Lectia 15 - CANTO PLOIESTI PRAHOVA,usoara,populara,tehnica ...



CONSTANTIN RIPA- NELIDA NEDELCUTSOLFEGIUPENTRU TO?IMANUAL COMPLET DE ?NV??AREA CITIRII MUZICALEVolumul IEditura MediaMusicaa Academiei de Muzica??"Gheorghe Dima" - Cluj2007CuprinsCuv?nt ?nainte5???????????Capitolul A: GAMELE NATURALE7Gama Do major7Lectia 1 - Scara gamei Do major7Lectia 2 - Arpegiul gamei Do major10Lectia 3 -??Sensibila13Lectia 4 -??Treaprta a II-a supratonica (sau contradominanta)16Lectia 5 -??Treaprta a VI-a supradominanta (medianta inferioara)18Lectia 6 -??Treaprta a IV-a (Subdominanta)21Lectia 7 -??Intervalul de secunda25Lectia 8 -??Intervalul de terta28Lectia 9 -??Intervalul de cvarta33Lectia 10 - Intervalul de cvinta37Lectia 11 -??Intervalul de sexta42Lectia 12 -??Intervalul de septima48Lectia 13 -??Acordurile gamei Do major53Lectia 14 -??Rasturnarea acordurilor58Lectia 15 -??Recapitularea problemelor gamei Do major66II. Gama la minorLectia 16 - Scarile gamei la minor:la minor natural74Lectia 17 - Gama la minor armonic80Lectia 18 - Intervalele din gama la minor armonic (1)???????????????????secunda marita, tertele si cvarta85Lectia 19 - Intervalele ?n gama la minor armonic (2)???????????????????cvintele si sextele90Lectia 20 - Intervalele ?n gama la minor armonic (3)???????????????????septimele95Lectia 21 - Acordurile gamei la minor armonic99Lectia 22 -??Recapitularea??gamei la minor armonic104Lectia 23 - Gama la minor melodic109Lectia 24 - Gama la minor melodic ?n cobor?re (melodic "baroc")115Lectia 25 -??Recapitularea??gamei la minor cu toate variantele sale119Lectia 26 -??Intonatii cromatice ?n la minor125III. Alteratii si cromatisme ?n gamele Do major si la minorLectia 27 - Alteratia treptei a IV-a suitor????????????????????n Do major si la minor130Lectia 28 - Alteratia treptei a VI-a cobor?toare (lab)????????????????????n tonalitatea Do major140Lectia 29 - Alteratia suitor a treptei a V-a (sol#) si alternanta???????????????????Cobor?toare a treptei a VII-a (sib) ?n Do major143Lectia 30 - Alteratia cobor?toare a treptei a II-a??????????????????(reb ?n Do major si sib ?n la minor)147Lectia 31 - Alteratia treptei a III-a descendenta ?n Do major (mib),???????????????????ascendenta ?n la minor(do#)151Lectia 32 - Alteratia ascendenta a treptei a I-a ?n Do major (do#)???????????????????si la (lab)???????????????- alteratia ascendenta a treptei a II-a ?n Do major (re#)156Lectia 33 -??Recapitularea alteratiilor ?n Do major162Lectia 34 -??Recapitularea alteratiilor ?n la minor167Lectia 35 -??Recapitularea generala a tonalitatii Do major si la minor172Cuv?nt ?nainte??Cartea de fata este conceputa ca un fel de curs, un manual la ?ndem?na tuturor celor care doresc sa ?nvete solfegiu, (citirea muzicala vocala), autodidact (fara profesor).??De aceea lectiile acestui curs structureaza un process foarte gradat, bazat pe elementele pe care auzul nostru le poseda natural, sau pe un auz oarecum format prin influenta muzicii pe care o ascultam (vr?nd, nevr?nd) prin mijloacele mass-media audio, muzica preponderant tonal- functionala. Daca suntem la o v?rsta mai adulta, cu at?t mai mult, scoala ne-a oferit deja unele elemente care orc?t de ne?nsemnate ar fi, ne vor facilita primii pasi.?n consecinta exercitiile pe care le vom parcurge si care nu presupun un efort foarte mare, ne vor duce pe nesimtite la ?nvatarea solfegiului.Important este sa preservam, ceea ce ar presupune un studiu zilnic de cca. 15-20 minute. Vor fi, speram, stimulati si de melodiile (solfegiile) pe care la ofera cursul, ele fiind extrase din luvrarile unor compozitori universali de valoare (Vivaldi, Bach, Mozart etc.).Desigur ca ?n procesul ?nvatarii ne putem ajuta si de un instrument, mai ales cu claviatura (pian, orga electronica) sau oricare altul, fie pentru a ne lua tonul, fie pentru a ne controla ici, colo pe parcursul exercitiului. Dar ?n lipsa instrumentelor este suficient un camerton. Asta nu ?nseamna ca nu ne putem lua singuri tonul, oricum, pornind de la un sunet mai grav (nu cel mai grav) al vocii noastre.Lectiile cursului reprezinta probleme de studiu si ca atare ele nu ?nseamna ?ncadrare ?n timp (o ora o lectie sau o zi o lectie, etc.) ci au ca obiectiv ?nsusirea (rezolvarea) problemei respective care, ca timp (ore, zile, saptam?ni, luni), pot sa difere de la un individ la altul ?n functie de o sumedenie de factori (aptitudini muzicale, receptivitate, perspicacitate etc.).Cert este ?nsa ca (except?nd rare cazuri de lipsa totala de dotare muzicala), prin intermediul acestui curs, fiecare poate dob?ndi un nivel satisfacator de orientare ?ntr-o partitura solistica sau corala de nivel mediu.De ce e nevoie sa ?nvatam sa solfegiem?Dincolo de interesul personal al fiecaruia, credem ca poti cei care sunt dotati muzical c?t de c?t, merita sa ?nvete putin solfegiu, pentru a se putea oric?nd angrena ?ntr-o c?ntare (solistica sau colectiva) ?n biserica sau societate, care sa-i propuna multumire, satisfactie, placere.Cursul de solfegiu e conceput a fi complet, inclusiv pentru un muzician profesionist. Dar fiecare din cei ce se initiaza cu acest curs, pot ?ntrerupe atunci c?nd considera ca au ?nvatat suficient pentru scopul pe care si l-au propus.Din punctual nostru de vedere, consideram ?nsa ca este fundamental a ne ?nsusi solfegiu (citirea) ?n Do major si la minor, chiar daca nu toate dificultatile intonationale si ritmice le-am ?nvins. Caci daca acest lucru l-am realizat, avem suficiente elemente pentru a ne descurca ?ntr-un text muzical (chiar ?n alta tonalitate).Primul lucru care trebuie ?nvins ?n fata acestui curs este . teama, teama specifica, dar nejustificata ?n fata oricarui limbaj de semen.Atragem acum atentia asupra c?torva probleme de expunere a lectiilor1.?Fiecare lectie este compusa din 2 sectiuni. Prima, contine pentru primele lectii, doua momente distincte:momentul?a, ce prezinta tema legata de intonatie (de melodie), viz?nd modul de g?ndire si c?ntare a sunetelor cu explicatiile si exercitiile ce se impun,momentul?b, cuprinde probleme de ritm si de masurare a lui, de aemeni cu explicarea modului de rezolvare a fiecarei situatii si cu exercitii.A doua sectiune reprezinta solfegierea propriu-zisa, cuprinz?nd melodiile ?n care problemele din?a?si?b?se regasesc ?mpreuna.????????????2.?Lectiile se organizeaza pe capitole, care ?n fapt constituie marile etape ale ?nsusirii solfegiului (citirii muzicale). ?n acest fel fiecare, individual, ?si poate allege capitolele care ?l intereseaza. Ici si acolo am mai tratat separate si niste notiuni teoretice ajutatoare.????????????3.?Organizarea ?n volumul (I., II.) nu are ?n vedere vreo repartizare a etapelor pe nivele, ci e pur si simplu o problema de design si tehnoredactare a volumului. Fara ?ndoiala ca de la un volum la altul exista o aprofundare, dar nu si o crestere a dificultatilor cum s-ar crede, caci la timpul ei fiecare problema ?si afla rezolvarea fireasca ?n baza receptarii celor anterioare.????????????Consideram ca acest curs este cu at?t mai necesar si util cu c?t ?n pedagogia muzicala nu exista o metoda a ?nsusirii solfegiului (dec?t pentru faza "abce-darului" muzical). Credem ca acest curs va deveni (inevitabil) si un fel de "?ndreptar" metodic, pentru toti profesorii ce predau solfegiu la diferite nivele (scoli de muzica, scoli de arta, etc.)????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????AutoriiCAPITOLUL A: GAMELE NATURALEGamele naturale sunt considerate acele game, ale caror scari (intervale si acorduri) se constituie din sunete naturale, adica nu folosesc nici un fel de semen de alteratie HYPERLINK "" \l "_ftn1" \o "" [1].Gamele Do major si la minor alcatuiesc perechea de game formata din sunete naturale HYPERLINK "" \l "_ftn2" \o "" [2].I. Gama Do majorLectia 1a) Scara gamei Do major????????????Gama Do major este reprezentata de o scara muzicala care porneste da la sunetul?do?si se ?ncheie la octava acestuia.?????????????n consecinta gama Do major va avea sapte trepte, care poarta urmatoarele denumiri:????????????????????tonica???????supratonica???????medianta?????subdominanta????dominanta???subdominanta?????sensibila????sensibila????????????Gama Do major poate fi usor intonata, pentru ca se afla ca se afla ?n auz imediat ce ne g?ndim la o melodie mai luminoasa, mai viguroasa. Fredom?nd aceasta melodie ne oprim pe ultimul sunet cu care se ?ncheie si aceluia ?i spunem do????????????l c?ntam 4-5 secunde, apoi pornim scara ascendent c?te o secunda fiecare sunet, iar pe sunetul de sus be oprim mai mult:Repetam aceasta scara de mai multe ori!Pentru a c?nta scara si descendenta pornim tot de jos, urcam p?na sus si fara a ne opri, ne ?ntoarcem pe scara descendent:Repetam aceasta de mai multe ori c?nt?nd-o c?nd mai repede, c?nd mai rar, p?na ni se ?ntipareste bine ?n auz.????????????Daca am reusit acest lucru, avem deja achizitionat cel mai fundamental element, pentru ca tot ce urmeaza nu ?mseamna dec?t largirea permanenta a acestei game si a raporturilor dintre suneteler ei.????????????O prima largire o vom realize astfel: se c?nta gama p?na la??do??de sus, neo prim putin pe sunetul??do??de sus , apoi pornim mai departe ?n sus ca si c?nd am vrea sa c?ntam aceeasi gama Do; mergem p?na la?sol?