Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 28 februarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 28.02.20201 EUR4.81271 USD4.3601Cod galben de v?nt puternic, viscol ?i ninsori. Lista zonelor afectate ?Andreea Dogar feb. 28, 2020Administra?ia Na?ional? de Meteorologie a emis un cod galben de v?nt puternic, viscol ?i ninsori la munte. Interval de valabilitate: 28 februarie, ora 09:00 – 29 februarie, ora 11:00Zone ?i fenomene vizate: local la munte, ?ndeosebi ?n zona ?nalt? – intensific?ri ale v?ntului ?i viscol; ninsori ?n general moderate cantitativ.?n Carpa?ii Occidentali, Meridionali ?i de Curbur? local va ninge ?n general moderat cantitativ ?i se va depune strat consistent de z?pad?.Va fi afectat? zona ?nalt? a jude?elor Vrancea, Buz?u, Prahova, Arge?, D?mbovi?a, V?lcea, Gorj, Mehedin?i, Covasna, Harghita, Bra?ov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Cara?-Severin, Timi?, Arad, Bihor, S?laj, Cluj.?ndeosebi ?n zona montan? ?nalt? v?ntul se va intensifica treptat ?i va fi viscol. Vor fi viteze ?n general de 70…80 km/h, pe parcursul zilei de vineri (28 februarie), apoi de 90…100 km/h.Trec?tor ninsori vor fi ?i ?n vest ?i ?n centru, dar ?n general slabe cantitativ.?n func?ie de evolu?ia ?i intensitatea fenomenelor, Administra?ia Na?ional? de Meteorologie va actualiza mesajele transmise publicului. Sursa: ANMANM a emis ?i o prognoz? special? pentru Bucure?ti, pentru vineri, 28 februarie, ?i s?mb?t? diminea?a, 29 februarie.?n intervalul 28 februarie ora 8 – 29 februarie ora 8, ?n capital? cerul va avea ?nnor?ri, mai accentuate ?n a doua parte a zilei ?i noaptea c?nd temporar va ploua slab. V?ntul va sufla slab ?i moderat.Temperatura maxim? va fi de 10…11 grade, iar cea minim? de 1…2 grade.Iarna bl?nd? nu face cas? bun? cu agriculturaMarian MU?AT ?28 februarie 2020 - Pentru agricultur?, vremea ”bun?”, ?n unele zile chiar prim?v?ratic?, poate fi un dezastru, mai ales ?n condi?ii de secet? sever?.La mijlocul lunii februarie, gradul de aprovizionare a solului cu ap? era extrem de sc?zut ?n multe ferme. ?n unele zone, temperaturile ceva mai ridicate au favorizat u?oare revigor?ri ale plantelor, respectiv pornirea timpurie ?n vegeta?ie a culturilor ?ns?m?n?ate ?n toamn?.GALA?I??ncerc?m s? conserv?m pu?ina ap? din sol!”La Agrimat Matca, culturile de toamn? nu au mai avut o stare de vegeta?ie at?t de bun? ca acum. ?La data de 1 octombrie 2019 a venit o ploaie de vreo 70-80 de litri/mp. Apoi vremea a fost favorabil?, astfel ?nc?t gr?ul a r?s?rit ?i a ?nfr??it. Rapi?a a fost sem?nat? ?ntre 15 ?i 25 august, pe o suprafa?? de aproape 800 hectare. Nimeni nu i-a dat nici o ?ans?, dar au venit precipita?iile la timp. ?n cele din urm?, stadiul de vegeta?ie a culturii de rapi?? este aproape de optim ?i avem speran?e c? va trece destul de bine peste iarn?! Iar dac? ie?im ?n prim?var? cu bine, va fi meritul specialistului. Culturile de orz, gr?u ?i triticale arat? bine la aceast? or?. Sigur, c? ne d? speran?e s? ajungem ?n prim?var? cu o stare de vegeta?ie bun?. Ne-am dotat, avem capacitate de lucru ?n v?rf de campanie, c?ut?m s? prindem momentul optim la executarea lucr?rilor”, ne-a declarat inginerul Gavril? Tuchilu?, directorul Agrimat Matca, unul dintre fermierii de succes din agricultura rom?nesc?. ?n urm? cu un sezon, ?n 2019, produc?iile ob?inute au fost mici. ?Am f?cut 50 la sut? din produc?ia de porumb, ob?in?nd doar 5 tone la hectar. A trebuit s? cump?r f?n pentru cele peste 1.300 de vaci de la un fermier din jude?ul Bra?ov. Este imposibil s? fii performant a?a. E foarte important ca apa pu?in? pe care o avem s-o conserv?m, s-o folosim la maxim. S? lu?m hibrizii ?i soiurile cele mai rezistente la secet?, s? sem?n?m c?t mai devreme, s? dispunem de o palet? mai larg? de hibrizi care rezist? la secet? ?i la ar?i??”, a explicat Gavril? Tuchilu?.C?nd este secet?, la Agrimat nu se ?ntoarce brazda, iar num?rul trecerilor cu utilajele ?n c?mp este c?t mai redus.Dot?ri de milioane de euro?n ferm?, dot?rile sunt de ultim? genera?ie ?i au costat c?teva milioane bune de euro, ?ncep?nd cu ma?inile ?i utilajele agricole ?i termin?nd cu capacit??ile de depozitare a recoltei ?i cu modernizarea sectorului zootehnic. Ferma de vaci trece printr-un proces de reabilitare. Au fost ridicate dou? grajduri moderne pentru cele 1300 de animale. O aten?ie deosebit? este acordat? managementului dejec?iilor. Din cele dou? ad?posturi, acestea trec prin canalul colector ?ntr-o sta?ie de selectare. Partea solid? se stocheaz? pe o platform? betonat?, iar cea lichid? va fi dirijat? spre dou? lagune cu o capacitate total? de aproape 20.000 de mc. ??n 39 de ani de produc?ie vreau s? v? spun c? de dou? ori am f?cut zece tone la hectar de porumb, atunci c?nd a plouat la timp! Sunt ?accidente? c?nd ob?inem recoltele astea mari”, a sus?inut fermierul.BR?ILACulturile sufer? din pricina secetei?Din cauza condi?iilor climatice, nu putem s? spunem c? este o stare de vegeta?ie prea bun?, pentru c? cerealele p?ioase sufer? la momentul de fa?? de secet?. De asemenea, au mai fost ?i ni?te atacuri de boli pe alocuri, dar sper?m s? avem ceva precipita?ii, pentru ca sem?n?turile de toamn? s? ??i revin?. Nu-i o situa?ie foarte alarmant?, dar temperaturile pozitive nu sunt foarte bune pentru culturi”, a apreciat Daniela Trifan, directorul SCDA Br?ila.La sta?iunea br?ilean? au fost sem?nate 1.200 ha cu orz pentru s?m?n??, 560 ha cu gr?u pentru consum ?i 144 ha pentru s?m?n??, 233 ha cu rapi?? de consum ?i 150 de hectare de lucern?. Este vorba despre ?ntreg terenul intrat cu asocierile ?n participa?iune, nu doar suprafa?a de la cercetare.??n prim?var? inten?ion?m s? ?nfiin??m cultura porumbului pe 596 de hectare, floarea-soarelui pe 620 ha, soia pe 202 ha, orez pe 10 ha ?i sparcet? pentru s?m?n?? pe 20 de hectare”, a precizat directorul sta?iunii.Anul trecut, SCDA Br?ila ?i-a dotat sistema de ma?ini ?i utilaje agricole cu un nou tractor, un combinator ?i mai multe ma?ini de tocat. De asemenea, ?n perioada imediat urm?toare unitatea de cercetare va face angaj?ri, fiind scoase la concurs 38 de posturi.TULCEA??mi fac griji pentru sem?n?turile de toamn?!”?n apropiere de Tulcea, ?n zona Mineri-Somova, t?n?rul fermier Petric? Munteanu lucreaz? 400 hectare de teren, mare parte preluat cu contract de arend?. ?n toamna trecut? a ?ns?m?n?at gr?u pe 200 ha ?i rapi?? pe 50 ha. ?Am intrat ?n toamn? cu o lips? acut? de ap? ?n sol ?i din aceast? cauz? ?mi fac griji pentru culturi. Preg?tirea patului germinativ s-a f?cut cu mare greutate, nu a fost realizat? o lucrare de calitate din cauza bolovanilor. Am avut o r?s?rire c?t se poate de bun?, dar fiind foarte cald, au ap?rut ?i bolile; a trebuit s? intervenim cu tratamente ?nc? din toamn?”, ne-a declarat fermierul. Acesta a folosit un fungicid simplu pe baz? de tebuconazol ?i un ?ngr???m?nt foliar aplicat pe frunz?, pentru ca plantele s? treac? mai bine peste perioada de stres.Floarea-soarelui, o cultur? cu probleme?!Petric? Munteanu a?teapt? ploile din aceast? lun?, a?a cum au anun?at meteorologii. ?n zona unde are terenul nu sunt iriga?ii. ?Am emo?ii cu sem?n?turile de toamn?, mi-e team? c? nu vom putea aplica azotul ?n prim?var?. Sunt preg?tit s? administrez 300 kg/hectar ?n dou? etape; vom fertiliza doar dac? solul va avea suficient? umiditate”, a precizat cultivatorul.Fermierul tulcean a sus?inut c? este axat pe cultura de porumb pe considerentul c? se preteaz? cel mai bine la terenurile de l?ng? municipiul Tulcea. ?n prim?var? va sem?na mai bine de 100 hectare cu hibrizi timpurii. Floarea-soarelui nu cultiv? deoarece ?las? terenul foarte s?rac ?n nutrien?i ?i nici pre?urile nu sunt suficient de bune pe pia?a de achizi?ie”.??n sezonul trecut, am ?ntors jum?tate din suprafa?a de 200 hectare cultivat? cu gr?u! Seceta ?i-a spus cuv?ntul. Am sem?nat porumb, s-a uscat terenul ?i cultura nu a mers prea bine. Au fost cheltuieli suplimentare care au c?nt?rit destul de greu ?n balan??. E o zon? f?r? iriga?ii, st?m la m?na lui Doamne Doamne! ?ns? noi, fermierii, suntem optimi?ti, privim cu mai mult? speran?? ?n acest an agricol”, a concluzionat Petric? Munteanu.BUZ?UCampania de revizii ?i repara?iiPentru fermierii buzoieni, acest sezon de produc?ie agricol? pare s? fie unul promi??tor. Anul acesta este cu totul diferit. Au fost precipita?ii c?zute ?n toamn? care au aprovizionat solul cu suficient? ap?. ?n tot jude?ul, gr?ul este r?s?rit ?n propor?ie de aproape 80 la sut?. De asemenea, rapi?a pe suprafa?a sem?nat? este r?s?rit? aproape ?n totalitate ?i sunt semnale c? nu va mai fi ?ntoars? ca ?n anii trecu?i, c?nd din 15.000 de hectare, doar o treime a mai r?mas p?n? la recoltare.?n ferma inginerului ?tefan Gineric?, ma?inile ?i utilajele se g?seau ?n plin proces de revizii ?i repara?ii. Abia se ?ntorsese din Fran?a de unde cump?rase un tractor de mare putere. Cultivatorul se preg?tea s? fertilizeze cu ?ngr???minte azotoase ?n luna martie culturile de gr?u ?i rapi??.?Nu avem prea mult de munc?, deoarece ma?inile ?i utilajele agricole sunt aproape noi. A?tept cu ?ncredere campania agricol? de toamn?. Am aprovizionat din timp semin?ele, ?ngr???mintele ?i motorina. Am mari speran?e ?n ceea ce prive?te culturile de porumb ?i floarea-soarelui care ?n ultimii ani mi-au dat produc?ii frumoase”, ne-a declarat fermierul buzoian.Gavril? Tuchilu?:?“Nu mai po?i fi performant cu 3.800 kg de gr?u la hectar sau cu dou? tone de rapi?? la hectar! Este imposibil!”Articol publicat ?n revista Ferma nr. 3/252 (edi?ia 15-29 februarie 2020)APIA si SUBVENTIIFermieri, pregatiti documentele! Incepe depunerea cererilor APIA In?feb. 28, 2020Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? luni,?2 martie 2020, demareaz? Campania de depunere a Cererilor Unice de Plat? pentru anul 2020.Cererile Unice de Plat? se vor depune la Centrele jude?ene/locale APIA ?i al Centrul Municipiului Bucure?ti,?p?n? la data de 15 mai 2020.Fermierii vor depune o singur? Cerere Unic? de Plat?, chiar dac? utilizeaz? suprafe?e de teren ?n diferite localit??i sau jude?e!Ca ?n fiecare an APIA va fi al?turi de fermieri pe tot parcursul Campaniei ?i va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.Rom?nia, ?n calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiaz? de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de pl??i/m?surilor de sprijin/ajutoarelor na?ionale tranzitorii, ca mecanisme de sus?inere a produc?torilor agricoli, respectiv:– schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS), plata redistributiv?, plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal ?i zootehnic,– m?surile compensatorii de dezvoltare rural?: M?sura 10 – Agro-mediu ?i clim?, M?sura 11 – Agricultura ecologic?, M?sura 13 – Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau alte constr?ngeri specifice (PNDR 2014-2020),– ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT) care se acord? ?n sectorul vegetal ?i zootehnic.?n Campania 2020, completarea declara?iei de suprafa?? se realizeaz? electronic, folosind aplica?ia IPA-Online la adresa:? ?i ?nchiderea cererii unice de plat? ?n IPA-Online se face ?n prezen?a func?ionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plat?, dup? verificarea acesteia ?i a mesajelor din controlul parcelelor digitizate ?i corectarea eventualelor probleme semnalate de c?tre sistemul informatic.Acela?i principiu se aplic? ?i pentru fermierii, cresc?tori de animale, care vor completa Cererea unic? de plat? – declara?ie sector zootehnic, ?mpreun? cu func?ionarul APIA, ?n aplica?ia dedicat? sectorului zootehnic.Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plat?/m?surilor de dezvoltare rural?/ ajutoarelor na?ionale fermierii trebuie s? depun? anual, la APIA, Cererea Unic? de Plat? ?i s? ?ndeplineasc? condi?iile de eligibilitate conform legisla?iei comunitare ?i na?ionale ?n vigoare.?n cazul M?surilor 10 ?i 11, fermierii trebuie s? respecte ?i cerin?ele specifice pachetelor solicitate la plat? ?i cerin?ele de baz? conform Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020. Informa?ii privind zonele eligibile pentru M?sura 10, M?sura 11 ?i M?sura 13 se reg?sesc ?n PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA,? la Centrele jude?ene/locale APIA.Pentru a beneficia de subven?ii, solicitan?ii (indiferent c? sunt persoane fizice sau juridice) trebuie s? prezinte documentele privind utilizarea terenului conform art.5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri.Documentele care fac dovada c? terenul agricol se afl? la dispozi?ia fermierului trebuie s? fie ?ncheiate ?naintea depunerii cererii unice de plat? ?i trebuie s? fie valabile la data depunerii cererii.Responsabilitatea privind legalitatea ?i valabilitatea documentelor apar?ine fermierului ?i/sau autorit??ii care a emis/atestat aceste documente, dup? caz.Potrivit prevederilor legisla?iei europene ?i na?ionale, orice fermier care solicit? pl??i ?n cadrul schemelor de plat?/m?surilor de sprijin/ajutoarelor na?ionale tranzitorii aferente Campaniei 2020, trebuie s? respecte normele de ecocondi?ionalitate, care cuprind Bunele Condi?ii Agricole ?i de Mediu (GAEC) ?i Cerin?ele Legale ?n Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploata?iei, indiferent de m?rimea lor. Informa?iile detaliate pentru accesarea fiec?rei scheme de plat?/m?suri de sprijin, inclusiv h?r?ile ?i listele cu UAT eligibile pentru m?surile de dezvoltare rural?,? pot fi consultate la centrele jude?ene/locale ale APIA ?i pe site-urile: .ro, madr.ro ?i pndr.ro. Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor ?n Campania 2020,?rug?m fermierii s? se prezinte la data ?i ora la care sunt programa?i conform INVITA?IEI rma?ii relevante se reg?sesc postate pe site-ul APIA .ro ?i ?n ghidurile adresate fermierilor care solicit? pl??i pe suprafa?? de la sediile Centrelor Jude?ene ?i Locale ale Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? din fiecare jude?.Autoriza?i la plat?, dar f?r? bani ?n cont! De ce ?nt?rzie pl??ile APIA?!Ferma? 8 februarie 2020 - Mai mul?i fermieri se pl?ng c? nu au primit nici un ban din subven?iile pe 2019, de?i au fost autoriza?i la plat? de APIA.Directorul general al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), Adrian Pintea, a explicat de ce ?nt?rzie banii: dup? autorizarea la plat? a fermierilor, APIA solicit? banii c?tre Ministerul Agriculturii, apoi MADR solicit? fondurile c?tre Ministerul Finan?elor. De aici, banii merg c?tre MADR, apoi c?tre APIA ?i, ?n cele din urm?, c?tre conturile fermierilor care au decizii de plat?. Acest circuit poate dura destul de mult. Potrivit ?efului Agen?iei de Pl??i, p?n? pe 7 februarie, APIA a f?cut efectiv pl??ile pentru fermierii autoriza?i la plat? p?n? pe 29 ianuarie, iar din 10 februarie a ?nceput s? pl?teasc? fermierii autoriza?i la plat? p?n? pe 5 februarie 2020.?De ce este acest decalaj? Este circuitul, noi solicit?m ministerului (Agriculturii -n.red.), ministerul (ministerul Agriculturii solicit? - n.red.) Ministerului Finan?elor ?i invers. Vreau s? v? asigur c? APIA are asigurate, prin grija ministerului, fonduri pentru a pl?ti toate subven?iile”, a spus Adrian Pintea la Sibiu, la o ?nt?lnire cu cresc?torii de ovine.Potrivit APIA, p?n? pe 6 februarie 2020, 819.254 fermieri au fost autoriza?i pentru pl??ile regulare aferente anului de cerere 2019, reprezent?nd 97,02% din totalul fermierilor eligibili. Ace?tia au de primit 1,023 miliarde de euro.Articol publicat ?n revista Ferma nr. 3/252 (edi?ia 15-29 februarie 2020)Procedura prin care cresc?torii de animale pot primi adeverin?a pentru APIA de la asocia?ie! agrointeligenta.ro - 27 februarie 2020 Asocia?ia Aberdeen Angus Rom?nia informeaz? fermierii care este procedura prin care pot intra ?n posesia adeverin?ei pe baza c?reia pot ob?ine ?n acest an subven?ia de tip sprijin cuplat de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Cresc?torii de animale pot solicita acest document la Asocia?ie ?ncep?nd cu data de 1 martie, exist?nd c?teva condi?ii minime ce trebuie respectate de viitorul beneficiar al SCZ ?n Campania APIA 2020.?ncep?nd cu data de 1 martie 2020, reprezenzenta?ii Asocia?iei Aberdeen Angus anun?? c? membrii organiza?iei, adic? cresc?torii, pot trimite solicit?rile pentru sprijinul cuplat ?n zootehnie SCZ 2020. ”Cu aceast? ocazie dorim s? v? readucem la cuno?tiin?? condi?iile minime pentru eliberarea adeverin?ei necesare la APIA:– Solicitarea pentru adeverin?? se trimite pan? ?n data de 15 aprilie 2020, pe adresa de e-mail office@aberdeenangus.ro. Aceast? solicitare trebuie s? fie obligatoriu semnat? ?i ?tampilat?, ?n caz contrar nu se ia ?n considerare.– Informa?i-v? din timp c?nd ave?i programare la APIA ?i comunica?i aceast? dat? pe e-mail odat? cu trimiterea solicit?rii– Cine trimite solicitarea dup? data de 15.4.2020, va primi adeverin?a doar dup? ce s-au eliberat toate adeverin?ele ?nregistrate pan? ?n 15.4.2020.– La data eliber?rii adeverin?ei pentru SCZ, fermierul are obliga?ia de a avea toate facturile achitate la zi.– Fermele ?nscrise dup? data de 01.04.2020, nu vor mai putea beneficia de adeverint? pentru SCZ 2020.– Odat? cu trimiterea solicit?rii pentru adeverin?? trebuie trimise ?i pa?apoartele animalelelor pentru care solicia?i a fi ?ncadrate la Categoria Tineret”, se arat? ?n informarea Asocia?iei Aberdeen Angus Rom?nia.IMPORTANT! Animalele pentru care nu s-au trimis notific?ri (anexe) ?i nu au fost introduse ?n BIDAA-Baza Informatic? de Date Aberdeen Angus, nu o s? se elibereze adeverin??. Modelul de solicitare se poate desc?rca de aici: Aberdeen Angus este conduc?toarea Registrului Genealogic pentru rasa Aberdeen Angus ?n Rom?nia. Asocia?ia are ?n prezent peste 900 de membri din toate regiunile ??rii care de?in peste 53.000 de taurine din rasa Aberdeen Angus, ?nsemn?nd un procent de peste 90% din totalul de capete existent la momentul acesta ?n ?ar?. Are la baz? principalii cresc?tori de taurine din rasa Aberdeen Angus din Rom?nia.Ajutor de stat bugetat cu 60 de milioane lei pentru cresc?torii de animale! Ramona Dasc?lu - 27 februarie Ajutor de stat pentru cresc?torii de animale, bugetat ?n premier? de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale! Pentru relansarea sectorului de cre?tere a porcilor, ?n zonele din Rom?nia libere de pest? porcin? african? se va da drumul unui program dedicat subven?ion?rii reproduc?iei la porcine, a anun?at ast?zi, joi – 27 februarie, ministrul Agriculturii Adrian Oros. Pentru acest program care se va desf??ura p?n? ?n 2021, a fost alocat? suma de 60 de milioane de lei, bani insuficien?i dup? cum recunoa?te ?nsu?i ministrul Agriculturii: ”Este un proiect legat de porc, de relansare, pentru subven?ionarea reproduc?iei la porcine, este un proiect legislativ care a fost lansat ?n 2018, nu a fost bugetat pe 2019, iar anul ?sta am alocat 60 de milioane de lei, sum? total insuficient?, dar am zis m?car s? ?ncepem. De asemenea, am prelungit ?i data de rulare a programului pentru c? era notificat la Comisie p?n? la finele lui 2020 pentru c? este sprijin de stat, noi am notificat Comisia ?i am cerut prelungire p?n? ?n 2021, cu speran?a ca anul acesta la rectificare ?i anul viitor s? mai putem aloca ni?te bani”. Adrian Oros sper? ca prin intermediul acestui program s? se ridice pu?in produc?ia intern?, care a sc?zut aprope la jum?tate din cauza focarelor de pest?. ”Cei care au fost ?n cre?terea porcului, ?i au avut pierderi foarte mari ?i au experien?? s? poat? s? re?nceap? activitatea pentru c? dac? ?nainte de apari?ia acestei boli p?c?toase produc?ia intern? acoperea cam 65% din consum, acum produc?ia intern? acoper? doar 35% din consum ?i restul de 65% este import, ?i asta din cauza pestei ?i din cauz? c? foarte mul?i cresc?tori tradi?ionali ?i-au redus foarte mult activitatea, unii chiar ?i-au ?ncetat-o pe o anumit? perioad? pentru c? sunt ni?te restric?ii, iar unii probabil ?i-au pierdut curajul s? mai investeasc? pentru c? este un risc foarte mare, risc? bani foarte mul?i”, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros la emisiunea Rom?nia ?n Realitate.ANUN?UL APIA pentru FERMIERII CARE ?NCASEAZ? SUBVEN?II! agrointeligenta.ro - 28 februarie 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? luni, 2 martie a.c., demareaz? Campania de depunere a Cererilor Unice de Plat? pentru anul 2020. Cererile Unice de Plat? se vor depune la Centrele jude?ene/locale APIA ?i al Centrul Municipiului Bucure?ti, p?n? la data de 15 mai 2020.Fermierii vor depune o singur? Cerere Unic? de Plat?, chiar dac? utilizeaz? suprafe?e de teren ?n diferite localit??i sau jude?e! Ca ?n fiecare an APIA va fi al?turi de fermieri pe tot parcursul Campaniei ?i va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene. Rom?nia, ?n calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiaz? de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de pl??i/m?surilor de sprijin/ajutoarelor na?ionale tranzitorii, ca mecanisme de sus?inere a produc?torilor agricoli, respectiv:– schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS), plata redistributiv?, plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal ?i zootehnic;– m?surile compensatorii de dezvoltare rural?: M?sura 10 – Agro-mediu ?i clim?, M?sura 11 – Agricultura ecologic?, M?sura 13 – Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau alte constr?ngeri specifice (PNDR 2014-2020);– ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT) care se acord? ?n sectorul vegetal ?i zootehnic.?n Campania 2020, completarea declara?iei de suprafa?? se realizeaz? electronic, folosind aplica?ia IPA-Online la adresa: . Finalizarea ?i ?nchiderea cererii unice de plat? ?n IPA-Online se face ?n prezen?a func?ionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plat?, dup? verificarea acesteia ?i a mesajelor din controlul parcelelor digitizate ?i corectarea eventualelor probleme semnalate de c?tre sistemul informatic.Acela?i principiu se aplic? ?i pentru fermierii, cresc?tori de animale, care vor completa Cererea unic? de plat? – declara?ie sector zootehnic, ?mpreun? cu func?ionarul APIA, ?n aplica?ia dedicat? sectorului zootehnic.Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plat?/m?surilor de dezvoltare rural?/ ajutoarelor na?ionale fermierii trebuie s? depun? anual, la APIA, Cererea Unic? de Plat? ?i s? ?ndeplineasc? condi?iile de eligibilitate conform legisla?iei comunitare ?i na?ionale ?n vigoare. ?n cazul M?surilor 10 ?i 11, fermierii trebuie s? respecte ?i cerin?ele specifice pachetelor solicitate la plat? ?i cerin?ele de baz? conform Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020. Informa?ii privind zonele eligibile pentru M?sura 10, M?sura 11 ?i M?sura 13 se reg?sesc ?n PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, ?i la Centrele jude?ene/locale APIA.Pentru a beneficia de subven?ii, solicitan?ii (indiferent c? sunt persoane fizice sau juridice) trebuie s? prezinte documentele privind utilizarea terenului conform art.5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri. Documentele care fac dovada c? terenul agricol se afl? la dispozi?ia fermierului trebuie s? fie ?ncheiate ?naintea depunerii cererii unice de plat? ?i trebuie s? fie valabile la data depunerii cererii.Responsabilitatea privind legalitatea ?i valabilitatea documentelor apar?ine fermierului ?i/sau autorit??ii care a emis/atestat aceste documente, dup? caz.Potrivit prevederilor legisla?iei europene ?i na?ionale, orice fermier care solicit? pl??i ?n cadrul schemelor de plat?/m?surilor de sprijin/ajutoarelor na?ionale tranzitorii aferente Campaniei 2020, trebuie s? respecte normele de ecocondi?ionalitate, care cuprind Bunele Condi?ii Agricole ?i de Mediu (GAEC) ?i Cerin?ele Legale ?n Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploata?iei, indiferent de m?rimea rma?iile detaliate pentru accesarea fiec?rei scheme de plat?/m?suri de sprijin, inclusiv h?r?ile ?i listele cu UAT eligibile pentru m?surile de dezvoltare rural?, pot fi consultate la centrele jude?ene/locale ale APIA ?i pe site-urile: .ro, madr.ro ?i pndr.ro.Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor ?n Campania 2020, rug?m fermierii s? se prezinte la data ?i ora la care sunt programa?i conform INVITA?IEI primite. Informa?ii relevante se reg?sesc postate pe site-ul APIA .ro ?i ?n ghidurile adresate fermierilor care solicit? pl??i pe suprafa?? de la sediile Centrelor Jude?ene ?i Locale ale Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? din fiecare jude?.AFIR si FINANTARIMADR: cati bani a primit agricultura romaneasca de la UE Februarie 28, 2020Potrivit Ministerului Agriculturii, valoarea totala a fondurilor europene pe care Romania le-a primit pana acum pentru agricultura si dezvoltare rurala se ridica la suma de peste 2,7 miliarde de euro (plati directe si investitii), noteaza Euractiv.Potrivit insitutiei, doar in data de 26 august au intrat in conturile Romaniei pentru fermieri si dezvoltarea satului romanesc 176,41 milioane de euro, reprezentand rambursarea din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR).Ministerul Agriculturii sustine ca Romania a atras de la UE 8,95 miliarde euro in perioada 2017-2019, in fonduri pentru agricultura si dezvoltare rurala. Cea mai mare parte a banilor o reprezinta subventiile pentru fermieri.ALTELEMinistrul Adrian Oros: Gospodarii vor primi porcii de Cr?ciun gratis de la marile ferme de suine! Ramona Dasc?lu - 27 februarie 2020 Porc gratis de Cr?ciun! Ministrul Adrian Oros anun?? c? printre m?surile de biosecuritate care s-ar putea impune cresc?torilor de porci din Rom?nia se num?r? ?i interzicerea cre?terii animalelor ?n gospod?riile aflate ?n apropierea marilor explota?ii comerciale. Cei care ar fi lovi?i de aceast? m?sur? drastic? ar putea primi drept recompens?, de la fermierii mari, porc gratis de Cr?ciun. Ministrul Agriculturii a spus c? se ia ?n calcul ca fermierii mari din Rom?nia s? ofere ?n mod gratuit, ?n perioada S?rb?torilor de Cr?ciun, un anumit num?r de porci, cu condi?ia ca marile exploata?ii s? nu mai fie puse ?n pericol de micii cresc?tori. ”O s? relans?m cre?terea porcilor ?n zonele ?n care boala este eradicat?. Sunt mai multe scenarii, cel pu?in ?n zonele de protec?ie. Unul ar fi s? se interzic? cre?terea animalelor ?n gospod?rii ?i s? se ofere de c?tre marii fermieri un anumit num?r de porci ?n preajma S?rb?torilor, dar s? aib? acea zon? de protec?ie pentru c? de multe ori boala nu era diagnosticat? ?ntr-o ferm? mare, de 50-60.000 de porci la ?ngr??at, dar era pe o raz? de 10 kilometri, la o gospod?rie sau la dou? gospod?rii, ?i legisla?ia spunea c? porcii aceia din exploata?ia mare nu mai au voie s? p?r?seasc? exploata?ia, nu puteau fi du?i nici spre abatorizare de?i acolo nu era nimic ?i fermierii au ajuns s? se roage s? apar? boala ?n ferm? astfel ?nc?t s? vin? statul s?-i sacrifice, s?-i distrug? ?i s?-i ?i desp?gubeasc? ca s?-?i poat? relua activitatea pentru c? ei practic erau bloca?i acolo”, a declarat Adrian Oros la emisiunea Rom?nia ?n RealitateConform celei mai noi situa?ii pivind evolu?ia ?n Rom?nia a virusului Pestei Porcine Africane, la data de 25 februarie, PPA evolua ?n 241 de localit??i din 25 de jude?e, cu un num?r de 532 de focare (dintre care 4 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 3 focare ?n exploata?ii de tip A). ?n 10 jude?e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre?i. De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017, ?i p?n? ?n prezent, au fost elimina?i 578.429 de porci afecta?i de boal? ?i au fost diagnosticate 3.119 de cazuri la mistre?i. Conform unui ordin de ministru care a modificat clasificare exploata?iilor de cre?tere a suinelor, cre?terea porcilor ?n gospod?rie a fost limitat? la 5 capete, cu respectarea normelor de biosecuritate. Pentru exploata?ii mai mari, cresc?torii sunt obliga?i s? se ?nregistreze fiscal.Adrian Oros: ”Nu ?tiu ?nc? dac? m? reg?sesc pe lista de mini?tri din Guvernul C??u? Ramona Dasc?lu - 28 februarie 2020 Un nou Guvern ar putea s? aduc? schimb?ri la nivelul echipei de mini?tri. ?n cazut portofoliului de la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros a declarat ieri, joi – 27 februarie, c? nu ?tie dac? la acest moment dac? se reg?se?te pe lista cu noii mini?tri care urmeaz? s? formeze Guvernul condus de Florin C??u. Adrian Oros a spus c? decizia ca Florin C??u s? fie numit premier a fost o decizie luat? la nivel de partid:?”A fost o decizie luat? la nivel de partid. Sigur c? propunerea efectiv? a fost f?cut? de pre?edinte. Dup? ce s-a consultat cu toate partidele, asta a fost propunerea domniei sale”. Acesta sus?ine c? nu ?tie dac? se afl? sau nu pe lista cu mini?tri care urmeaz? s? fie depus? ?n Parlament pentru ?nceperea procedurii de audiere ?i vot a noului cabinet. ”A?tept?m ?i am ?n?eles c? noi p?n? vineri vom depune o list? de mini?tri ?i programul de guvernare pentru c? vrem s? gr?bim lucrurile, nu vrem s? bloc?m lucrurile. Deocamdat? nu ?tiu dac? m? reg?sesc pe aceast? list?, o s? v?d vineri. Sunt ni?te proceduri interne, premierul desemnat vine ?n fa?a Biroului Executiv ?i a Biroului Politic Na?ional ?i cere votul pentru lista de mini?tri. ?n momentul c?nd sunt vota?i, mini?trii au o zi sau 24 de ore s? vin? cu programul de guvernare. Sigur c? programul de guvernare tocmai l-am sus?inut ?n fa?a Comisiilor, nu va fi semnificativ altul dec?t ceea ce am prezentat s?pt?m?na trecut?”, a spus Adrian Oros la emisiunea Rom?nia ?n Realitate, pe . OFICIAL! Adrian Oros, pe lista mini?trilor propu?i pentru cabinetul premierului Florin C??u!Angelica Lefter - 28 februarie 2020 Adrian Oros, propunerea pentru Ministerul Agriculturii ?n Cabinetul format de Florin C??u. Biroul Executiv al PNL a aprobat ast?zi, 28 februarie, ?n unanimitate, lista ?i programul de guvernare ale Cabinetului Florin C??u. Propunerea pentru func?ia de Ministru al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) r?m?ne Adrian Oros, de altfel, actualul ministru al MADR. Singura modificare ?n componen?a noului Guvern este la Ministerul Finan?elor, impus? de desemnarea lui Florin C??u ?n func?ia de prim-ministru. Astfel, pentru func?ia de ministru al Finan?elor a fost propus Lucian Heiu?.Pe lista de mini?tri propus? de premierul desemnat Florin C??u se mai reg?sesc:* Raluca Turcan – viceprim-ministru * Marcel Vela – ministrul Afacerilor Interne * Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe* C?t?lin Predoiu – ministrul Justi?iei* Nicolae Ciuc? – ministrul Ap?r?rii Na?ionale* Virgil Popescu – ministrul Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri* Lucian Bode – ministrul Transporturilor, Infrastructurii ?i Comunica?iilor* Costel Alexe – ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor* Ion ?tefan – ministrul Lucr?rilor Publice, Dezvolt?rii ?i Administra?iei* Marcel Bolo? – ministrul Fondurilor Europene* Victor Costache – ministrul S?n?t??ii* Monica Anisie – ministrul Educa?iei ?i Cercet?rii* Bogdan Gheorghiu – ministrul Culturii * Ionu? Stroe – ministrul Tineretului ?i Sportului * Violeta Alexandru – ministrul Muncii ?i Protec?iei Sociale Premierul desemnat Florin C??u a anun?at c? liderii PNL au format o echip? care, de s?pt?m?na viitoare, vor ?ncepe negocierile cu celelalte partide parlamentare pentru formarea unei majorit??i ?n vederea sus?inerii Guvernului. UN OIER – NOUL MINISTRUL AL FINAN?ELOR! Deputatul Lucian Heiu? CRE?TE OVINE ?n zona Or??tie! agrointeligenta.ro - 28 februarie 2020 Un oier propus ministru al Finan?elor ?n noul Guvern PNL! Dup? ce Florin C??u a fost desemnat s? formeze noul Executiv, pentru portofoliul de la Finan?e a fost propus Lucian Ovidiu Heiu?, deputat ales ?n circumscriptia Hunedoara din 2016 ?i vicelider al Partidului Na?ional Liberal din septembrie 2018. Conform declara?iei sale de avere, Heiu? este ?i cresc?tor de oi ?i ?n decursul unui an, cele mai importante venituri ale sale au rezultat din afacerile cu ovine. Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputa?ilor, Heiu? este membru al Comisiei pentru buget, finan?e ?i b?nci.Lucian Heiu? s-a n?scut la 13 noiembrie 1965, ?n Or??tie, jude?ul Hunedoara. A studiat administra?ie public? ?i ?tiin?ele economice, av?nd ?i calitatea de membru al Camerei Consultan?ilor Fiscali Bucure?ti.De-a lungul anilor a ocupat mai multe func?ii de conducere la diverse institu?ii ?i companii de stat, ?ntre care se num?r?: Direc?ia General? Regional? a Finan?elor Publice Timi?oara – diector executiv, respectiv director general, Ministerul Finan?elor Publice – Direc?ia de Buget, Contabilitate Intern?, Investi?ii ?i Achizi?ii Publice – director adjunct, respectiv director general adjunct; Camera Agricol? Jude?ean? Hunedoara – director executiv; Direc?ia General? a Finan?elor Publice Hunedoara – consilier superior. Potrivit declara?iei sale de avere, depus? ?n iunie 2019,Lucian Ovidiu Heiu? de?ine un apartament ?n Deva, dou? case de locuit ?n Or??tie ?i o cas? de vacan?? ?n satul Voia, comuna Bal?a, Hunedoara. De asemenea, acesta este proprietarul a patru ma?ini, m?rcile Suzuki Samurai, VW Touareg, Nissan Terano II ?i Mazda CX7. Cea mai nou? ma?in? dateaz? din 2012 (Mazda CX7), iar cea mai veche din 1992 (Suzuki Samurai). Heiu? mai de?ine dou? terenuri agricole ?n satul Voia, din Hunedoara ?i dou? terenuri intravilane ?n Or??tie. Lucian Heiu? are un credit de 28.680 de euro la Banca Transilvania, luat ?n 2018. La categoria venituri, deputatul a notat indemniza?ia de parlamentar: 120.036 venit anual, precum ?i suma de 14.000, din cre?terea de ovine.Adrian Oros: Invatamantul profesional dual este solutia! In?feb. 28, 2020 ?nv???m?ntul profesional dual ar putea rezolva problema for?ei de munc? calificate ?n agricultur? – este declara?ia ministrului interimar al Agriculturii, declara?ie motivat? de lipsa speciali?tilor ?n domeniu. Pe de alt? parte, acela?i demnitar a subliniat c? liceele agricole nu reprezint? o solu?ie. Mai mult, ?nv???m?ntul dual ar favoriza cre?terea speciali?tilor pe pia?a muncii, dar acest lucru depinde de interven?ia autorit??ii publice locale, a inspectoratelor ?colare ?i a bugetelor alocate. Scarlat, avertizari pentru fermieri: ”O sa vin personal in control” In?feb. 28, 2020 Secretarul de stat MADR George Scarlat va veni personal s?-i controleze pe cresc?torii de animale care se ocup? cu ameliorare! Anun?ul a fost f?cut ?n direct la AGRO TV, oficialul sus?in?nd c? exist? multe reclama?ii din parte fermierilor, care se pl?ng c? unii cresc?tori fraudeaz? sistemul.”V? anun? public c? eu o s? fiu cel care o s? vin? ?n control la toate asocia?iile, dac? voi fi ?n Ministerul Agriculturii p?n? la data de 31 august, s? vedem ?ntr-adev?r unde exist? progresul. Pentru c? exist? progres genetic ?i multe dintre asocia?ii ?i-au f?cut treaba, dar sunt ?i asocia?ii care nu-?i fac treaba. Asta nu o sesizez eu ?n Ministerul Agriculturii, asta mi-o sesizeaz? sutele de fermieri din ?ar?, ciobani”, a declarat Scarlat.Fermierul Popa Gheorghe, prezent ?n platoul AGRO TV, la emisiunea ”Agricultura la Raport”, i-a dat urm?toarea replic? oficialului MADR: ”Domnule ministru, nu vrem s? ne-o lua?i ?n nume de r?u, dar haide?i s? termin?m cu cei care cump?r? certificate ?i chestii de genul ?sta. Aceasta este o propagand? care love?te ?i ?n noi, cresc?torii care ne facem ?ntr-adev?r lucr?rile genetice ?i, dup? cum vede?i, suntem cam ?n pierdere acum. Eu, care fac genetic? la ora actual?, pl?tesc ?i controlul din acei bani, din sprijinul cuplat. Dumneavoastr? ave?i un ordin dat ca cei care cump?r? berbeci de la noi cu certificat de origine, nu conteaz? ?n ce ras? ?i bag?, interesul este doar s?-?i ia banii. Aici ar trebui s? clarific?m situa?iile. Cei care fac genetic?, s? fac? genetic?, iar cei care fac produc?ie, s? fac? produc?ie.”La r?ndul s?u, George Scarlat a venit cu mai multe preciz?ri: ”Din p?cate, ?n r?ndul fermierilor sunt oameni care fraudeaz?. Nu spun c? sunt majoritari, dar exist?. Ne vin sesiz?ri la minister, sunt fermieri care ne-au cerut inclusiv s? g?sim o alt? form? de sprijin, pentru valoarea ad?ugat? prin ce s-a ob?inut prin ameliorare este minim?, comparativ cu efortul financiar.” MADR: Implementarea digitaliz?rii ?n cadrul MADR Vineri, 28 Februarie 2020 12:56Simplificarea procedurilor birocratice ?n vederea moderniz?rii ?i digitaliz?rii serviciilor publice reprezint? una dintre priorit??ile actualei guvern?ri, motiv pentru care ?n cursul s?pt?m?nii trecute, la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), a avut loc o ?nt?lnire ?n cadrul c?reia a fost sus?inut? prezentarea unui soft dezvoltat de speciali?ti IT, dedicat ”Circuitului electronic al documentelor”.Principalul scop al prezent?rii a fost acela de a informa personalul MADR despre utilitatea ?i modul de func?ionare al unui astfel de program, fiind eviden?iate caracteristicile acestuia, modul de operare ?i date tehnice.A fost propus? derularea unui proiect pilot ?n cadrul unei direc?ii din minister care s? ofere posibilitatea familiariz?rii cu acest sistem, precum ?i adaptarea acestuia cu procedurile ?i nevoile specifice ale institu?iei.?n continuarea acestei activit??i, MADR va identifica modalitatea legal? de a derula proiectul pilot propus ?n vederea atingerii obiectivelor de digitalizare, care sunt o necesitate a desf??ur?rii activit??ii ?n condi?ii de eficien??.La aceast? ?nt?lnire au participat, al?turi de reprezentan?ii companiei de IT, secretarul general al MADR, Ionu? C?t?lin Nica, secretarul general adjunct al MADR, Mircea Popa, reprezentan?i cu func?ii de conducere din cadrul tuturor compartimentelor din MADR, precum ?i directorii direc?iilor din cadrul institu?iei.Prin implementarea principiilor digitale ?n activitatea curent? a MADR se dore?te cre?terea eficien?ei aplic?rii politicilor agricole, precum ?i transparentizarea proceselor de comunicare interne ?i externe ?n beneficiul fermierilor ?i al tuturor celor care interac?ioneaz? cu Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, dup? modelul existent ?n marea majoritate a institu?iilor similare din Uniunea European?.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordonan?a de urgen?? nr. 43/2007 privind introducerea deliberat? ?n mediu a organismelor modificate genetic, Guvernul Rom?niei Va fi?modificat?de?OUG 5/2020?la 29.02.2020Hot?r?rea nr. 8/2020 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului de stabilire a anumitor dispozi?ii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural? (FEADR) ?i din Fondul european de garantare agricol? (FEGA) ?n anul 2021, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 229/2013 ?i (UE) nr. 1.308/2013 ?n ceea ce prive?te resursele ?i repartizarea acestora pentru anul 2021 ?i de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013, (UE) nr. 1.306/2013 ?i (UE) nr. 1.307/2013 ?n ceea ce prive?te resursele aferente ?i aplicarea regulamentelor respective ?n anul 2021-COM (2019) 581 final, Senatul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 161?din 27.02.2020. A intrat ?n vigoare la 27.02.2020Ordinul nr. 18/2020 privind stabilirea cotei obligatorii de achizi?ie de certificate verzi aferent? anului 2019, Autoritatea Na?ional? de Reglementare ?n Domeniul Energiei - ANRE Publicat ?n?Mof I nr. 158?din 27.02.2020. Va intra ?n vigoare la 01.03.2020Ordinul nr. 144/2020 pentru aprobarea derog?rii pentru unele specii de faun? s?lbatic?, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n?Mof I nr. 162?din 27.02.2020. A intrat ?n vigoare la 27.02.2020………………….INTERNECultivatorii de cartofi, semnal de alarm?: ”Cerem MADR stoparea concuren?ei neloiale ?i intermedierea unei ?nt?lniri cu marile magazine!” Angelica Lefter - 28 februarie 2020 Cea de-a VI-a edi?ie a Conferin?ei Na?ionale a Cartofului, a avut loc ieri, joi – 27 februarie, la Poiana Bra?ov, de c?tre Centrul pentru Management Agricol, Federa?ia Na?ional? Cartoful (FNCR) ?i Institu-tul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Bra?ov (INCDCSZ), potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Manifestarea a reunit peste 300 dintre cei mai performa?i cultivatori de cartof din Rom?nia, al?turi de reprezentan?i ai Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, exper?i ?i speciali?ti din domeniul culturilor de cartof, pentru o analiz? obiectiv? a celor mai noi tendin?ele din pia?a cartofului la nivel na?ional ?i european, a tehnologiilor inovatoare, c?t ?i a celor mai recente cercet?ri ?tiin?ifice.?nc? din deschiderea conferin?ei, Romulus Oprea, pre?edintele FNCR, a trasmis tuturor factorilor de decizie semnalul de alarm? al cultivatorilor de cartof din Rom?nia, acela de a nu l?sa cartoful rom?nesc s? dispar?, produc?ia la nivel na?ional fiind sub 40% din nevoia real?. “La nivel de Federa?ie ?ncerc?m s? atragem aten?ia ?n permanen?? Ministerului Agriculturii, pentru c? noi, fermierii, ne afl?m ?n deriv?, cultura cartofului se afl? ?n deriv?, ?i ar trebui s? se treac? urgent de la vorbe la fapte. Avem nevoie de politici agricole viabile, care s? foloseasc? date reale, pentru ca industria cartofului s? fie cu adev?rat performant?,” a declarat Romulus Oprea, Pre?edintele Federa?iei Na?ionale Cartoful (FNCR).“Am prezentat ministerului ?n decembrie 2019 problemele complexe cu care ne confrunt?m ?i nu am primit niciun r?spuns p?n? acum. Am cerut desemnarea unei persoane care s? se ocupe de solicit?rile noastre specifice ?i sper?m ca acest lucru s? devin? realitate. F?r? un sprijin corect pentru cartoful materie prim? ?i cartoful de s?m?n??, o s? avem mari probleme pe termen mediu ?i lung. Am cerut stoparea concuren?ei neloiale ?i a importurilor, cultura de cartof fiind una preten?ioas?, cu a?teptare lung? ?i valorificare nesigur?. Am rugat, ?n regim de urgen??, medierea de c?tre MADR a unei ?nt?lniri de lucru cu marile lan?uri de magazine, tocmai pentru a nu disp?rea de pe pia??,” a declarat Aurel T?nase, Pre?edintele OIPA Legume-Fructe.Plec?nd de la premisa c? evenimentul, devenit unul tradi?ional, asigur? o platforma de discu?ie solid?, care d? spera?? ?i consisten?? pentru to?i cultivatorii de cartof din Rom?nia, Sorin Chiru, Directorul Institului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Bra?ov a propus “o monitorizarea mai corect? ?i atent? a suprafe?elor cultivate, ca s? putem structura un plan realist de dezvoltare pentru 2021 – 2027.” Totodat?, a reafirmat nevoia de finan?are ?n domeniul cercet?rii pentru a putea genera soiuri noi de cartof, mult mai competitive. Conform datelor APIA, ?n Rom?nia, ?n ultimii ?ase ani, suprafa?a cultivat? cu cartof s-a ?njum?t??it, de la 54.000 de hectare ?n 2013, la 27.000 de hectare ?n 2019.“Din p?cate, aceasta este imaginea real? a culturii cartofului ?n Rom?nia: suprafe?ele cultivate cu cartof de consum ?i de s?m?n?? sunt ?n continu? sc?dere, gener?nd importuri semnificative. Cartoful de import nu este testat corespunz?tor la intrarea ?n ?ar? ?i creeaz? probleme de biosecuritate la nivel na?ional (diverse boli cartof). Se adaug? lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dac? din cinci ani agricoli produc?torii de cartof au profit doar ?ntr-unul sau doi ani, ?n restul timpului fiind pe pierdere,” a precizat Ioan Moroianu, Director Executiv, FNCR. Au mai fost prezen?i ?i au avut interven?ii remarcabile ?n cadrul conferin?ei: Viorel Mor?rescu, Director General, Direc?ia General? Industrie Alimentar? din cadrul MADR, Monica Hermeziu, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Bra?ov, Prof. Univ. Dr. Inginer Agronom Valeriu Tab?r?, Pre?edintele Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice (ASAS). De ase-menea, cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness – Bayer, Corteva, Intermag, Agricover – au fost prezente ?i au vorbit despre solu?iile eficiente de sc?dere a costurilor de produc?ie la hectar ?i despre cele mai noi ?i performante tratamente pentru culturile de cartof.Uni?i, vom fi mai puternici! ?Revista Fermierului Vineri, 28 Februarie 2020 Dumitru Manole, fermier – Amzacea, jude?ul Constan?a:Plafonarea subven?iilor este o problem? comun? fermierilor mari ?i mijlocii. ?n contextul ?n care se contureaz?, contribuind ?i organiza?iile, Planul Na?ional Strategic 2021-2027, fermierii vor ca to?i factorii deciden?i s? ?in? cont ?i de nevoile acestor ferme care s-au creat cu mult? munc? ?i ?n mul?i ani. Pentru a se dezvolta ?ns?, agricultorii rom?ni trebuie s? ?n?eleag? c? trebuie s? se opreasc? din a mai vinde materia prim? ?i s? ?nceap? a produce produse finite care aduc plusvaloare.?ncep?nd cu 2007, o parte a ??rilor din Europa de Est a fost discriminat?. C?nd spun ?discriminat?”, m? refer la plata unic? pe suprafa??. Dac? pentru exploata?iile agricole, ?i dau ni?te nume la ?nt?mplare, din Fran?a, Italia, Germania, plata unic? pe suprafa??, dup? datele mele mai vechi, este probabil peste 350 de euro pe hectar, ?n Rom?nia, cel pu?in ?n anul care a trecut, am primit 102,60 euro pe hectar, o diferen?? de vreo 200 de euro pe hectar. Mi se pare total anormal s? discut?m de plafonarea pl??ilor, ?n condi?iile ?n care ?i a?a noi am luat ca plat? unic? pe suprafa?? mai pu?in ?n cei 12 ani la care ne referim. O solu?ie este s? r?m?n? cel pu?in aceea?i sau, dac? nu, s? primim ?i noi aceea?i subven?ie pentru plata unic? pe suprafa?? pe care au primit-o celelalte ferme din Uniunea European?. Nu m? refer la o ?ar?, ci la toate celelalte, deoarece ?ntre toate cele 27 trebuie s? fie egalitate. Acum g?sim iar o hachi??, plafonarea. De ce?Legat de cum ar trebui procedat ?n perioada urm?toare ca fermierii s? reu?easc? s? fie competitivi pe o pia?? european? ?i mondial? unde concuren?a este deosebit de acerb?, nu trebuie s? uit?m c? schimb?rile climatice nu se termin? de m?ine ?i c? o s? tr?im ?n condi?ii climatice normale. Hai s? l?s?m birocra?ia asta, s? fix?m arealele geografice la care aplic?m proiectele de iriga?ii, nu mai spun altceva, nici reabilitare, nici modernizare. Hai s? ne punem mintea la contribu?ie, s? vedem unde avem arealele. Acum toate sunt ?n pericol, dar cele care au avut indicele de ariditate cel mai ridicat sunt din ce ?n ce mai alunecoase ?i nici nu mai au indice pe scara indicelui de ariditate. ?i atunci hai s? mergem ?n aceste zone, dar repede. Am dus toate proiectele astea cu iriga?iile, le-am aruncat ?n toat? ?ara, dar nu se poate a?a! Hai s? mergem pe un anumit program, pe un plan anume! Pute?i s? zice?i c? sunt de la Constan?a ?i sus?in asta, dar aici este cel mai mare asalt al secetei, al schimb?rilor climatice. ?i, atunci, hai s? canaliz?m ace?ti bani aici, hai s? ne apuc?m de treab? ?i cu perdelele astea forestiere, c? discut?m de prin 2002 cu legisla?ia ?i n-am f?cut nimic.?i, pentru c? orice afacere ?mbrac? un caracter economic, ?n agricultur? este tot mai important s? nu mai vindem materie prim?. Pentru genera?iile care vin, trebuie s? acord?m foarte mare aten?ie ?i s? vindem produse finite. De exemplu, la floarea-soarelui, noi vindem semin?ele, ?i nu ulei... dar mai sunt ?i alte produse. De ce s? nu r?m?n? ?rotul ?n Rom?nia, cojile de floarea-soarelui sunt c?utate ?i alea, ?i s? vindem uleiul la export, unde se cere.Ce ne-a mai r?mas, c?, dac? nu ne gr?bim, pierdem iar trenul. Laptele – nu mai e loc de el. C?nd spun asta, m? refer la faptul c? cei care au avut sau mai au vaci cu lapte o duc greu, pentru c? vine mult din import. Pas?rea – la fel. Porcul o s?-l desen?m. ?i, atunci, ce ne-a mai r?mas nou?? Doar carnea de taurin? ?i carnea de ovin?. Atunci, s? nu mai vindem porumbul, ci carnea. Pentru c?, altfel, oare ce niveluri de produc?ie trebuie s? avem noi, ca s? fim profitabili?Dumneata, care e?ti produc?tor agricol, cheltui undeva la 3.800-4.000 de lei la hectar. Dac? nu faci ?apte tone de gr?u pe care s? ?l vinzi cu 700 de lei, s? ai un venit de 4.900 de lei ?i s?-?i r?m?n? 900 de lei ca s? po?i relua ciclul de produc?ie, n-ai f?cut nimic. Dar ?ntrebarea este: c??i produc?tori agricoli din Rom?nia fac ?apte tone produc?ie medie la gr?u? Pu?ini!Noi nu mai putem tr?i numai pe baza nivelului mediu. ?i atunci ce trebuie s? facem? Trebuie s? investim ?n procesare ?i produc?torul trebuie s? ?n?eleag?, chiar dac? are o mie de hectare, c? el nu va putea face singur, chiar cu o mie de hectare, investi?ii ?n care s? produc? nu carne de vit?, ci produsele finite, dec?t dac? se une?te.Ministrul agriculturii: ”T?rgurile de animale trebuie s? r?m?n? ?nchise p?n? c?nd se termin? cu pesta!” Ramona Dasc?lu - 28 februarie 2020 Speran?e minime pentru cresc?torii care au cerut public redeschiderea t?rgurilor de animale! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat ieri, joi – 27 februarie, c? t?rgurile de animale trebuie s? r?m?n? ?nchise p?n? c?nd c?nd se va termina cu Pesta Porcin? African? (PPA). Adrian Oros a spus c? nu este at?t de important num?rul de porci pe care cineva ?i de?ine ?n gospod?rie, ci mai important este ceea ce se ?nt?mpl? cu acei porci. ?n acest sens, ministrul este de p?rere c? t?rgurile de animale trebuie s? r?m?n? ?nchise, iar orice circula?ie a animalelor trebuie foarte atent monitorizat?. ”Noi va trebui s? lu?m ni?te m?suri, ?n primul r?nd ne-am prezentat cu un plan de m?suri la Comisie, la serviciile veterinare, concret ce vrem s? facem (…). Trebuie s? lu?m ni?te m?suri pe care popula?ia trebuie s? le ?n?eleag? ?i aici ne referim ?i la micii cresc?tori ?i la gospod?riile popula?iei. A fost acea chestiune dat? de fostul ministru Daea cu dimensionarea gospod?riilor, c? po?i s? ai doar 5 porci ?ntr-o gospod?rie, ?i am spus ?i atunci ?i spun ?i acum c? nu este at?t de important num?rul porcilor crescu?i ?n gospod?rie, ci ceea ce se ?nt?mpl? cu ei. ?i dac? discut?m despre restric?ii de circula?ie ?i monitorizarea circula?iei animalelor, atunci trebuie s? admitem c? pe de-o parte t?rgurile de animale trebuie s? r?m?n? ?nchise p?n? c?nd se termin? cu aceast? boal?, iar pe de alt? parte s? fie controlate ?i verificate transporturile ilegale de animale. De asemenea, cei care cre?tem porci ?n gospod?rie pentru consum propriu s? facem doar pentru consum propriu ?i cei care fac produc?ii mari, fermierii, s? poat? face reproduc?ie cu m?surile de biosecuritate impuse pentru c? ei sunt supu?i unor m?suri de biosecuritate drastice”, a declarat Adrian Oros la emisiunea Rom?nia ?n Realitate, de pe . Ministrul Oros nu a f?cut referire la ceilal?i cresc?tori de animale, cei care au vaci, oi sau bivoli?e ?i care au solicitat redeschiderea t?gurilor pentru a-?i putea valorifica efectivele. Agrointeligen?a –? AGROINTEL.RO a publicat chiar ?i o ini?iativ? comun? ?n mediul online, o peti?ie prin care fermierii cerereau Guvernului s? nu mai blocheze oboarele.Anun? de v?nzare: S?m?n?? de maz?re certificat? la pre?uri extrem de atractive agrointeligenta.ro - 28 februarie 2020 SC AGRICOLA HOLDING MANGALIA SRL, una dintre cele mai importante ferme perfomante din jude?ul Contan?a, societate ?nfiin?at? ?n anul 1998 de c?tre Dr.Ing. Vasile Olan, este produc?toare de samanta de gr?u, orz ?i maz?re de top ?nc? din primii ani de la infiin?are.?n campania de prim?var? 2020, compania are spre v?nzare s?m?n?? certificat? de maz?re la pre?uri extrem de atractive pentru fermieri.S?m?n?? maz?re furajer? din soiul :Volt C1 la pre?ul de 2.1 lei +Tva / kgTrendy C2 la pre?ul de 1.9 lei + Tva / kgS?m?n?a este ambalat? ?n saci BB 1000kg iar pre?urile sunt valabile ?n condi?iile de plat? cash. Ridicarea se face de la sediul din comuna Albe?ti, jud. Constan?a. Contact: Ing. Mihai Peniu, 0757013491, agricola.holding@.Un concurent serios al soiurilor actuale: Lucerna rom?neasc? Dobrogea (4AG07) agrointeligenta.ro - 28 februarie Soiul Dobrogea este un soi de lucern? rom?nesc, nou creat, ?nregistrat ?n anul 2019 ?n Rom?nia. Test?rile efectuate ?n ultimii 4 ani au eviden?iat mai multe ?nsu?iri importante din care ar fi de subliniat: rezisten?a la secet?, capacitatea de regenerare ?i poten?ialul ridicat de produc?ie. ?n paralel cu test?rile realizate ?n cadrul re?elei ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea ?i ?nregistrarea Soiurilor) pentru ?nregistrarea soiului Dobrogea, s-au evaluat performan?ele acestuia ?i ?n culturi comparative ?n dou? ferme din Rom?nia. Prima ferm? unde s-a realizat studiul este situat? ?n zona de Sud, ?n jude?ul Teleorman ?n localitatea Dr?g?ne?ti-Vla?ca, ferm? cu tradi?ie ?n cultivarea lucernei. Suprafa?a cultivat? cu soiul Dobrogea ?n vederea test?rii a fost de 20 ha. Rezultatele ob?inute de soiul Dobrogea ?n decursul celor 4 ani de testare (2016-2019), au ar?tat productivitatea ridicat? a acestuia ?n ceea ce prive?te cantitatea de substan?? uscat? ob?inut? la hectar; diferen?a de produc?ie fiind cu peste 10% fa?? de alt soi consacrat cultivat ?n aceast? ferm?. A doua loca?ie aleas? pentru studiu este situat? ?n zona de Sud-Est a ??rii, ?n localitatea Z?rne?ti, Jude?ul Buz?u. Soiul Dobrogea a fost cultivat pe o suprafa?? de 7,5 ha. Cultura comparativ? a fost ?nfiin?at? ?n prim?vara anului 2017. ?n condi?iile climatice ale anului respectiv, a realizat performan?e bune ?i ?n aceast? zon?, situ?ndu-se peste soiul martor la produc?ia de f?n pe hectar, cu peste 11%. De asemenea, ?n toamna anului 2016 s-a ?nfiin?at o cultur? de test cu soiul Dobrogea ?n C?mpia Gherghi?ei la o ferm? din localitatea Puchenii Mari, jude?ul Prahova. Scopul principal al ?nfiin??rii acestui lot a fost urm?rirea poten?ialului de produc?ie de furaj dar ?i de s?m?n?a. ?n acest scop s-au folosit dou? scheme de sem?nat, la 35 ?i 70 cm ?ntre r?nduri. ?n anul 1 (2017) s-a urm?rit poten?ialul productiv ?n s?m?n?a al soiului. S?m?n?a s-a recoltat la coasa I, luna Iulie 2017 iar cantitatea recoltat? a fost 675 kg /ha. Cantitatea ob?inut? este peste media pe ?ar? cu 15 % ?i constitie o reu?it? important? a soiurilor rom?ne?ti ?n segmentul producerii de s?m?n?a de lucern?. ?n anul 2 (2018) s-a testat produc?ia de mas? verde ?i f?n a soiului Dobrogea (4AG07) la aceia?i ferm? din Puchenii Mari. Cercetare ?i apreciereRezultatele sunt impresionante dac? lu?m ?n calcul cantitatea de furaj ob?inut? la hectar raportat? la schema de plantare ?i realizarea unui num?r de 5 coase ?n condi?iile unei culturi neirigate. Performan?ele ridicate ale soiului Dobrogea (4AG07) au atras aten?ia speciali?tilor din ?ar? ?i din str?in?tate. ?n perioada 2016-2018, soiul Dobrogea (4AG07) a fost testat ?n Republica Moldova de c?tre Comisia De Stat Pentru Testarea Soiurilor De Plante iar notele ridicate ob?inute dup? centralizarea rezultatelor ?n urm? celor 3 ani de testare au dus la ?nregistrarea soiului ?n Republica Moldova sub numele de ”Dobrogea”. ”Dobrogea” se afl? ?n culturi de test ?n Bulgaria ?i Serbia, unde deja exist? solicit?ri pentru cultivarea soiului. ?n Rom?nia acest soi a fost inclus ?ntr-un amplu Proiect de Cercetare ?tiin?ific? de c?tre USAMV Bucure?ti intitulat: ?Elaborarea unor variante tehnologice la un sortiment de soiuri de lucern?, testarea acestora privind plasticitatea ecologic?, productivitatea, calitatea recoltei, biologia ?i fiziologia plantelor ?i performan?ele economice? Acest proiect se deruleaz? pe o perioada de 3 ani (2018-2020) ?i vizeaz? expunerea a 25 de soiuri de lucerna din Europa ?ntr-un c?mp competi?ional, ?n vederea realiz?rii unui Caiet de Apreciere al Soiurilor de Lucern?, dup? performan?ele realizate ?n func?ie de anumi?i indici calitativi ?i cantitativi.Semin?ele de soiuri rom?ne?ti vor fi stocate ?n cea mai mare banc? de gene din lume Angelica Lefter - 28 februarie 2020 Probe de semin?e extrase din depozitele B?ncii de Gene Suceava, stocate ?n dou? containere, au luat drumul Norvegiei, pentru conservarea lor ?n Depozitul B?ncii Mondiale din arhipelagul Svalbard. Acesta este situat la aproximativ 1.300 de km de Polul Nord, scrie monitorusv.ro. Din cauza schimb?tilor climatice ?i din responsabilitate fa?? de viitoarele genera?ii, conducerea B?ncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava (Banca de Gene Suceava) a luat cu ceva timp ?n urm? decizia punerii ?n siguran?? la Svalbard, ?n Norvegia, a unei p?r?i a colec?iei strategice a Rom?niei.Directorul Institu?iei, Dr. Biolog Silvia Str?jeru, a declarat c?: ”Este un eveniment pentru Banca de Gene Suceava faptul c? am reu?it s? transmitem acest material pentru conservare, preg?tit ?n dou? containere, dou? cutii ?n care avem 416 probe. Selec?ia probelor pe care le-am introdus ?n aceast? colec?ie duplicat sau de siguran?? am f?cut-o noi ?i am trimis-o acolo, beneficiind astfel de condi?iile de p?strare din aceast? banc? de gene situat? aproape de Polul Nord.Am trimis ?n primul r?nd specii importante pentru agricultura Rom?niei, din dou? categorii agronomice. Am trimis 312 probe diferite de cereale, ?n care intr? gr?u, porumb, orz, ov?z, secar? ?i altele, precum ?i 104 probe de leguminoase pentru boabe, precum fasole, linte, bob, maz?re, fasoli?? ?i altele. Lista am trimis-o ini?ial ?i a fost verificat? de cei din cadrul Nordgen, pentru c? probele trebuie s? aib? caracter unic ?i nu trebuie s? se mai afle ?ntr-o alt? colec?ie. Suntem ?n preg?tire s? trimitem probe de tomate ?i alte legume, avem dou? cutii ?n preg?tire ?i bine?n?eles mai avem multe alte leguminoase pentru boabe r?mase.Majoritatea probelor ??i au originea ?n Rom?nia, sunt ?ns? ?i din alte ??ri, toate fiind popula?ii locale. Cele dou? containere au ajuns deja acolo. Au fost introduse ?n depozit la data de 25 februarie, c?nd a avut loc ?i un eveniment mediat de primul ministru al Norvegiei, eveniment la care au fost invita?i oameni de specialitate, printre care ?i noi, cei de la Banca de Gene Suceava. Trimiterea probelor acolo s-a f?cut pe baza unui contract ?ncheiat ?ntre banca noastr? ?i Nordgen, banca care este mandatat? de c?tre guvernul norvegian s? ?ntre?in? rela?ia cu depozitarii, iar probele pot fi retrase doar de c?tre institu?ia noastr?, care suport? ?i aceste costuri de retragere”.Semin?ele sunt p?strate ?n condi?ii speciale, la -20 de grade Celsius, ?ntr-un munte de gresie Banca Mondial? de la Svalbard poate oferi condi?ii speciale de p?strare, cu temperaturi sc?zute, de -18, -20 grade Celsius, tuturor b?ncilor de gene sau institutelor care de?in colec?ii de resurse genetice importante pentru agricultur? ?i alimenta?ie.Depozitul este situat ?n insula Spitsbergen din arhipelagul Svalbard al Norvegiei, s?pat ?n interiorul unui munte de gresie pentru a asigura p?strarea uscat? a locului, chiar ?i dup? topirea calotelor de ghea??.Locul este situat la 130 de metri deasupra nivelului m?rii ?i are sisteme multiple de securitate, iar semin?ele sunt conservate ?n pachete speciale, pentru eliminarea umezelii.Construc?ia a fost finan?at? de guvernul norvegian ?i par?ial de un organism neguvernamental denumit Crop Trust, care func?ioneaz? ca un fond de ?ncredere pentru cei care dau bani s? finan?eze activit??i legate de conservarea resurselor genetice vegetale.Managementul ?i toate activit??ile legate de conservare ?i de gestionarea acestei b?nci apar?in B?ncii Nordice de Gene ”Nordgen”, situat? la Alnarp, ?n Suedia, cea care de?ine personalitatea juridic? ?i se ocup? de rela?iile cu depozitarii. Depozitul de semnin?e din Svalbard, o m?sur? de conservare a vie?ii?Depozitul a fost inaugurat pe 26 februarie 2008, iar primii care au depus colec?ia duplicat acolo au fost tocmai Nordgen, reprezentan?ii acestei b?nci suedeze fiind ?i cei care au avut ideea cre?rii acestui spa?iu care s? ofere condi?ii optime de p?strare pentru tot ce este important pentru alimenta?ia uman? de pe acest glob. La Svalbard sunt p?strate p?n? acum aproximativ 1 milion de probe, deci nu este plin? nici m?car o ?nc?pere din cele trei existente ?i care pot g?zdui ?mpreun? 4.500.000 de probe.Condi?ia este s? fie p?strate ?n condi?ii standard ?n ?ara de origine, s? fie probe unice ?i s? fie importante pentru agricultur? ?i alimenta?ie.Materialul care se trimite acolo trebuie s? fie proasp?t, cu germina?ie bun?, de foarte bun? calitate ?i s?n?tos, pentru a putea fi retras ?i folosit ?n teren dup? ani de conservare.?n toat? perioada conserv?rii la Svalbard cutiile r?m?n ?nchise, ele av?nd inventarul ?n format electronic ?i ?n interiorul cutiei, bine etichetat.Deschiderea depozitului se face doar de trei ori pe an, iar vizitele nu sunt permise dec?t ?n cazuri excep?ionale. El se afl? ?n circuit turistic, ?ns? doar pentru fotografii din exterior.Au existat ?i cazuri ?n care unele probe au fost retrase din cadrul depozitului din Svalbard, cum a fost cazul Institutului Interna?ional de Cercetare Agricol? pentru Zone Aride din Alep, Siria, care p?stra acolo peste 100.000 de probe.Dup? ce institutul a pierdut colec?ia din cauza r?zboiului din acea ?ar?, ?n anul 2015 a retras ?n jur de 40.000 de probe, pe care le-au relocat ?n Maroc ?i Liban, unde are loc multiplicarea ?i refacerea propriei colec?ii a acestui institut. Seiful de semin?e reprezint? o asigurare ?n cazul pierderii semin?elor p?strate ?n b?ncile de gene de pe ?ntreg globul, dar ?i un refugiu pentru protejarea semin?elor ?n cazul unor crize regionale sau globale.Mesaj MADR pentru zootehnisti referitor la exportul de animale vii In?feb. 27, 2020 Exportul de animale vii va continua, acesta fiind o gur? de oxigen pentru cresc?torii de animale din Rom?nia, sa spus secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, George Scarlat, ?n direct la AGRO TV. Acesta atrage aten?ia ?ns?, c? ?ara noastr? trebuie s? fac? pa?i importan?i ?n ceea ce prive?te procesarea c?rnii, astfel ?nc?t s? putem s? export?m carne procesat?, ?n loc de animale vii. Aflat ?n dialog cu reprezentan?i ai sectorului ovin ?i caprin, ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, Scarlat a fost luat la ?ntreb?ri de cresc?torii de animale. Unul dintre ace?tia i-a transmis urm?torul mesaj:”Dac? noi avem acum o gur? de oxigen prin exportul de animale vii, noi vrem ca dumneavoastr? s? ne sus?ine?i ?n procuesul acesta, s? nu ne trezim c? a fost doar o ap? de ploaie. (…) Dumneavoastr? trebuie s? ne sus?ine?i s? nu cumva s? se ?ntrerup? exportul, pentru c? ?ntr-o astfel de situa?ie, ne b?ga?i ?n p?m?nt”, i-a transmis cresc?torul Popa Gheorghe secretarului de stat.?Replica lui George Scarlat nu a ?nt?rziat s? apar?, acesta d?ndu-le cresc?torilor de animale asigur?ri c? exporturile nu se vor opri.?”Pe 27 februarie, al ora 12:00, avem o ?nt?lnire ?n cadrul Ministerului cu o delega?ie din Emiratele Arabe Unite tocmai pentru aceast? problem?. Ei nu vin doar pentru exportul de animale vii, ci ?i intereseaz? inclusiv unit??ile de sacrificare ?i partea de procesare, pentru c? ?i intereseaz? ?i carcasele.Trebuie s? ?n?elegem c? este o pia?? ?i, deocamdat?, asta avem (exportul de animale vii – n.r.). Nu o s? lu?m niciodat? o decizie f?r? s? ne consult?m cu sectorul. Trebuie s? ardem ni?te etape acum. Am pierdut foarte mult timp pentru a p?stra rasele autohtone ?i ?nc? mai avem mult p?n? s? ajungem unde ne dorim s? fim. M? refer aici strict din punct de vedere al raselor. La un moment dat, o s? vede?i c? ?i Orientul Mijlociu, unde este o pia?? bun? de desfacere pentru Rom?nia, pentru sectorul de ovine, va ?ncepe s? ridice preten?ii legate de calitate”, a precizat secretarul de stat MADR.?Gripa aviar? s-a ?ntors ?n ?ar? Dumitru Nedelcu 28 februarie ”O nenorocire nu vine niciodat? singur?”, e o vorb? din popor. Transpus? ?n limbaj sanitar-veterinar, zicala aceasta ar suna a?a: ”O epizootie e urmat? de o alt? epizootie” ?i ar avea acoperire ?n realitate, fiindc? dup? Pesta Porcin? African? (PPA), care face ravagii din 2018, iat? c? la ?nceput de an a scos ?col?ii” ?n Rom?nia ?i Gripa aviar?. ?n 16 ianuarie 2020, ANSVSA a comunicat c? rezultatele de laborator au confirmat prezen?a virusului H5N8 ?ntr-o ferm? avicol? din localitatea Seini, jude?ul Maramure?.Autorit??ile sanitar-veterinare rom?ne?ti erau deja ?n alert?, dup? ce Comisia European? anun?ase ?n 9 ianuarie a.c. existen?a mai multor focare de grip? aviar? ?n Polonia. Av?nd ?n vedere prevederile legisla?iei europene ?n vigoare, ?n baza principiului precau?iunii, ANSVSA a dispus imediat aplicarea, la nivel na?ional, a unor m?suri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare ?n ?ara noastr?. ?n acest sens, au fost informa?i operatorii economici care deruleaz? opera?iuni de comer? intracomunitar cu p?s?ri vii, ou? pentru incuba?ie, produse ?i subproduse de pas?re, despre apari?ia ?i fermele unde evolueaz? focarele de grip? aviar? ?n Polonia. Totodat?, cresc?torii de p?s?ri au fost informa?i despre situa?ia epidemiologic? anterior men?ionat? ap?rut? ?n spa?iul comunitar, pentru respectarea m?surilor de biosecuritate. ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destina?ie, ?n fermele de p?s?ri vii sau unde sunt ob?inute ou? pentru incuba?ie, ?n unit??ile care produc, depoziteaz? ?i comercializeaz? produse ?i subproduse de pas?re cu origine Polonia, pe teritoriul Rom?niei. Pe de alt? parte, serviciile veterinare din Polonia au oferit asigur?ri p?r?ii rom?ne c? au fost aplicate toate m?surile legale ?i c? din zonele supuse restric?iilor nu au fost trimise spre comercializare ?n Rom?nia p?s?ri vii, ou? de incuba?ie, produse ?i subproduse din p?s?re.Virusul vine cu camionul?n ciuda m?surilor luate de ANSVSA, gripa aviar? a lovit, c?teva zile mai t?rziu, ?n nordul ??rii. ?n comunicatul din 14 ianuarie, agen?ia a anun?at diagnosticarea, ?ntr-o exploata?ie comercial? de g?ini ou?toare din jude?ul Maramure?, a gripei aviare, boal? care evolueaz? ?n mai multe ??ri europene. Patru zile mai t?rziu, a fost comunicat? depistarea unui focar secundar la o alt? ferm? comercial? de g?ini ou?toare, situat? pe aceea?i platform? unde a fost diagnosticat focarul primar. Din ancheta epidemiologic?, efectuat? de c?tre DSVSA Maramure?, a rezultat c? ?ntre cele dou? ferme comerciale exist? un raport de cauzalitate, acestea utiliz?nd acela?i mijloc de transport al dejec?iilor.Carne infestat? provenit? din Ungaria?n aceea?i zi, Comisia European? a notificat Rom?nia, dar ?i Austria, Croa?ia, Italia, Olanda, Republica Ceh? ?i Slovenia privind livr?rile de produse din carne de pas?re provenite din fermele de p?s?ri din Ungaria aflate ?n zona de restric?ie, din cauza evolu?iei gripei aviare cu tipul H5N8.?n notificare era precizat c? ?n perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activit??ile de comer? intracomunitar, trei unit??i autorizate din jude?ul Bihor au achizi?ionat 17.065 de kg carne ?i organe de curcan, cu termenul de valabilitate cuprins ?ntre 9 ?i 20 ianuarie. Reprezentan?ii DSVSA Bihor, ?n urma verific?rilor desf??urate ?n cele trei unit??i din jude?, au constatat c? produsele nu se mai reg?sesc la nivelul depozitelor de destina?ie, fiind distribuite ?n 26 de jude?e: Bac?u, Gala?i, Hunedoara, Dolj, Bistri?a-N?s?ud, Cluj, Timi?, Gorj, Neam?, Arad, Harghita, Mure?, S?laj, Vaslui, Bucure?ti, Vrancea, Br?ila, Covasna, Ia?i, Prahova, D?mbovi?a, C?l?ra?i, Arge?, Giurgiu, Ilfov ?i Bihor. Reprezentan?ii Direc?iilor Sanitare Veterinare ?i pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) jude?ene din cele 26 de jude?e au demarat verific?ri ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau ?n termenul de valabilitate la momentul notific?rii. Restul cantit??ii de carne de curcan era, la data notific?rii, ?n afara termenului de valabilitate stabilit de produc?tor. Ac?iunea de verificare ?i de retragere a c?rnii de curcan de la raft, aflat? ?n lista de distribu?ie, s-a finalizat. Cantitatea de carne re?inut? oficial ?i dirijat? c?tre neutralizare a fost de 38,45 de kg. Articol publicat ?n revista Ferma nr. 2/251 (edi?ia 1-14 februarie 2020)INDUSTRIE ALIMENTARAVeniturile Purcari au crescut cu 18% fa?? de anul anterior D.B.Pia?a de Capital?/?28 februarie Purcari Wineries Plc ("Grupul"), a anun?at ast?zi rezultatele financiare pentru 2019. Veniturile au crescut cu 18%, ajung?nd la 199 milioane RON, ?n timp ce EBITDA ?i Profitul Net normalizat au crescut cu 25% ?i, respectiv, 19% p?n? la 68.2 milioane RON ?i 44.5 milioane RON corespunzator.Victor Bostan, Director General al Purcari Wineries, a comentat: "Continu?m s? realiz?m planurile noastre ambi?ioase de cre?tere ?i inten?ion?m s? sus?inem aceast? tendin?? ?i ?n 2020. ?n 2019, am investit ?n extinderea capacit??ilor noastre, modernizarea platformelor de producere ?i ?n crearea unei baze solide pentru cre?terile viitoare. Avem o serie de inova?ii extraordinare ?n process de lansare ?i anticip?m rezultate pe m?sur? de la acestea ?n anii care vin".?n Rom?nia, grupul ?nregistreaz? o contribu?ie semnificativ?, +37% an la an. Bardar a crescut de peste patru ori, de?i de la o baz? mai mica. Crama Ceptura cre?tere sub 10%, fiind lansat? o campanie publicitar? larg? pentru stimularea v?nz?rilor, ?registr?nd efecte pozitive anticipate ?n 2020.Pe c?nd, ?n Moldova, Bardar continu? cre?terea puternic?. Intensificarea rela?iei cu Coca Cola Hellenic, distribuitorul pentru ultimul an. Grupul a continuat penetrarea canalelor de distribu?ie ?n trimestrul 4, extinderea acoperirii geografice, HORECA ?i-a recuperat ritmul de cre?tere afectat de schimbarea distribuitorului.?n Polonia, grupul ?nregistreaz? o cre?tere pe conturile cheie, fiind introduse major?ri de pre? ca efect al ?mbun?t??irii continue a calit??ii. Purcari continu? s? se concentreze pe re?nnoirea gamei Bostavan ?i premiumizare. Purcari ?i Bardar ?nregistreaz? o cre?tere de +50% ?i +112%, dar de la o baz? mai mic?.Iar ?n Asia, grupul ?nregistreaz? cre?terea semnificativ? a volumelor ?I optimizarea mixului de produse. ?n proces de elaborare a unei strategii de pia??. Pentru moment grupul precizeaz? c? nu dispune de informa?ii suficiente pentru a estima cu acurate?e efectele coronavirusului.?n Cehia ?i Slovacia grupul prezint? un impact de la restructur?rile opera?ionale ale unui distribuitor cheie, efectele unui stoc tampon de la o comand? mare a unui partener, promo?ii agresive de pre? de la competitorii locali ?i europeni. Schimbarea strategiei de la vinuri mai dulci, percepute ca fiind ieftine la segmente mai premium ale vinurilor seci.Rom?nii dau berea pe vin! ?i nu pe unul ieftin. Pre?ul mediu al vinului, ?n 2019, a crescut cu 7,8% Date prezentate recent de Nielsen arat? c? anul trecut, fa?? de 2018, berea a pierdut aproape dou? puncte procentuale din cota de pia?? ?n favoarea vinului ?i a b?uturilor interna?ionale (gin, whisky, brandy, tequilla, vodc? etc.), iar vinul a preluat 0,9% din totalul transferului de consumatori. ??n 2019, fa?? de 2018, berea a pierdut aproape dou? puncte procentuale. Aceasta este o valoare destul de mare pentru c? aici vorbim ?n cot? de pia??. Nu este vorba de o evolu?ie ?n procent volumetric sau procent valoric. Din ?ntreaga cot? de pia?? a b?uturilor alcoolice, berea a pierdut dou? puncte procentuale, ?ns? aceste puncte procentuale se reg?sesc la vin ?i la b?uturile alcoolice interna?ionale. Acest lucru este foarte ?ncurajator, pentru c? 0,9 puncte procentuale pentru vin indic? o cre?tere serioas? ?i un transfer al consumatorilor dinspre bere ?nspre vin”, declarat Grigore Cristian Samoil?, client service executive, Nielsen, cu ocazia Viticon, eveniment organizat de Agricover luni, 24 februarie 2020.Oficialul Nielsen a mai afirmat c? vinul alb r?m?ne pe primul loc ?n preferin?ele rom?nilor, chiar dac? vinul roze, mai scump fa?? de media pie?ei cu circa 38 la sut?, se afl? ?n plin? ascensiune ?n ceea ce prive?te cota de pia??. Tot ?n acest context, vinul ro?u pare s? piard? teren.?Pe locul I ?n preferin?ele rom?nilor este vinul alb, cu o cot? de pia?? majoritar?. ?ns?, se observ? un transfer volumetric, un transfer de cot? de pia?? volumetric?, dinspre vinul ro?u, ?nspre vinul roze. Vinul roze are un pre? mediu cu 38% peste pia??. Este un vin care va aduce mai mult? valoare dec?t vinul alb. ?n medie, pre?ul vinului alb este cu 14% sub media pie?ei. Acest lucru se reflect? ?ntr-o cre?tere a cotei de pia?? valorice mult mai intens?. Vorbim aici de aproape dou? puncte procentuale ?n termeni de valoare”, a ad?ugat reprezentantul companiei.Samoil? a mai spus c? pre?ul vinului ?n comer?ul modern este cu 11% peste media ?ntregii pie?e a Rom?niei, ?n condi?iile ?n care ?n comer?ul tradi?ional, acest indice este cu 13% mai mic.?Pre?ul mediu al vinului ?n comer?ul tradi?ional este cu 13% mai mic. De?i comer?ul traditional reprezint? mai pu?in de jum?tate din pia?a vinului, el a fost mai dinamic ?n termeni de valoare. ?n comer?ul traditional avem o cre?tere de 24,6%, pe c?nd ?n comer?ul modern de doar 10,7%”, se mai arat? ?n studiul Nielsen.Cum a evoluat vinul din decembrie 2018 spre decembrie 2019, ?n termeni de volum, valoare ?i pre? mediu, a explicat tot Grigore Cristian Samoil?: ??n 2019 fa?? de 2018 avem o cre?tere valoric? de 15,8% ?i o cre?tere volumetric? de doar 7,8%. F?c?nd raportul dintre valoare ?i volum ob?inem pre?ul mediu. Diferen?a de cre?tere, faptul c? volumul a crescut mai ?ncet dec?t valoarea, reflect? faptul c? a crescut pre?ul. Pre?ul mediu, ?n 2019, a crescut cu 7,8%”.Vinul sec ?i cel demisec, dar ?i cel roze, preferatele bucure?tenilorPotrivit datelor sursei citate, exist? mi?c?ri ?n ceea ce prive?te cotele de pia?? volumetric?. Acestea s-ar transfera dinspre vinul demidulce, ?nspre cel sec ?i