?m mai mult? valoare procesului de cump?r?turi de zi cu zi, perpetu?nd comportamente pozitive ?n societate, asociindu-le cu gestul simplu de a cump?ra”, spune Narcis Horhoianu.? Aplica?ia Carrefour devine, ?n acest fel, locul ?n care cumperi u?or, rapid ?i ?n siguran??, ?n timp ce contribui, cu pa?i mici, la rezolvarea unor cauze mari.Lidl deschide un nou magazin ?i creeaz? 25 de locuri de munc? Raluca Nicolae8 Februarie 2021 15:02, Companii Ultima ora Lidl deschide, pe 11 februarie, un nou magazin ?n Bucure?ti, pe Bulebardul Lacul Tei. Odat? cu inaugurarea magazinului, se creeaz? peste 25 de locuri de munc?.Noul magazin Lidl din Bucure?ti dispune de solu?ii ?i tehnologii moderne, care asigur? standarde ?nalte de eficien?? energetic?. Printre acestea se num?r? sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezen??, precum ?i sistem de recuperare a c?ldurii integrate ?n instala?iile de ventila?ie.Magazinul are o suprafa?? de v?nzare de aproximativ 1.000 m?. Orarul de func?ionare va fi de luni p?n? s?mb?t?, ?ntre 07:00 ?i 21:00, iar duminic? ?ntre 08:00 ?i 20:00.Pentru a limita r?sp?ndirea virusului SARS-CoV-2, retailerul recomand? plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor ?i legumelor pe care doresc s? le cumpere ?i p?strarea distan?ei recomandate fa?? de alte persoane.Pentru a-i ajuta pe clien?ii care stau la coad? s? p?streze distan?a recomandat? fa?? de cei din jurul lor, ?i ?n noul magazin din Bucure?ti se g?sesc indicatoare pe podea ?n zona caselor de marcat.C?te magazine au deschis marii retailerii ?n 2020 Angela Alexandru De?i 2020 a fost marcat de pandemia de Covid-19, care a dat peste cap planurile?companiilor, marii retaileri au reu?it s? tureze motoarele ?i s? deschid? peste 350 de magazine alimentare la nivel na?ional.? Tendin?a de expansiune ?n offline s-a observat ?i ?n domenii precum bricolaj, home&deco, discount, electrocasnice, ?ns? retailul alimentar a r?mas frun?as la extindere. ?n total, marii retaileri interna?ionali au deschis??n 2020?356 de magazine, potrivit unui studiu RetailZoom. Ponderea magazinelor deschise ?n primul semestru al anului este asem?n?toare cu cea din al doilea semestru, de?i anumi?i retailerii au accelerat extinderea spre finalul anului.?Profi, re?eaua cu cea mai mare extindere geografic??na?ional?, are peste 1400 de magazine ?n diverse formate,?dispuse ?n mai bine de 634 de localit??i. ?n 2020, an ?n care a aniversat dou??decenii de prezen???pe pia?a?din Rom?nia, Profi a ?ncheiat anul cu 1404 magazine, dintre care 267 au fost loca?ii deschise pe parcursul anului. Dintre acestea, 164 de magazine Profi au fost deschide ?n prima?jum?tate a anului.Un alt retailer care a reu?it s? ??i extind? re?eaua ?n 2020 este Mega Image, parte a Ahold Delhaize Group. Retailerul a deschis?89 de magazine inaugrate la nivel na?ional, at?t ?n ora?e noi, zone urbane puternice, c?t ?i ?n zonele ?n care are deja prezent. ?n prima parte a anului Mega Image a deschis 29 de magazine, dar ?n al doilea semestru al anului retailerul a turat motoarele, ad?ug?nd 70 de loca?ii ?i a ajuns astfel la o re?ea de?854 de magazine ?n ?ar?, dintre care 386 sunt format Mega Image ?i 468 