(deasupra portativului) si ne ?ntoarcem:Repetam exercitiul de mai multe ori ?n viteze diferite!Procedam ?n mod analog si pentru a merge mai jos de?do.Repetam exercutiul HYPERLINK "" \l "_ftn3" \o "" [3].Urmeaza combinarea celor doua exercitiu:?Repetam de mai multe ori exceptiul ?n ?ntregime, apoi ?l repetam ?ntorc?ndu-ne de oriunde ?napoi (?n sus, ?n jos), fara a fi obligati sa urca p?na la limita de sus, sau a cobor? p?na la cea de jos.De exemplu:Puteti continua acest joc pe gama timp de 2-3 minuteb) Masura de 2/4Este o masura formata din doua durate de patrime (???), adica???2????=?????? HYPERLINK "" \l "_ftn4" \o "" [4].Se considera ca prima patrime este accentuata, iar a doua neaccentuata.Vom face un exercitiu pentru a ?nvata cum sa realizam o succesiune da patrimi egale ?ncadrate ?n masura de 2 timpi. ?n timpul exercitiului vom bate (tacta) masura de 2 timpi astfel: 1 ?n jos, timpul 2 ?n sus:Exersati aceasta tactare numar?nd tare: (1-2, 1-2....)!The duration of quarter (of a beat) will be of approximately one second (the same as the clock or the heartbeats)Vom bate acum masura de timpi si vom numara cu voce tare 1-2, 1-2, apoi vom rosti??ta-ta, ta-ta.Repetam exercitiul de mai multe ori!Lectia2a) Arpegiul gamei Do majorGama Do major poate fi sintetizata ?n arpegiu. Acesta este format din treptele I, II, V, VIII, adica tonica, terta, cvinta si octava.??????????????????????????????????Pentru a intona arpegiul (daca nu l-am auzit niciodata) procedam astfel: c?ntam o data gama,apoi folosind mereu gama c?ntam sa fixam sunetele arpegiului.Acum ?ncepem jocul cu sunetele arpegiului.Asa cum am largit gama ?n sus si ?n jos, vom largi si arpegiul:Acum vom face un joc cu sunetele arpegiului, pentru a ne obisnui sa sarim cu usurinta de la unul la altul.????b) Masura de 2/4 cu doimi.Cele 2 patrimi (?)??ale masuri se pot contopi ?ntr-o durata mai mare, aceasta fiind doimea(?). Ea va dura doua batai (doi timpi). De aceea ?n loc de?ta-ta, al doilea?ta??va fi ?nlocuit de o prelungire a lui?a?de la primul?ta:Repetam exercitiul 3-4 ori!Av?nd ?nsusite gama si arpegiul, precum si masura de 2/4 ?n care stim sa tactam patrimea??si doimea?, vom ?ncerca sa solfegiem niste melodii care folosesc aceste elemente HYPERLINK "" \l "_ftn5" \o "" [5].Vom avea grija ca ?nainte de a solfegia o melodie, sa ne "acordam", adica sa c?ntam gama si arpegiul, pentru a ne stabiliza ?n ureche sunetele. Acest lucru ?l vom face de fiecare data c?nd simtim ca ne "ratacim" intonational. Ne oprim si c?ntam gama si c?ntam gama si arpegiul si pornim mai departe de la un sunet al arpegiului.SOLFEGii????????????G.D.KIRIACC?ntec?????????????I. VOROBSCHIEVICICanon?Dupa?C. BR?ILOIU,?I.?CROITORUManual de muzica??Lectia 3a) Sensibila?ntre sunetele cele mai importante ale gamei este sunetul treptei a VII- a??sensibila. Ea reprezinta instabilitatea (tensiunea) si se va "rezolva" pe tonica (treapta I sau a VIII-a) care reprezinta stabilitatea (relaxarea). Ea trebuie g?ndita mereu "lipita" de tonica pe care ea se rezolva HYPERLINK "" \l "_ftn6" \o "" [6].b) Masura de 2/4 cu optimi.Unitatea de timp?????se poate divide ?n 2, rezult?nd doua optimi????=?????????. Astfel pe o bataie vom avea doua note si pentru a le putea c?nta le vom citi cu?ti-binam acum cele 3 durate:Folosind acum acest ritm format cu doimi, patimi, optimi si cu intonatiile gamei, arpegiului si sensibilei, vom solfegia urmatoarele melodii.Nu uitati sa va "acordati", c?nt?nd gama si arpegiul!????????????G.BREAZULMelcul suparat?SOLFEGii????????????J.HAYDN????????????Simfonia 30Finale, var.III, vioara I?Lectia 4a) Treapta a II-a??- supratonica (sau contadominanta).Pentru a intona si fixa treapta a II-a,?re, ovom plasa ?ntotdeauna deasupra tonicii. Deci vom g?ndi ?nt?i tonica??do, apoi vom plasa sunetul??re??deasupra sa:b) Masura de 2/4, cu pauze?n cadrul unei melodii anumiti timpi pot fi fara sunet, adica ?n locul lor apare o pauza. Pentru a ne imagina mai bine aceasta pauza pe timpul pe care este ea, vom inspira brusc.????????????F.DONCEANUClopotelul cel istet?????????????D.SOSTAKOVICIPreludiu si fuga op. 87nr. 5: fuga?????????????C.BR?ILOIU,?I.?CROITORUManuel de muzica?????????????F.DONCEANUClopotelul cel istet?????????????D.SOSTAKOVICIPreludiu si fuga op. 87nr. 5: fuga?????????????C.BR?ILOIU,?I.?CROITORUManuel de muzica?SOLFEGiiLectia 5a) Treapta a VI-a - supradominanta(sau medianta inferioara).Treapta a VI-a,?la, se afla deasupra lui?sol?(trepta V- dominanta):?ntruc?t treapta a VI-a,?la, va avea o mare importanta ?n raport cu?do, c?nd se va stabili gama?relativa, trebuie sa ne obisnuim sa intonam acest??la?pornind de la?binam acum treapta a VI-a,?la, cu celelalte trepte ?nv?tate:?b) Patrimea cu punctul si optimea.(?????????????)?Aceasta?fornula ridicata??se naste atunci c?nd de prima p?trime (din masura) se leaga o optime din a doua patrime (divizeaza ?n optimi):Pentru a o putea c?nta, la ?nceput trebuie sa ne imaginam ca parca a-ar fi legato si vom "apasa" putin pe optimea legata (adica pe punct) folosind pentru aceasta silabele?ta-a ti:Repetam exercitiul!?n solfegiile care urmeaza vom citi mai ?nt?i ritmul (fara intonatia notelor) astfel:G.F.HAENDELIsrael ?n EgiptCor 25:alt?SOLFEGiiJ. HAYDENSimfonia 33Finale, oboi I.?W.A. MOZARTSimfonia ?n Do, K.V. 425p.IV, oboi I?G.F.HAENDELIsrael ?n EgiptCor 28:sopran?C?ntec popular german?A.T. GRECIANINOVPiese pentru pianMarsul soldatilor de plumb?Lectia 6a)Treapta a IV-a (subdominanta)Treapta a IV-a,?fa, se gaseste deasupra lui?mi,?nota din arpegiu:?b) Masura de 4/4Masura de 4/4 poate fi g?ndita ca o masura formata din 2 masuri de 2/4. Ea se bate (tacteaza) astfel:Deci jos, st?nga, dreapta, sus.?n masura de 4/4 primul timp poarta accentul principal, iar al III- lea pe cel secundar. Timpul 2 si 4 sunt neaccentuati.Exsersati tactarea masurii de 4/4. cca. 1-2 minute!Cititi acest exercitiu ritmic:SOLFEGiiJ.S. BACHOratoriul de Craciun, BWV 248coral 33: sopran?R. SCHUMANNAlbum pentru tineret, op. 60Piesa mica?FR. SCHUBERTMissa ?n Lab: Cum sancto spirituChor:alt?C. CZERNYStudiu pentru pianOp.599, nr. 19?C. MONTEVERDIcor la 3 voci: Chi vuolsopran?W.A.MOZARTSimfonia ?n Re, K.V. 385p. III, fagot?J. HAYDNSimfonia 69p. I, vioara I?G. BIZETSimfonia ?n Dop. I, flaut?W. A. MOZARTSonatina vieneza nr. 1?Lectia 7a) Intervalul de secunda (ton, semiton)Folosindu-ne de intonatia treptelor pe care ne-am ?nsusit-o c?t de c?t, ?n continuare ne vom ?nsusi c?ntarea intervalelor.Interval se cheama distanta dintre douasunete diferite. Cel mai mic interval etse?secunda. Ea este de doua feluri: mare (ton) si mica (semiton). Secunda mare (tonul) este formata din 2 secunde mici (2 semitonuri). ?n gama Do major sunt 5 secunde mari (tonuri) si 2 mici ( semitonuri).Semitonuri ?n gama Do major sunt : mi-fa; si-do.Intonati acest exercitiu:b) Legato peste bara de masura????????????Un sunet dintr-o masura poate fi prelungit peste bara de masura prin legato:?????????????????.Pentru a putea c?nta aceasta trebuie sa folosim rostirea silabei?ta?ca si ?n cazul duratei de doime:????????????Repetati exercitiul da mai multe ori!????????????Solfegiile care urmeazale puteti citi mai ?nt?i ritmic, pentru a va obisnui cu legato peste bara, rostind silabele notelor.SOLFEGiiG. F. HAENDELBelsazarcor 12: alt?J. HAYDNSimfonia 100p. II, flaut?J.S. BACHOratoriul de Craciun, BWV 248coral 53: sopran?J.S. BACHCoral: O Ewigkeit du Donnerwort?sopran?????????????G. F. HAENDELBelsazarcor 32: sopran?J.S. BACHMotette, BWV 230cor: sopran?F. M. BARTHOLDYDie erste Walpurgisnacht, op. 60chor des Volkes: sopran?Lectia 8a) Intervalul de tertaIntervalul format prin saltulpeste doua trepte este?terta.?Terta este si ea mare (M) si mica (m). Terta mare este formata din 2 secunde mari (2 tonuri), iar terta mica dintr-o secunda mare (un ton) si o secunda mica (un semiton). Asadar care vor cuprinde semitonul mi-fa sau si-do vor fi terte mici.Vom avea deci urmatoarele terte mari: do-mi, fa-la, sol-si, adicape treptele I, IV, V si urmatoarele terte mici: re-fa, mi-sol, la-do, si-re, adica pe treptele II, III, VI, VII.Intonam acum gama Do major prin succesiuni de salturi cu terta.Repetati de mai multe ori!Exercitii cu terte:b) Masura de 3/4?Masura de 3/4?contine deci 3 timpi de patrime. Timpul 1 este accentuat, 2 si 3 neaccentuati. Masura de 3/4 se tacteaza?astfel:deci jos, dreapta, sus.Tactati aceasta masura!Repetati acest exercitiu da mai multe ori!SOLFEGiiC. CZERNYStudiu pentru pianop. 599, nr.1??W. A MOZARTSimfonia ?n Re, K. V. 385p. II Menuet: fagot?J. HAYDNFarmacistulTertet?J.S. BACHOratoriul de Craciun, BWV 248coral 42: alt?J. HAYDNSimfonia 9Finale, vioara II?W. A. MOZARTSonatina vieneza nr. 6Finale?J. HAYDNSimfonia 74p. III Trio, fagot?M. HAYDNConcert pentru flautp. III Menuet, corn?G. F. HAENDELIsrael ?n Egiptnr. 22, duet?G. F. HAENDELDas Alexander- Festnr. 9: Aria?Lectia 9a) Intervalul de cavrtaIntervalul de?cvarta?se formeaza antre doua sunete cu distanta de 3 trepte ?ntre ele. Cvartele pot fi: perfecte (2t.