demisec.?Aceste dou? tipuri de vin (n.r. – sec ?i demisec) arat? o cre?tere volumetric?. Situa?ia se va reflecta ?n cota de pia?? valoric?, deoarece vinul sec a crescut cu 1,3 puncte procentuale. Aceast? cre?tere este semnificativ? deoarece nu vorbim de varia?ii procentuale ale valorii, ci de cot? de pia?? valoric?. Acest lucru este explicat de faptul c? vinul sec are un indice de pre? cu aproape 70% mai mult dec?t ?ntreaga medie a pie?ei. O varia?ie ?n volum se va reflecta ca o varia?ie mare ?n termeni de valoare”, a precizat reprezentantul Nielsen.C? rom?nul prefer? un vin scump, cu o prezentare premium, o indic? ?i cifrele privind ambalajele. Cantit??ile mici de vin ?n ambalaje din sticl? ar reprezenta noua tendint?.?Bag-in-box s-a stabilizat la 3,5-3,6%. Este ?nregistrat? ?ns? o cre?tere a cotei de pia?? volumetric? pe sticla de sticl?. Acesta este ?nc? un indiciu de premiumizare, faptul c? pachetele, tipurile de ambalaje sub-premium, nu mai sunt ?n cre?tere. Ne ?ndrept?m spre ambalaj din sticl?, de?i sunt cu 20% mai scumpe dec?t ?ntreaga medie a vinului”, a afirmat Samoil?. ?Cresc pachetele mici, fapt care indic? un alt element de premiumizare. Cre?te sticla de 700-750 ml ?i, de asemenea, cresc pachetele de sub 300 ml ?i 500 ml. Aici varia?ia este foarte slab? pentru c? fix pe 500 ml nu sunt prea sunt multe produse. Acest lucru indic? din nou o premiumizare, pentru c? ambele paliere de cantit??i, ?i 700-750 ml ?i sub 500 ml, au un indice de pre? mai mare dec?t media”.Studiul Nielsen indic? faptul c? vinul ro?u este preferat ?n regiunea de Nord-Vest a ??rii, dar ?i ?n Vest. Vinul alb este preferat mai mult dec?t ?n alte regiuni ?n Sud ?i ?n Nord-Est, iar vinul roze (cu un indice de pre? destul de mare) este preferat ?n Bucure?ti.Vinul sec este mai preferat ?n Nord Vest ?i ?n Vest, precum ?i ?n Bucure?ti. Vinul demisec, pe de alt? parte, are valorile de preferin?? cele mai mari ?n Bucure?ti, ?n Sud ?i ?n Sud-Vest. ?n partea de sud a ??rii exist?, de asemenea, o preferin?? mai mare ?nspre vinul demisec. Demidulcele este preferat mai mult dec?t ?n celelalte regiuni ?n zona de Nord-Est, ?n zona Moldovei, iar dulcele este cel mai comercializat ?n V, av?nd 10%.P?reri contraDe pe o pozi?ie u?or diferit? fa?? de afirma?iile celor de la Nielsen, C?t?lin P?duraru, reprezentantul Rom?niei la Organiza?ia Interna?ional? a Viei ?i Vinului, sper? c? sectorul vitivinicol rom?nesc va putea nu peste mult timp s? comande studii mult mai aprofundate dec?t cel prezentat de sursa de mai sus.?n viziunea sa, acestea vor putea r?spunde exact ?ntreb?rilor celor care activeaz? ?n domeniu, dar ?i modifica eventualele inerente ne?n?elegeri ale specificului sectorului vie-vin.?Ne-ar interesa s? test?m limitele posibile ?ntr-un context contrafactual – ce-ar fi dac? am testa limita comer?ului online? Sau limita comunic?rii mai intensive la raft prin tehnologia avansat?? Cum s? test?m acceptan?a pentru noile tipuri de ambalaje ?i ?n contextul legislativ actual? O firm? de cercetare, f?r? s? aib? sf?tuitori din domeniu, nu ?tie c? pe sticla de vin se va pune o tax? care este la greutate ?i s-ar putea s? descurajeze. Pe de alt? parte, bag-in-box-ul este v?zut de c?tre segmentul de v?rst? 18-28 ca foarte eco-friendly. ?i, cum angajarea c?tre eco este foarte mare, s-ar putea ca, ?n cur?nd, acest tip de ambalaj s? fie foarte c?utat. Nu mai spunem c? ar avea o tax? mic? pentru c? este u?or, pentru c? este comprimabil”, a replicat specialistul rom?n ?n vinuri. ?O privire global? ne arunc? ?n gre?eal?. Orice str?in dac? se uit? acum pe studii, spune c? ?n Rom?nia se vinde vinul alb cu rest de zah?r. ?n care parte a pie?ei? Trebuie s? facem ni?te diferen?e ?i astea nu se pot face f?r? oamenii din industrie”.Aproximativ o treime dintre rom?ni prefer? berea, b?rba?ii fiind principalii consumatori, iar pe locul doi se situeaz? vinul lini?tit, ales de unul din cinci rom?ni, urmat ?ndeaproape de cidru (15,4%), care este preferat mai mult de c?tre femei, se preciza ?ntr-un studiu realizat de Reveal Marketing Research.Conform studiului, berea este cea mai popular? alegere. Astfel, 40% dintre b?rba?ii rom?ni beau o bere cel pu?in o dat? pe s?pt?m?n?, ?n diverse ipostaze, ?i anunme dup? serviciu (35,9%), la s?rb?tori (35,7%) sau ca socializare ?n ora? (30,7%).Totodat?, unul din zece rom?ni alege s? bea vin aproximativ o dat? pe s?pt?m?n?, cei tineri ?i femeile fiind mai activi ?n acest sens.?n percep?ia general?, consumul de vin este asociat cel mai des cu s?rb?torile (58%), zilele de na?tere (35,2%), degust?rile (24,3%) ?i socializarea ?n ora? (17,7%).Surs? foto: Pixabay/imagine cu caracter ilustrativEXCLUSIV. C?t?lin P?duraru: ???rile care gestioneaz? bine fenomenul Coronavirus ar putea avea de c??tigat”. Rom?nia ar putea concepe pa?i strategici ?n sectorul vitivinicol G?ndul Dac? ?ara noastr? ar putea gestiona ?n favoarea sa situa?iile delicate cu care unele ??ri cu tradi?ie ?n sectorul vitivinicol se confrunt? ?n momentul de fa??, fiind declarat? destina?ie sigur? ?n contextul infec?iei cu Coronavirus, ar avea doar de c??tigat, a declarat pentru G? reprezentantul Rom?niei la Organiza?ia Interna?ional? a Viei ?i Vinului, C?t?lin P?duraru, cu ocazia Viticon, eveniment organizat de Agricover.Pe l?ng? evenimentele nepl?cute ?nregistrate ?n Australia ?i Africa de Sud (incendii, respectiv instabilitate politic?) sunt ?i cele ?nregistrate ?n ??ri europene, cum sunt Spania ?i Italia (infec?ii cu COVID-19), state cu tradi?ie ?n sectorul viei ?i vinului.?n contextul ?n care se contureaz? din ce ?n ce mai evident restric?ii serioase la organizarea de t?rguri de profil, expozi?ii, concursuri ?i turism viticol, deciden?ii din Rom?nia ar putea creiona c??iva pa?i strategici meni?i s? ?nt?reasc? sectorului de profil de la noi din ?ar?.?ntr-un interviu acordat G?, P?duraru a precizat c? este nevoie inclusiv de o comunicare orchestrat?, astfel ?nc?t inclusiv vinul s? nu se mai v?nd? ?din iner?ie”, ?dintr-un soi de asociere psiho-afectiv? cu anumite zone de origine”, ci bazat pe tendin?e eviden?iate clar, cum este ?i satisfac?ia gustativ? ?n func?ie de pre?.Vorbim ?n acest context de o comunicare eficient? c?tre consumatorii de pe pia?a intern?, pe care sectorul vie-vin trebuie s-o st?p?neasc? foarte bine ?i, apoi, de extensia c?tre pie?ele externe.O bun? gestionare a obiceiurilor de consum intern poate contrabalansa sc?derile drastice previzionate pe zona t?rgurilor de profil, expozi?iilor, concursurilor interna?ionale, turismului viticol ?.a.m.d.Mai multe detalii ?n interviul de mai jos.G?: Este din ce ?n ce mai evident impactul pe care Coronavirusul ?l are asupra economiei mondiale. Care va fi impactul Covid-19 asupra industriei vitivinicole ?i care sunt solu?iile de redresare? Ne afl?m oare ?ntr-o pozi?ie privilegiat? de care am putea beneficia?C?t?lin P?duraru:?Coronavirus este unul dintre accidentele care se produc la scar? global? ?i care ar trebui s? ne dea de g?ndit cum reac?ion?m ?n caz c?, ?ntr-un fel sau altul, suntem sub o arie de influen??.?n primul r?nd, circula?ia va fi destul de afectat?, t?rgurile de profil, expozi?iile, concursurile, turismul viticol ?.a.m.d. Exist? un val seismic destul de puternic ?n zona asta.Pe de alt? parte, da, s-ar putea ca anumite ??ri care gestioneaz? bine fenomenul Coronavirus, ar putea avea de c??tigat, s? fie considerate destina?ii sigure. Chiar ?i a?a, cu siguran??, vom ?nregistra, probabil, ?n anii viitori, o sc?dere a num?rului de turi?ti ?i al evenimentelor de profil. Pe de-o parte, s? spunem c? asta ar fi vestea proast?.Ar putea fi cumva cinic formulat? ?i o veste bun?, ?n sensul ?n care dac? Rom?nia ar gestiona situa?iile delicate pe care unele ??ri viticole le ?nt?mpin? ?n momente de fa??, vezi Australia cu incendiile, vezi Africa de Sud cu turbulen?ele politice ?.a.m.d., ?ara noastr? ar putea s? conceap? c??iva pa?i strategici. ?i nu vorbesc neap?rat de-o strategie ?ntreag? prin care s? recupereze din pie?ele pe care ??rile pe care le-am men?ionat le-ar pierde. Deocamdat? nu o facem, dar m?car este bine c? m?car ?i prin intermediul acestui interviu men?ion?m aceste lucruri.G?: Vorbea?i de problemele constatate ?n ceea ce prive?te promovarea sectorului vitivinicol rom?nesc. De ce produc?ia primar? din acest domeniu nu-?i dore?te expunere? C?t?lin P?duraru:?Pornim cu un handicap de ?n?elegere prin faptul c? ?coala superioar? din agricultur? este ?ndreptat? doar c?tre agricultur?, cumva ?n amonte. Nu exist? antrenamentul studentului ?i al specialistului de mai t?rziu de a privi c?tre pia??, de a ?ncerca prin orice mijloace s? genereze valoare ad?ugat?.Acela?i lucru ?l putem constata ?i la produsul finit – vin, nu doar la strugure. Comunicarea este inhibat?, spre zero. Produsul se vinde din iner?ie, dintr-un soi de asociere psiho-afectiv? cu anumite zone de origine, lucruri care nu vor mai ?ine ?n cur?nd. Noua genera?ie, tehnologizat? ?i racordat? la informa?ia global?, ??i va c?uta satisfac?ia gustativ? ?n func?ie de pre? ?i mai pu?in de zona de origine.Iat?, ne vom trezi c?, transmi??nd, comunic?nd lucruri f?r? personalitate, vom avea probleme. Cum se ?nt?mpl? la struguri, acum, acela?i lucru s-a ?nt?mplat ?i la ro?ia rom?neasc?. ?n ultimii 20 ?i ceva de ani, aceasta a beneficiat ?n cel mai fericit caz doar de ni?te subven?ii ?n produc?ie, ceea ce n-a dus la nicio cre?tere calitativ? sau vreo semn?tur? identitar? mai puternic?.Necunosc?nd ro?ia rom?neasc? ?i gustul de atunci, lumea nu a ?n?eles c? ar putea s? pl?teasc? un pre? mai mare produs calitativ, iar ro?ia rom?neasc? a intrat ?ntr-o competi?ie, ca ?i strugurele rom?nesc, din care nu are cum s? ias? ?nving?tor. Mai ales c?, pe pia?a noastr?, vin ?i produse care nu apar?in comunit??ii europene, care joac? dup? alte reguli ?i, iat?, cum spuneam, ne trezim ?ntr-un ciclu economic ?n care tinerii nu se reg?sesc ?i abandoneaz? ?ncetul cu ?ncetul agricultura.G?: Veni?i de la Berliner Wine Trophy. Care sunt impresiile cu care v-a?i ?ntors de acolo? A?i fost impresionat de anumite vinuri sau, dimpotriv?, dezam?git de prezen?a unora dintre competitorii Rom?niei?C?t?lin P?duraru:?Eu am fost ?n calitate de observator al Federa?iei Marilor Concursuri Interna?ionale de Vin (VINOFED) ?i misiunea mea a fost de a monitoriza ce se ?nt?mpl? acolo. Bine?n?eles, organizarea a fost ?n standardele Organiza?iei Interna?ionale a Viei ?i Vinului. Nu sunt lucruri de repro?at germanilor din punctul acesta de vedere.Prezen?a vinurilor din ?ntreaga lume a fost masiv?. Foarte multe probe din Germania sunt trimise viz?nd aceast? pia?? cu un specific aparte. Volumul tranzac?iilor ?n Germania este foarte mare, dar c?nd privim pre?ul pl?tit pe produs, vom observa c?, ?n general, ei prefer? vinuri foarte ieftine. O situa?ie total diferit? fa?? de Marea Britanie, de pild?.Rom?nia a fost prezent? cu multe vinuri la acest concurs. Unele au ?i c??tigat dou? mari medalii de aur. Suntem o prezen?? bun?, ?ns?, deocamdat?, nu exist? niciun soi de conversie ?n jocul acesta de imagine minor ?i ceea ce ar trebui s? ?nsemne comunicarea c?tre pia?a intern?, pe care trebuie s-o st?p?nim foarte bine ?i, apoi, cu extensia c?tre pie?ele externe.Pe de alt? parte, prin compara?ie, pentru c? ?i noi avem un concurs OIV-VINOFED, ?i anume VINARIUM International Wine Contest, nu avem cum s? nu ?nregistr?m diferen?ele de implicare ale administra?iei germane, unde ?i landul, dar ?i Prim?ria Berlinului sus?in acest concurs ?i unde, la noi, nu avem niciun fel de implicare din partea statului rom?n. Este p?cat pentru c? eforturile sunt mari, aducem Master of Wine, aducem WSET (n.r. – Wine & Spirit Education Trust) din toat? lumea, jurnali?ti de vin.Anul acesta, ?n premier? v? spun, va fi ?i un premiu al Federa?iei Interna?ionale a Jurnali?tilor ?i Scriitorilor de Vin. Sunt eforturi de imagine pe care m?car statul rom?n ar trebui s? le multiplice prin propagare.G?: De ce are nevoie Rom?nia de un Institut al Vinului?C?t?lin P?duraru:?Pentru c?, din p?cate, acel ?nv???m?nt pe care noi l-am considerat c? a fost foarte bun, cel de pe vremea lui Ceau?escu, a l?sat o genera?ie ?ntreag? cu o distan?? aproape dispre?uitoare fa?? de elite, fa?? de cercetare ?i fa?? de solu?ia ?tiin?ific?.Astfel, avem nevoie, ?n primul r?nd, de o entitate care s? grupeze oameni care, ?n momentul ?n care dau r?spunsuri, acestea s? fie ?n baza cercet?rii exacte, cuantificabil?, una care s? poat? s? se racordeze la noile tehnologii.De asemenea, aceast? entitate trebuie s? fie o celul? de reac?ie ?n momentul ?n care despre Rom?nia apar informa?ii gre?ite sau eronate ?i, cumva, un factor coagulant pentru ?ntreaga industrie, ?n jurul unei idei validate ?tiin?ific ?i nu a unei p?reri personale. Surs? foto: ViticonCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA BY ?LANTULALIMENTAR??2020-02-28?? Capacitatea de produc?ie a operatorilor economici din industria alimentar? este mult mai mare dec?t cererea de produse alimentare din momentul de fa?? ?i exist? stocuri suficiente de alimente ?i de ap? pentru a satisface nevoile popula?iei, a afirmat ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros.“Dorim s? facem un apel la calm c?tre to?i cet??enii ?i s? ?i asigur c? nu sunt probleme. Acum sunt suficiente stocuri de alimente ?i ap? pentru a satisface nevoile popula?iei, at?t la marii operatori economici c?t ?i pe marile platforme logistice. Av?nd aceste stoc de rulaj ei pot s? ??i m?reasc? produc?iile ?i stocurile ?n func?ie de cererea zilnic? de produse alimentare din momentul de fa??”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Adrian Oros. Acesta a men?ionat c?, ?n cazul unor situa?ii de urgen??, exist? ?i alte institu?ii implicate, respectiv Ministerul de Interne, prin Administra?ia Na?ional? pentru Rezervele Statului ?i Probleme Speciale, care are stocuri ?n caz de urgen??, inclusiv stocuri alimentare, fiind f?cute multe scenarii pentru diferite situa?ii ?n func?ie de num?rul de oameni ?i de num?rul de zile ?n care ar trebui asigurat? hrana.“Noi discut?m nu doar despre ce are acum ?n stoc aceast? Administra?ie Na?ional? pentru Rezervele Statului ?i Probleme Speciale, noi discut?m ?i despre stocurile care sunt la marii operatori economici pe platformele logistice. Fiecare minister are un compartiment pentru situa?ii de urgen??, noi colabor?m cu ministerele de resort ?i avem aceste date ?tiind ?n fiecare clip? care sunt stocurile. Sunt mai multe scenarii. Sunt f?cute scenarii pentru diferite situa?ii ?n func?ie de num?rul de oameni ?i ?n func?ie de num?rul de zile ?n care ar trebui asigurat? hrana. Sunt scenarii f?cute pentru 60 de zile, pentru 120 de zile, pentru 180 de zile ?i iar??i pentru num?rul de persoane care ar necesita s? fie alimentate ?ntr-o anumit? situa?ie special?, pentru c? aici nu discut?m numai de epidemii ci ?i de dezastre”, a precizat Adrian Oros.El a ad?ugat c? exist? un comitet de lucru privind cre?terea rezilien?ei resurselor de ap? ?i hran? la ?ntreg spectrul de amenin??ri, inclusiv cele hibride. “Suntem mai multe ministere cu mai multe atribu?ii ?i ?n fiecare zi noi ?tim care sunt stocurile at?t ?n Rezerva de Stat c?t ?i stocurile din marile lan?uri de retaileri, de la marii operatori economici ?i care este posibilitatea lor de aprovizionare imediat?. Este o activitate continu? pe care compartimentele speciale din fiecare minister o fac”, a ad?ugat ?eful MADR.DIVERSEHo?i prin?i ?n flagrant c?nd furau cereale direct din remorca unui camion! Angelica Lefter - 27 februarie 2020 Ho?i prin?i ?n flagrant c?nd furau cereale direct din remorca unui camion! O patrul? de jandarmi, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Prahova, a prins ?n flagrant ieri, miercuri – 26 februarie, ?n jurul orei 12.00, doi b?rba?i care sustr?geau cereale din remorca unui autotren. Ac?iunea s-a petrecut pe raza localit??ii Parepa, jude?ul Prahova, iar cele dou? persoane au fost suprinse c?nd ?nc?rcau cerealele ?n saci de rafie, de diferite marimi, potrivit telegrama.ro. Din primele cercet?ri s-a constatat c? unul dintre f?ptuitori era chiar ?oferul autotrenului.?n cauz? au fost ?ntocmite acte de sesizare pentru comiterea infrac?iunii de furt ?n conformitate cu prevederile Art. 228 CP.Bunurile folosite ?i rezultate din s?v?r?irea infrac?iunii au fost predate organelor de urm?rire penal? ?n vederea continu?rii cercet?rilor.Campania STOP FURTURI ?N AGRICULTUR?! este menit? s? vin? ?n sprijinul fermierilor care se confrunt? cu furturi din exploata?iile agricole ?i chiar din gospod?rii. Fenomenul trebuie s? fie eradicat! Dac? ave?i cuno?tin?? de cazuri de furturi, dac? sunte?i ?i dvs. victima unor astfel de infrac?iuni, v? rug?m s? ne contacta?i pe e-mail la redactia@agrointel.ro sau telefonic la 0744.311.359.? GLOBALStatele din regiunea M?rii Negre vor exporta mai mult porumbGheorghe GHI?E 28 februarie 2020 - ?n raportul din februarie, USDA (Departamentul de Stat pentru Agricultur? al Statelor Unite) a ridicat cu 1,3 milioane tone prognoza pentru exportul de cereale al statelor din regiunea M?rii Neagre. Principalele modific?ri au vizat cre?terea produc?iei de porumb (+300 mii tone) ?i a exporturilor (+500 mii tone) ?n Ucraina, precum ?i a exporturilor de gr?u din Kazahstan (+800 mii tone). USDA estimeaz? c? produc?ia de cereale a statelor din regiunea M?rii Neagre va ajunge la 198,6 milioane tone ?i exporturile la 109,7 milioane tone.Numai Ucraina a exportat ?n acest sezon (1 iulie 2019 - 20 februarie 2020) 38,988 milioane tone cereale, cu 7,9 milioane mai mult dec?t ?n aceea?i perioad? a sezonului precedent. Din totalul exporturilor ucrainiene, gr?ul a reprezentat 16,3 milioane tone, orzul 3,97 milioane tone, porumbul 18,26 milioane tone, ov?zul 5 mii tone ?i f?ina 246 mii tone.Produc?ia agricol? mondial?USDA estimeaz? c? produc?ia mondial? de gr?u??n sezonul 2019/2020 va fi de 763,95 milioane tone ?n cre?tere cu 32,5 milioane tone (+4,44%). Conform USDA, cei mai mari produc?tori de gr?u sunt: Uniunea European? 154 milioane tone; China: 133,59 milioane tone; India: 102,19 milioane tone; Rusia: 73,5 milioane tone; Statele Unite: 52,258 milioane tone; Canada: 32,35 milioane tone; Ucraina: 29 milioane tone; Pakistan: 25,6 milioane tone; Argentina: 19 milioane tone ?i Turcia: 19 milioane tone. Produc?ia mondial? de rapi??, ?n sezonul 2019/2020, conform raportului USDA din februarie a fost estimat? la 67,75 milioane tone. Sezonul trecut produc?ia mondial? de rapi?? a fost de 72,37 milioane tone, astfel c?, dac? estimarea USDA se va realiza atunci vom asista la o sc?dere a produc?iei de 4,62 milioane tone (-6,38%). ?n topul produc?torilor conduc: Canada 19 milioane tone, UE 17 milioane tone, China 13,1 milioane tone, India 7,7 milioane tone, Ucraina 3,3 milioane tone, Rusia 2,1 milioane tone ?i Australia 2 milioane tone.USDA estimeaz? c? produc?ia mondial? de orz, ?n sezonul 2019/2020 va fi de 156,12 milioane tone, cu cca. 0,07 milioane tone mai mult dec?t proiec?ia USDA din luna ianuarie. ?n sezonul trecut (2018/2019) produc?ia mondial? de orz a fost de 138,67 milioane tone. Dac? estimarea se va realiza atunci aceasta ar reprezenta o cre?tere de 17,45 milioane tone (12,58%). Produc?ia de orz a statelor UE este estimat? la 62,75 milioane tone, Rusia 20,0 milioane tone ?i Canada 10,4 milioane tone.Ce impact au schimbarile climatice asupra agriculturii mondiale Februarie 28, 2020Pietele deschise, previzibile si echitabile la nivel mondial pot contribui la consolidarea eforturilor de raspuns la schimbarile climatice si pot contribui la combaterea foametei, potrivit unui nou raport.In conditiile in care schimbarile climatice vor influenta semnificativ capacitatea multor regiuni ale lumii de a produce alimente, se asteapta ca un rol tot mai mare in livrarea alimentelor sa revina comertului international cu produse agricole, totodata si ca solutie de raspuns la crize de foamete generate de schimbarile climatice, se mentioneaza intr-un nou raport al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO).Regulile comertului international instituite sub auspiciile OMC si mecanismele noi create in temeiul Acordului de la Paris, ce au ca scop sa raspunda schimbarilor climatice, se pot sustine reciproc, se mentioneaza in raportul “Evaluarea Pietelor Produselor Agricole, 2018”. Pentru a se realiza acest lucru, ar putea fi necesar ca politicile agricole si comerciale nationale sa fie reajustate pentru a ajuta piata globala sa se transforme intr-un pilon al securitatii alimentare si un instrument de adaptare la schimbarile climatice, se spune in raportul FAO.Acest lucru se datoreaza faptului ca schimbarile climatice vor afecta inegal agricultura globala, imbunatatind pe de o parte conditiile de productie in unele locuri si inrautatind in altele – generand pe parcurs “castigatori” si “perdanti”.Productia alimentara in tarile cu latitudini scazute – multe dincare sufera deja de saracie, insecuritate alimentara si malnutritie – vor fi afectate cel mai mult, se arata in raport.Regiunile cu clima temperata, pe de alta parte, ar putea avea efecte pozitive, pe masura ce temperaturile mai ridicate vor duce la cresterea productiei agricole.Potrivit directorului general al FAO, José Graziano da Silva, pentru a impiedica extinderea si mai mare a decalajelor economice si alimentare dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, trebuie sa ne asiguram ca evolutia si extinderea comertului cu produse agricole este echitabila si ca se lucreaza in directia eliminarii foametei, nesigurantei alimentare si a malnutritiei. ”?Comertul international are potentialul de a stabiliza pietele si de a realoca alimentele din surplus catre regiunile cu deficit de alimente, ajutand tarile sa se adapteze la schimbarile climatice si sa contribuie la securitatea alimentara”, se mentioneaza in cuvantul de introducere din raport.