Shop&Go. Compania a?reu?it ?n 2020 s? se extind? ?i ?n ora?e noi,?precum Oradea ?i Sibiu.??nc? de la ?nceputul anului 2020,?retailerul german Lidl, parte a grupului Schwarz, a ?nceput ?ntr-un ritm alert planul de extindere a re?elei de magazine ?i a reamenajat loca?iile care nu corespundeau?standardelor sale privind sustenabilitatea. ?n prima parte a anului, Lidl?a inaugurat 15 magazine, iar din iulie ?i p?n? la finalul anului 18 loca?ii. ?n total, Lidl a ?ncheiat anul 2020 cu 33 de noi magazine,?ajung?nd la 289 de loca?ii.?Retailerul francez Carrefour a deschis 24 de magazine pe plan local??n anul marcat de pandemie, dintre care 15 magazine de tip?convenience, 3 hipermarketuri ?i 6 magazine sub formatul de discount Supeco, adic? de dou??ori mai pu?ine dec?t ?n 2019, c?nd deschidea 42 de magazine noi. Carrefour a accelerat expansiunea ?n a doua parte a anului, c?nd a deschis 18 loca?ii noi, astfel: 2 hipermarketuri, 11 magazine de tip convenience, 5 magazine Supeco.Grupul Carrefour a finalizat anul cu o re?ea de 368 de magazine offline, sub diverse formate, c?rora li se adaug? ?i magazinul online, deja existent. Tot anul trecut, Carrefour a deschis ?i?bonteria Very&So??n Bucure?ti, unde sunt comercializate?parfumuri, produse de make-up, produse de ?ngrijire a casei ?i produse BIO.Penny, conceptul?grupului german REWE,?prezent pe pia?a?local??din 2005, a reu?it ca?anul trecut s? deschid? 20 de magazine sub noul format ?i noua identitate vizual? ?i a atins?targetul stabilit ini?ial. Astfel, 2020 a ?nsemnat pentru Penny Rom?nia un total de 276 de magazine. Dac? la ?nceputul anului pandemia a determinat ca PENNY s? deschid? doar 5 magazine, din iulie retailerul german a deschis 15 magazine noi.?Ultimele deschideri au fost ?n decembrie, c?nd au fost ad?ugate?pe hart??7 noi magazine ?n 6 jude?e din ?ar?. Kaufland Rom?nia?a comunicat pentru 2020 deschiderea a 10 hipermarketuri,?astfel c? a ajuns la 138 de unit??i la nivel na?ional anul trecut. Retailerul a deschis acela?i num?r de unit??i ?n ambele semestre ale anului, iar?ultimele deschideri au fost f?cute ?n luna decembrie 2020, la T?rgovi?te, Roman ?i Sovata.?n 2020, retailerii de bricolaj ?i discounterii s-au extins?Pe l?ng? retailul alimentar care a avut rezultate bune ?n 2020, ?i ni?ele de home&deco ?i segmentul de discount au perfomat bine, prin urmare nu este de mirare c? ?i-au dezvoltat re?eaua. Astfel, nume precum JYSK, Dedeman, Pepco sau KiK au anun?at mai multe inaugur?ri ?n timpul pandemiei.Retailerul scandinav de mobilier ?i produse pentru cas??JYSK?a inaugurat ?n 2020 14 magazine noi ?n Rom?nia, ?n ciuda provoc?rilor din retail, ob?in?nd ?i rezultate bune la cifra de afaceri. Anul a fost, astfel, ?ncheiat cu 95 de magazine.?Brandul autohton de bricolaj ?i amenaj?ri interioare, Dedeman, a terminat 2020 cu 54 de magazine, dintre care 5 au fost deschise ?n acela?i an financiar: ?n Zal?u, Slobozia, Lugoj, Bucure?ti (cartierul Ghencea) ?i C?l?ra?i,?dup? ce cu un an ?n urm??nu se deschisese nicio unitate nou?.Discounterul de mod??Pepco?are peste 300 de magazine ?n Rom?nia ?i a ?ncheiat 2020 cu afaceri crescute cu 4%, av?nd planuri pentru alte?noi loca?ii ?n ?ar??pentru anul acesta. ?n 2020, retailerul a deschis aproximativ 50 de unit??i.Cu 17 noi loca?ii deschise ?n 2020, KiK, care a intrat pe pia?a?rom?neasc? din 2019, a reu?it s? ajung? la o re?ea de 54 de unit??i na?ionale. Dup? un an atipic, discounterul ?i-a propus ca pentru 2021 s? bifeze alte 40 de magazine, acceler?nd ritmul de expansiune mai ales ?n ora?ele mici ?i mijlocii. Urm?toarea loca?ie KiK va?fi deschis? ?n luna martie, ?n Suceava, ?i va?fi al 55-lea magazin al re?elei germane de pe plan local.?i retailerii care activeaz? ?n sectoarele Electro-IT au avut o extindere constant? ?i un buget de investi?ii pe m?sur?. Altex a deschis mai multe?magazine ?n 2020 ?i a dep?sit pragul de 120 de loca?ii.800 de tone de alimente salvate prin programul Zero Risip? al retailerului Auchan 08 Feb 2021 - ?tiri ?i Nout??i, Andra ImbreaZero Risip?, programul Auchan pentru valorificarea alimentelor cu un ciclu de via?? redus ?i reducerea risipei alimentare, a generat rezultate semnificative ?n primele 6 luni de la lansare. ?n acest interval, al?turi de clien?ii s?i, retailerul a salvat peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse ?i a peste 812.000 de mese complete, evit?nd producerea a 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de ser?. Disponibil ?n toate cele 33 de hipermarketuri Auchan, proiectul Zero Risip? este una dintre solu?iile propuse de companie pentru a reduce risipa alimentar?, un fenomen care se manifest? ?n prezent la nivel global. Proiectul presupune identificarea zilnic? a alimentelor cu termen de valabilitate scurt, care sunt ?n perfect? stare de consum conform legisla?iei, ?i reducerea pre?ului acestora cu 30%. Pe aceste produse se aplic? o etichet? galben?, cu noul pre? redus, fiind ulterior expuse ?n zonele speciale din magazine marcate cu simbolul Zero Risip?.?Scopul este acela ca hipermarketurile Auchan s? devin? magazinele ?n care niciun aliment nu este risipit. Aceasta este miza ?i ne baz?m ?n continuare pe responsabilitatea clien?ilor no?tri”, a declarat Corina Dospinoiu, Responsabil CSR Auchan Retail Rom?nia.Auchan Rom?nia are ?n portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, o re?ea de 39 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 30 ?n Sta?iile Petrom, ?i 5 supermarketuri Auchan. Cu peste 280.000 m2 suprafa?a net? de v?nzare, Auchan a avut?o cifr? de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de euro.7Distribution, v?nz?ri ?n cre?tere cu 72% ?n 2020, 08 Feb 2021 | de Progresiv ?n 2020 importatorul ?i distribuitorul 7Distribution a avut o cre?tere de 72% a veniturilor ating?nd cifra de 3,5 milioane de euro.7Distribution este o firm? relativ nou? ce a pornit la drum ?n anul 2017, cu focus pe categoria de healthy snacks & drinks, av?nd ?n portofoliul s?u unele din cele mai bune branduri din ni?a ?n care activeaz?.Cele mai active branduri ?i produse ale acesteia ?n 2020 au fost Nutramino (batoane proteice ?i b?uturi), Olimp Sport Nutrition suplimente nutritive, Optimum Nutrition suplimente nutritive, produsele Powerbar ?i Manuka Health, respectiv miere de Manuka din Noua Zeeland?.Produsele 7Distribution sunt prezente ?n Mega