+1 st.),?marite (3t), si micsorate (1t.+2st.).?n gama Do major ?nt?lnim cvarta perfecta si cvarta marita.Deci cvarta perfecta (p) sunt pe treptele I, II, III, V, VI, VII, iar cvarta marita?(+M)?pe treapta a IV-a (fa-si). Mai usor putem retine ca: pe toate treptele gamei sunt cvarte, ?n afara de treapta a IV-a care e marita.Intonam gama prin salturi de cvarta ?n doua varianter. Prima mai simpla, a doua mai dificila.C?ntati urmatoarele exercitii:b) Recapitularea masurilor de 2/4, 4/4, 3/4.Tactati pe masurile de 2/4, 4/4, 3/4!Cititi ritmic solfegiile care urmeaza ?nainte de a le solfegia!J. HAYDNSimfonia 70p. I, vioara I?SOLFEGiiJ. S. BACHOratoriu de Craciun BWV 248cor 26: sopran, alt?G. F. HAENDELBelsazarcor 18: sopran?G. F. HAENDELIsrael ?n Egiptcor 7: sopran?J.HAYDNSimfonia 100p. I, vioara I?Lectia 10a) Intervalul de cvintaIntervalul de?cvinta??se formeaza ?ntre doua sunete cu distanta de 4 trepte ?ntre ele. Cvintele pot fi: perfecte (3t.+1st.), micsorate (2t.+2st.),?si marite (4t.+ 1st.).?n gama Do major ?nt?lnim numai cvinta perfecta si micsorata.Vom avea deci cvinta perfecta (p) pe tr. I, II, III, IV, V, VI si cvinta micsorata (-m) pe?treapta a VII-a (si-fa). Asemanator cu cvartele, sunt deci 6 cvinte perfecte, iar una micsorata (pe tr. a VII-a, si-fa).Intonam gama prin salturi de cvinta tot ?n doua variante:Exercitii cu cvinta:b) SincopaSincopa este o?formula ritmica?ce apare ?n momentul c?nd a doua optime dintr-un timp se leaga cu prima optime din timpul urmator.Pentru a ne-o putea ?nsusi trebuie la ?nceput sa accentuam pe optimea din timpul al II-lea astfel:?????????????. Deci apasam pe acel?i??pentru a simti locul timpilor 1 si 2.Cititi ritmul solfegiilor care urmeaza si apoi solfegiati-le!SOLFEGiiG. F. HAENDELBelsazarArie 8, Cyrus?J. HAYDNSimfonia 40Finale, oboi II?J.S. BACHCantata BWV 34acor 4: continuo?L. van BEETHOVENMissa solemnisOsanna, sopran?L. van BEETHOVENSimfonia IXnr. 1, solo alt?G. F. HAENDELSamsoncor 9: sopran?Lectia 11a) Intervalul de sextaIntervalul de??sexta??se formeaza ?ntre douasunete la distanta de??5 trepte ?ntre eleSextale sunt mici (3t.+2st.)?si mari (4+1st.).?n gama Do major ?nt?lnim sexte mici si mari. Sextele care cuprind ambele semitonuri (mi-fa, si-do) sunt mici, iar cele care cuprind un singur semiton sunt mari.Asadar sexte mici vor fi pe treptele III, VI, VII iar cele mari pe treptele I, II, IV, V.Intonam gama Do major prin salturi de sexte (?n cele doua variante) HYPERLINK "" \l "_ftn7" \o "" [7]?Exercitii cu sexta:b) Contratimpul pe timpContratimpul este o formula ritmica care se formeaza prin succesiunea (repetata) de pauza-sunet.Contrapunctul pe timp ?nseamna (de regula) ?nlocuirea (repetata) a timpului accentuat prin pauza.???Pentru a deprinde c?ntarea contratimpului pe timp vom proceda astfel: pe pauza vom inspira brusc, iar pe nota vom zice?ta.SOLFEGiiL. van BEETHOVENSonatina pentru pian ?n Solp.I??J. HAYDNSimfonia 79p.III Trio, oboi?W. A MOZARTSimfonia ?n Do, K. V.425p. IV, vioara I?J. S. BACHMotette BWV 118Litvo I?C. CZERNYStudiu pentru pian???????????????op.599, nr. 28?????????J. HAYDNSimfonia 32p.III Trio, vioara I?D. SOSTAKOVICIPreludiu si fuga, op 87fuga?L. van. BEETHOVENQuartet, op. 132, nr. 15p. II, vioara I?C. PH.E. BACHAuferstehung und Himmelfahrt Jesuscor 5: sopran?Lectia 12a) Intervalul de septimaIntervalul de?septima?se formeaza ?ntre doua sunete la distanta de 6 trepte ?ntre ele. Septimele sunt: mici (4t.+ 2st.), mari (5t.+1st.), micsorate (3t.+3st.)?n gama Do major sunt numai septime mici si mari ( cele mici cuprind ambele semitonuri, cele mari un singur semiton).Sunt deci 5 septime mici pe treptee II, III, V, VI, VII si 2 mari pe treptele I (do-si) si IV (fa-mi).Intonam acum gama prin salturi de septime HYPERLINK "" \l "_ftn8" \o "" [8]:?Exercitii cu septime:a) Contratimpul pe parte de timpLa fel ca si contratimpul pe timp, contratimpul pe parte de timp se obtine tot prin pauza, dar aceasta este mai scurta, ?nlocuind prima optime din grupul de douaPentru a ne putea reprezenta acest ritm trebuie sa exersam astfel: ?n succesiunea de?????????????pe prima, fiind pauza vom rosti?es tiExersati bat?nd masura si rostind silabele HYPERLINK "" \l "_ftn9" \o "" [9]:O formula mai speciala de contratimp este cea combinata cu sincopa ?n care prima optime este ?nlocuita cu pauza:?????Aceasta formula se numeste contratimp sincopat.Odata deprinsa pauza de optime din contratimp, o vom aplica si formulei de??anacruza?(auftakt) cu optime HYPERLINK "" \l "_ftn10" \o "" [10].SOLFEGiiW. A. MOZARTFlautul fermecatact III, cor: sopran?W. A. MOZARTSonatina vieneza nr. 5Menuet?W. A. MOZARTVariatiuni pe o veche melodie francezavar. I si II?L.van BEETHOVENSimfonia IXp. II, clarinet I?J. HAYDNSimfonia 94p. III Menuet, vioara I??J. HAYDNSimfonia 94p.II, fagot?W. A. MOZARTSonatina vieneza nr. 2Rondo?J. HAYDNSimfonia 33p. III Truo, vioara I?Lectia 13a) Acordurile gamei Do majorAcord ?nseamna suprapunere de sunete. Cea mai uzuala suprapunere este cea de 3 sunete dispuse la interval de terta???????????, adica fata de baza (do), o terta si o cvinta. Acest acord poarta numele uzului de?trison.Astfel de trisonuri se pot forma pe fiecare treapta a gamei:Daca analizam combinatia de terte si cvinte a acestor acorduri observam deosebiri ?ntre ele.Astfel:- acorduri de pe treptele I, IV, V sunt formate din terta mare +terta mica (sau terta mare si cvinta perfecta) si se numesc acorduri?majore HYPERLINK "" \l "_ftn11" \o "" [11],- acorduri de pe treptele II, III, VI sunt formate din terta mica +terta mare (sau terta mica si cvinta perfecta) si se numesc acorduri?minore.- acordul de pe treapta a VII-a este format din 2 terte mici?(sau terta mica si cvinta micsorata) si se numeste acord??micsorat.Pentru o mai rapida memorare, convenim ca acordurile cu terta mare la baza sunt majore, iar cele cu terte mica la baza sunt minore, urm?nd sa discernem apoi asupra cvintelor pentru acorduri micsorat (si marit).Intonarea acordurilor ?n solfegiere se va face ca ?n arpegiu:???????????????????????????V?????????????????????????????VI???????????????????????????????????????VII?????b) Recapitularea problemelor ritmice mai importante1. legato de prelungire peste bara2. formula cu nota punvtata3. sincopa (pe timp)4. contratimpul - pe timp??????????????????????????????- pe parte de timp-????????sincopta5. anacruza de optimeSolfegiiW. A. MOZARTSonatina vieneza nr. 1p.I?J. S. BACHCantata BWV 208Aria 12, vioara solo?W. A. MOZARTSonatina vieneza nr. 5Menuet?J.S. BACHMissa BWV 236sopran, continuo?G. BLUTHNERLieblingsstucke nr.1??J. HAYDNSimfonia 80Finale, flaut?nr.21?R. SCHUMANNAlbum pentru tineret, op. 68??J. S. BACHSimfonia ?n Fa, BWV 1046ap.?I.?continuo?Lectia 14a) Rasturnarea acordurilorAsezarea sunetelor ?n acord sub forma de terte (ca mai sus) se numeste acord ?n?stare directa.Acordurile ?nsa pot fi rasturnat. Astfel daca sunetul de la baza a unui acord este mutat deasupra celorlalte?????????????????vom avea?rasturnarea I-a, si, cum vedem, acordul apare format dintr-o terta +o cvarta (sau o terta +o sexta) si va fi numit?sextacord?.Daca si al II-lea sunet al acordului este mutat deasupra???????????????obtinem?rasturnarea a II-a,?acordul fiind acum format dintr-o cvarta+ o terta (sau o cvarta si o sexta) si va fi numitcvartsextacord??????????????????.Trebuie sa retinem ?nsa ca prin rasturnare felul acordului nu se schimba, adica daca ?n stare directa el este major, prin rasturnari el ram?ne tot major, cel minor, tot minor si asa mai departe.Vom exersa intonarea acestor acorduri, mai ?nt?i pe treptele gamei:left0Rasturnarea I-a?(6) HYPERLINK "" \l "_ftn12" \o "" [12]Rasturnarea a II-a?(6/4)b)Durata de saisprezecime (??????)Durata de sasprezecime??provine din ?mpartirea de patrime ?n 4:???; sau a optimii ?n 2:?Pentru a ne putea imagina scurgerea saisprezecimilor dintr-o patrime, vom privi la ceas si vom numara p?na la patru pe fiecare secunda Exersati aceasta!G?nditi-va ca secunda ?nseamna o patrime, numarati la fel:si ati obtinut de fapt cele 4 saisprezecimi dintr-o patrime, adica:Iar acum, debaras?ndu-ne de numaratoare, vom zice cu silaba?ri, bat?nd timpul cu m?na.Repatati cca. 1 minut aceasta!Vom transpune acest mod de percepere pe un exercitiu ?n care combinam duratele:?n solfegiile care urmeaza vom citi mai ?nt?i ritmul ca denumirea notelor.SolfegiiW. A. MOZARTFlautul fermecatact I, Finale, glockenspiel??W. A MOZARTIdomeneoact II, aria 10, Arbaces?J. S. BACHCantata BWV 1040nr. 1, oboi?J. S. BACHCantata BWV 208nr. 5, Recitativ, sopran I?J. S. BACHCantata BWV 166Aria 5, vioara I?J. S. BACHCantata BWV 43nr. 6, vioara I?J. S. BACHOratoriu de Craciun, BWV 248coral 64, Tromba I?J. S. BACHCantata BWV 33nr. 1, oboi I?Lectia 15a)?Recapitularea problemelor gamei Do majorGama Do major prezinta urmatoarea structura de intervale si acorduri? HYPERLINK "" \l "_ftn13" \o "" [13].Intervale2MIIIIVV?VI5mIIIVII23MIIVV3mIIIIIVIVII44pIIIIIIVVIVII6+IV15pIIIIIIIVVVI6-VII16MIIIIVV4mIIIVIVII37MIIV2mIIIIIVVIVII5AcorduriMajoreIIVV3minoreIIIIIVI3micsorateVII1b) Formule ritmice de dactil?????????????si anapestAceste doua formule (frecvente ?n muzica) se formeaza din combinatia optimii cu 2 saisprezecimi.Cea mai usoara modalitate de a ne imagina (si ?nsusi) aceste doua formule ritmice este prin intermediul metrului poetic.Astfel pentru?dactil?