“Impactul inegal al schimbarilor climatice in intreaga lume si consecintele asupra comertului cu produse agricole, in special pentru tarile in curs de dezvoltare, accentueaza necesitatea unei abordari echilibrate a politicilor care ar trebui sa consolideze rolul adaptabil al comertului, sprijinindu-i in acelasi timp pe cei mai vulnerabili”, a spus Graziano da Silva.Pentru ca acest lucru sa se intample, totusi, “sunt necesare actiuni la scara larga”, a adaugat directorul general al FAO. Sunt necesare politici comerciale care sa promoveze piete globale bine functionale, combinate cu masuri interne inteligente-climatic, investitii si sisteme de protectie ertul ca plasa de sigurantaMulte tari se bazeaza deja pe pietele internationale ca sursa de alimente pentru a-si depasi deficitul, fie din cauza costurilor ridicate ale productiei agricole (cum ar fi, de exemplu, in tarile cu terenuri si resurse de apa limitate), fie atunci cand clima sau alte dezastre naturale scad productia nationala de alimente.De exemplu, in Bangladesh, in 2017, guvernul a redus taxele vamale pentru orez, pentru a creste importurile si pentru a stabiliza piata interna, dupa inundatiile severe care au avut loc si care au dus la cresterea preturilor la cerealele de baza cu peste 30 %.Un caz similar a fost si in Africa de Sud – producator traditional si exportator net de porumb – care a majorat recent importurile pentru a atenua efectul secetelor succesive.In general, raportul FAO sustine ca pietele internationale deschise, previzibile si echitabile sunt importante pentru comert pentru a ajuta la sustinerea securitatii alimentare si adaptarii climatice.Cu toate acestea, in timp ce pietele mai bine integrate intaresc rolul adaptabil al comertului la schimbarile climatice, pentru tarile care se bazeaza deja in mare masura pe importurile de alimente, aceasta ar adanci aceasta dependenta, se arata in raport. Astfel, se impune necesitatea tot mai importanta de a lua in considerare prioritatile si obiectivele nationale.Optiuni suplimentare de politiciDincolo de masurile de integrare a pietei, exista o gama si mai larga de abordari echilibrate de politici publice, care ar putea fi utilizate pentru a valorifica mai bine comertul agricol pentru a ajuta fermierii sa isi dezvolte rezistenta la schimbarile climatice, sa stimuleze productia agricola, sa sprijine securitatea alimentara si sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera din sectorul alimentar se mai spune in raportul FAO.La nivel national, acestea includ mai multe investitii in cercetare si dezvoltare si in serviciile de extensiune in agricultura pentru a incuraja utilizarea abordarilor inteligente din punct de vedere climatic in agricultura. Cheltuielile pentru programele de mediu si serviciile ecosistemice care reduc efectele negative ale emisiilor din agricultura nu ar afecta, de asemenea, comertul.In special in tarile in curs de dezvoltare aflate sub riscul schimbarilor climatice, sprijinul acordat fermierilor va fi esential pentru a-i ajuta sa devina competitivi si pentru a obtine un echilibru mai bun in ceea ce priveste exportul si importul de alimente.Toate aceste optiuni ar putea fi aliniate la normele OMC, precum si la noile angajamente asumate in temeiul Acordului de la Paris – nu exista un conflict fundamental intre politicile privind schimbarile climatice din cadrul acordului si normele comerciale multilaterale, se arata in raport.Tendinte recente in comertul agricol globalRaportul ofera, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra performantei sistemului de comert international agricol din ultimii ani si asupra directiei in care se indreapta.In timp ce cresterea rapida a comertului agricol intre anii 2000 si 2008 a condus la contractii in perioada 2009-2012 si apoi la o crestere lenta de atunci, per ansamblu, in termeni valorici, comertul agricol a crescut semnificativ intre 2000 si 2016 – de la 570 miliarde la 1,6 trilioane de dolari.O mare parte a acestui fapt a fost determinata de expansiunea economica din China, precum si de cresterea cererii globale de biocombustibili.De notat este faptul ca profilul economiilor emergente in comertul agricol la nivel mondial a crescut considerabil, cu cresterea veniturilor pe cap de locuitor si reducerea nivelului saraciei. Acest lucru a sporit consumul de alimente si importurile si a dus la castiguri in productivitatea agricola, stimuland exporturile de alimente, nu numai pe pietele din lumea industrializata, ci si in alte tari din sudul planetei.Intr-adevar, in timp ce traditionalii giganti exportatori de alimente cum ar fi Europa sau Statele Unite raman exportatori agricoli de top in termeni de valoare, noii veniti le contesta suprematia.De exemplu, intre 2000 si 2016, Brazilia si-a marit ponderea in comertul cu produse alimentare la nivel mondial de la 3,2 la 5,7 la suta, China avanseaza inaintea Canadei si Australiei, devenind al patrulea exportator agricol din lume, iar Indonezia si India si-au marit considerabil exporturile ajungand printre cei mai mari zece exportatori de alimente din lume (8 si 10, respectiv).In aceeasi perioada, ponderea combinata a valorii totale de export a Statelor Unite, a Uniunii Europene, a Australiei si a Canadei a scazut procentual cu zece puncte.UNIUNEA EUROPEANA Laura Ciobanu, EY: Pactul ecologic european – Cum ar putea Rom?nia s? transforme provoc?rile ?n oportunit??i? Laura Ciobanu – Manager, Consultan?? de Mediu, EY Rom?nia 28.02.2020, Noua Comisie European? (CE) ?i-a propus ca una dintre priorit??ile mandatului s?u s? fie lupta ?mpotriva schimb?rilor climatice ?i a degrad?rii mediului. Astfel, Pactul ecologic european (The European Green Deal) stabile?te ac?iunile menite s? transforme Europa ?n primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon p?n? ?n 2050. Poate ?ns? Europa s? devin? primul continent neutru din punct de vedere climatic?Pentru a r?spunde acestei provoc?ri, Europa are nevoie de o nou? strategie de dezvoltare, ?n virtutea c?reia s? devin? prima economie din lume care s? aib? un impact neutru asupra climei p?n? ?n anul 2050, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest proces de transformare a economiei Uniunii Europene (UE) ?n vederea unui viitor mai sustenabil trebuie s? se realizeze treptat, prin ac?iuni concrete din partea tuturor sectoarelor economiei, ?n special energia, transporturile, agricultura, cl?dirile ?i sectoarele industriale, de exemplu cele ale cimentului, siderurgiei, TIC (tehnologia informa?iei ?i a comunica?iilor), textilelor ?i produselor chimice.Un mare accent se pune pe decarbonizarea sectorului energetic, ?in?nd cont de faptul c? produc?ia ?i utilizarea energiei ?n sectoarele economice genereaz? mai mult de 75% din emisiile de gaze cu efect de ser? ale UE. ?n consecin??, sectorul energetic va trebui s? ?nceap? eliminarea treptat? a c?rbunelui, iar sursele de energie regenerabil? s? joace un rol esen?ial. ?n paralel, decarbonizarea sectorului gazelor va fi facilitat?, iar pia?a energetic? a continentului va trebui s? fie complet interconectat? ?i digitalizat?. Integrarea inteligent? a acestor etape ar trebui s? conduc? la ob?inerea decarboniz?rii cu cel mai mic cost posibil. La nivelul Uniunii, exist? deja 7 state membre care nu utilizeaz? c?rbune pentru producerea de energie electric?, respectiv Belgia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg ?i isia European? notific? Rom?nia s? opreasc? exploatarea ilegal? a p?durilor C.B. Miscellanea?/?28 februarieComisia European? solicit? Rom?niei s? pun? ?n aplicare ?n mod corespunz?tor Regulamentul UE al Lemnului (EUTR), care ?mpiedic? companiile procesatoare de lemn s? produc? ?i s? v?nd? pe pia?a UE produse ob?inute din bu?teni recolta?i ilegal.Oficialii europenei au constatat c? autorit??ile din ?ara noastr? nu au putut s? verifice eficient operatorii ?i s? aplice sanc?iunile corespunz?toare. De asemenea, Comisia European? informeaz? c?: "Incoeren?ele din legisla?ia na?ional? nu permit autorit??ilor rom?ne s? verifice cantit??i mari de lemn recoltat ilegal. ?n plus, Comisia a constatat c? autorit??ile rom?ne gestioneaz? p?durile, inclusiv prin autorizarea exploat?rii forestiere, f?r? a evalua ?n prealabil impactul asupra habitatelor protejate, ?n conformitate cu Directiva pentru Habitate ?i directivele strategice de evaluare a mediului. Mai mult, exist? deficien?e ?n accesul publicului la informa?iile de mediu pentru planurile de gestionare a p?durilor".De asemenea, Comisia a constatat c? habitatele forestiere protejate prin programul Natura 2000 nu sunt corect gestionate. Prin urmare, Comisia a decis ast?zi s? trimit? o scrisoare de notificare oficial? Rom?niei, oferindu-i o lun? pentru a lua m?surile necesare pentru a rezolva deficien?ele identificate de Comisie. ?n caz contrar, Comisia poate decide s? trimit? un aviz motivat autorit??ilor rom?ne....................................................................BULGARIABulgarii investesc masiv ?n rachete anti-grindin?. E vorba de milioane de dolari Alecsandru Ion 27 februarie 2020 De?i a r?mas cu rachete anti-grindin? din anii anteriori, guvernul bulgar a luat decizia de a aloca peste 5 milioane de dolari SUA pentru a cump?ra un num?r impresionant de noi astfel de dispozitive. Num?rul a fost stabilit pe baza datelor din anii anteriori. Guvernul?bulgar?a alocat joi 10,4 milioane de leva (5,78 milioane de dolari SUA) pentru achizi?ionarea a 14.000 de rachete anti-grindin?. Milioane de hectare protejateNum?rul a fost stabilit pe baza datelor din anii anteriori ?i a tendin?ei de cre?tere a puterii ?i frecven?ei fenomenelor de grindin?, se arat? ?n comunicat.?nainte de ?nceputul sezonului de combatere a grindinei, Agen?ia de Combatere a Grindinei (HSA) mai are 4.382 de rachete, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? citat de Agerpres.Conform comunicatului, HSA protejeaz? o suprafa?? de peste 2,05 milioane de hectare.Rachetele sunt utilizate pentru a dispersa un reactiv ?n aer care s? reduc? formarea grindinei ?n nori.Opresc formarea particulelor de ghea?? ?n noriTunurile sonice sau tunurile antigrindin? sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii ?n care se formeaz? grindina, ?n scopul de a opri procesul de formare a particulelor de ghea??. Principala utilizare a tunurilor cu rachete antigrindin? este ?n agricultur?, pentru protec?ia culturilor.Un amestec exploziv de acetilen? ?i aer este ?mpins ?n camera inferioar? a ma?inii. Unele sisteme utilizeaz? ?i oxigen sub presiune, pentru a m?ri efectul exploziv.Unda se propaga cu viteza sunetului p?n? la ?n?l?imi de 15.000 metri ?i ?ntrerup formarea particulelor de grindin?. Rezultatul este c? acestea cad sub form? de ploaie sau lapovi??. Undele de ?oc pot ?mpiedica formarea grindinii, dar nu pot altera forma unor particule de grindin? deja formate.Cresc precipita?iile lichideTocmai din aceast? cauz?, utilizarea rachetelor antigrindin? are drept rezultat cre?terea precipita?iilor lichide. Acest fapt a f?cut ca pe seama rachetelor antigrindin? s? fie puse unele cazuri de ploi toren?iale, care au produs ?i inunda?ii cu urm?ri catastrofale.Speciali?tii spun ?ns? c?, de?i rachetele antigrindin? produc ploaie, ele nu pot fi responsabile de inunda?ii, ?ntruc?t cantitatea de precipita?ii generat? de rachete este mic?, ploile sunt strict localizate ?n zonele de lansare a rachetelor ?i nu dureaz? dec?t c?teva ore.?n zonele unde sunt lansate rachete antigrindin?, protec?ia culturilor este de 80-90%, pe un areal de 15-20 de kilometri p?tra?i.Bulgaria, suspectat? c?, la fel ca Rom?nia, ?i-a m?sluit statisticile transmise c?tre Uniunea European? Angelica Lefter - 28 februarie 2020 Dup? ce anul trecut, Rom?nia a fost suspectat? de Comisia European? c? a transmis statistici ”umflate”, acum ?i Bulgaria este luat? ?n vizorul oficialilor de la Bruxelles. ?n cazul ??rii vecine, datele nu vizeaz? produc?iile agricole, ci este vorba despre industria petrolier?, cifrele majorate artificial fiind menite s? dea impresia unei cre?teri economice mai rapide. Bulgaria este suspectat? de Comisia European? ?i Eurostat c? raporteaz? cifre false, ?n contextul ?n care la institu?iile europene au ajuns cifre care indic? o cre?tere a PIB-ului mult mai mare dec?t este ?n realitate, scrie libertatea.ro. Valoarea erorii ar fi de 3,3 miliarde de euro, ceea ce reprezint? mai mult de 6% din PIB-ul ??rii. Cea mai mare parte din aceast? sum? ar fi pus? pe seama raport?rii mincinoase a importurilor de produse petroliere, scrie Euractiv. Mai mult, Banca Na?ional? a Bulgariei a recunoscut c? a existat o cantitate record de erori ?i omisiuni ?n datele statisticii bulgare privind balan?a de pl??i de anul trecut. Maya Manolova, lider al mi?c?rii civice Rise Bulgaria, a adus ?n discu?ie problema, la Bruxelles. Tot ea i-a informat ?i pe comisarul european pentru economie ?i pe directorul general al Eurostat ?i le-a semnalat c? INS-ul bulgar ?nc? nu a publicat datele reale ?i continu? s? difuzeze informa?ii false, care, potrivit ei, au fost folosite pentru a sugera o cre?tere economic? rapid? a ??rii. Este posibil ca o corectare a acestor date s? arate o cre?tere a economiei bulgare de doar 0,8-1%, comparativ cu estim?rile optimiste actuale de 3,7%.Amintim c? Uniunea European? a avut deja probleme foarte grave cu statisticile elene, acum mai bine de 15 ani, c?nd Atena a fost obligat? s? recunoasc? manipularea statisticilor ?i astfel a ie?it la lumin? uria?a datorie extern? a ??rii. Dac? se dovede?te c? ?i Bulgaria ?i-a ”m?sluit” statisticile, drumul s?u c?tre zona euro ar putea fi compromis, din teama ca ?ara s? nu devin? o a doua Grecie a Europei. Situa?ia este pus? la nivelul european l?ng? cea reclamat? la adresa Rom?niei. Anul trecut, ?ara noastr? a raportat o produc?ie-record de porumb ?n Uniunea European?, ceea ce a trezit suspiciunile Comisiei Europene cum c? cifrele ar fi fost umflate. De?i oficialii de la Bruxelles i-au cerut lui Petre Daea, ministrul Agriculturii de la acea vreme, s? corecteze cifrele raportate la produc?ia de proumb pentru 2017 ?i 2018, acesta nu a recunoscut c? au existat erori ?n raportare. R MOLDOVAIgor Dodon a ob?inut ieftinirea motorinei pentru fermierii din Republica Moldova! Angelica Lefter - 27 februarie 2020 Pre?edintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut ?nt?lniri cu liderii celor mai mari importatori de produse petroliere din ?ar?. El le-a cerut acestora s? v?nd? motorin? mai ieftin? pentru agricultori ?n aceast? prim?var?. ?eful statului moldovean a spus c? solicitarea sa a fost acceptat?, potrivit cotidianul.md.Cei trei mari importatori de produse petroliere din Republica Moldova controleaz? ?mpreun? aproximativ 70-80% din pia?a de combustibil din ?ar?. Igor Dodon a declarat c? a avut discu?ii legate de activitatea ?i problemele acestor compani: ”Am discutat subiecte legate de activitatea acestor companii, problemele existente la stabilirea pre?urilor pentru produsele petroliere, inclusiv determinarea m?rimii accizelor la benzin? ?i motorin?. O aten?ie deosebit? a fost acordat? produc?torilor agricoli moldoveni ?i lucr?rilor agricole de prim?var? care vor ?ncepe cur?nd. Este totodat? ?i momentul c?nd volumul achizi?iilor de combustibil pe pia?a intern? cre?te semnificativ. Am solicitat interlocutorilor s? ia ?n considerare importan?a campaniei de ?ns?m?n?are ?i, dac? este posibil, s? ofere fermierilor reduceri”, a men?ionat Dodon. La solicitarea ?efului Republicii Moldova, reprezentan?ii companiilor de combustibil ?i-au exprimat disponibilitatea de a reduce pre?urile de achizi?ie cu 7-8% (sau aproximativ 1,20 – 1,40 lei moldovene?ti pe litru), sus?ine Igor Dodon, care a men?ionat c? le-a ”exprimat recuno?tin?? pentru disponibilitatea de a oferi asisten?a necesar? agricultorilor no?tri”.Principalii juc?tori pe pia?a produselor petroliere din Republica Moldova sunt: Rompetrol, Lukoil ?i Petrom, potrivit datelor ANRE.GRECIACiviliza?ia ?i c?rna?ii Loukanika vin din Grecia Antic? ?meatmilk?28 februarie 2020? Atunci c?nd vorbim despre m?nc?ruri grece?ti, g?ndul ne duce mai degrab? la iaurt. Dar, dac? privim prin c?r?ile de istorie, vom vedea c?, ?nc? din antichitate, ?n Elada s-au m?ncat c?rna?i ?i, pare-se, tot acolo au fost inventa?i! Asta, pentru c?, ?ntr-o anumit? form?, c?rna?ii au fost m?nca?i ?n Grecia din cele mai vechi timpuri, sus?in istoricii culinari care au publicat un amplu material pe aceast? tem?, pe site-ul .Originea, ?n SpartaDe exemplu, spartanii antici fabricau ?i m?ncau o form? de c?rna?i numit? ”melas zomos”, nume care este tradus direct ca ?nsemn?nd ”bulion negru”, ceea ce ne duce cu g?ndul la s?ngerete. De?i spartanii au m?ncat acest fel de m?ncare aproape zilnic, restul Greciei Antice a respins acest produs. ?ns?, c?rna?i grece?ti au parcurs mult timp de atunci. Iat? c?teva informa?ii suplimentare despre loukanika, foarte populari acum ?n Grecia ?i ?n ?ntreaga lume.De?i cuv?ntul ”loukanika” poate fi g?sit ?n regiunea Lucanio din Italia, re?eta ?n sine este foarte mult o crea?ie greac?. De asemenea, este interesant de men?ionat faptul c? ?i cuv?ntul ”c?rnat” este derivat de fapt dintr-un cuv?nt pe care latinescul ?i greaca ?l numesc Isica, ?i care se refer? la un fel de m?ncare asem?n?tor cu chifteaua de dimensiunile unui hamburger de mai t?rziu, care a fost m?ncat, at?t ?n ??Grecia Antic?, c?t ?i ?n Roma Antic?.Iar, m?ncarea cunoscut? sub denumirea de ”salam”, de?i este asociat? cu Italia, ??i are r?d?cinile tot ?n Grecia antic? ?i indic? minele de sare de pe o insul? greac? din Golful Sardonic. ?i, undeva, ?n mijlocul acestei lungi istorii a c?rna?ilor ?i a m?nc?rurilor care seam?n? cu c?rna?ii, s-a n?scut re?eta pentru loukanika.Mod de preparare a unei cantit??i de 2,5 kgPreg?ti?i primele condimente (sare ?i zah?r) pentru carne, apoi diferitele ingrediente pentru amestecul de condimente (semin?e de in u?or zdrobite ?i amestecate cu pesmet), ad?uga?i lichidele dup? gust (vin ?i o?et), ?i l?sa?i la frigider s? se a?eze.T?ia?i carnea ?n cuburi mai mici de 2,5 cm, ?ndep?rta?i pieli?ele, oasele mici, (dac? exist?), pune?i sare, zah?r ?i sare roz, de ?nt?rire, p?n? c?nd toate buc??ile sunt bine acoperite ?i refrigera?i umplutura timp de 30-45 de minute.Lua?i carnea refrigerat? din congelator, m?cinati grosier, folosind cea mai mare matri?? / gril? a ma?inii de tocat carne (dac? dori?i c?rna?i mai netezi, m?cina?i de dou? ori sau folosi?i o matri??/gril? medie), ad?uga?i condimentele amestecate ?i lichidele refrigerate ?i combina?i/fr?m?nta?i cu m?inile, p?n? c?nd sunt bine amestecate ?i uniforme timp de c?teva minute.Lua?i o por?ie mic? de carne din lot, pr?ji?i cu pu?in ulei de m?sline ?ntr-o tigaie, gusta?i ?i ajusta?i ?n func?ie de gustul dumneavoastr? cu unele condimente. Dac? este necesar, transfera?i ?ntr-un vas mare, acoperi?i bine cu folie de plastic ?i/sau h?rtie cerat? ?i l?sa?i s? stea la frigider peste noapte timp de 12 ore sau p?n? la 24 de ore maxim.Sp?la?i p?r?ile metalice ale ma?inii de tocat carne de umplutura de c?rna?i, usca?i bine ?i refrigera?i din nou, pentru a fi utilizate a doua zi. ?n urm?toarea zi, cl?ti?i sarea din intestinul de porc, apoi ?nmuia?i ?n ap? cald? timp de 15-20 de minute. Umple?i ma?ele ?i apoi r?suci?i fiecare lungime de 1 metru ?n 5-6 verigi care m?soar? aproximativ 15-20 cm fiecare. ?n?epa?i bulele de aer cu un ac sterilizat ?i a?eza?i toate cele 3 lungimi r?sucite pe un suport ?n frigider sau ag??a?i ?ntr-o pivni?? rece (5 C-8 C), timp de 24 de ore sau p?n? la 48 de ore a c?p?ta o oarecare astringen??.P?stra?i c?rna?ii proaspe?i la frigider timp de 2-3 zile sau congela?i ?n pungi de congelare etan?e, timp de c?teva luni. Preg?ti?i c?rna?ii ?ntr-o tigaie cu pu?in ulei de m?sline sau peria?i cu ulei de m?sline ?i coace?i la cuptorul ?ncins la 200 C, timp de 20-25 de minute. Servi?i ca atare sau cu p?ine. Pute?i felia, ad?ug?nd c?teva ierburi proaspete ?i felii de l?m?ie.SUACoronavirusul afecteaz? produc?ia de Coca-Cola! R?m?ne f?r? un ingredient esen?ial Iulian Luca 26 februarie 2020 Compania Coca-Cola spune c? noul coronavirus i-a perturbat lan?ul de aprovizionare, iar ?ndulcitorii artificiali din China ar putea s? fie de neg?sit dac? focarul continu? s? se r?sp?ndeasc?.Produc?ia ?i exporturile au ?nt?rziat pentru furnizorii de ?ndulcitori ai?Coca-Cola?din cauza?coronavirusului. Ace?ti ?ndulcitori sunt folosi?i ?n b?uturile dietetice ?i cea f?r? zah?r, scrie?CNN.?Am demarat planuri de aprovizionare pentru situa?ii de urgen?? ?i nu prev?d un impact pe termen scurt din cauza acestor ?nt?rzieri”, a scris Coca-Cola. ?Cu toate acestea, s-ar putea s? vedem rezerve mai sc?zute ale unora dintre aceste ingrediente pe termen mai lung, ?n cazul ?n care opera?iunile de produc?ie sau export ?n China se deterioreaz?.”Principalii ?ndulcitori artificiali pe care Coca-Cola ?i utilizeaz? ?n produsele sale includ aspartam, acesulfam potasiu, sucraloz?, zaharin?, ciclamat ?i glicozide steviol. ?n raportul anual, Coca-Cola a indicat c? sucraloza – ?nlocuitorul zah?rului, cunoscut sub numele de Splenda ?i utilizat ?n produse precum Powerade Zero ?i Diet Coke cu Splenda – este o ?materie prim? critic?” provenit? de la furnizori din SUA ?i pania nu a specificat ce ?ndulcitori au fost afecta?i de ?nt?rzierile ?n aprovizionare ?i export, iar un purt?tor de cuv?nt al Coca-Cola a refuzat s? comenteze dincolo de raportul anual.RUSIABr?nz? ruseasc?? De ce, nu! ?meatmilk ?28 februarie 2020?Cuv?ntul syr (br?nz?) este men?ionat ?n cronicile lui Kievan, dar aceasta a fost o referire la omologul s?u tvorog (br?nz? de cas?). ?ns?, br?nza tare a ap?rut ?n Rusia abia dup? c?l?toria lui Petru cel Mare prin Europa. El a fost acela care, din Olanda a adus nu numai br?nz?, ci ?i ma?ini de produs de br?nzeturi. Produc?ia de br?nz? la scar? industrial? din Rusia este asociat? cu numele lui Nikolay Vereshchagin, acela care, ?n 1866, a condus prima fabric? de br?nzeturi din regiunea Tver ?i a popularizat arta fabric?rii br?nzeturilor. S? vedem, ?ns?, care sunt cele mai populare sortimente. Br?nza GollandskyPotrivit legendei, aceast? br?nz? tare ob?inut? din lapte de vac? a rezultat datorit? produc?torilor de br?nzeturi ruse?ti care au perfec?ionat metodele olandeze de a face Edam. Gollandsky (care ?nseamn? ”olandez”), are o arom? l?ptoas? ?i un gust u?or acru, destul de picant. Culoarea este alb? sau galben pal.Br?nza Rossiysky Br?nza Rossiysky se g?se?te ?n fiecare magazin din Rusia, datorit? pre?ului redus. Denumirea Rossiysky nu este ?nregistrat? ca marc?, astfel c? br?nza este produs? de diferite companii. Aceast? br?nz? semi-tare a fost inventat? ?n anii 60, la o fabric? din Uglich (la 200 km de Moscova). Rossiysky este preparat? din lapte pasteurizat de vac?, oferind o arom? u?or acr?. Felierea dezv?luie mici orificii, care se formeaz? atunci c?nd se usuc? ca?ul.Br?nza Kostromskoy Inventat? la Kostroma (la 300 km de Moscova), re?eta de br?nz? Kostromskoy are de fapt o istorie de aproape un secol ?i jum?te, re?eta fiind de?inut? de comerciantul Vladimir Blandov. El a decis s? produc? o versiune rus? a br?nzei olandeze, dar la un pre? accesibil.Br?nza Poshekhonsky Br?nza Poshekhonsky, cu gustul ei acrisor, a fost creat? aproape un secol mai t?rziu, dar este adesea comparat? cu Kostromskoy. Este mai moale, se matureaz? mai repede ?i uneori nu are g?uri deloc. A fost numit? dup? planta Poshekhonsky, unde este produs? ?n regiunea Yaroslavl (la aproximativ 250 km de Moscova).Br?nza Sovietsky La sf?r?itul secolului 19, produc?torii de br?nzeturi din Altai au ?ncercat s? fac? br?nzeturi tari, folosind re?ete ?n stil elve?ian. Dup? e?ecul de a st?p?ni pe deplin tehnica, un grup de oameni de ?tiin??, la ?nceputul anilor 1930, condu?i de Dmitry Grannikov, au creat propria re?et? pentru laptele de vac? pasteurizat, cu o perioad? de maturare de 3-4 luni. Conform legendei, Stalin a fost nemul?umit de faptul c? a fost servit cu br?nz? elve?ian?, chiar dac? provenea din Altai. Drept urmare, br?nza a dob?ndit denumirea corect? din punct de vedere politic: Sovietsky. Are un gust deosebit de dulceag, picant ?i se vinde ?n blocuri dreptunghiulare.Br?nza Uglichsky Br?nza Uglichsky ?i-a ?nceput via?a ?n regiunea Yaroslavl, ?nainte de al doilea r?zboi mondial. Aceast? br?nz? tare are o arom? acr?, picant? ?i un gust pl?cut, motiv pentru care este adesea folosit ?n timpul degust?rii vinului.Br?nza Druzhba ?n anii 1930, conducerea sovietic? era ?ngrijorat? de lipsa br?nzei autohtone, astfel ?nc?t, o fabric? din Moscova a fost construit? pe baza tehnologiei elve?iene. ?n 1963, cea mai cunoscut? br?nz? a sa, Druzhba (Prietenie), a ie?it de pe linia de produc?ie. Un an mai t?rziu, a ap?rut br?nza procesat? Yantar, din clasa premium.Br?nza ”de mezeluri” Adev?rata lovitur? de spionaj a Uniunii Sovietice s-a ?nt?mplat ?nainte de al doilea r?zboi mondial, c?nd s-a pus m?na pe tehnologia american? pentru fabricarea br?nzei ”de mezeluri”, de?i produc?ia a devenit posibil? abia ?n anii ’50. Cet??enilor sovietici le-a pl?cut aroma de c?rna?i a br?nzei ?i felierea u?oar?.Br?nza Adygeisky Re?eta de br?nz? moale Adygeisky provine din Republica Adygei, din Caucazul de Nord, unde a fost f?cut? din cele mai vechi timpuri. Produc?ia la scar? industrial? a ?nceput abia ?n anii 80. Aceast? br?nz? alb?, cu o textur? crud?, este f?cut? din lapte integral de oaie, capr? sau vac?. Br?nza Adygeisky are form? de roat?, cu o suprafa?? modelat?. Are o aciditate sc?zut? ?i nu se tope?te atunci c?nd este ?nc?lzit?, a?a c? este bun? pentru gr?tar.Br?nza Osetinsky Br?nzeturile moi din Caucaz, precum Balkarsky ?i Osetinsky, sunt produse ?n mas?. Osetinsky (osetian) este ob?inut? din lapte integral de oaie, capr? sau vac?. Conform re?etei, zerul s?rat, infuzat din buc??ile de stomac de vac? se adaug? laptelui proasp?t cald. Laptele se agit? ?i se las? la cald timp de o or?. Laptele coagulat este apoi agitat din nou, separat de zer ?i introdus ?ntr-o matri??.SANATATE si GASTRONOMIEStarea de bine depinde de un ficat s?n?tos – Alimentele care asigur? detoxifierea Cristina Popescu Ficatul este unul dintre cele mai complexe ?i solicitate organe din corpul nostru, av?nd numeroase atribu?ii esen?iale pentru o func?ionare propice a organismului, cum ar fi produc?ia de proteine, carbohidra?i, colesterol, vitamine, minerale ?i secre?ie biliar?.Mai mult, ficatul proceseaz? toxinele din alcool, din medicamente ?i din compu?ii naturali ai corpului, ferindu-ne, astfel, de numeroase boli. Prin urmare, este important s? ?i acord?m grija cuvenit?. De?i ficatul ”?tie” s? ??i poarte singur de grij?, ?l putem ajuta prin consumul de alimente ?i b?uturi care ?l detoxific?.CafeauaConsumul moderat de cafea sus?ine s?n?tatea ficatului, ?l protejeaz? de boli ?i este benefic chiar ?i pentru persoanele care au probleme hepatice. Conform mai multor studii clinice 1, 2, cafeaua poate sc?dea