Image, Carrefour, Auchan, InMedio, Tabac Xpress, Hervis, Intersport, Lukoil, re?ele de cluburi de fitness WorldClass, StayFit, 700Fit, clubul Stejarii Country Club etc.Cre?terea de 72% este extrem de mare ?ntruc?t ?n 2020, din cauza limit?rilor generate de pandemia de Covid-19, re?elele de cluburi de fitness au fost mai mult ?nchise dec?t deschise, a?a c? o bun? parte a veniturilor a disp?rut ?i a fost compensat? de dezvoltarea extrem de rapid? din zona de retail modern.?Anul 2020 a fost pentru 7Distribution un an foarte interesant ?n care am testat capacitatea de readaptare rapid?, mai ales ?n timpul primului val Covid-19 c?nd am v?zut c? multe afaceri se ?nchid printre care ?i s?lile de fitness care la noi reprezentau o mare parte din venit. Astfel, cu toate c? nu ?tiam la ce s? ne a?tept?m, am pariat pe cre?terea de interes pe categoria de healthy snacks & drinks ?i am listat produsele ?n mai multe re?ele de retail modern ?i ?ntr-un timp foarte scurt de o lun? ?i jum?tate. Dup? acest pas, am observat c? ?ncep problemele pe transport ?i pe stocuri, a?a c? am crescut stocurile masiv ca s? putem acoperi cererea pe un minim de 5-6 luni, cre?tere care s-a dovedit extrem de benefic? ?nc?t am avut procent de livrare de 98% fa?? de cererea din pia??, ceea ce ?n acest tip de afacere ?i ?n aceste vremuri complexe, a fost ?i este ceva extraordinar. ?n acela?i timp, am ?nceput s? avem ?i canale directe de online, dezvolt?nd puternic ?i zona de e-commerce care are la r?ndul ei o cre?tere de 20% pe lun? ?ncep?nd de acum 6 luni c?nd a fost pornit?. ?n 2021 ne vom concentra pe cre?terea de pe e-commerce, unde vedem oportunit??i extrem de interesante ?i deja confirmate de cre?terile lunare”, a declarat Sabin Piso, CEO 7Distribution.Feliciu Paraschiv, Paco Supermarkets: Anul acesta ducem ?n spate povara lui 2020 01 Feb 2021 | de Alina DragomirDup? un 2020 cu investi?ii de peste 2 milioane de euro ?i intrarea pe un segment nou de v?nzare, 2021 va fi un an de consolidare pentru Paco Supermarkets. Iar mo?tenirea anului care tocmai s-a ?ncheiat este principalul motiv pentru care Feliciu Paraschiv, antreprenorul din spatele re?elei, este prudent ?n ceea ce prive?te investi?iile ?i dezvoltarea. Cu toate acestea, retailerul are mai mul?i a?i ?n m?nec? ce ?i asigur? succesul pe termen lung. Pentru Paco Supermarkets, bilan?ul pe 2020 arat? foarte bine. ?Am ?ncheiat lunile octombrie ?i noiembrie cu un avans de 20% raportat la anul trecut. M? a?tept s? ?ncheiem 2020 cu o cre?tere de 21-22%”, spune Feliciu Paraschiv, Directorul General al re?elei. Performan?a a fost sus?inut? de expansiune, dar ?i de migra?ia cump?r?torilor c?tre segmentul de proximitate de la declan?area pandemiei.?Trebuie s? recunosc c? pentru noi pandemia a avut ?i o parte plin? a paharului ?i trendul de orientare c?tre magazinele de proximitate ne-a ajutat pentru c? ?n ultimii ani cre?terea organic? a fost tot mai greu de ob?inut. Astfel, vorbim despre o cre?tere a frecven?ei de cump?rare, mai ales ?n prima parte a anului c?nd cump?r?torii au ales loca?iile noastre ?n defavoarea magazinelor marilor lan?uri. La ?nceputul pandemiei, avansul de v?nz?ri a fost de 70%, apoi ritmul a ?ncetinit pentru c? oamenii ??i f?cuser? deja foarte multe provizii”, explic? antreprenorul.Chiar dac? la nivel de cifre 2020 arat? bine, asta nu ?nseamn? c? provoc?rile au lipsit, iar aici factorul care a avut cel mai mare impact este pandemia de COVID-19, care ?i-a pus amprenta at?t la nivel de comportament de cump?rare, c?t ?i ?n ceea ce prive?te bugetul de investi?ii ?i nevoia de reg?ndire a businessului.?Marele nostru avantaj la debutul pandemiei a fost rela?ia cu furnizorii ?i faptul c? noi pl?tim la livrare, ceea ce ne-a asigurat stocurile necesare. Adic?, spre deosebire de al?i retaileri unde era disponibil c?te un SKU dintr-o anumit? categorie, la noi clien?ii au g?sit la raft gama ?ntreag? de produse. Iar asta ne-a ajutat ?i ?n fidelizarea clien?ilor pentru c? au ?n?eles c? ??i pot acoperi f?r? probleme co?ul de cump?r?turi ?n magazinele noastre”, precizeaz? Feliciu Paraschiv.?i dac? la capitolul stocuri retailerul nu s-a confruntat cu dificult??i, nu putem spune acela?i lucru ?i despre for?a de munc? ?i costurile de men?inere a siguran?ei. ??n prima parte a anului au fost probleme mari cu personalul, angaja?ilor le era team? de infectare, a?a c? am avut multe demisii sau situa?ii ?n care nu voiau s? mai stea la casele de marcat”, mai spune antreprenorul.Aventura segmentului cash&carryChiar dac? vorbim despre un an cu multe incertitudini, pentru Paco Supermarkets 2020 a fost unul dintre anii cu cele mai mari investi?ii. Per total, bugetul de investi?ii s-a ridicat la peste 2 milioane de euro, o valoare de aproape trei ori mai mare dec?t media investi?iilor anuale. Principalul vinovat? Primul magazin Paco Supermarkets de tip cash&carry.?Este un proiect pe care l-am demarat ?nainte de criz? ?i pe care am vrut s?-l dezvolt cu mul?i ani ?n urm?, ?ns? nu sunt adeptul canibaliz?rii. Proprietarii re?elei Zanfir, principalul nostru competitor din Foc?ani, f?cuser? pasul acesta cu mult ?naintea noastr? ?i atunci nu se justifica s? deschidem ?i noi o unitate. ?ns? dup? ce Mega Image a preluat magazinele Zanfir, acest segment a r?mas descoperit ?i am profitat de oportunitate”, puncteaz? antreprenorul.?n plus, deschiderea magazinului joac? un rol esen?ial ?i ?n ob?inerea unor pre?uri bune de la furnizori. ?Cu c?t reu?im s? avem v?nz?ri mai mari, cu at?t pre?urile ob?inute vor fi mai mici. ?i vreau s? folosim lucrul acesta pentru a sus?ine retailerii independen?i mici, care nu au putere de negociere. Ra?ionamentul a fost foarte simplu: dac? noi dubl?m cantitatea pe care o achizi?ion?m, le putem oferi comercian?ilor produsele la pre?ul de fabric?, la care ad?ug?m doar costurile de logistic?. Retailerii interna?ionali ??i fac tot mai sim?it? prezen?a, iar cota comercian?ilor locali a ajuns sub pragul de 40%. Iar acest lucru m-a motivat s? le oferim sus?inere”, explic? Feliciu Paraschiv.De?i a fost deschis la finalul lunii noiembrie, antreprenorul spune c? se a?teapt? ca magazinul s? intre ?n parametrii seta?i de func?ionare ?n dou?