(????????????) vom recita primul vers din "Iliada" de Homer: "C?nta zeita, m?nia ce-aprinse pe-Achil Peleianu" ?ntr-o maniera sacadata, accentu?nd prima silaba din grupul de 3, astfelDupa ce repetam de mai multe ori versul recitat astfel, ne debarasam de cuvinte si revenim la silabele noastre uzuale, bat?nd timpul cu m?na:Procedam la fel si pentru formula de?anapest, utiliz?nd aceste versuri pentru copii:??????????????"Iepuras, coconas/?A fugit pe imas?????????????si s-a dus, colo sus/?n tufis, s-a ascuns"Vom bate timpul cu m?na (o secunda) si vom rosti astfel:??????????????????????????Ie-puras, co-co-nas A fu-git pe i-masRepetati aceasta p?na dob?nditi constiinta formulei??????????.Exercitiu cu dactil si anapest:Faceti citirea ritmica a melodiilor care urmeaza ?nainte de a le solfegia!SolfegiiG. F. HAENDELSamsoncor 2, sopran?J. HAYDNFarmacistulArie:Grilletta?C. PH. E. BACHAuferstehung und Himmelfahrt Jesucor 22: sopran??W.A. MOZARTRondo pentru pian ?n Re??A.VIVALDIConcert ?n Fa pentru violoncelp. I, violoncel solo?II. Gama la minorLectia 16a) Scarile gamei la minorNotatiuni teoreticeGama la minor, spre deosebire de Do major, are 3 variante de scara:1) naturala2) armonica3) melodica1 Varianta naturala are aceleasi sunete ca si Do major, dar porneste de pe?la, care va fi treapta I, deci tonica :2. Varianta armonica ?nseamna aceeasi scara, dar modificata (altereaza) un sunet si anume, urca sunetul?sol?la?sol# (sol diez).3. Varianta melodica modificata ?nca un sunet fata de cea armonica, urc?nd si pe?fa?la?fa#?(fa diez) .La minor naturalDupa cum s-a vazut, gama??la minor natural?se constituie aceleasi sunete (naturale) ca si Do major, ?nsa dispuse altfel si anume cu baza pe?la.?Dar ?n acest fel raporturile ?nter sunete se modifica. ?n primul r?nd??la?devine tonica si de aici celelalte sunete se raporteaza la aceasta baza.tonica?????supratonica????medianta??????subdominanta??dominanta??????supradominanta??sensibila????tonica.?n consecinta semitonurile au o alta pozitie fata de tonica (la), adica sunt tot mi-fa si si-do, dar observam ca si-do ?nseamna treptee II-III iar mi-fa treptele V-VI.Pe parculsul studiului gamei la minor (cu cele 3 variante) vom mai observa si alte aspecte foarte importante care vor deosebi mult gama?Do?major?si?la minor.Din aceasta noua asezare a sunetelor (care ?nseamna o alta expresie sonora) va rezulta ceea ce se cheama?modul minor HYPERLINK "" \l "_ftn14" \o "" [14].Stusiul practicIntr?nd acum ?n studiul practic al gamei?la minor natural, pentru a o intona, porninm da la Do major si vom deplasa scara pe?la minor?astfel HYPERLINK "" \l "_ftn15" \o "" [15]:Odata ce am reusit aceasta deplasare, ne instalam definitiv ?n la minor, inton?nd, firesc, aceasta gama, caci urechea noastra o posedam ca si pe gama Do major:?nca din acest stadiu al gamei la minor trebuie sa convenim ca ea este formata din doua segmente:1) de la tonica la cvinta (pantacord)2) de la cvinta la tonica de sus (tetracord)Intonam gama urmarind independenta acestor doua segmente:Intonam acum arpegiul gamei?la minor??care e format tot din treptele I-III-V-VIII:Exercitii cu gama si arpegiu:Simtim ?n c?ntare (chiar inconstient) o alta expresie sonora, nu-i asa?Trebuie sa devenim constienti de acest lucru si sa realizam ca aceasta noua expresie provine ?n special din raportul sunetului tonicii?la??cu terta sa?do:??care e terta mica, fata de terta pe tonica ?n Do major (do-mi)??care era terta mare. Aceasta terta mica la-do ?n minor este principala deosebire de expresie fata de gama majora.Vom retine deci ca terta de pe tonica este determinanta pentru mod: daca e mare vom avea o gama (un mod) major, daca e mica va fi gama (un mod) minor.SolfegiiJ. S. BACHCantata BWV 33Coral 6, sopran?G. MUSICESCUOsteanul rom?n?R. SCHUMANNAlbum pentru tineret, op 68Mica romanta?J. HAYDNcvartet, op. 76, nr. 3Trio, vioara I?J. S. BACHcoral: Befiehl du deine wegesoprannr. 1, continuo?J. BRAHMSlied, op. 7, nr. 3Anklange?Lectia 17a) Gama la minor armonicGama?la minor armonic?etse varianta cea mai larg folosita (?n sistemul tonal-functional), datorita calitatilor sale armonice, determinate de prezenta sunetului?sensibila??din aceasta gama, adica sunetul sol ( trepta a VII-a) care se ridica lasol#?devenind sensibila fata de tonica?laPrin aceasta alterare apar ?n scara modificari de tonuri si semitonuri si mai ales un interval pe care nu l-am ?nt?lnit ?n gama Do major si ?n la minor natural: secunda marita HYPERLINK "" \l "_ftn16" \o "" [16].Asadar gama la minor armonic va avea:??????????3 semitonuri = si-do, mi-fa, sol# -la (cel mai important fiind sol#-la, adica raportul sensibila-tonica)??????????3 tonuri = la-si, do-re, re-mi??????????1 secunda marita = fa-sol# (un to si jumatate): fa-sol + sol-sol#Pentru a intona gam la minor?armonic?trebuie mai ?nainte sa ne ?nsusim intonarea sensibilei sol#. Trebuie deci sa ne concentram ca acest?sol#?sa fie c?t mai "agatat" de?la,?c?ntat cat mai aproape de acesta.???????????????????????????????????????Repetati de mai multe ori (suitor si cobor?tor) aceasta gama!Exercisiu cu gama, arpegiu si sensibila:b) Trioletul??Daca ne-am ?nsusit (c?t de c?t) dactilul si anapestul, imaginarea trioletului este??relativ facila. Adica ?n loc de cele doua saisprezecimi "repezite" ale dactilului?sau mai ales ale anapestului, vom ?ncerca sa le "calmam" si sa le facem pe timpul respectiv 3 egale:?Exercitiu:SolfegiiJ. S. BACHMotet BWV 230sopran?W. A. MOZARTSonata ?n la, K.V. 310p.III?J. S. BACHCantata BWV 195Coral 6: sopran??J. S. BACHMissa BWV 236cor 4:sopran?R. SCHUMANNLied, op.79, nr.7?R. SCHUMANNLied, op.77, nr.2?FR. CHOPINVals, op.34, nr.3??F. M. BARTHOLDYSimfonia, op. 90, nr. 4p. IV, flaut?left0Lectia 18a)Intervalele din gama la minor armonic (1): secunda marita, tertele si cvarteleDesigur intonarea?secundei marite??se dob?ndeste o data cu intonarea gamei, dar pentru o mai buna constientizare o vom detasa de contextul gamei constat?nd ca, de fapt, ea se formeaza ?n tetracordul superior ( al gamei la minor):Asadar secunda marita se formeza ?n cadrul cvartei mi-la, ?n care?la?este tonica gamei (sunet foarte stabil) iar??mi?este cvinta ganei ( al II-lea sunet stabil). ?n consecinta??fa?va fi intonat ca semiton ?n raport de??mi,?iar sol# ca semiton (sensibila) ?n raport da??la:?Tertele??gamei la minor armonic nu vin cu noutati, ele fiind tot mai si mici (ca ?n gama Do major au la minor).Deci, 3M: terptele III, V, VI??????????4m: treptele I, II, IV, VIIIntonati de mai multe ori aceste terte!Cvartele??aduc o "surpriza", caci pe l?nga cea perfecta si marita apare cvarta micsorata (treapta a VII-a sol#-do).Deci, cvarta - 4 perfecte (p): I, II, III, V???????????????????- 2 marita (+M)>IV, VI???????????????????- 1 micsorata (-m): VII (sol#-do)Exercitiu de intonare a cvartelor:b) Formula de optime cu punct?+saisprezecime (.???)???Este una din cele mai problematice si pretentioase formule, chiar si pentru profesionisti. Cu toate acestea nu trebuie sa ne intimidam caci exista procedee simple de a ne-o ?nsusi.Primul si cel mai clar (dar nu si cel mai practic) este sa ne imaginam pulsarea celor 4 saisprezecime, si s-o accentuam pe ultima astfel:apoi ne imaginam ca primele 3 se "scurg" ?ntr-o singura durata:?ta?(a-a) si ultima, usor accentuata, va fi?ti:?Al doilea procedeu (mai practic) dar mai greu de reprezentat la ?nceput este cel care raporteaza saisprezecimea la timpul care urmeaza si o "arunca" ?nainte de a ataca nota de pe acel timp astfel:Exercitiu:D. SCARLATTISonata nr. 86?SolfegiiJ. S. BACHConcert pentru doua piane ?n Dop.I, pian II?F. M. BARTHOLDYC?ntece fara cuvinte, op. 85,nr.14?A. VIVALDIConcert ?n la pentru violoncelp.I, violoncel solo?R. SCHUMANNAlbm pentru tineret, op 68C?tec ?n forma de canon?Lectia 19a) Intervalele ?n gama la minor armonic (2): cvintele si sextele?Cvintele??aduc si ele o noutate, caci pe l?nga cvinta perfecta si micsorata apare cvinta marita (do-sol#?)Vom avea deci:??????????4 perfecte (p): I, IV, V, VI??????????2 micsorate (-m): II (si-fa), VII (sol sharp-re)??????????1 marita (+M): III (do-sol#)Exercitii cu cvinte:Sextele?sunt mari si mici:Deci: - 4 mari: treptele II, III, IV, VI??????????