riscul de ciroz? sau insuficien?? hepatic?, la persoanele care sufer? de afec?iuni hepatice cronice. Mai mult, consumul de cafea ne poate proteja de cancerul la ficat ?i are efecte pozitive ?n r?ndul pacien?ilor cu boli hepatice, atenun?nd procesul de inflama?ie din corp, potrivit?doc.ro.Toate aceste beneficii provin din calitatea cafelei de a preveni acumularea de gr?simi ?i colagen la nivelul ficatului, ace?tia fiind principalii markeri ?n boala hepatic?. Pe l?ng? faptul c? ajut? la sc?derea nivelului de inflama?ie din corp, cafeaua stimuleaz? cre?terea nivelului de glutation, un antioxidant puternic ce neutralizeaz? radicalii liberi ?i sus?ine s?n?tatea ?i starea de bine.GrepfrutulAcesta este bogat ?n antioxidan?i care protejeaz?, ?n mod natural, ficatul. Principalii antioxidan?i din compozi?ia grepfrutul sunt naringenina ?i naringina. Protec?ia oferit? de consumul de grepfrut se produce ?n dou? moduri: prin reducerea nivelului de inflama?ie ?i prin protejarea celulelor hepatice. Numeroase studii clinice au ar?tat c? antioxidan?ii din grepfrut reduc riscul de fibroz? hepatic?, o afec?iune grav? care se produce, de regul?, pe fondul unui proces inflamatoriu cronic.Mai mult, potrivit unui studiu efectuat pe ?oareci de laborator 3, naringenina, prezent? ?n grepfrut, poate reduce nivelul de gr?sime din ficat ?i cre?te, ?n schimb, num?rul de enzime necesare bunei func?ion?ri a acestuia. Nu ?n ultimul r?nd, antioxidan?ii din grepfrut ajut? la ?mbun?t??irea capacit??ii de metabolizare a alcoolului ?i de a combate anumite efecte negative ale consumului de alcool, ?n general.Afinele ?i meri?oareleAfinele ?i meri?oarele con?in antocianin?, un antioxidant puternic, responsabil pentru culoarea distinctiv? a acestor fructe. Dar rolul acestui antioxidant este mai important de at?t, el fiind responsabil pentru numeroasele beneficii aduse de consumul acestor fructe de sezon. Consumul regulat (3-4 ori pe s?pt?m?n?) de afine ?i/sau de meri?oare protejeaz? ficatul, cre?te imunitatea celular? ?i stimuleaz? produc?ia de substan?e enzimatice.Potrivit unui studiu recent efectuat pe ?oareci de laborator, antioxidan?ii con?inu?i de afine ?i meri?oare ajut? la ?ncetinirea dezvolt?rii leziunilor hepatice ?i, chiar, a fibrozei. ?n plus, extractul de afine are propriet??i demonstrate de inhibare a dezvolt?rii tumorilor canceroase la nivelul ficatului, la oameni. A?adar, consumul de afine ?i de meri?oare trebuie s? constituie o parte important? din dieta fiec?ruia, datorit? multiplelor beneficii pentru s?n?tate.StruguriiStrugurii, ?n special cei ro?ii ?i cei negri, con?in o varietate de substan?e benefice pentru s?n?tate. Cel mai cunoscut compus este resveratrolul, care are numeroase propriet??i esen?iale at?t pentru s?n?tate, c?t ?i pentru frumuse?e, el fiind considerat unul dintre pu?inele ingredient anti-aging cu ac?iune dovedit?. Pe l?ng? toate beneficiile cunoscute, strugurii pot sus?ine ?i buna func?ionare a ficatului, prin sc?derea inflama?iei, prevenirea deterior?rii celulelor hepatice ?i sporirea nivelului de antioxidan?i din corp. Conform unui studiu recent 4, consumul de suplimente pe baz? de extract de s?mburi de struguri, ?n r?ndul unui grup de pacien?i cu insuficien?? hepatic?, a ?mbun?t??it func?iile hepatice ale subiec?ilor.Cu toate acestea, av?nd ?n vedere faptul c? extractul de s?mburi de struguri reprezint? varianta cea mai concentrat? a acestui fruct, consumul de struguri ?n form? proasp?t? nu va putea aduce acelea?i beneficii, dec?t printr-un consum sus?inut ?n timp.A?adar, este bine s? integr?m ?n dieta alimentar? strugurii, pentru numeroasele lor beneficii, mai ales pentru persoanele care sufer? de afec?iuni hepatice.DOSAREFSA: Schimb?rile climatice ?i siguran?a alimentelor?meatmilk?27 februarie 2020?Schimb?rile climatice reprezint? provoc?ri semnificative pentru siguran?a alimentelor la nivel mondial. Modific?rile pe termen lung ale temperaturii, umidit??ii, modelelor de precipita?ii ?i frecven?ei evenimentelor meteorologice extreme afecteaz? deja practicile agricole, produc?ia de culturi ?i calitatea nutri?ional? a culturilor alimentare. Sensibilitatea germenilor, microorganismelor poten?ial produc?toare de toxine ?i a altor d?un?tori la factorii climatici sugereaz? c? schimb?rile climatice au poten?ialul de a afecta apari?ia ?i intensitatea unor boli transmise de alimente. De asemenea, schimbarea condi?iilor poate favoriza crearea de specii extraterestre invazive, d?un?toare s?n?t??ii plantelor ?i animalelor. ?nc?lzirea apei de mare de suprafa?? ?i aportul crescut de substan?e nutritive duce la profuzia algelor produc?toare de toxine, care provoac? focare de contaminare cu fructe de mare. Ca urmare, ?i ?n concordan?? cu programul Uniunii Europene privind clima, EFSA a elaborat principiile propriului program de ac?iune denumit?”Climate change and food safety”, pe care vi-l prezent?m ?n paginile urm?toare.O nou? strategieEforturile globale de reducere a emisiilor de ser? ?i de m?surile regionale de atenuare ?i adaptare la schimbarea condi?iilor climatice, vor avea impact asupra evalu?rilor EFSA privind siguran?a alimentelor ?i a furajelor, ?n leg?tur? cu s?n?tatea uman? ?i nutri?ia, s?n?tatea animalelor, a plantelor ?i mediul.Astfel, ?n urma Summit-ului climatic din 2019, EFSA a publicat o nou? strategie, eviden?iind zonele activit??ii sale, ?n care schimb?rile climatice contribuie la apari?ia de noi riscuri sau la r?sp?ndirea celor existente. De asemenea, descrie un proiect care ??i propune s? dezvolte metode ?i instrumente pentru identificarea ?i definirea riscurilor emergente pentru siguran?a alimentelor ?i furajelor, a s?n?t??ii plantelor, animalelor ?i a calit??ii nutri?ionale legate de schimb?rile climatice.Evalu?rile privind riscul ?tiin?ific ?i alte sfaturi ?tiin?ifice acoper? o gam? larg? de sectoare legate de lan?ul alimentar. Unele dintre aceste zone sunt afectate de schimb?rile climatice, ?n special de s?n?tatea plantelor, s?n?tatea animalelor, pericolele biologice ?i contaminan?ii.Speciile extraterestre invaziveO specie extraterestr?, animal, plant? sau microorganism, este una care a fost introdus? ca urmare a activit??ii umane ?ntr-o zon? la care nu ar fi putut ajunge de la sine. Speciile extraterestre invazive pot crea probleme grave la intrarea ?n noi teritorii, de exemplu, d?un?tori ?n agricultur? sau vectori de boli ?n zootehnie. Schimb?rile climatice sunt unul dintre mai mul?i factori (al?ii includ globalizarea comer?ului, cre?terea turismului), care contribuie la r?sp?ndirea ?i muta?ia acestora.?(S.N.)Schimb?rile climatice sunt un factor determinant ?n apari?ia de noi d?un?tori vegetali ?i riscuri crescute, din cauza d?un?torilor cunoscu?i. EFSA a organizat un colocviu ?tiin?ific, cu privire la interac?iunile cu d?un?torii plantelor ?i schimb?rile globale, colocviu care privea schimb?rile climatice ca un motor al riscurilor emergente pentru s?n?tatea plantelor.Oamenii de ?tiin?? au g?sit dovezi c? schimb?rile climatice au fost un factor major ?n apari?ia mai multor riscuri d?un?toare pentru plante. De exemplu, s-a ajuns la concluzia c? melcul de mere reprezint? o amenin?are pentru zonele umede sud-europene, cu evenimente meteorologice extreme ?i inunda?ii (influen?ate de schimb?rile climatice), cresc?nd r?sp?ndirea natural? a acestui d?un?tor pe r?uri ?i canale.Noii d?un?tori pot ajunge ?i datorit? mi?c?rii climatice a organismelor purt?toare de boli (?n principal insecte ?i p?s?ri), cunoscute sub numele de vectori. De exemplu, o evaluare din 2013 a analizat riscurile prezentate de viru?ii transfera?i de plante de c?tre floarea alb? de argint. Oamenii de ?tiin?? au construit modele predictive pe zona de stabilire poten?ial?, care s-au r?sp?ndit ?n condi?iile actuale ?i ?n cadrul unui scenariu privind schimb?rile climatice de + 2 C. Produc?torii de politici pot utiliza aceste rezultate pentru a defini m?suri de control ?i adaptare.VectoriVectorii transmit, de asemenea, boli ?i virusuri, cu consecin?e d?un?toare pentru animale domestice ?i s?lbatice. De exemplu. Culicoidele sunt purt?toare de limb? cataral?, o boal? viral? care afecteaz? oile, caprele, bovinele ?i cerbii. Exist? dovezi c? mijloacele au ?naintat spre nord, dinspre Africa, ?n sudul Europei, ca urmare a cre?terii umidit??ii ?i a temperaturii legate de ?nc?lzirea global?.Mi?carea mu?telor, ??n?arilor ?i c?pu?elor care se alimenteaz? cu s?nge, sunt responsabile de r?sp?ndirea bolilor de piele din Orientul Mijlociu ?n sud-estul Europei. Temperatura ?i umiditatea sunt factori cheie ?n abunden?a acestor vectori ?i ?n riscul extinderii ulterioare a acestora.?n lucr?rile privind s?n?tatea albinelor, oamenii de ?tiin?? EFSA au ini?iat eforturi pentru a dezvolta un model de evaluare a riscurilor pentru coloniile de albine, din expunerea la pesticide ?n diferite scenarii de stres ?i vectori combina?i, inclusiv influen?a climei asupra coloniei de albine de miere. Modelul va ajuta la clarificarea importan?ei relative a diferitor stresori, de exemplu, cum schimb? impactul unui pesticid asupra s?n?t??ii coloniei, odat? cu schimbarea climatului. Colectarea de date (inclusiv datele climatice), ilustreaz? dezvoltarea modelului.Bolile zoonotice ?i contaminan?iiTransmiterea infec?iilor sau a bolilor ?ntre animale ?i oameni (boli zoonotice), este o surs? major? de riscuri pentru siguran?a alimentelor. Factorii de mediu, cum ar fi temperatura, precipita?iile, nivelul de umiditate ?i solul, pot ajuta la explicarea distribu?iei ?i supravie?uirii bacteriilor precum Salmonella ?i Campylobacter. De exemplu, prezen?a norovirusului (v?rs?turi de iarn?), ?n stridii, provenite de la scurgerile de canalizare cauzate de furtuni puternice ?i inunda?ii, poate fi de asemenea legat? de frecven?a cresc?nd? a evenimentelor meteorologice extreme, din cauza schimb?rilor climatice.Evalu?rile EFSA privind contaminan?ii de mediu includ mai multe toxine care apar ?n mod natural, cum ar fi cele produse de ciuperci ?i plancton. ?n unele cazuri, cre?terea prezen?ei acestor toxine ?i/sau apari?ia lor ?n noi loca?ii geografice a fost legat? de schimb?rile climatice. Anumite specii de ciuperci produc substan?e chimice numite micotoxine, unele dintre ele put?nd fi foarte toxice.Acestea pot afecta s?n?tatea plantelor infectate ?i pot intra ?n lan?ul alimentar prin culturi contaminate de hran? ?i furaje (cereale, leguminoase, nuci). Temperatura ?i umiditatea sunt factori importan?i care influen?eaz? cre?terea fungic?, infec?ia culturilor ?i toxicitatea micotoxinei. Schimb?rile climatice sunt considerate un motor al modific?rilor recente ale apari?iei micotoxinelor ?n Europa.A?i uitat de aflatoxine?De exemplu, aflatoxinele sunt micotoxine cancerigene produse de dou? specii de Aspergillus, o ciuperc? care se g?se?te ?n zonele cu clim? cald? ?i umed?. Cre?terea temperaturilor ?i a umidit??ii legate de schimb?rile climatice au contribuit probabil la apari?ia aflatoxinelor ?n sudul Europei, la ?nceputul anilor 2000, ?i la r?sp?ndirea lor constant? spre nord. ?n 2012, EFSA a ajutat la dezvoltarea unui instrument pentru a prezice produc?ia ?i r?sp?ndirea aflatoxinelor din porumb, gr?u ?i orez ?n diferite scenarii de schimbare climatic?.De asemenea, micotoxinele apar adesea ?n natur?, ?n amestecuri, interac?ion?nd poten?ial ?i cresc?nd riscurile pentru animale ?i oameni. Oamenii de ?tiin?? sus?in cercetarea pentru a ajuta la dezvoltarea abord?rilor flexibile de modelare a evalu?rii riscurilor, pentru amestecurile de micotoxine. Aceasta include studiul impactului variabilelor de mediu, legate de schimb?rile climatice (de exemplu, temperatura, atacul d?un?torilor, disponibilitatea de nutrien?i), asupra produc?iei de micotoxine ?i apari?ia acestora ?n alimente.Variabilele climaticeVariabilele climatice au, de asemenea, un impact uria? asupra prezen?ei fitoplanctonului. Aceste alge marine ?i de ap? dulce microscopice sunt un element principal al dietei multor pe?ti ?i alte vie?i marine. Unele dintre ele pot fi ?ns? foarte toxice ?i pot duce la intoxica?ii cu fructe de mare. Una dintre ele este ciguatera, de obicei, prezent? ?n zonele tropicale. Din 2008, mai multe focare de intoxica?ie cu pe?te ciguatera au avut loc ?n Spania (Insulele Canare) ?i ?n Portugalia (Madeira), cu o cauz? probabil? de schimbare climatic?.De aceea, EFSA sprijin? partenerii na?ionali care colecteaz? date privind factorii de mediu (cre?terea temperaturii, salinitate crescut?), care afecteaz? toxicitatea ciguaterei ?i dezvolt? modele pentru a prezice ?nflorirea, acumularea pe?tilor ?i a focarelor viitoare, folosind diferite scenarii climatice. De asemenea, o cre?tere a bacteriilor marine indigene, precum Vibrio, care poate produce toxine la molu?te, se poate datora cre?terii apei de mare ?i temperaturilor.Cianobacteriile formeaz? ?n mod natural bacterii care ?nfloresc pe suprafe?ele de ap? dulce ?i de mare. Se m?ndresc cu o serie de propriet??i nutritive ?i sunt folosite ca suplimente alimentare ”naturale”. Cu toate acestea, unele au propriet??i toxice care se a?teapt? s? se multiplice, din cauza ?nc?lzirii globale ?i a altor factori de mediu, cum ar fi disponibilitatea de nutrien?i.Proiectul CLEFSAEFSA a dat startul unui proiect intitulat ”Schimb?rile climatice, ca motor al riscurilor emergente pentru siguran?a alimentelor ?i furajelor, a plantelor, a s?n?t??ii animalelor ?i a calit??ii nutri?ionale” (CLEFSA), ?nc? din 2018. Proiectul CLEFSA ??i propune s? se bazeze pe experien?ele anterioare de schimbare climatic?, pe evalu?ri ale riscurilor ?i pe rela?ii solide cu partenerii na?ionali ?i interna?ionali, comunitatea ?tiin?ific? ?i alte p?r?i interesate, cu privire la riscurile emergente ?i la factorii lor de conducere. De asemenea, acesta va analiza problemele identificate ?n contextul procesului de identificare a riscurilor emergente din EFSA. Proiectul CLEFSA ??i propune s? dezvolte metode ?i instrumente pentru identificarea ?i definirea riscurilor emergente legate de schimb?rile climatice prin:-Anticiparea pe termen lung a multiplelor riscuri emergente, folosind scenarii de schimbare climatic?;-Scanarea orizontului de evenimente, pentru a colecta semnale dintr-o varietate de surse de informa?ii;-Extinderea re?elei de cuno?tin?e c?tre exper?ii din agen?iile interna?ionale ale UE ?i ONU;-Proiectarea instrumentelor de analiz? de decizie cu mai multe criterii, pentru definirea riscurilor, ?n ceea ce prive?te alimentele, siguran?a furajelor, s?n?tatea plantelor, animalelor ?i calitatea nutri?ional?.Concomitent, EFSA a ?nfiin?at o re?ea CLEFSA, format? din exper?i proveni?i din institu?iile interna?ionale UE, ONU ?i coordonatori ai proiectelor mari ale UE, ?implicate ?n schimb?rile climatice. Grupul vine ?n sprijinul oamenilor de ?tiin??, ?n identificarea problemelor emergente ?i proiectarea instrumentului de analiz? a deciziilor cu mai multe criterii. EFSA folose?te deja criterii pentru identificarea riscurilor emergente ?i le-a adaptat la motorul specific al schimb?rilor climatice.?n acest an, EFSA va publica un raport privind rezultatele proiectului CLEFSA. * * *Produc?torul de vase emailate Emailul Media? raporteaz? pentru 2019 un profit net de 3 mil. lei, ?n sc?dere cu 41,7%, la afaceri de 95,6 mil. lei, minus 2,2%:?Tibi Oprea 28.02.2020, Emailul Media? (EMAI), produc?tor de vase emailate cu 30,3 mil. lei capitalizare, a raportat pentru 2019 un profit net de 2,96 milioane lei, ?n sc?dere cu 41,7% fa?? de 2018, la afaceri de 95,6 milioane lei, minus 2,2%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor din raportul financiar preliminar. Compania a avut venituri totale de 98,4 milioane lei, ?n urcare cu 0,4% fa?? de anul precedent, ?i cheltuieli totale de 95 milioane lei, plus 3%. Compania este controlat? ?n propor?ie de 61,8% de asocia?ia salarial? Viitorul-Pas din Media?, ?n timp ce SIF Transilvania de?ine 28,9% din capitalul social. Ac?iunile EMAI se tranzac?ioneaz? pe rulaje sc?zute pe pia?a secundar? a Bursei de Valori Bucure?ti, iar de la ?nceputul anului ?nregistreaz? o sc?dere de 7,7%. TTopul celor mai cump?rate plante decorative ?i cum pot fi ?ncadrate ?n ambientul locuin?ei B.D. Miscellanea?/?28 februarieC?nd vine vorba de crearea unui ambient pl?cut ?n locuin??, rom?nii aleg tot mai mult amplasarea plantelor decorative ?n zonele-cheie, potrivit Hornbach, unul dintre principalii retaileri de materiale de construc?ii ?i gr?din?rit de pe plan local, arat? un comunicat remis Redac?iei noastre.Mugurel-Horia Rusu, Directorul General al Hornbach, a declarat: ,,Plantele decorative reprezint? un aspect ce cap?t? o importan?? tot mai mare ?n amenajarea locuin?elor deoarece creeaz? accente de culoare ?i pot contribui, ?n acela?i timp, la starea de s?natate a familiei".Potrivit afirma?iilor sale, c?nd vine vorba de alegerile pe care le fac rom?nii atunci c?nd iau decizia de a achizi?iona plante de interior, cele de sezon sunt ?ntotdeauna ?n topul preferin?elor, fiind apoi urmate de cele decorative prin frunze. Astfel, ?n medie, rom?nii aloc? un buget de circa 40 de lei pentru o plant? decorativ? de sezon, ?n timp ce plantele de talie mare ajung la un cost de aproximativ 150 de lei. Raportat la criteriile de alegere ale acestora, pe primul loc se afl? gradul de u?urin?? ?n ?ngrijire ?i culoarea florilor.Potrivit lui Mugurel-Horia Rusu plantele mediteraneene care se reg?sesc ?n magazinele Hornbach sunt importate ?ndeosebi din ??rile cu un climat cald, precum Italia sau Spania. Comparativ, majoritatea plantelor clasice comercializate este adus? din regiuni din apropierea Rom?niei, iar o parte cu sprijinul furnizorilor locali.Reprezentantul companiei a mai afirmat c?, ?n ultimii 2 ani, s-a putut observa o cre?tere cu 20% a v?nz?rilor de plante de interior. * * * Afacere de peste 20 de milioane de euro din v?nz?rile de flori, ?n perioada M?r?i?orului ?i de Ziua Femeii Andreea Gu?u 28 februarie 2020?n perioada M?r?i?orului ?i de Ziua Femeii, importatorii ?i v?nz?torii vor ?ncasa peste 20 de milioane de euro. Pia?a florilor este un business cu poten?ial, pentru cei care ?tiu s? exploateze acest domeniu.De 1 Martie ?i de Ziua Femeii, v?nz?rile de flori vor aduce importatorilor ?i flor?riilor o cifr? de afaceri de peste 20 de milioane de euro, arat? o analiz? Frames. Cele mai c?utate flori, ?n aceast? perioad?, sunt cele specifice prim?verii, precum ghioceii, freziile, zambilele, lalelele sau narcisele. Cele mai apreciate sunt ?ns? trandafirii, considera?i simbolul iubirii, al afec?iunii.Pentru firmele din domeniu, v?nz?rile de 1 ?i 8 Martie reprezint? o mare parte din cifra de afaceri la nivelul ?ntregului an. O analiz? realizat? de compania de consultan?? Frames pe baza datelor statistice de la INS, Registrul Comer?ului, Ministerul Finan?elor ?i a estim?rilor companiilor din acest sector arat? c?, ?n numai 8 zile, flor?riile din mediul urban vor ?ncasa aproape 20 de milioane de euro.Peste 90% din flori se v?nd la ora?Estimarea ia ?n calcul c? la ora?, mediul ?n care se v?nd peste 90% din flori, locuiesc 4,56 de milioane de femei cu v?rsta de peste 18 ani ?i c? m?car jum?tate dintre doamne ?i domni?oare vor primi un buchet de flori ?n aceast? period?, la un pre? mediu de 40 de lei.,,Estim?rile Frames, confirmate de o serie de companii din domeniu, indic? v?nz?ri de peste 2,28 de milioane de buchete de flori ?n perioada 1-8 Martie, cu o marj? de plus-minus 20%. Asta ?nseamn? o cifr? de afaceri de peste 100 de milioane de lei ?n 8 zile, lu?nd ?n calcul ?i v?nz?rile din supermaketuri ?i alte magazine nespecializate’’, afirm? anali?tii de la Frames.Potrivit acestora, 2020 se anun?? a fi, astfel, cel mai bun an din istorie pentru pia?a de flori din Rom?nia. Datele preliminarii arat? c?, ?n 2019, business-ul cu flori din ?ara noastr? a dep??it 1,5 miliarde de lei, o cifr? mai mult dec?t dubl? fa?? de 2010 (399,1 mil.lei).Firmele din domeniu au raportat afaceri de 1,4 miliarde de lei?n 2018, cele 3091 de firme active ?n acest sector (coduri CAEN 4622/4776) raportau afaceri de 1,4 miliarde de lei, ?n cre?tere cu 170 milioane de lei fa?? de anul anterior. ?i profitabilitatea sectorului a crescut semnificativ, de la 14,7 milioane lei ?n 2010 la 99,5 milioane lei ?n 2018.Potrivit datelor Frames, ?n sectorul comer?ului cu ridicata al florilor ?i al plantelor (CAEN 4622) erau ?nregistrate, ?n 2018, 473 de firme ?n func?iune, care raportau afaceri de aproape 400 mil.lei. Num?rul firmelor era aproape dublu fa?? de cel din 2010 (232), semn al interesului investitorilor pentru acest sector.?n sectorul comer?ului cu am?nuntul al florilor, plantelor ?i semin?elor (CAEN 4776) activau, ?n 2018, 2618 companii, fa?? de 1048 ?n 2010. Afacerile acestora se situau ?n 2018, conform datelor de la Ministerul Finan?elor, la 1,04 miliarde de lei.,,Pia?a florilor din Rom?nia, care include importatorii, produc?torii autohtoni ?i comercian?ii de flori, se afl? ?n plin? expansiune. Cre?terea veniturilor rom?nilor ?i investi?iile semnificative ?n marketing ?i publicitate au impulsionat consumul de flori, at?t ?n magazinele specializate, ?n special din mediul urban, c?t ?i ?n mediul online’’,?afirm? anali?tii.Unde se afl? cele mai multe firme din acest sector?Cele mai multe firme specializate se aflau, ?n 2018, ?n Bucure?ti (616), Cluj (183), Ilfov (146), Constan?a (145), Bra?ov (139), Timi?oara (129), Bihor (109), iar cele mai pu?ine ?n Mehedin?i (7), Vaslui (22), Tulcea (23), Olt ?i Ialomi?a (27).Printre cei mai importan?i juc?tori din sectorul comer?ului cu ridicata al florilor ?i al plantelor se afl? Flowers Market Holland SRL, cu afaceri de 26,1 milioane de lei ?n 2018, Flor de Los Andes SRL, cu un business de 17,6 milioane de lei, Tria’s Amway SRL (14,3 mil.lei), Hortigala SRL (11,3 mil.lei), Stanjenel SRL (11,3 mil.lei), Floria International Wholesale SRL (10,6 mil.lei), TMT Flowers SRL (10,2 mil.lei), B&P Floral Connection SRL (9,8 mil.lei), Eralbi Dream Flowers (9,5 mil.lei) ?i City Garden Distribution (6,8 mil.lei).?n sectorul comer?ului cu am?nuntul al florilor, plantelor ?i semin?elor, printre principalii juc?tori se afl? Comgaby Moln SRL ( Flor?riile Magnolia), cu afaceri de 31,6 mil.lei ?n 2018, Floria Retail SRL (Flor?riile Floria) cu 7,2 mil.lei ?i Flor?ria Iris SRL (7,1 mil.lei).?n sectorul importului, produc?iei ?i v?nz?rilor de flori lucrau, ?n 2018, 5382 de angaja?i fa?? de 2861 ?n 2010.,,Marea majoritate a companiilor din sectorul florilor din Rom?nia fac parte din zona de micro?ntreprinderi ?i firme mici, cu o medie de 2 angaja?i, o cifr? de afaceri de 415.000 lei (medie) ?i un profit de 29.000 lei (mediu). Cu excep?ia unor juc?tori mari, care au investit ?n deschiderea unor re?ele de flor?rii, cele mai multe flor?rii sunt independente ?i au o putere financiar? redus?. Pentru acestea, evenimentele precum 1 ?i 8 Martie acoper? mare parte din profitul pe ?ntregul an’’, arat? analiza.Pia?a florilor, un business cu poten?ialPotrivit anali?tilor, pia?a florilor are un poten?ial semnificativ, ?n ton cu cre?terea veniturilor popula?iei ?i cu extinderea obiceiurilor de consum.,,Dezvoltarea unor francize ?n pia?a de flori din Rom?nia, cum de altfel au ?nceput s? apar?, poate reprezenta un business cu un poten?ial semnificativ, av?nd ?n vedere c? majoritatea micilor flor?rii din mediul urban se confrunt? cu probleme financiare ?i sunt dispuse la infuzii de capital. Exist? deja ini?iative ?n acest sector, unii investitori dezvolt?nd, de exemplu, market-uri online prin intermediul c?rora ?ncearc? s? atrag? ofertele de servicii ale acestor mici juc?tori ?i s? le ofere sub brandul propriu’’,?afirm? Adrian Negrescu, managerul Frames.?Nevoia de investi?ii se vede, cel mai bine, ?n datele financiare ale companiilor. 