-trei luni. ??n acest moment, valoarea medie a bonului de cump?r?turi este de cinci ori mai mare dec?t media unui supermarket ?i aproximativ 50% dintre clien?i sunt rev?nz?tori. Am ales s? avem un sistem dual de pre?uri pentru c? ne dorim s? atragem ?i persoane fizice”, mai puncteaz? acesta.De altfel, dac? avem ?n vedere faptul c? cele mai apropiate magazine cash&carry opereaz? la Bac?u ?i Buz?u, unitatea are toate premisele pentru a avea rezultate foarte bune.Ce se ?ntrevede la orizont?Chiar dac? este pentru prima dat? ?n utimii ani c?nd retailul independent nu mai pierde teren ?n fa?a juc?torilor interna?ionali, antreprenorul consider? c? pe termen mediu acest trend depinde de cum va evolua criza sanitar?.?Dac? vom r?m?ne ?ntr-un stadiu de semi-lockdown, magazinele de proximitate vor r?m?ne pe o curb? ascendent?. Dac? dispare complet criza, probabil ?ntr-un an ne ?ntoarcem ?n punctul din care am plecat ?i vom continua s? vedem magazine locale care ??i ?nchid u?ile. ?ns? un lucru este cert. Proximitatea nu o s? dispar? indiferent de context”, puncteaz? Feliciu Paraschiv. Desigur, un rol important ?n asigurarea unui loc la masa c??tig?torilor pentru juc?torii locali ?l are puterea de adaptare la nou ?i perseveren?a. ?Pia?a ?i trendurile se schimb? ?ntr-un ritm foarte alert, a?a c? nu putem bate pasul pe loc. Problema este c? foarte mul?i retaileri nu ??i permit experimente. Astfel c?, din punctul meu de vedere, investi?iile trebuie f?cute cu pruden?? maxim?”, atrage aten?ia proprietarul Paco Supermarkets.Iar ?n 2021, pruden?a este mai important? ca oric?nd. ?Cu siguran?? vorbim despre un an greu, ?n care ducem ?n spate povara lui 2020. ?i chiar dac? am ?ncheiat anul cu rezultate bune, trebuie s? ne uit?m cu aten?ie la provoc?rile care vin din exterior. Dac? economia nu se va mi?ca, nu vom progresa, iar asta se traduce ?n amenin?are pentru ?ntreaga pia??”, spune Feliciu Parschiv.Astfel, dac? ini?ial pe lista pentru 2021 se aflau c?teva deschideri de magazine, retailerul spune c? nu se gr?be?te ?i dezvoltarea se va concretiza doar dac? va ap?rea oportunitatea. ?Am primit foarte multe cereri pentru extindere ?n rural, ?ns? prioritatea num?rul 1 o reprezint? urbanul. C?ut?m zone unde nu avem competitori ca s? evit?m riscul de canibalizare ?i locurile acestea sunt din ce ?n ce mai greu de g?sit. De aceea, o solu?ie pentru dezvoltare ?n viitor va fi preluarea altor comercian?i”, explic? antreprenorul.?n ceea ce prive?te rezultatele financiare, pentru anul acesta proprietarul Paco Supermarkets se a?teapt? la o cre?tere de peste 10%.?Nu va fi greu s? ob?inem acest rezultat pentru c? ne va ajuta magazinul cash&carry. Problemele apar c?nd discut?m despre cre?terea organic?. ?ns? vom continua cu remodel?rile, mai avem patru unit??i de modernizat ?i aceasta este una dintre priorit??ile pentru anul acesta. 2021 va fi ?ns? un an de consolidare ?i probabil vom stabili direc?iile de dezvoltare ?i ?n func?ie de cum va evolua criza. Avem un buget de 600.000 de euro, ceea ce ar fi suficient pentru dou? loca?ii noi, ?ns? nu ne gr?bim, mai ales c? pe lista provoc?rilor a ap?rut ?i legea sistemului de garan?ie-returnare care, dac? va r?m?ne ?n forma actual?, necesit? investi?ii considerabile”, concluzioneaz? Feliciu Paraschiv.... citeste si partea a treia ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download