- 3 mici: treptele I, V, VIIExercitii cu sexte:b) Anacruza (auftaktul) de saisprezecimeDaca ne-am ?nsusit formula de??, mai ales procedeul al doilea (cu "aruncarea" saisprezecimii catre timpul care urmeaza), putem relativ usor realiza anacruza de saisprezecime. Deci imaginam aceasta saisprezecime ca "sarind" (scurt) ?naintea bataii timpului (cruzei) care urmeaza, astfel:Exercitiu:SolfegiiLectia 20a) Intervale ?n gama la minor armonic(3): septimeleSeptimele??n la minor armonic vin cu o "noutate" (fata de Do major si la minor natural) si anume, pe l?nga septimele mari si mici, apare o septima micsorata, unul din cele mai expresive intervale.Avem deci - 3 mari: treptele I, III, V- 3 mici: treptele II, IV, V- 1 micsorata: treptele VII(sol# - fa)Exercitii cu septime:b) Combinarea formulelor ritmice:Exercitiu:W. A MOZARTRequiemcor 6: bas?SolfegiiSolfegiiJ. S. BACHCantata BWV 38Aria 3, sopran?FR. LISZTPolonaise II?F. COUPERINPiese pentru clavecinLes Vendangeuses?FR. SCHUBERTSonata ?n Do pentru pianp. I?A. VIVALDIConcertul ?n la pentru violoncelp. III, vioara II, violoncel?Lectia 21a) Acordurile gamei la minor armonicGama la minorarmonic prezinta toate cele patru tipuri de acorduri posibile: major, minor, micsorat si marit (format din 2 terte mari sau o terta mare si o cvinta marita).Acorduri:-?????????2 minore: treptele I, IV-?????????2 majore: treptele V,VI-?????????2 micsorate: terptele II, VII-?????????1 marit: treapta III (do-mi-sol#)Exercitii de intonare a acordurilor:b) Formula ritmica de sincopa pe pariti de timp:????????????Sincopa pe parti de timp e formata ?n cadrul unui singur timp. Pentru a ne-o reprezenta trebuie sa pornim da la grupul de??????????????n care cele doua din mijloc se cumuleaza:????????????devenind optime astfel:Pentru a ne-o ?nsusi, vom folosi doua procedee. Primul rezulta tocmai din imaginarea scurgerii saisprezecimilor??, apoi vom lega cele 2 saisprezecimi din mijloc, dar continu?nd sa auzim pulsatia lor:?, urm?nd ca ?n momentul ?n care simtim ca stap?nim formula sa renuntam la micul accent de pe?i.Exersati aceasta 1-2 minute bat?nd cu m?na timpul (= cu o seconda)!???Exercitiu cu sincopa(??????????)SolfegiiJ. S. BACHInventiuni la 2 vociNr. 13?J. S. BACHMissa BWV 236Duet 4:vioara I, II?J. S. BACHCantata BWV 18nr. 3 Recitativo, continuo?J. S. BACHCantata BWV 126Nr. 1, Tromba?Lectia 22a) Recapitularea gamei la minor armonicPentru a ne fixa ( teoretic si practic) gama la minor armonic, vom extrage elementele mai deosebite ale ei.Aceste elemente (intervale si acorduri) se formeaza mai ales cu sensibila (sol#) constituind ceea ce teoria muzicii numeste ?n mod obisnuit intervale caracteristice.Asadar ?n gama la minor armonic vom retine ca avem:-???????3 semitonuri ?ntre treptele II-III (si-do),??V-VI (mi-fa) si VII-VIII (sol#-la)-???????1 secunda marita ?ntre treptele VI-VII (fa-sol#)-???????2 cvarte marite pe treptele IV (re-sol#) si VI (fa-si)-???????1 cvarta micsorata pe treapta VII-a (sol#-do)-???????2 cvinte micsorate pe treapta a doua (si-fa) si VII (sol#-re)-???????1 cvinta marita pe trepta a III-a (do-sol#)-???????1 septima micsorata pe treapta VII-a (sol#-fa)Trebuie retinuta de asemenea structura de acorduri:Acorduri???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????TotalminoreIIV2majoreVVI2micsorateIIVII2?????mariteIII1Exerercitiu:b) Recapitularea formulelor ritmice mai dificile:?-??????????sincopa de timpi (?...)????) si ?n cadrul unui timp (???????????)-??????????contratimpul pe parte de timp??(.....???????...)-??????????grupul de 4 saisprezecimi (???????????)-??????????dactilul, anapestul, trioletul (???..,.??.,??)-??????????optime cu punt- saisprezecime??(.???.)-??????????anacruza de optime si saisprezecime (?.....??)Exercitiu HYPERLINK "" \l "_ftn17" \o "" [17]?:Cititi (mai ?nt?i) ritmic solfegiile care urmeaza!J. BULLTen piecesIn nomine?SOLFEGii?J. S. BACHCantata BWV 77Aria 3, sopran?J. S. BACHConcert pentru 3 piane ?n rep.III, pian I?J. S. BACHCantata BWV 43Aria 9, oboi II?dddLectia 23a) Gama la minor melodicVarianta melodica (la minor melodic) se formeaza printr-o noua modificare de sunet ?n tetracordul superior si anume?fa??se modifica ?n?fa#, adica se "ridica" si trepata a VI-a (pastr?ndu-se si treapta a VII-a, sol#).h?Iata comparativ tetracordul superior al celor 3 variante ale gamei la minor.Varianta melodica a gamei la minor va prezenta o scara ?n care succesiunea tonurilor si semitonurilor (ca si a celorlalte intervale) e partial modificata fata de varianta naturala si armonica.Deci, - 5 tonuri (secunde mari) I, III, IV, V, VI???????- 2 semitoburo (secunde mici) (si-do), VII (sol-la).S-ar putea spune ca varianta melodica are semitonuri de jos ca si gama minora (II-III) si semitonuri de sus ca gama majora (VII-VIII).Din acest motiv, gama la minor melodic e cea mai dificila ca intonatie.Efortul mare trebuie facut de a "?mpinge" c?t mai sus sunetul?fa#.Sprijinindu-ne pe sunetul??mi?si imagin?ndu-ne sunetul?la?(tonica de sus) cu sol# (sensibila) lipita vom plasa sunetul?fa#?mai departat fata de??mi.Atentie, fixati bine sunetul?do, terta tonicii, care mentine gama minora si aveti grija ca el sa ram?na stabil!C?t priveste forma descendenta a gamei melodice, traditia solfegistica o prezinta identica cu cea naturala HYPERLINK "" \l "_ftn18" \o "" [18].Exercitiu:Elementele caracteristice minorului melodic sunt:-????????2 cavrte marite pe treptele: III (do-fa#) si IV (re-sol#)-????????1 cvarta micsorata pe terapa a VII-a (sol#-do)-????????2 cvinte micsorate pe treptele VI (fa#-do) si VII (sol#-re)-????????1 cvinta marita pe treapta a III-a (do-sol#)Gama la minor melodic prezinta cele 4 tipuri de acorduri ?n urmatoarea succesiune:De remarcat faptul ca aparitia sunetului fa# modifica structura de acorduri cunoscuta (din gama la minor armonic), iar cele 4 tipuri de acorduri chiar daca corespund numeric cu varinta amintita (2 acorduri majore, 2 acorduri minore, 2 acorduri micsorate si 1 marit) ele se formeaza pe alte sunete, ?n mod succesiv asa cum se poate vedea si ?n tabelul urmator.Acorduri???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????TotalminorIIIII2majoreIVVVI2micsorateVII2mariteIII1Exerticiu de intonare a acordurilor:b)Legato ?ntre formule ritmice????????????Prin legato ?ntre formule ritmul devine mai complex form?ndu-se unitati ritmice, fraze ritmice etc. De exemplu:??etc.????????????Pentru a rezolva un ritm cu legato ?ntre formule procedam ?n felul urmator:1) la ?nceput, citim formulele ca si c?nd nu ar fi legate2) legam apoi formulele pun?nd un accent pe ?nceputul fiecarei formule3) (?ntr-un t?rziu) desfiintam accentul dar mentin?ndu-se atentia treaza asupra locului unde a fost accentuat pentru a fi constieti de fiecare formulaExerticiu:SolfegiiLectia 24a) Gama la minor melodic ?n cobor?re (melodic "baroque") HYPERLINK "" \l "_ftn19" \o "" [19]Exista multe cazuri de melodii care aduc elementele alterate suitor ale gamei melodice (fa#, sol#) si cobor?re.????????????Aceasta scara este foarte greu de deprins a fi intonata, caci daca reusim sa plecam bine pe tetracordul superior, ?n mod sigur nu reusim sa c?ntam terta minora?do?( pe care ?l c?ntam inconstient do#). Aceasta din cauza ca tertracordul superior??ne induce (?n auz) gama majora.Asadar atentia trebuie sa ne fie concentrata pe mentinerea lui?do?ca terta minora, astfel:Repetati de multe ori acest exercitiu HYPERLINK "" \l "_ftn20" \o "" [20]!Exercitiu cu toate formele gamei la minor melodic:SOLFEGiiE. GRIEGPiese lirice pentru pian, op. 18nr. 2, Vals?O. GIBBONSPavana??J. S. BACHcoral: Wer mir den lieben gutt l??t waltensopran?G. F. HAENDELMessiasArie 44, tenor?FR. CHOPINMazurka, op. Post, nr. 50??J. PH. RAMEAUPremier Livre de pieces de clavecinSarabande?J. S. BACHCantata BWV 33Aria 3: alt?J. S. BACHPartita ?n la pentru flautflaut solo?J. S. BACHCantata BWV 33Nr. 1, oboi I?Lectia 25a) Recapitularea gamei la minor cu toate variantele salaAsadar, gama la minor are 3 variante de tetracord superior: natural, armonic, melodic.?n mod obisnuit, ?n melodii, cele 3 variante convietuiesc ?mpreuna form?nd o unitate numita simplu?gama minora?(tonalitatea minora).Trebuie deci insistat pe intonarea "amestecata" a variantelor tetracordului superior, precum si a intervalelor mai "speciale" din gama: cavarta micsorata (sol#-do), cvinta marita (do-sol#), septima micsorata (sol#-fa).???b) Masurile cu timpi ternali (3/8, 6/8, 4/8, 12/8)Toate ritmurile folosite p?na aici se bazau pe un timp cu durata de patrime (), care se diviza binar, adica ?n 2 (), 4 (), etc., sau se contopea binar.Cu acest timp binar s-au alcatuit masurile de 2/4, 3/4?si 4/4.?n muzica exista ?nsa si timp?ternar, reprezentat ?n general de durata de patrime cu punt (????). Aceasta se divizeaza ?n 3 (?????????), 6 (???????????????????), 12, etc. sau se contopeste ternar????????????????,Prin intermediul acestui timp ternar se formeaza masurile cu timpi ternari de:3/8(?????), 6/8??(????????), 9/8???(????????????), 12/8????(????????????????).Pentru a c?nta ?n aceste masuri avem doua feluri de a g?ndi si tacta :-??????????primul, lu?m ca unitate de timp????????(asa cum era?????) HYPERLINK "" \l "_ftn21" \o "" [21]?-??????????al doilea, unitate de timp va????? HYPERLINK "" \l "_ftn22" \o "" [22]Vom explica practica doua procedee ?n masura de 3/8 (care poate fi asemanata cu 3/8).1) Lu?nd ca unitate de timp????, tact?m pe schema masurii de 32) Acum vom considera ca unitatea de timp este???? HYPERLINK "" \l "_ftn23" \o "" [23]. ?n acest caz trebuie mai ?nt?i sa ne obisnuim cu scurgerea a 3??pe un timp (o secunda) HYPERLINK "" \l "_ftn24" \o "" [24]. Deci batem un timp (?n jos) si numaram 1, 2, 3.Exersati acesta cca. 30"!?n locu de numarptoare vom zice?ta-ta-ta!?Aplicam aceasta pe un exercitiu!SolfegiiG. F. HAENDELConcerto grosso, op. 6, nr. 1p. II, vioara I??A. VIVALDIConcert pentru doua viori ?n lap. III, vioara I?J. S. BACHOratoriu de Craciun, BWV 248nr. 4, vioara I?J. S. BACHConcert pentru doua piane ?n Dop.I, pian II?J. S. BACHCantata BWV 25Aria 3: continuo?????R. SCHUMANNLied, op. 79, nr. 8??J. S. BACHCantata BWV 213Arie 9:alt, violoncel?J. S. BACHInventiuni la 3 vocinr. 