1382 dintre firmele din acest sector prezint? un risc investi?ional foarte mare ?i numai 635 au un risc investi?ional sc?zut.Aceast? situa?ie este cauzata de lipsa capitalului investi?ional care le face, pe cele mai multe, vulnerabile ?n caz de criz?, orice blocaj pe lan?ul comercial fiind de natur? s? le creeze dificult??i operationale.Potrivit datelor Frames, firmele din acest sector raportau ?n 2018 datorii de peste 740 de milioane de lei, ?n cre?tere cu aproape 100 milioane de lei fa?? de anul precedent ?i cu aproape 500 milioane de lei mai mari fa?? de 2010.,,Cum marfa este una perisabil?, iar transportul ?i depozitarea sunt esen?iale, firmele care au investit semnificativ ?n domeniu au ajuns s? realizeze mare parte din v?nz?ri, at?t ?n flor?riile clasice c?t ?i online’’, spun speciali?tii.Flor?riile online, ?n trendUn boost semnificativ pentru pia?a florilor este dat, ?n prezent, de cre?terea semnificativ? a num?rului flor?riilor online, care sunt capabile s? livreze buchete de flori prin curier, ?n maxim 24 de ore, ?n toat? ?ara.,,Comer?ul cu flori din Rom?nia s-a diversificat foarte mult ?n privin?a ofertei de servicii. De la flor?riile de cartier s-a ajuns la site-uri web ?i aplica?ii de smartphone prin intermediul c?rora po?i comanda oriunde o gam? larg? de flori ?i produse asociate din zona cadourilor. De la clasicele buchete s-a ajuns la aranjamente florale spectaculoase, personalizate, ?n ton cu sezonalitatea, cu momentele speciale din via?a celor care le primesc’’, spun anali?tii.Floridelux ?i Floria sunt doar dou? dintre cele mai cunoscute exemple de business-uri cu flori pe internet care au investit semnificativ ?n dezvoltarea unor platforme de comenzi online ?i ?n centre de distribu?ie la nivel na?ional.,,Sunt tot mai multe companii care au ?nceput s? livreze flori pe internet, de?i nu au codul caen asociat acestora ?i func?ioneaz? pe CAEN 4791 – comer?ul cu am?nuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet. Sunt platforme web care v?nd, ?n general, o gam? mai larg? de produse, de la buchete la cadouri personalizate, produse de patiserie ?i alte servicii. Pia?a de flori, a?a cum este definit? de legisla?ie, se afl? ?n plin proces de transformare, iar dezvoltarea comer?ului online, cre?terea ?ncrederii rom?nilor ?n tranzac?iile pe internet, sunt de natur? s? ofere un boost semnificativ acestui business ?n viitor’’, mai arat? analiza Frames.Ce flori se v?nd de 1 ?i 8 Martie?Potrivit estim?rilor comercian?ilor, cita?i de anali?tii de la Frames, ?n 2020 cele mai c?utate vor fi florile de prim?var?.,,Cele mai c?utate flori, ?n aceast? perioad?, sunt ghioceii, freziile, zambilele, lalelele sau narcisele. Asta mai cu seam? c? ?i vremea a fost favorabil?, astfel c? produc?ia autohton? de flori de prim?var? se afl? la un nivel foarte bun. Dincolo de florile de sezon, la mare c?utare r?m?n, ?n continuare, trandafirii, considera?i simbolul iubirii. ?n ceea ce prive?te forma de prezentare, clasicele buchete simple, cu flori de prim?var?, se anun?? a fi cele mai v?ndute. Exist? ?ns? ?i o cerere tot mai mare de buchete personalizate, care includ diverse cadouri ?i elemente de decor din plante ?i flori exotice. Internetul, trendurile de consum, disponibilit??ile financiare mai ridicate fa?? de anii trecu?i i-au ?ndemnat pe mul?i rom?ni s? caute produse tot mai sofisticate, chiar din zona de lux, ?n tentativa de a-?i dovedi afec?iunea fa?? de persoanele feminine din via?a lor’’, afirm? anali?tii Frames.Analiza Frames privind business-ul din pia?a florilor din Rom?nia a fost realizat? pe baza datelor financiare comunicate de companiile av?nd codurile CAEN 4622 (comer?ul cu ridicata al florilor ?i al plantelor) ?i 4776 (comer?ul cu am?nuntul al florilor, plantelor ?i semin?elor) la Ministerul Finan?elor, datelor statistice privind dinamica firmelor de la Registrul Comer?ului ?i informa?iilor de la Institutul Na?ional de Statistic?.Estim?rile privind v?nz?rile de 1 ?i 8 Martie apar?in Frames ?i au fost realizate pornind de la discu?iile cu companiile din sector.Analiza nu include datele financiare privind comer?ul cu am?nuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet (CAEN 4791), cultivarea altor plante din culturi nepermanente (0119) ?i comer?ul cu am?nuntul al bunurilor de ocazie v?ndute prin magazine (4779), consider?nd c? acestea, av?nd ?n vedere diversitatea produselor ?i a serviciilor, sunt de natur? s? prezinte o imagine distorsionat? a pie?ei de flori din Rom?nia. * * * Cardurile Up Dejun, o nou? metod? de plat? la Starbucks ?i Burger King ?Andreea Gu?u 27 februarie 2020Cardurile Up Dejun vor putea fi folosite ca metod? de plat? ?n cafenele Starbucks ?i ?n restaurantele Burger King. Up Rom?nia ?i AmRest au ?ncheiat un parteneriat ?n acest sens.Up Rom?nia ?i AmRest, cel mai mare operator independent HORECA din Europa Central? ?i de Est ?n portofoliul c?ruia se reg?sesc brandurile Starbucks ?i Burger King, au ?ncheiat un parteneriat prin care cardurile Up Dejun vor putea fi folosite pentru plat? ?n cafenelele Starbucks ?i ?n restaurantele Burger King din Rom?nia.?Cardurile Up Dejun, un instrument de plat? modern”?Parteneriatul cu Starbucks ?i?Burger King?pentru acceptarea cardurilor de mas? Up Dejun aduce plus valoare ?i atractivitate ?ntregii noastre re?ele de afilia?i. Suntem extrem de bucuro?i c? utilizatorii de carduri Up Dejun vor putea s? se r?sfe?e de acum ?nainte la Starbucks ?i ?n restaurantele Burger King. Scopul nostru este de a oferi utilizatorilor Up Dejun varietate ?i solu?ii simple ?i inovatoare de plat?”, a ar?tat Elena Pap, director general Up Rom?nia.?Starbucks, cel mai iubit brand de cafea din lume, ?i va ?nt?mpina pe utilizatorii de carduri Up Dejun cu cafele excelente, servite ?ntr-un decor modern ?i confortabil, de c?tre barista z?mbitori ?i foarte bine preg?ti?i, parte a unei echipe care nu se limiteaz? doar la a vinde cafea, ci se preocup? ?i de grija fa?? de mediu. Suntem interesa?i s? le oferim clien?ilor no?tri confort, simplificare ?i experien?e memorabile, la fel ca partenerii no?tri, Up Rom?nia”, au subliniat reprezentan?ii Starbucks Romania.??n mai pu?in de un an de zile de c?nd am deschis primul restaurant ?n Rom?nia am reu?it s? punem bazele unor parteneriate importante, care fac interac?iunea cu clien?ii no?tri mult mai valoroas?. Suntem ?nc?nta?i s? anun??m parteneriatul cu Up Rom?nia pentru cardurile Up Dejun, un instrument de plat? modern, ?i suntem preg?ti?i s? continu?m s? investim ?n op?iuni inovatoare ?i digitale pentru clien?ii no?tri”, au completat reprezentan?ii companiei, Burger King AmRest.Tranzac?iile cu cardul de mas? Up Dejun s-au dublat ?n 2019Numai ?n domeniul?HORECA, tranzac?iile cu cardul de mas? Up Dejun s-au dublat ?n 2019 fa?? de anul 2018. Astfel, ?n 2019, s-au ?nregistrat peste 20 de milioane de tranzac?ii ?n urm?toarele puncte alimentare: restaurante, pizzerii, cafenele, cantine, patiserii, cofet?rii, ceain?rii, fast-food.Cardurile de mas? Up Dejun, al?turi de platforma uponline.ro ?i aplica?ia Up Mobil, au multiple beneficii ?i avantaje, at?t pentru partenerii afilia?i, utilizatori ?i companiile client.Astfel, partenerii comercian?i Up Rom?nia pot afla, prin simpla accesare a platformei Up Online, informa?ii complexe despre situa?ia pl??ilor, soldul disponibil ?i istoricul facturilor. ?n acela?i timp, Up Online este util pentru informa?ii precum media de rambursare, media tranzac?iilor pe puncte de lucru, num?rul de utilizatori ?ntr-o anumit? perioad? etc. Pe l?ng? platforma Up Online, utilizatorii cardurilor Up Dejun au la dispozi?ie aplica?ia Up Mobil prin care pot avea acces la informa?ii despre tranzac?ii, soldul disponibil, configurarea traseului p?n? la cele mai apropiate loca?ii de unde pot face cump?r?turi, dar ?i informa?ii privind ofertele propuse de partenerii din re?eaua Up Rom?nia.Cel mai dorit beneficiu extrasalarial de c?tre angaja?ii din Rom?nia, cardurile de mas? sunt instrumente de motivare eficiente, cu o latur? profund social?, acestea contribuind la alimenta?ia zilnic? a salaria?ilor ?n timpul orelor de munc?. Cardurile de mas? beneficiaz? de acelea?i facilit??i fiscale ca ?i tichetele de mas? pe suport de h?rtie, fiind ?scutite de la plata taxelor social-salariale ?i fiind deductibile la plata impozitului pe profit.Despre Grupul Up:Grupul Up este un grup interna?ional ?i solid. Prezent ?n 30 de ??ri, Grupul Up ??i adapteaz? expertiza la specificul local. Zi de zi este al?turi de 28,9 milioane de persoane din ?ntreaga lume prin zeci de m?rci de produse ?i servicii: tichete, carduri sau aplica?ii mobile.Despre Up Rom?niaUp Rom?nia face parte din Grupul Up ?i deserve?te peste 20.000 de clien?i ?i 750.000 de beneficiari. Cu o prezen?? de peste 17 ani ?n Rom?nia, compania ofer? diverse instrumente de motivare ?i solu?ii financiare avantajoase pentru performan?a business-ului companiilor:Produse ?i servicii care faciliteaz? via?a de zi cu zi a salaria?ilor prin accesul la beneficii ?n multe domenii – tichete pe suport de h?rtie ?i carduri de mas? Up Dejun, tichete cadou, vouchere de vacan??, tichete de cre??Solu?ii digitale interactive de incentivare ?i recompensare – STIM OnlineServicii dedicate comercian?ilorSolu?ii personalizate pentru modernizarea sectorului de ac?iune social? – tichete sociale, tichete sociale pentru gr?dini??Solu?ii pentru achizi?ii inteligente dedicate companiilor mici ?i mijlocii – IMM – platforma Up Achizi?ii.Despre AmRestAmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciz? din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri ?n 25 de ??ri. AmRest opereaz? francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks ?i Burger King, pentru m?rcile proprii Sushi Shop, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog ?i KABB, precum ?i pentru brandul online Pokai. AmRest opereaz? 40 de restaurante Burger King ?n Polonia, 19 ?n Cehia, dou? ?n Slovacia, unul ?n Bulgaria ?i acum unul ?n Rom?nia, unde compania opereaz? ?i lan?ul de cafenele Starbucks.Magazinele din online nu vor afecta v?nz?rile din offline. Peste 80% din v?nz?rile de retail din Rom?nia se ?nregistreaz? ?n mall-uri ?Andreea Gu?u 27 februarie 2020Magazinele din online nu vor afecta v?nz?rile din offline. Costin Budeanu, ?eful Diviziei de Leasing Retail AFI Europe Rom?nia, a precizat c? peste 80% din v?nz?rile de retail din Rom?nia se ?nregistreaz? ?n mall-uri. Totodat?, online-ul este ?n continu? cre?tere.Peste 80% din totalul v?nz?rilor din Rom?nia sunt ?nregistrate ?n mall-uri ?i nu vedem nicio problem? pentru care magazinele din online ar afecta offline-ul, a afirmat, joi, ?n cadrul unui forum de specialitate, Costin Budeanu, ?eful Diviziei de Leasing Retail?AFI Europe?Rom?nia.?Nu credem deloc ?n semnul de egalitate ?ntre online ?i o v?nzare ?n magazinele din mall-uri. P?n? acum, ?n special, vedem numai aplica?ii care ajut? consumatorul s? vin? din online ?n offline. Nu exist? niciun exemplu de un magazin offline care a deschis online ?ntr-o ?ar? ?i online-ul s? scad?. ?ntotdeauna, v?nz?rile offline cresc ?n momentul ?n care se deschide online-ul. ?n continuare, 82% din v?nz?ri sunt ?n mall-uri.Deci, practic, ?ntr-o pia?? dezvoltat? tehnologic ca a noastr?, online-ul s-a oprit la 20%, dar credem c? va cre?te ?n continuare. Nu vedem absolut nicio amenin?are pe partea de mall-uri. Vedem aplica?ii care ajut? consumatorii din online. Singura problem? pe care o v?d este riscul c?t de intruzive ?i agresive devin aceste aplica?ii ?i c?t intr? ?n via?a consumatorului p?n? acolo ?nc?t s? fie bombardat ?n continuu de reclame. Astfel, se poate dezvolta un sentiment de aversiune ?i nu mai apreciezi brandul foarte mult. Brandul nu poate controla asta, ci Facebook-ul sau alte canale de comunicare”, a spus Budeanu, potrivit Agerpres.Transparentizare din ce ?n ce mai mare pe pia?a din Rom?niaReprezentantul AFI Europe Rom?nia a declarat, totodat?, c? pe pia?a din Rom?nia exist? o transparentizare din ce ?n ce mai mare a dialogului ?ntre retaileri ?i dezvoltatori.?Ne bucur?m foarte tare c? vedem o transparentizare a pie?ei, vedem ni?te discu?ii mult mai relaxate ?ntre proprietari ?i retaileri. Practic, pentru orice concept retailerii vin ?i ne cer un sfat. Nu mai este ?ncr?ncenarea aceea, ?n care pe o parte erau proprietarii, iar pe cealalt? parte erau retailerii. Cred c? pe fondul cre?terii din ultimii zece ani, pia?a s-a maturizat. Suntem ?ntr-o etap? de maturizare a pie?ei (de retail, n.r.). E un moment ?n care se schimb? foarte mult dorin?ele consumatorilor. Ceea ce mi-a pl?cut foarte mult ?n ultima perioad? a fost comunicarea de pe Facebook pe care Burger King a avut-o cu KFC ?i Mc Donalds. Nu mai este ?ncr?ncenare, se comunic? mai deschis, mai sincer, mai fun, mai ironic.Cred c? a fost una dintre comunic?rile cu cele mai multe share-uri, de Valentines. Asta arat? transparen?? ?n comunicarea ?ntre branduri. Ar trebui s? fim mai deschi?i c?tre oameni, pentru c? happiness-ul dezvolt? consumul, nu depresia ?i frica. E un moment ?n care se schimb? ?i psihologic foarte mult dorin?ele consumatorilor. Noi comunic?m foarte mult cu retailerii pentru a ?n?elege aceste dorin?e. Lucrurile se schimb? foarte repede ?i, practic, consumatorii nu mai ?tiu ce vor. Numai ?n acest parteneriat ?i pun?nd consumatorul pe primul loc cred c? putem dezvolta proiecte care s? fie interesante ?i care s? atrag? din ce ?n ce mai mul?i oameni”, a subliniat Costin Budeanu.?Brandurile au continuat s? fie interesate de Rom?nia”La r?ndul s?u, Venera Munjev, senior associates Colliers International Rom?nia, a punctat faptul c? marile branduri au continuat s? fie interesate de Rom?nia, aleg?nd s? se extind? ?i ?n ora?ele mai mici.?Ultima jum?tate de an a fost foarte interesant?, mai ales c? am v?zut o continuare a ceea ce previzionam noi c? se va ?nt?mpla la ?nceputul anului. Brandurile au continuat s? fie interesate de Rom?nia. Am v?zut branduri mari care au continuat s? se extind? ?n ora?ele mai mici, pe care poate alt?dat? nu le aveau ?n vedere. Entuziasmul a r?mas acolo, pentru c? cifrele sunt bune ?i consumul a continuat s? creasc? anul trecut.Am v?zut un pic mai mult? transparen??, ?n sensul c? dac? acum c??iva ani, ?n general, proiectele se construiau ?i apoi vedeam noi ce facem cu ele, am avut destul de mult de lucru ?i asta continu? ?n perioada urm?toare, pe discu?ii preliminare ?nainte de a demara un proiect. E clar c? ora?ele de la cele mai mici medii sunt interesate pentru dezvoltatori. M? bucur? faptul c? cei care vor s? construiasc? efectiv, vin, ?ntreab? care ar fi op?iunile pentru ei. Anul acesta va continua s? fie unul interesant cel pu?in din punct de vedere al discu?iilor, pentru c? interesul r?m?ne pentru dezvoltare”, a men?ionat Munjev.Nevoia cosumatorului de a se informa ?n pia?a, mult mai mare?n viziunea reprezentantei companiei de consultan??, sunt foarte mul?i dezvoltatori care vor s? se extind?, iar ?n acest context v?nz?torii de terenuri vor s? fie mult mai informa?i.?Trebuie s? te adaptezi ?i consumatorului, iar nevoia de a discuta ?i de a se informa ?n pia?? este mult mai mare. ?tim c? sunt foarte mul?i dezvoltatori care se extind ?n ora?e mici ?i medii, ?i atunci oamenii care vor s? v?nd? vor s? fie mult mai informa?i. Este necesar?, bun? ?i s?n?toas? ?i maturitate, num?rul variat de dezvoltatori din toate punctele de vedere ?i acesta este motivul pentru care consumatorul are un mix de nevoi. Plaja dezvoltatorilor este mult mai variat?. Nevoia de a discuta ?i de a te informa ?n pia?? este mult mai mare”, a sus?inut Venera Munjev.Cei mai importan?i juc?tori de pe pia?a propriet??ilor imobiliare discut?, joi, ?n cadrul edi?iei a X-a a evenimentului ?Real Estate & Construction Forum”, despre a?tept?rile ?i provoc?rile anului 2020 pentru fiecare segment – de la retail ?i industrial&logistic, p?n? la birouri ?i reziden?ial. * * *Motoarele diesel sunt istorie! Cum va fi afectata industria agricola In?feb. 28, 2020 De la izbucnirea scandalului ?dieselgate”, 24 de modele nu mai ofer? nicio motorizare pe motorin?, conform Centrului de Cercet?ri pentru Automobile (CCA) din Duisburg, Germania. Pentru alte 40 de modele, cererea pentru diesel a ajuns at?t de sc?zut? c? motorizarea tinde s? dispar? ?i la ele.?n toat? Europa, v?nz?rile de automobile diesel au c?zut abrupt. ?n unele ??ri ??i revin u?or, dar nu vor mai atinge vreodat? cifrele de acum cinci ani, informeaz? News Mobility. Industria ?i inginerii au avut nevoie de c??iva ani ca s?-?i revin? dup? scandal, dar acum, c?nd noile motoare diesel sunt excep?ional de curate, nimeni nu le mai vrea.S? vorbim, ?ns?, despre ce ne intereseaz?. ?n agricultur?, unde ma?in?riile fermierilor sunt majoritatea pe motoare diesel, au ap?rut ?ngrijor?ri. ?n timp ce unii sunt de p?rere c? limitarea motoarelor diesel se aplic? doar autoturismelor de mici dimensiuni, al?ii sustin categoric c? tractoarele ?i ma?inile agricole trebuie s? r?m?n? pe motorin?. * * *Utilaje agricole SH, o pia?? ?n cre?tere Mihaela Prevenda Joi, 27 Februarie 2020 Sondajele ultimilor ani arat? c? pia?a echipamentelor agricole second hand din Rom?nia ??i p?streaz? tendin?a ascendent?. Este, f?r? ?ndoial?, o pia?? ?n continu? dezvoltare, care are din ce ?n ce mai mult de oferit, dorin?a de ??nnoire” a parcului de tractoare, combine ?i alte ma?ini agricole fiind tot mai vizibil? ?n r?ndul tuturor fermierilor.Juc?torii de pe pia?a echipamentelor agricole second hand au ?nregistrat un num?r mai mare de cereri, ?nso?ite ?ns? de a?tept?ri mai mari ?n ceea ce prive?te performan?a produselor ?i serviciile post-v?nzare.??Dac? facem o compara?ie brut?, statistic?, pe utilaje la m?na a doua am ?nregistrat cre?tere ?n ultimii ani, ?n fiecare an cu aproximativ 10-15%. Exist? tendin?a ca orice v?nzare s? vin? la pachet cu o cump?rare. De exemplu, ?n grupul Schr?der, firma-mam? din Germania, sunt foarte pu?ine afaceri doar cu v?nzare. Majoritatea sunt ?nso?ite de cump?rarea unui produs second hand. Acesta e trendul viitorului – buy-back-ul s? fie prezent la toate tranzac?iile ?i atunci, automat, parcul ?i num?rul de utilaje va cre?te”, arat? Adrian T?nasie, manager utilaje second hand ?n cadrul companiei Mewi.Scopul serviciului buy-back la Mewi este de a impulsiona pia?a ?i de a veni ?n sprijinul fermierilor.??Nu ne dorim s? ?inem prea mult pe stoc produsele achizi?ionate prin buy-back, iar principalul obiectiv e s? nu pierdem bani. Prin urmare, nu vrem s? c??tig?m foarte mult, ci s? nu pierdem”, a ad?ugat Adrian T?nasie.Marca ?i pre?ul, criterii importante?n ceea ce prive?te cump?r?torii de echipamente agricole second hand, reprezentantul Mewi spune c? nu exist? neap?rat un profil clar definit. Fermierii opteaz? pentru achizi?ionarea utilajelor de ocazie atunci c?nd nu dispun de o sum? foarte mare de bani ?i au ?ncredere ?n compania de la care cump?r?. ?n principal, este vorba de fermierii mai mici.Atunci c?nd vorbim de preferin?e, criteriile de alegere sunt subiective. Fermierii rom?ni sunt, ?n general, ata?a?i de o anumit? marc?.??Dac? unui client ?i place o marc?, vine pentru a cump?ra exact acel produs. De?i ?ncerc?m s? ?i facem ?i alte propuneri, de multe ori nu reu?im s? ?i schimb?m optica. Nu este interesat de alte produse, nu te ascult?, nu accept?”, ne-a spus Adrian T?nasie. Apoi intervin alte c?teva aspecte, dintre care probabil cel mai important este pre?ul. Cump?r?torii rom?ni caut? pre?ul cel mai mic, f?r? a omite ?ns? alte aspecte importante cum ar fi anul de fabrica?ie ?i orele de func?ionare. Se caut? echipamente c?t mai noi ?i cu ore de func?ionare c?t mai pu?ine.Cerin?ele nu sunt deloc pu?ine, iar companiile fac uneori eforturi pentru a-?i p?stra pozi?ia ?n pia?? ?i pentru a-?i mul?umi pe deplin clien?ii.??Percep?ia clien?ilor din Rom?nia e diferit? de, s? spunem, cea a clien?ilor din Germania. Fermierii germani sunt obi?nui?i s? mearg?, s? vad? utilajul ?i starea ?n care este acesta. Negociaz? ni?te repara?ii, dup? care ??i asum? cump?rarea. La noi, clien?ii au alt? abordare. Ei cred c?, dac? ?l cump?r? de la o reprezentan??, utilajul e perfect. ?i atunci, foarte mul?i au diverse cerin?e dup? v?nzare. Un client avizat, de oriunde din Europa, nu pune a?a problema. Odat? ce a ie?it cu produsul din curte, de unde l-a cump?rat, nu mai vine cu solicit?ri ulterioare. La noi ?nc? exist? ?lupta” asta ?i multe discu?ii dup? v?nzare. Sigur, mai l?s?m ?i noi de la noi, dar nu chiar tot, pentru c? atunci pierdem bani. Aceasta este poate cea mai dificil? etap?”, precizeaz? reprezentantul Mewi.Cele mai multe cereri ?nregistrate sunt pentru tractoare de putere medie, ?ntre 150 CP ?i 200 CP, combine ?i apoi alte utilaje agricole.Avantaje pentru fermieri, ratele ?i garan?iaAchizi?ia oric?rui produs trebuie s? aduc?, ?n primul r?nd, avantaje clientului. Un beneficiu oferit de Mewi este v?nzarea ?n rate.??Unul dintre avantajele clien?ilor care vor s? cumpere utilaje de ocazie este acela c? vindem ?i ?n rate. Desigur, exist? c?teva condi?ii care trebuie ?ndeplinite. De asemenea, nu vindem ca o societate de leasing, ci e mai degrab? un fel de ajutor, pe o perioad? de un an, un an ?i jum?tate. De pild?, dac? un fermier ne spune c? vrea s? cumpere un anumit tractor, dar nu dispune momentan de suma necesar?, ?i putem propune s? ne dea un avans, o rat? anul acesta ?i dou? anul viitor”, puncteaz? Adrian T?nasie.Totodat?, exist? loc de negociere, astfel ?nc?t clientul s? fie mul?umit. Astfel, unul dintre principalele puncte forte ale Mewi este ?ncrederea pe care clien?ii au dob?ndit-o ?n companie de-a lungul timpului.??Oamenii care ?tiu sau au auzit despre noi ne caut?. Vor s? cumpere de la noi pentru c? au ?ncredere. Exist? un istoric pozitiv, pentru c? niciodat? nu ?ntoarcem spatele fermierilor ?i le ascult?m dorin?ele ?i cerin?ele chiar ?i dup? livrare. Facem de multe ori compromisuri, ?n func?ie de situa?ie ?i de cum este pus? problema. Mai ales dac? vorbim de clien?i fideli, cu care colabor?m de mult? vreme. Chiar dac? pe moment, din punct de vedere financiar, pierzi, c??tigi la urm?toarea v?nzare. ?ncerc?m s? nu fim rigizi, ci c?t mai maleabili”, afirm? managerul utilaje rulate - Mewi, care a ar?tat un alt detaliu deloc de neglijat, garan?ia produselor.??Toate utilajele la m?na a doua care pleac? de la noi sunt ?nso?ite de garan?ie”, a punctat Adrian T?nasie.Prognoze ?i strategii pentru 2020Adrian T?nasie, manager utilaje second hand ?n cadrul Mewi:??Trendul va fi ?n continuare ascendent, trebuie doar s? ?inem pasul, s? p?str?m echilibrul ?ntre achizi?iile f?cute ?i v?nz?rile realizate”. Astfel, Mewi ??i propune s? dezvolte ?i mai mult departamentul dedicat, cu reprezentan?i ?n fiecare dintre filialele din ?ar?.Din strategia de promovare a produselor nu poate lipsi mediul online, ?n care compania este prezent? pe mai multe platforme ?i pl?nuie?te s?