13?Lectia 26a) Intonatii cromatice ?n la minorDatorita faptului ca cele 3 variante de tetracord ale gamei la minor contin at?t sunetele naturale (fa, sol), c?t si pe cele alterate (fa#, sol#), deseori melodiile folosesc succesiv sunetul natural si pe cel alterat sau invers, de exemplu:??sau???realiz?nd ceea ce se numeste intonatie?cromatica.Intonatia cromatica este relativ dificila daca nu o ?ncadram permanent ?ntre pilonii diatonici pe care trebuie sa-i avem ?n memorie. Astfel pentru a intona sunetele cromatice din acest tetrscord superior, trebuie sa ne sprijinim pe tonica?la?si pe cvinta (dominanat)?mi, sunetele vda baza ale tetracordului:b) Masura de 6/8??(?6??????= 2?????=????????????)?Masura de??6/8 o putem g?ndi ca de doua ori 3/8?(?????+?????). Este cea mai frecventa masura din grupul celor cu timpi ternari, ea prezent?nd si cele mai specifice formule ritmice cu caracter ternar.Ca si ?n cazul masurii de 3/8, ea se poate masura:1) (?n tempi mai rari), lu?nd ca unitate de timp?????deci divizat, sau2) lu?nd ca unitate de timp??(?n tempi mai repezi), deci concentrat.????(1) C?nd se ia ca unitate de timp??(divizat), ea se tacteaza astfel:(adica timpul 1 si 2 ?n jos, al 3-lea la st?nga, 4 si 5 la dreapta, si 6 ?n sus) HYPERLINK "" \l "_ftn25" \o "" [25]C?nd masura 6/8 se g?ndeste cu unitatea de timp??(deci concentrat) ea se tacteaza pe 2 timpi (ca si masura de 2/4): 1???, 2.SolfegiiJ. S. BACHCantata BWV 33Aria 3: alt?J. S. BACHCantata BWV 43Aria 9: oboi I?J. S. BACHCantata BWV 196nr. 3, violoncel?E. GRIEGConcerto pentru pian ?n la, op. 16p.?I.?pian?J. S. BACHConcert pentru 2 piane ?n Dop. II, pian II?J. S. BACHCantata BWV 68Aria 4:bas?J. S. BACHPreludii si fugi, vol.IPreludiu ?n la???III. Alteratii si cromatisme ?n gamele Do major si la minorDin materialul parcurs de p?na aici s-a constatat ca toate problemele gamelor Do major si la minor se constituiau numai din sunete naturale (trepte naturalea).Dar ?n creatiile scrise an Do major si la minor mai apar si alte sunete. Acestea sunt scrise cu semne de alteratie ?n fata (diezi sau bemoli) si se numesc sunete?alterate.De exemplu:Daca sunetul natural este urmat imediat de aceleasi sunet alterat se va numi?cromatism.De exemplu:Vom studia acum pe r?nd aceste alteratii ?n cele doua game ?nvatate (Do?si?la) HYPERLINK "" \l "_ftn26" \o "" [26].????Lectia 27a) Alteratia treptei a IV-a suitor ?n Do major si la minor (1)Cea mai frecventa treapta alterata este treapta a IV-a alterata suitor (fa#???n?Do?si?re#??n?la).Pentru a intona aceasta treapta o vom g?ndi totdeauna sensibila la cvinta (dominanta). Aceasta sensibila o vom intona "imit?nd-o" pe cea a tonicii.De exemplu, ?n?Do?major:Treapta alterata (fa#) poate sa apara alternativ cu cea naturala (fa). HYPERLINK "" \l "_ftn27" \o "" [27]Dar poate sa apara si succesiv, situatie ?n care se produce miscarea cromatica:Cheia de Fa.???ncep?nd cu aceasta lectie vom aborda si citirea ?n cheia fa. Aceasta cheie este folosita pentru a se c?nta ?n registrul grav (vocea de bas). Ea este ?n consecinta foarte necesara datorita folosirii ei ?n partiturile corale pentru partida de bas si ?n toate partiturile care se folosesc basul (vocal sau instrumental).Cheia de Fa pe linia a IV-a indica sunetul?fa?(pe aceasta linie), de la care se calculeaza celelalte sunete:Raportata la cheia?sol, reperul comun este sunetul??do?(adica?do?de sub portativ ?n cheia?sol?este aceleasi cu?do?de deasupra portativului din cheia?fa) HYPERLINK "" \l "_ftn28" \o "" [28].SolfegiiJ. HAYDENSimfonia londoneza nr.1p. III Trio: oboi?L. van BEETHOVENConcert pentru pian nr. 1, op 15p. III Rondo:pian?W. A. MOZARTConcert pentru pian ?n Do, K.V. 467p. I: vioara I?J. HAYDNSimfonia londonezap.IV: vioara I?FR. CHOPINMazurca, op. 56, nr 2??H. PURECELLDido si EneasAct II, nr. 22?FR. SCHUBERTSonata ?n la pentru pian op. 42p.I??n la minor fenomenul este identic, treapta a IV-a?re?se altereaza??re#?devenind sensibila la?mi?(cvinta tonicii) dupa modelul sensibilei (sol#) pentru tonica (la).Alteratia (re#) poate sa apara alternativ cu treapta naturala (re) sau succesiv, produc?nd cromatism (re-re#).b) Masura de 9/8?( 9????= 3????=??????????????)Masura de 9/8 ?nseamna de 3 ori 3/8. Pe cadrul sau se formeaza aceleasiformule ritmice ca si ?n masurile 3/8 si 6/8 dar grup?ndu-se pe 3 unitati de timp.Ca atare masura de 9/8 se poate g?ndi si tacta ?n cele doua feluri: divizat si concentrat. ?n ambele cazuri se foloseste schema de 3, deci divizat:(3 jos, 3 drepta, 3 sus) HYPERLINK "" \l "_ftn29" \o "" [29]iar concentrat, ca o simpla masura de??3Exemple divizat:Exemplu concentrat:SolfegiiFR. SCHUBERTDorita??R. SCHUMANNLied, op. 79, nr. 11??F. M. BARTHOLDYSimfonia III, op. 56p.IV, vioara I?FR. SCHUBERTSonata ?n pentru pian, op. 42p.III?G. F. HAENDELConcerto grosso IVp. II, violoncel?W. A. MOZARTSonata ?n la pentru pian K. V. 310p. I?D. SCARLATTISonata ?n re, nr.25Vol. I?D. SCARLATTISonata ?n mi, nr.19Vol. III?Lectia 28a) Alteratia treptei a IV-a cobor?ta (lab) ?n tonalitatea Do major HYPERLINK "" \l "_ftn30" \o "" [30]Treapta a IV-a cobor?ta se intoneaza cu sprijin tot pe cvinta tonicii?sol?(dominanta) si anume ca sensibila deasupra lui?sol(precum?fa?deasupra lui?mi)Treapta a patra cobor?ta (lab) poate de asemeni sa apara alternativ sau succesiv cu trapta nautrala (la).Treapta??a VI- a cobor?ta (lab) poate sa se combine cu trepta a IV-a ridicata (fa#) form?nd un interval nou: terta micsorata:?n intonatie acest interval va fi totdeauna g?ndit ca doua sensibile la acelasi sunet (sol), una inferioara, alta superioara.b) Masura de 12/8(12????=?4????=???????????????)Masura de12/8 (ca si cea de 9/8 de altfel) este o masura ?nt?lnita relativ rar. Formata pe aceleasi principii (si cu aceleasi formule ritmice) ca si 3/8, 6/8, 9/8, masura de 12/8 formeaza ?n cadru pe schema de 4. ?n consecinta se va tacta (divizat si concentrat) ca si 4/4:??- divizat:????????????????????????????????????????????????????????????????????????-??????????concentratSOLFEGIIP. CEAIKOVSKISi dureros de dulce??W. A. MOZARTCvartet cu pian, K. V. 478p. I, vioara I?A. DIABELLISonatina??pentru pian, op.151, nr.1p. II?J. S. BACHPartita II, BWV 1004??H. F. HAENDELConcerto grosso IX, op. 6, nr.19p. IV, violina I, II?G. F. HAENDELAcis si GalatheaCor nr.9: sopran?Lectia 29a) Alteratia suitoare a treptei a V-a (sol#) si alteratia cobor?toare a treptei a VII-a (sib) ?n Do majorTreapta a V-a (sol#)?este si ea o trepta fregvent alterata ca sensibila pentru?la?(trepta a IV-a) care este tonica gamei la minor. ?n temeiul raportului de game relative (Do-la)?sol#?(trepta V-a ridicata) apare ca un "liant" ?ntre cele doua tonalitati (put?nd provoca usor deplasarea din Do major ?n la minor)Intonarea lui?sol#?se va g?ndi ?n consecinta ca sensibila lui?la:Trapta a VII-a cobor?ta (sib) este si ea o treapta des ?nt?lnita HYPERLINK "" \l "_ftn31" \o "" [31].Se va intona ca sensibila deasupra lui?la:b) Lexicul formurelor ritmice din masurile cu timpi ternari(?????): 3/8, 6/8, 9/8, 12/8?n masurile cu timp ternari se formeaza (cum vedem) niste formule ritmice specifice. Ele se produc pe cadrul unui timp (concentrat), adica pe patrimea cu punct()Cele mai frecvente formule sunt:-??????????din doua durate:-??????????din teri durate:-??????????din patru durate-??????????din cinci durate-??????????din sase durateSolfegiiJ. HAYDNSimfonia nr. 7p.I, fagot?M. CLEMENTISonatina pentru pian, op. 36, nr.3p.III??W. A. MOZARTSonatina vieneza, nr. 6, p. I??J. HAYDNDivertisment VI, nr. 117Trio: vioara I??FR. SCHUBERTSonata pentru pian ?n Dop. I??FR. SCHUBERTIl modo di preuder maglia??J. HAYDNDivertisment VI, nr. 117Trio: vioara I??Lectia 30a) Alteratia cobor?toare a terptei a II-a? HYPERLINK "" \l "_ftn32" \o "" [32]?(reb ?n Do major si sib ?n la minor)Treapta a doua cobor?ta ?nseamna sensibila descendenta a treptei I-a, deci ?n Do major,reb?se intoneaza ca semiton deasupra tonicii?do.Treapta a II-a cobor?ta ?n la minor va fi?sib, deci tot sensibila deasupra tonicii?la.b) Formula rirmica de siciliana() HYPERLINK "" \l "_ftn33" \o "" [33]Este una dintre formulele (pe timp ternar??????)??dinte cele mai pretentioase atunci c?nd ea se c?nta pe tactare concentrata (deci ?n timpi repezi) si c?nd poate fi usor transformata gresit?, sau, mai grav, ?ntr-o formula de timp binar?sau?.Pentru a ne-o ?nsusi corect vom folosi doua modalitati de studiu.Prima, o exersam pe tactare divizata, concentr?ndu-ne ca optimea cu punct sa fie suficient de lunga iar ultima optime din grup sa fie pe timpul ei?.Acelaram tempo c?t mai mult p?na c?nd o simtim ca pe o unitate.Exersati acesta cca. 30-40"!A doua metoda pleaca de la ideia de unitate a formulei si o rostim pe un singur timp comcentrat. Pentru acesta??Neuhaus ?n cartea sa "Arta pianistica" propune doua cuvinte:Am-ster-dam or Klem-pe-er HYPERLINK "" \l "_ftn34" \o "" [34]left0Exercitiu:SolfegiiJ. S. BACHSuita engleza IVMenuet I??R. SCHUMANNLied, op. 77, nr.4??DIABELLISonatina pentru pian op. 168, nr. 7p. III. Rondo??G. F. HAENDELJosuaArie nr. 53??J. S. BACHOrgel Werke vol.VI, nr. 16??L. van BEETHOVENCvartet, op. 132p.I, vioata I??J. S. BACHSuita engleza IIGigue??M. ANDRICUSimfonia IXp. III, corn??M. J. GLINKARuslan si LudmillaAct III, cor nr. 13??Lectia 31a) Alteratia treptei a III-a descendenta ?n Do, (mib) si ascendenta ?n la (do#)Alteratia cobor?toare a treptei a III-a ?n Do major (mib) se produce nu at?t ca inversiune minora (do minor), ci mult mai mult ca sensibila superioara a treptei II-a (re) HYPERLINK "" \l "_ftn35" \o "" [35]. ?n consecinta el se va intona prin intermediul?re?(si nu ca terta mica pe trepta I-a?do).Alteratia suitoare a treptei a III-a ?n la minor (do#) nu se face nici ea ?n intentia de majorizare a gamei (terta mare pe tonica?la), ci ca sensibila pentru treapta a IV-a?re.?Asadar ea va fi g?nduta ?n raport de?re?(si nu de tonica?la).b) Legato ?ntre formulele ritmice pe rimpi tenariCa si ?n cazul formulelor pe timpi binari, lagato ?ntre formule creaza posibilitatea unor structuri ritmice (fraze ritmice) complexe.De regula, aceste legato-uri ?ntre formule sunt utilizate ?n timpi rari (andante, adagio), ceea ce ?n c?ntare nu constiutuie o dificultate, rezolv?ndu-se de la sine printr-o masurare (tactare) divizata..??SOLFEGiiC. W. GLUCKAlcesteAct II: Ademeto??J.S. BACHAlbum pentru Ana Magdalena Bachnr. 8: Menuet??L. van BEETHOVENSoanata pentru vioara op. 23p.III??FR. SCHUBERTAtys??D. BUXTEHUDEOrgel Werke, vol. I, nr. 10??J. S. BACHOrgel Werke, vol. VI, nr. 18??Lctia 32a) Alteratia ascendenta a terptei a I-a ?n Do si la (do#, la#);?alteratia ascendenta a treptei II-a ?n Do major (re#)Treapta I-a urcata ?n Do major (do#)??este perceputa ca sensibila pentru?re?(treapta a II-a).Prin acesta rolul principal a tonicii (do) nu este afectat, ea trebuind sa fie mereu prezenta ?n auz.Treapta ?nt?ia alterata ascendent ?n la minor (la#) are acelasi rationament. Deci va fi sensibila la treapta a II-a?(si)??fara a influenta pozitia stabila a tonicii?la.Alteratia suitoare a treptei a II-a re# se g?ndeste ca sensibila la terta tonicii?mi:b) Tactarea divizata ?n masurile de 2/4, 3/4 si 4/4Dupa ce ne-am ?nsusit tractarea divizata pe baza de optime ?n masurile ternare, ne vom folosi de acesta pentru a o aplica si masurilor cu timpi binari.Necesitatea tractarii divizate ?n masurile 2/4, 3/4, 4/4 apare ?n situatia unori tempi rari (adagio, largo, grave) c?nd ritmul este ?ncarcat prin folosirea diviziunilor cu durate de??(trezecidoimi) si??(saizecipatrimi) HYPERLINK "" \l "_ftn36" \o "" [36].?n aceste cazuri (pentru a putea percepe si orgaiza rutmul) ete nevoie sa folosim ca?unitate de tractare?durata de optime.?n consecinta tractarea masurii de 2/4 se va face astfel:a masuri de 3/4 astfel:iar a masurii 4/4 astfel:Mai simplu, fiecare timp al masurii se bate de doua ori..Tractati divizat si ?mpartiti bine acest ritm HYPERLINK "" \l "_ftn37" \o "" [37]:A. DIABELLISonatina pentru pian, op. 151, nr.1p.III Rondo??L. van BEETHOVENConcert pentru pian, nr.1, op. 15p.I, vioara I??A. DIABELLISonatina pentru pian, op. 151, nr.4p.I??SOLFEGII??Lectia 33a) Recapitularea alteratiilor ?n tonalitatea Do majorPentru o viziune de sinteza asupra alteratiilor folosite de gama Do major (sau oricare alta gama majora, vomprezenta aceste alteratii astfel ?nc?t sa avem imaginea clara ca ele apar ca sensibile (ascendente si descendente) la anumite trepte ale gamei:?Ordinea frecven-ei (si importantei lor) este urmatoarea:-??cele din jurul treptei a V-a HYPERLINK "" \l "_ftn38" \o "" [38]?(fa#/?si?lab, deci a IV, si VI)-??cele din jurul treptei a VI-a? HYPERLINK "" \l "_ftn39" \o "" [39](sol#/?si?flat, deci a V, si VII)-??cele din jurul treptei a II-a? HYPERLINK "" \l "_ftn40" \o "" [40](do#/?si?mib, deci a I, si??III)-??cele din jurul treptei a III-a? HYPERLINK "" \l "_ftn41" \o "" [41]?(re#, deci a II-a)-??cele din jurul treptei a I-a? HYPERLINK "" \l "_ftn42" \o "" [42]??(re#, deci II care ?mpreuna cu sensibila naturala formeaza cele doua sensibile ale tonicii).Asadar, concidem ?nca o data ca, orice alteratie (din tonalitate) trebuie g?ndita si intonata ca sensibila (inferioara sau superioara) a unei trepte a gamei? HYPERLINK "" \l "_ftn43" \o "" [43].Exercitiu cu trepte alterate (?n Do):b) Masura de2/2?(2???)Masura de 2/2??numita si "alla brave" HYPERLINK "" \l "_ftn44" \o "" [44]?(notata cu?????) este o masura care foloseste?unitate de timp?doimea (??).Ea se tacteaza ca si??2/4 , dar fiecare timp are durata de doime (????):?n consecinta formulele ritmice pe timp se vor constitui pe doime.SolfegiiJ. HAYDENDivertismento II, nr. 87p.I, vioara I??W. A. MOZARTConcert pentru pian ?n Do, K. V. 246p.III??FR. SCHUBERTDer Morgenkuss??L. van BEETHOVENMissa ?n Do, op. 86Dona nobis pacem: vioara I??L. van BEETHOVENMissa ?n Do, op. 86Cum Sancto: alt??Lectia 34a) Recapitularea alteratiilor ?n tonalitatea la minorGruparea alteratiilor ?n la minor (sau oricare gama minora) se face putin deosebit de gama majora si anume, gama se ?mparte ?n doua segmente: pentacord + tetracord.Neamintim ca tetracordul superior apare sub trei forme (natural, armonic si melodic) si ca atare sunetele alterate (fa# si sol#) sunt considerate ca apartin?nd gamei complete.Mai ram?n alteratiile care apar ?n pentacordul de jos. Acestea se grupeaza conform aceluiasi principiu de sensibile la anumite trepte.?n ordinea frecventei si importantei:-??????????sensibila treptei a V-a (re#, deci IV)-??????????sensibila treptei a IV-a (do#, deci III)-??????????sensibila descendenta a terptei a II-a (sib, deci II)-??????????sensibila treptei a II-a (la#, deci I)Consider?nd ca alteratiile vin tetracordul superior (fa#, sol#) formeaza (?mpreuna cu treptele naturale) o unitate intonationala (pe care am studiat-o), recapitulam intonational doar alteratiile pentacordului inferior.b) Masura de 3/2??(3???) si 4/2??(4???)Ca si ?n cazul masurii de 2/2, masurile de??3/2 si 4/2 folosesc doimea .F. M. BARTHOLDYC?ntece fara cuvinte, op. 102nr. 31??SOLFEGiiJ. HAYDNCvartet, nr. 77, op. 76, nr. 3Trio: vioara I??J. S. BACHCantata BWV 77Aria 5, alto??R. SCHUMANNAlbum pentru tineret, op. 68Amintiri la teatru??J. S. BACHCantata BWV 25Cor 1: sopran??Lectia 35a) Recapitularea generala a tonalitatiilor Do major si la minorTonalitatile Do major si la minor sunt constituite din sunete naturale (diatonice) si alterate (cromatice). Sunetele alterate sunt concepute ca sensibile (inferioare si superioare) la cele naturale.Tonalitatea Do major poate fi reprezentata de o scara ?n care sunetele naturale si cele alterate se oranduiesc astfel:Tonalitatea la minor va prezenta o usoara deosebire ?n tetracordul superior, unde toate sunetele (inclusiv cele alterate) se considera naturale:Putem astfel concide ca fondul sonor al unei tonalitati (majore sau minore) cuprinde??n principal?astfel sunete (naturale si alterete) HYPERLINK "" \l "_ftn45" \o "" [45]Sunetele alterate au urmatoarele roluri:-???????????ntareste pozitia unui sunet natural,-??????????produce o inflexiune modulatorie, adica face o incursiune acurta ?ntr-o alta tonalitate.??????????????????????????????????????????..Sol major..... . .Do major?????????????-??????????moduleaza ?ntr-o alta tonatate.?n plan international (solfegistic) trebuie ?nsa retinut ca?orice sunet alterat se intoneaza prin intermediul treptei naturale??la care este conceput ca sensibila (inferioara sau superioara). Chiar daca acest sunet nu va apare imediat (cu auzul intern), si la nevoie chiar intonat cu vocea pentru sprijin.De exemplu, ?n succesiunea de mai jos sunetul fa# nu se rezolva pe?sol, dar sunetul?sol?trebuie imaginat auditiv (sau de c?t e nevoie chiar intonat) pentru a putea c?nta usor si sigur sunetul sensibila?fa#) HYPERLINK "" \l "_ftn46" \o "" [46].SOLFEGii HYPERLINK "" \l "_ftnref1" \o "" [1]?Semnele de alteratie vor fi diezul , bemolul , si becarul HYPERLINK "" \l "_ftnref2" \o "" [2]?Problema gamelor perechi o vom trata mai departe. HYPERLINK "" \l "_ftnref3" \o "" [3]?Desigut la ?nceput ni se va p?rea ca ?n cele doua exercitii da largire a gamei (?n sus si ?n jos) sunt sunete prea ?nalte sau prea grave pentru vocea noastra. ?n realitate orice voce are aceasta ?ntindere sus si jos, trebuie doar sa facem un mic effort vocal. HYPERLINK "" \l "_ftnref4" \o "" [4]Prin ?nvatarea masurii de 2-4 intram ?n ceea ce se cheama ritm, care ?nseamna succesiunea sunetelor ?n timp. Durata ?n timp a unui sunet se masoara prin unitatea de timp, ?n cazul acesta fiind patrimea. HYPERLINK "" \l "_ftnref5" \o "" [5]?Daca ?nt?mpinati greutati ?n intonarea pe ritm (pe patrimi si doimi), cititi ?nt?i numai ritmul fara a c?nta ?naltimile sunetelor astfel: (do-re-mi etc.). HYPERLINK "" \l "_ftnref6" \o "" [6]Daca un exemplu ( de regula ultimul din seria unei lectii) ni se pare dificil si nu-l putem c?nta ?n totalitatea, se poate renunta la el si se trece mai departe, pentru ca oricum problemele lui vor reveni si rand pe rand se vor rezolva. HYPERLINK "" \l "_ftnref7" \o "" [7]?Daca nu reusiti sa rezolvati aceste intervale de sexta, nu disperati, cu timpul vor fi ?nsusite iar ?n solfegii nu le veti ?nt?lni foarte des. HYPERLINK "" \l "_ftnref8" \o "" [8]?Intonarea gamei prin septime este dificila si ca atare nu vom insista daca nu reusim, caci(ca si ?n cazul altor exercitii dificile) cu timpul, adica avans?nd ?n curs, lucrurile se mai aseaza si de la sine. HYPERLINK "" \l "_ftnref9" \o "" [9]?Nu trebuie sa facem "complexe" daca nu reusim sa c?ntam aceasta formula pentru ca ea nu e foarte frecventa ?n c?ntarea vocala si ?n plus c?ndva, pe parcursul studiului ne trezim ca ne iese foarte usor. HYPERLINK "" \l "_ftnref10" \o "" [10]?Anacruza, este un termen (grec) care ?nseamna atacul pe partea neaccentuata a unui timp, preced?nd un timp accentuat (cruza). Adesea se foloseste cuv?ntul german Auftakt. HYPERLINK "" \l "_ftnref11" \o "" [11]????n armonie treptele I, IV,V se vor numi trepte principale purt?nd asa numitele?functii?de baza:I=tonica (T), IV= subdominanta (S),?si V=dominanta (D).??n consecinta ?n Do major acordul????este accentul??tonicii????acordul??subdominantei????si???????acordului dominantei. Acordurile de pe treptele II, III, VI, VII, se vor numi secundare si vor fi (uneori) ?nlocuitorii functiilor principale astfel: VI=tonica, II=subdominanta, VII (si III)= dominanta. HYPERLINK "" \l "_ftnref12" \o "" [12]??n studiul armoniei acordul ?n rasturnarea I-a se cifreaza cu 6 (adica cu sexta) iarcel ?n rasturnarea a II-a cu 6/4 (adica cu cvarta si sexta). HYPERLINK "" \l "_ftnref13" \o "" [13]?Pentru o mai usoara resinere teoretica a intervalelor vom observa ca exista un raport ?ntre intervale prin rasturnarea lor. Astfel, de exemplu, secunda????????????????????prin rasturnare devine septima. Se formeaza astfel urmatorul raport:- secunde prin rasturnare devin septime si invers,- terte prin rasturnare devin sextet si invers,- cvartele prin rasturnare devin cvarte si invers.Pentru facilitatea memorizarii, convenim o notatie numerica: notam cu cifra 2 intervalul de secunda, cu 3 del de terta, cu 4 cel de cvarta, cu 5 cvinta, cu 6 sexta, cu 7 septima, apoi vom reprezenta raportul de rasturnare prin cifra astfel: 2 3 4 5 6 7????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????7 6 5 4 3 2????????????????Mai??observam ca prin rasturnare din intervalele perfecte rezulta tot perfecte, din cele mici rezulta mari, din cele mari rezulta mici, cele micsorate rezulta marite, din cele marite rezulta micsorate. HYPERLINK "" \l "_ftnref14" \o "" [14]?Datorita faptului ca ?n starea naturala cele doua gama?Do?si?la?au acelasi sunete, ele se considera ?nrudite (de grandul I), numindu-se gama?relativa, mai precis?la minor??e considerata relative lui?Do-modul major, iar?la-modul minor. Sunt cele doua moduri fundamentale ale muzicii tonal-functional (muzica sec. XVII-XIX) reprezent?nd o complementaritate lumina-umbra, masculine-feminin. HYPERLINK "" \l "_ftnref15" \o "" [15]?Daca ne luam tonul da la un instrument si constatam ca pentru vocea noastra e foarte "jos" (?n cazul vocilor de sopran sau tenor), atunci mutam tonul de baza (la) ceva mai sus. HYPERLINK "" \l "_ftnref16" \o "" [16]?Pe l?nga aceasta secunda marita, sunetul sol# va mai naste si alte intervale care nu s-au ?nt?lnit ?n Do major si la minor natural, pe care vom studia mai departe. HYPERLINK "" \l "_ftnref17" \o "" [17]??ncep?nd cu acest exercitiu putemrenunta la schimbarea silabelor ta, ti, ri si adapta o singura silaba?ta?pentru orice durata ?n felul acesta: HYPERLINK "" \l "_ftnref18" \o "" [18]?Despre o forma melodica si ?n cobor?re vom vorbii ?n lectia urmatoare. HYPERLINK "" \l "_ftnref19" \o "" [19]?Teoria muzicii numeste im propriu aceasta gama?"melodic Bach", atribuindu-se lui Bach utilizarea ei. ?n realitate ea este ?nt?lnita la compozitorii predecesori si contemporan ?n acceasi masura, de accea vom numi aceasta gama melodic "baroc". HYPERLINK "" \l "_ftnref20" \o "" [20]?Daca nu reusiti, nu disperati! Puteti abandona, caci pe l?nga faptul ca nu e foarte des folosit (vocal), acest contur poate cu timpul sa va devina familiar : HYPERLINK "" \l "_ftnref21" \o "" [21]?Procedeul se mai numeste si "divizat" HYPERLINK "" \l "_ftnref22" \o "" [22]?Procedeul se mai numeste si "concentrat" HYPERLINK "" \l "_ftnref23" \o "" [23]?Procedeul "cocentrat" se foloseste mai ales ?n cazul tempilor repezi, c?nd de regula si ritmul este mai simplu. HYPERLINK "" \l "_ftnref24" \o "" [24]?Asa cum se ?nt?mpla ?n cazul trioletului (???????????). HYPERLINK "" \l "_ftnref25" \o "" [25]?Fiind o maura greu de tactat (care poate sa ne ?mpidice la concentrarea pe c?ntare), putem renunta la baterea ei, folosind un mod foarte simplu de tactare si anume: bat?d fiecare timp () ?n jos (chiar ciocanind fara zgomot - cu degetul mijlociu ?n masa:? HYPERLINK "" \l "_ftnref26" \o "" [26]?Prin abordarea treptelor alterate, gamele Do si la se?"largesc" ca fond sonor si ele devin ceea ce se cheama?tonalitati, adica fond de sunete raportate la un centru numit tonica.Von conveni acum ca??gama?este o schema care reprezinta??tonalitatea. ?n mod curent (teoretic si practic) cele doua notiuni se folosesc (cu o anumita "neglijenta") ca similare.Revenind la alteratii, trebuie spus faptul ca, pe l?nga "largirea" fondului sonor ele mai pot provoca inflexiuni modulatorii sau chiar modulatii, adica depasiri ?n alte tonalitati. HYPERLINK "" \l "_ftnref27" \o "" [27]?Sa nu uitam ca treapta naturala?fa?o ?ntornam?semiton?deasupra lui mi HYPERLINK "" \l "_ftnref28" \o "" [28]??n solfegiere registrul acestei chei ?l plasam tot ?n ambitusul natural al vocii noastre ca si c?nd am solfegia ?n cheis?sol, caci ?n mod real registrul cheii?fa?reprezinta grafic ambitusul vocii barbatesti (vocile feminine si de copii c?nt?nd automat cu o octava mai sus). HYPERLINK "" \l "_ftnref29" \o "" [29]??Se poate renunta la tactarea masurii, bat?nd fiecare timp () ?n jos (ciocanond ?n masa) HYPERLINK "" \l "_ftnref30" \o "" [30]?Sa ne amintim ca ?n la minor treapta a IV-a (fa-fa#)apare, prin cele trei variante ale tetracordului superior, ca treapta naturala ?n ambele situatii. HYPERLINK "" \l "_ftnref31" \o "" [31]?Explicarea alterarii lui sib este ceva mai dificila pentru cine nu are notiuni de armonie, caci?sib?apare de regula da septima pe tonica, constituind un accord de dominanta pentru acordul subdominantei?fa. HYPERLINK "" \l "_ftnref32" \o "" [32]?Numita si treapta?"napolitana", de la acordul care se formeaza cu ea, acord care, se pare, a fost folosit cu predilectie de compozitorii baroci din scoala de la Neapole (Alessandro Scarlatti). HYPERLINK "" \l "_ftnref33" \o "" [33]?Numita astfel (oarecum impropriu) de la dansul cu numele de Siciliana din?suita?baroca (Telemann, Haendel, Bach). HYPERLINK "" \l "_ftnref34" \o "" [34]?Un alt cv?nt zice Neuhaus cu foarte mare?"eficienta" pedagogica si care se treduce perfect ?n rom?neste este pro-stu-le. HYPERLINK "" \l "_ftnref35" \o "" [35]?ntr-o g?ndire armonica ce constiutuie?mib?un acord de septima micsorata ca dominanta pentru acordul dominantei ?n care?re??este cvinta:? HYPERLINK "" \l "_ftnref36" \o "" [36]?Pentru calriate redam schema divizarii duratei de patrime.optimi??saisprezecimi treizecidoimi???saisprezecimi HYPERLINK "" \l "_ftnref37" \o "" [37]?Ca si ?n cazul tractarii divizate a masurilor de 6,9,12 putem renunta la schema masuri si vom bate fiecare optime ?n jos (cioc?nind chiar ?n masa la ?nceput). HYPERLINK "" \l "_ftnref38" \o "" [38]?Treapta dominantei. HYPERLINK "" \l "_ftnref39" \o "" [39]?Treapta relativei minore. HYPERLINK "" \l "_ftnref40" \o "" [40]?Treapta contardominantei. HYPERLINK "" \l "_ftnref41" \o "" [41]?Treapta medianta (terta majora). HYPERLINK "" \l "_ftnref42" \o "" [42]?Treapta tonicii. HYPERLINK "" \l "_ftnref43" \o "" [43]?Reamintim ca orice sensibila poate conduce la o inflexiune modulatorie sau modulatie. HYPERLINK "" \l "_ftnref44" \o "" [44]?Denumirea vine de la breve (brevis) care (?n Renastere) ?nsemna doime. HYPERLINK "" \l "_ftnref45" \o "" [45]Se poate observa ca ?n aceste scari lipsesc de exemplu solb (treapta a V-a cobor?ta) sau la# (treapta a VI-a ridicata) ?n Do major, sau treapta a IV-a si a V-a cobor?ta (reb, mib) ?n la minor. Ele vor apare ?ntr-un stadium chromatic foarte avansat (?mpreuna cu sensibilele sensibelor), dar momentan le-am cuprins doar pe cele importante si uzuale.?n unele tartate contemporane de teoria muzicii strucura scarilor de mai sus e prezentata artificios sub titlul?"cromatizarea gamelor". HYPERLINK "" \l "_ftnref46" \o "" [46]?Desigur de la un timp aceste alteratii le c?ntam aproape automat ?n baza deprinderilor prin exercitiu, caci g?ndirea noastra va realiza (aparent inconstient) procesul raportarii acestor sensibile la treptele naturale. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download