-?i extind? ?i mai mult prezen?a, aceasta oferind o mai mare vizibilitate interna?ional?, lucru confirmat de tranzac?iile ?ncheiate ?n Europa ?i ?n afara grani?elor UE, ?n ??ri precum Irak, Moldova sau pe pia?a din Asia. * * *Cele mai utile echipamente pentru a obtine un solar de legume profitabil Februarie 28, 2020 Cultivarea de legume intr-un spatiu protejat reprezinta o idee atractiva pentru tot mai multi fermieri. Posibilitatea de a obtine mai multe recolte pe parcursul unui an dar si riscurile scazute ale unei astfel de exploatatii, sunt doar cateva dintre motivele pentru care agricultorii decid sa investeasca intr-un solar.Chiar daca pe termen lung este mai profitabil, un solar necesita o investitie initiala mai mare decat in cazul unei culturi conventionale.Totusi, daca dorim ca viitorul nostru solar sa ne ofere o productivitate maxima, este foarte indicat sa optam pentru cele mai moderne tehnologii si echipamente disponibile pe piata. Iata patru echipamente extrem de utile pentru orice solar:1) Echipament de incalzireFluctuatiile mari de temperatura sau o temperatura inconstanta in interiorul solarului nostru pot avea consecinte dezastruoase asupra culturii noastre de legume. Chiar daca usor si ieftin de construit, o soba pe lemne nu reprezinta o solutie pe termen lung si nu va asigura o temperatura constanta in intregul solar.De aceea, daca dorim un sistem fiabil, economic si eficient de incalzire, o centrala termica este solutia ideala. Dotate cu diferite functii de automatizare digitala, aceste sisteme reprezinta o metoda optima de incalzire atat pentru sera/solarul nostru cat si pentru casa sau un spatiu industrial. Gasiti aici mai multe modele de centrale termice pe gaz, la preturi extrem de accesibile.2) Echipament de ventilare si dezumidificare a aeruluiPe langa incazire, si calitatea aerului din interiorul solarului este extrem de importanta pentru o dezvoltare corespunzatoare a plantelor. O umiditate crescuta in interiorul solarului poate dauna plantelor si poate deteriora atat tulpina cat si rodul.De asemenea, ventilarea reprezinta un alt procedeu extrem de important intr-un solar. Cu o masina de vant sau un ventilator, vom asigura circulatia aerului? in interiorul spatiului nostru protejat dar si o distribuire mai eficienta a caldurii. In cazul in care nu stiti care model vi se potriveste mai bine, recomandam inchirierea unui model. Putem inchiria o?masina de vant?sau un?dezumidificator?profesional de pe acest site, la preturi extrem de competitive.3) Sistem de irigareAsigurarea necesarului de apa a plantelor din sera sau solar este principala preocupare a fiecarui fermier. Totusi, daca ne dorim sa obtinem productii mult mai insemnate la fructe si legume, trebuie sa tinem cont si de calitatea apei pe care o folosim la irigare.Temperatura apei este un alt aspect pe care trebuie sa il luam in calcul. De regula, temperatura apei folosita la irigatii trebuie sa fie egala cu temperatura solului. In cazul in care apa este mai rece sau mai calda, plantele ar putea fi oparite iar acest lucru se? va reflecta in productivitatea inregistrata de sera sau solarul nostru.4) Echipament de automatizarePentru a ne asigura ca interventia noastra in interiorul serei va fi minima si ca toate procesele petrecute in interiorul sau se desfasoara in parametrii optimi, va trebui sa optam pentru automatizare.Un sistem de gestionare automata a echipamentelor din interiorul solarului vor asigura fiabilitatea operationala a intregii exploatatii dar si o mai buna administrare a intregii culturi. Un sistem de tip PLC poate indeplini automat functii precum: controlul climatului, managementului automat al proceselor (nivel de umiditate, circulatia aerului, etc.), senzori de radiatie solara, monitorizare CO2 sau senzori de masurare a nivelului apei din sol. * * *Cum sa transformi casuta bunicilor intr-o veritabila gospodarie, cum era si pe vremea lor Februarie 28, 2020 Daca ai mostenit o casuta care odinioara a fost a bunicilor sau a strabunicilor tai sau daca ti-ai cumparat o astfel de locuinta intr-un sat din Romania, ar fi pacat sa nu o faci un loc de poveste, mai ales daca vrei sa te muti cu totul acolo.Pe langa faptul ca transformarea unei proprietati vechi sau in paragina intr-o gospodarie veritabila e un proces care iti va aduce satisfactii pe masura, vei avea un tel precis si un loc in natura care te va incarca cu multa energie pozitiva.Cum demolarea si reconstructia unei case sunt prea costisitoare, cea mai buna solutie este sa valorifici ceea ce ai deja. Iata de ce sa tii seama atunci cand te apuci de acest plan:?Cultiva o gradina si creste animaleMai ales la tara, casa nu inseamna doar o cladire, ci de obicei e vorba de o gospodarie cu anexe si o suprafata anume de pamant. Poti sa cultivi legume, pomi fructiferi si ronduri de flori, sa iti amenajezi o pergola, un iaz cu peste sau o terasa, posibilitatile, cu mici exceptii, chiar pot fi nelimitate.?Daca vrei sa mananci bio si in sezonul rece, ti-ai putea amenaja un solar, unde poti cultiva rosii, castraveti, salata, ardei, ceapa, usturoi si alte orice alte legume ti-ar placea. E drept, atunci cand ai o gradina sau un solar, vei fi nevoit sa mergi regulat sa smulgi buruienile, sa uzi plantele, sa sapi pamantul, dar aceste activitati pot deveni chiar relaxante.?Daca ai un spatiu care poate redeveni functional, un fost grajd, spre exemplu, ia in calcul si varianta cresterii catorva animale. Inainte de a te aventura la cele de mari dimensiuni, cum ar fi o vaca sau un cal, incepe cu cateva gaini care sunt usor de ingrijit, sunt adaptabile si o sursa foarte buna de hrana. Daca la oras ai omite acest detaliu, aici chiar este necesar sa iti iei?masuri de siguranta?pentru a-ti proteja pasarile de curte de pradatori, mai ales daca le lasi si intr-un tarc ziua. Desigur, nu uita de pisica si de caine care, pe langa faptul ca vor fi utili intr-un ecosistem care le-a fost dintotdeauna spatiu natural vor contribui si la starea ta de bine, din postura de cei mai buni prieteni ai omului.?In timp, daca te vei adapta noului stil de viata, iti poti extinde cu incredere gospodaria.Asigura-ti confortul cu care esti obisnuitOricat de mult ti-ar placea la tara si crezi ca ai face fata cu succes conditiilor nu foarte prietenoase, ai nevoie de cateva utilitati, cum ar fi canalizare, baie in casa, instalatii sanitare. Nu e vorba de vreun moft, ci de necesitate. Potrivit Eurostat, peste un sfert (27%) din populatia Romaniei traia in 2018 intr-o locuinta care nu avea toaleta in interiorul casei, de peste zece ori mai mare decat media inregistrata la nivelul Uniunii Europene.?O solutie ar fi sa incepi prin achizitionarea unui hidrofor, mai ales daca dispui de fantana cu apa potabila in curte. Apoi, treptat, pentru ca investitiile sa nu te destabilizeze financiar, poti sa iti creezi tot confortul de care ai nevoie pentru a locui in conditii decente. Daca varianta canalizare iese din discutie din cauza locului unde este amplasata casa, atunci o fosa septica este exact ceea ce iti trebuie.?Daca fatada casei are nevoie de imbunatatiri semnificative, atunci o poti reconditiona sau schimba total. Daca e vorba de una cu un model anume, rustic, atunci poti incerca sa pastrezi specificitatea casei, desi in acest caz va trebui sa cauti mestesugari locali care sa te ajute in acest proces.?Nu uita de acoperis, care este de o importanta maxima, si care, cel mai probabil, va trebui inlocuit cu unul din?tigle din metal sau din ceramica. Si, in final, asigura-te ca ai un gard solid, pentru ca acesta nu doar delimiteaza proprietatea, ci o si protejeaza, mai ales daca gospodaria e asezata in apropierea unei paduri sau daca ai vecini care cresc animale si vrei ca si ale tale sa fie cat mai in siguranta.??Omul sfinteste locul”, spune o vorba din batrani, iar tu cu siguranta vei reusi sa iti creezi o gospodarie la care nici nu ai fi indraznit sa visezi cu cativa ani in urma. * * *Familia Vest Tract a ?nceput anul ?n for?? Gheorghe Ghise:?28 februarie 2020 - ?n anii dificili, at?t pentru fermieri, c?t ?i pentru mul?i dintre furnizorii de inputuri ?i de echipamente agricole, a?a cum a fost anul trecut, sunt puse la ?ncercare unitatea echipei ?i m?iestria managerilor companiilor. ?Vest Tract a dovedit c? formeaz? o "familie" care poate s? se adapteze ?i s? ??i ?ndeplineasc? obiectivele."Anul trecut nu a fost unul dintre cei mai grozavi din punct de vedere agricol, mai ales din cauza secetei din toamna 2018, apoi ?n urma lipsei proiectelor ?i a reticien?ei fermierilor de a face achizi?ii ?i investi?ii. Cu toate acestea, noi am reu?it s? realiz?m ceea ce ne-am propus la ?nceputul anului 2019. V?nz?rile au mers bine, mai ales ?n ultima parte a anului, ?i am reu?it s? recuper?m startul mai slab. Astfel am ?ncheiat anul conform planific?rii, ca cifr? de afaceri ?i ca num?r de unit??i - tractoare ?i implemente - v?ndute", ne-a declarat Mihai Oan?, director Vest Tract. Dou? noi puncte de lucru - marea provocare ?n 2020 ?Singurul regret pentru anul trecut este acela c? nu s-a reu?it deschiderea celor dou? puncte de lucru planificate la Oradea ?i Luncani. ?nt?rzierile sunt cauzate mai ales de birocra?ia ?n aprobarea proiectelor de construc?ie. "Sper?m ca p?n? la prim?var? constructorii s? ?nceap? lucrul ?i p?n? ?n toamn? s? avem dou? noi ?case? pentru echipa noastr?. Aceasta este cea mai mare provocare pentru noi, ?n acela?i timp cu punerea ?n pia?? a o sut? de tractoare!", a afirmat Sorin Stoia, director general al Vest Tract.Prin angajarea mai multor oameni de service se pot acoperi mult mai promt ?i mai rapid cerin?ele din teritoriu. Vest Tract are acum o acoperire aproape perfect? a activit??ii de service ?n toate cele 13 jude?e ?n care activeaz? ?i, odat? cu dechiderea noilor puncte de lucru, se va putea concentra ?i pe distribu?ia de piese de schimb. ?n acela?i timp, a crescut ?i departamentul de marketing. "Nu este suficient s? fii bun, trebuie s? ?i ar??i asta. Timp de mai mul?i ani ne-am concentrat pe lucrul direct ?n teren, vizite la fermieri, service ?i piese de schimb. Toate acestea vor continua. Dar ne dorim s? ?mbun?t??im ?i imaginea brandurilor pe care le reprezent?m", a declarat Andor Olah, director comercial.Anul trecut au fost efectuate mai multe vizite la unit??ile de produc?ie ale furnizorilor, ?mpreun? cu grupuri de fermieri ?i de colaboratori. De asemenea, compania va continua s? fie prezent? la toate evenimentele expozi?ionale din vestul ?i centrul ??rii.Activitatea comercial? este sus?inut? prin programele de finan?are derulate cu BNP Paribas ?i Unicredit Leasing, ?n condi?iile cele mai bune de pe pia?a din Rom?nia. Campaniile de finan?are sunt foarte atractive, cu un avans minim ?i o durat? de finan?are de la doi la ?ase ani, pentru ca fermierii s? nu se decapitalizeze ?i s? ??i e?aloneze pl??ile.?Parteneriatul cu FARESIN?Al?turi de partenerii tradi?ionali, Vest Tract a ?nceput anul trecut ?i colaborarea cu Krone. S-au livrat utilaje foarte mari, a?a cum este combina autopropulsat? pentru furaje Big X, ?i multe utilaje pentru furaje verzi, cositori, greble ?i prese de balotat.Iar seria parteneriatelor de succes continu?. "Suntem foarte m?ndri c? am ?nceput parteneriatul cu Faresin. Avem acum o gam? larg? de ma?ini ?i utilaje pentru cresc?torii de animale, al?turi de tractoarele McCormick ?i de celelalte branduri reprezentate - Krone, Maschio Gaspardo, Belarus, Tume, Zanon, Capello ?i Umega", a ad?ugat Sorin Stoia."Suntem foarte ?nc?nta?i de acest nou parteneriat ?nceput cu Vest Tract pentru vestul ?i centrul ??rii. Apreciem faptul c? detaliile colabor?rii au fost foarte rapid puse la punct, imediat dup? Agritechnica 2019 ?i iat? c? primele unit??i vor fi livrate pe pia?? de c?tre Vest Tract ?n luna martie a.c." ne-a declarat Nicolae Manea, reprezentant v?nz?ri Faresin Industries SPA.Brandul fanion al companiei - McCormick - are un real succes pe pia??. Tot mai mul?i fermierii care folosesc deja tractoarele McCormick s-au convins c? au f?cut o alegere foarte bun? ?i mul?i sunt la al doilea tractor. Cel mai v?ndut model a fost G MAX 165, dar s-au v?ndut bine ?i tractoarele mici. Au fost multe v?nz?ri pe proiecte mai mici, livad? ?i solarii, cu tractoare specializate, de la 36 CP p?n? la 70 CP, pe diverse proiecte finan?ate de UE sau cu alte forme de finan?are.McCormick a lansat la Agritechnica trei noi modele de tractoare cu puteri de la 205 la 265 CP, care completeaz? gama de putere a brandului."?n ceea ce prive?te anul care tocmai a ?nceput, suntem foarte optimi?ti. Am ?nceput ?n for??, cu livr?ri ?i v?nz?ri chiar din a doua s?pt?m?n? a anului. Suntem optimi?ti, pentru c? culturile agricole arat? foarte bine ?i fermierii sunt mult mai deschi?i ?n a face investi?ii. Sunt convins c? p?n? la sf?r?itul anului ne vom atinge ?intele. Desigur, ne-am propus mai mult dec?t anul trecut. Tot timpul ne uit?m ?n sus... Avem experien??, o echip? foarte bine sudat? ?i sunt convins c? vom reu?i", afirm? Mihai Oan?.?FARESIN - fiabilitate ?i rapiditate?Faresin are o istorie de aproape jum?tate de secol (a luat fiin?? ?n 1973) ?i ini?ial a produs piese pentru combinele Laverda, sediul companiei fiind ?n Breganze (Vicenza, Italia).Fondatorul ?i proprietarul companiei, Sante Faresin, a ?nceput apoi s? dezvolte propriul lui produs: remorcile tehnologice destinate fermelor zootehnice. Acum Faresin este unul dintre primii produc?tori la nivel global pentru produc?ia de remorci tehnologice autopropulsate.Faresin produce ma?ini pentru to?i fermierii produc?tori de lapte ?i de carne, de mici, medii ?i mari dimensiuni, av?nd ?n portofoliu remorci tehnologice autopropulsate cu o capacitate ?ncep?nd de la 11 mc p?n? la 33 mc ?i remorci tractate de la 3,5 mc p?n? la 46 mc.Din anul 2000, dup? dezvoltarea primelor modele de remorci tehnologice autopropulsate, Faresin a ?nceput s? produc? ?i ?nc?rc?toare telescopice. Gama de ?nc?rc?toare Faresin are o capacitate de ridicare de la 2,6 tone p?n? la 7 tone, la o ?n?l?ime de 6-17 metri.Una dintre ?vedetele” Faresin de la Agritechnica 2019 a fost ?nc?rc?torul "full electric" 6.26, varianta integral electric? a modelului diesel. Primele unit??i Faresin 626 full-electric vor fi livrate la finalul lunii ianuarie c?tre clien?i din Europa de Vest, SUA ?i Canada.Faresin 6.26 full-electric are aplica?ii ?n construc?ii ?i agricultur?, ?n toate situa?iile ?n care exist? restric?ii privind poluarea, precum ?i ?n spa?ii ?nchise.Faresin a ?nceput preg?tirea echipei de v?nz?ri a Vest Tract ?i training-ul tehnicienilor de service pentru ?nc?rc?toare telescopice ?i remorci tehnologice ?i a stabilit un calendar al vizitelor la fabrica din Italia.Ma?inile Faresin ?nglobeaz? tehnologie modern? ?i materiale de calitate, fiind recunoscute interna?ional pentru fiabilitatea lor. "Buna func?ionare a ma?inilor depinde ?n foarte mare m?sur? de sistemul electric, sistem care este produs intern, iar utilajele noastre au un tablou de comand? ?i un sistem de diagnoz? aproape complet, care permite controlul permanent al opera?iilor. ?mpreun? cu Vest Tract vom promova modele dedicate cu o configura?ie special? Faresin 7.35 cu motor Deutz de 101 CP ?i o pomp? cu debit variabil majorat la 180 litri/minut, ceea ce permite p?n? la trei mi?c?ri ale bra?ului,? ?n acela?i timp", a precizat Nicolae Manea.??INEM ECHIPA UNIT?”Compania Vest Tract ?i-a ?nceput activitatea ?n 2004, cu numai c??iva angaja?i ?i are acum o echip? de aproape 40 de oameni. Cre?terea s-a f?cut organic, pas cu pas ?i ?ntr-un ritm s?n?tos. Odat? cu cre?terea echipei, s-a dezvoltat ?i portofoliul de ma?ini ?i utilaje reprezentat ?i s-a extins ?i raza de activitate, care cuprinde acum 13 jude?e: Timi?, Arad, Cara?-Severin, Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Maramure?, S?laj, Bistri?a-N?s?ud, Cluj, Mure?, Sibiu ?i Alba.Echipa Vest Tract a crescut ?i anul trecut, au fost angaja?i noi oameni ?n departamentul de service, piese de schimb ?i logistic?. "Echipa de v?nz?ri este aceea?i din 2019, to?i sunt foarte implica?i ?i devota?i. Activitatea de service a crescut mult ?n ultimii ani ?i avem colegi noi ?n acest departament. Vrem s? r?spundem c?t mai repede ?i s? scurt?m timpii de reac?ie la solicit?rile clien?ilor - aceasta ne diferen?iaz? pe noi fa?? de al?ii... Punem accent foarte mare pe activitatea de service ?i cred c? aceasta este varianta c??tig?toare pentru o firm? serioas?. Am avut o cre?tere de aproape 20% fa?? de 2018, care ?n condi?iile anului trecut a fost foarte bun?. Principalul atu este acela c? reu?im s? ?inem echipa unit? ?i s? lucr?m ca o familie ?n continuare!", a declarat Sorin Stoia. * * *Mesajul catolicilor din Rom?nia: ”Prima minune la ?ndem?na noastr? este apa ?i s?punul” ?Sorin Breazu feb. 28, 2020 Preotul romano-catolic Francisc Dobo? a oferit c?teva recomand?ri credincio?ilor, ?n ajunul epidemiei de coronavirus.”Am intrat ?n Postul mare ?i-l tr?im cu credin??, dar ?i cu ra?iune. Cu evlavie, dar ?i cu bun-sim?.Credin?a, mersul la liturghie, spovada nu sunt interzise, dimpotriv?, dar astea ?nseamn?, ?n contextul actual, c? avem nevoie de m?suri sporite de igien?.Prima minune care este la ?ndem?na noastr? este apa ?i s?punul, sp?latul des pe m?ini. Atunci c?nd str?nut?m, s? ne acoperim fa?a, s? nu ne atingem fa?a ?nainte s? ne sp?l?m pe m?ini. M?surile de bun sim?. Credin?a nu le ?mpiedic?, dimpotriv?”, a spus Francisc Dobo?, purt?torul de cuv?nt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucure?ti, la?Digi24.?i Biserica Ortodox? Rom?n? a f?cut preciz?ri clare ?n ultimele zile, instituind restric?ii ?i la s?rutarea icoanelor, drept r?spuns la pericolul unei epidemii cu COVID-19, un virus nou, nedescifrat complet de oamenii de ?tiin??.?Credincio?ilor li se recomand? s? renun?e la gestul ?nsemn?rii cu ap? binecuv?ntat?, pentru a evita atingerea aghiazmatarelor, ?i s? nu mai dea m?na cu ceilal?i participan?i la Sf. Liturghie, ?n momentul d?ruirii semnului p?cii. De asemenea, se va evita contactul direct al credincio?ilor cu relicvarele, iar ministran?ii ?i sacristanii vor avea ?i ei obliga?ia de a se sp?la pe m?ini ?naintea fiec?rei celebr?ri liturgice”, se arat? ?ntr-un mesaj al Arhiepiscopului Mitropolit de Bucure?ti, Aurel Perc?. * * *?Lemn”/?Wood”, filmul care vorbe?te despre t?ierile ilegale de p?duri din Rom?nia, va avea premiera la Festivalul Interna?ional de Film Documentar Copenhaga. Lidia Neagu?in?Biodiversitate? 28 February 2020 Documentarul semnat de Monica L?zurean-Gorgan, Michaela Kirst ?i Ebba Sinzinger, care urm?re?te fenomenul t?ierilor ilegale ?i al comer?ului cu lemn din Rom?nia, Peru, Rusia ?i China, va avea premiera interna?ional? pe 23 martie, ?n competi?ia F:act Award din cadrul CPH:DOX.Festivalul Interna?ional de Film Documentar Copenhaga, care are loc ?n perioada 18 – 29 martie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de profil din Europa.Filmul documentar de lungmetraj ?Lemn”/ ?Wood” urm?re?te investiga?iile ini?iate de Alexander Von Bismarck, unul dintre urma?ii lui Otto Von Bismarck ?i actualul director al organiza?iei non-guvernamentale Environmental Investigation Agency.Aceste investiga?ii au fost desf??urate ?n Rom?nia, Peru, Rusia ?i China. Cu ajutorul camerei ascunse, Alexander ?i echipa lui documenteaz? traseul lemnului, din p?dure p?n? ?n casele noastre, iar c?nd este cazul se infiltreaz? chiar ?n mijlocul comer?ului cu lemn.Regizoarea ?i produc?toarea Monica L?zurean-Gorgan a f?cut ?n urm? cu 10 ani un scurtmetraj pe tema t?ierilor ilegale ?i tot ea a fost cea care a semnalat ?n urm? cu aproximativ ?apte ani ONG-ului american Environmental Investigation Agency (EIA) problema t?ierilor ilegale de lemn din Rom?nia. Insisten?a ei l-a adus ?n Rom?nia pe Alexander von Bismarck, directorul EIA. Monica a participat activ, timp de mai mul?i ani, la documentarea activi?tilor de mediu de la EIA ?n Rom?nia, film?nd al?turi de echipa din Austria ?i Germania.?Am ini?iat acest demers deoarece mi-am dorit s? ?n?eleg ?i s? documentez o munc? important?, aceea a luptei ?mpotriva t?ierilor abuzive ?i ilegale de lemn. Prin intermediul acestui proiect documentar, Alexander von Bismarck a venit prima dat? ?n Rom?nia ?i de atunci echipa lui lupt? ?mpotriva t?ierilor abuzive sau ilegale de la noi din ?ar?. Am dorit s? ?n?eleg ?ntregul proces al t?ierilor de lemn ?i al comer?ului cu lemn ?i s?-l prezent?m unui public c?t mai larg, astfel ?nc?t s? avem acces ?n interiorul unul sistem care are probleme importante ce trebuie expuse”, men?ioneaz? Monica L?zurean-Gorgan, co-regizoarea ?i unul din produc?torii filmului.O investiga?ie realizat? cu camera ascuns? de c?tre EIA ?n Rom?nia, prin care se arat? cum o companie austriac? accept? s? cumpere lemn de provenien?? ilegal?, a fost prezentat? ?n cadrul unei conferin?e de pres? la Bucure?ti, ?n 2015, urmat? de proteste ample ale societ??ii civile ?n mai multe ora?e din Rom?nia.?Am venit ?n Rom?nia pentru c? aici exist? cea mai mare ?ntindere de p?dure ?i cea mai mare problem? cu t?ierile ilegale. Rom?nia se afl? ?n mijlocul unor eforturi critice de combatere a t?ierilor ilegale din p?duri cu valoare unic? ?n lume.”, spunea Alexander von Bismarck, referindu-se la dezbaterea privind Codul Silvic de la acea vreme.Filmul atrage aten?ia asupra legisla?iei deficitare ?n privin?a protej?rii p?durilor, precum ?i asupra impactului pe care defri??rile masive le au asupra mediului.?Lemn” va putea fi v?zut ?n Rom?nia ?n aceast? var? ?n c?teva proiec?ii speciale, iar lansarea filmului ?n cinematografe va fi anun?at? ?n cursul lunilor viitoare.Monica L?zurean-Gorgan a mai regizat documentarele de lungmetraj ?Doar o r?suflare”?i ?Dacii liberi”. Monica a produs, co-produs sau a fost produc?tor delegat pentru mai multe lungmetraje de fic?Acas?”, ?Doar o r?suflare”, ?Chuck Norris vs. Communism”, ?Domestic”, ?Colivia”, ?Timebox”. ?Doar o r?suflare” a fost premiat la Sarajevo IFF ?n 2016 cu Premiul pentru cel mai bun film documentar. De asemenea, pentru acest film Monica a primit premiul Gopo pentru Cel mai bun film documentar rom?nesc ?n 2017.Michaela Kirst este regizoare ?i produc?toare din Germania. A co-regizat documentarul observaional ?Isus, te iubesc!” ?i ?n prezent lucreaz? frecvent cu televiziuni precum ARTE ?i ZDF.Ebba Sinzinger este produc?toare ?n Austria. Are ?n portofoliu filme precum ?Pianomania”, ?Refugee Lullaby” sau ?The Forgotten Space”.Environmental Investigation Agency ?este o organiza?ie non-guvernamental? din SUA care ini?iaz? investiga?ii ?n leg?tur? cu problemele de mediu. Informa?iile, datele ?i dovezile colectate sunt predate autorit??ilor din ??rile ?n care sunt derulate investiga?iile. A fost una dintre organiza?iile care a jucat un rol cheie ?n interzicerea la nivelul legisla?iei din US a importului de lemn cu provenien?? neclar?. * * *Produc?torul berii Corona, lovit de asem?narea nefericit? a numelui cu coronavirusul mortal RETAIL Profit.ro scris ast?zi, Produc?torul berii Corona nu va aduce nicio modificare strategiei sale de publicitate, ?n pofida asem?n?rii nefericite a numelui cu coronavirusul mortal, relateaz? CNN Business. Constellation Brands, care produce mai multe variante ale popularei beri lager, a anun?at ?ntr-un comunicat c? clien?ii s?i ”?n?eleg c? nu exist? nicio leg?tur? ?ntre virus ?i afacerea noastr?”, arat? news.ro. ”V?nz?rile de bere Corona sunt foarte solide ?i aprreciem sprijinul constant al fanilor no?tri”, declarat purt?torul de cuv?nt al Constellation Brands, Stephanie McGuane”Publicitatea pentru Corona corespunde cu campania pe care o derul?m de 30 de ani ?i se bazeaz? pe ?ncrederea puternic? a clien?ilor”. R?sp?ndirea coronavirusului nu ar fi putut avea loc ?ntr-un moment mai prost pentru Constellation, care cheltuie?te 40 de milioane de dolari pentru lansarea noii beri hard seltzer sub brand Corona. O parte din promovare include un tweet sponsorizat care a provocat critici pentru utilizarea frazei ”coming ashore soon" (ajunge la ??rm ?n cur?nd n.r.) Dou? sondaje publicate ?n aceast? s?pt?m?n? arat? c? brandul Corona are de suferit din cauza reac?iilor negative. 5W Public Relations a ar?tat c? 38% dintre americani nu ar cump?ra ”sub nicio form?” Corona din cauza epidemiei, iar al?i 14% au spus c? nu ar comanda ?n public Corona. Studiul a fost realizat ?n r?ndul a 737 de b?utori de bere din Statele Unite. ?ntr-un alt studiu, efectuat de YouGuv, inten?ia consumatorilor de a cump?ra Corona a sc?zut la cel mai redus nivel din ultimii doi ani. Studiul mai arat? c? scorul de favorabilitate al Corona a sc?zut semnificativ de la ?nceputul anului. C?ut?rile online pentru "corona beer virus" au crescut la ?nceputul lunii februarie, dar ?ntre timp au sc?zut. Ac?iunile Constellation Brands au sc?zut joi cu 8%, ?n contextul unui declin general al pie?ei, pe fondul cre?terii temerilor provocate de coronavirus. Num?rul cazurilor a urcat vineri la 83.577, la nivel global. Aproape 3.000 de oameni au murit din cauza virusului. * * *Vinul de azi: Chateau la Croix Pomerol 2015 POVE?TI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris ast?zi , Jean Janoueix este cel care la sf?r?itul secolului 19, mai exact ?n 1867, punea bazele unei crame care avea s? devin? un nume important ?n industria viticol?. Pasiunea lui Janoueix a dus la na?terea unei afaceri de familie care, iat?, continu? ?i acum. Recomandarea de ast?zi, Joseph Janoueix Ch?teau la Croix Pomerol 2015, este un vin concentrat ?i complex, care cucere?te prin intensitatea aromelor fructate sau cele de piper negru, piele, trufe negre ?i tabac. Palatul dezv?luie o prospe?ime specific?, o aciditate ?i o dulcea?a bine echilibrate, al?turi de taninii m?t?so?i. Se recomand? degustarea acestui vin la 17-18 grade Celsius, ?n combina?ie cu diverse preparate culinare, cele recomandate fiind m?nc?rurile din v?nat sau vit?.??? * * *Gilda Laz?r, JTI:?Salt abrupt al contrabandei cu ?igarete, provenit? din Republica Moldova, care se apropie vertiginos de o treime din total* Pia?a neagr? a ?igaretelor ?nregistreaz? 12,1% din totalul consumului ?n ianuarie 2020, fa?? de 12,3% ?n noiembrie 2019, potrivit unui studiu Novel Research.??n ianuarie, ?n majoritatea regiunilor ??rii nivelul comer?ului ilicit cu ?igarete r?m?ne relativ constant. Doar ?n regiunea nord-vest contrabanda cre?te cu 2,4 p.p., iar ?n sud-vest scade cu 2,9 p.p., fa?? de noiembrie 2019.? Nord-est continu? s? fie ?i ?n ianuarie 2020 cea mai afectat? de pia?a neagr?, cu un procent de 29,6%. Din punct de vedere al provenien?ei produselor de pe pia?a neagr?,? ponderea ?cheap whites” cre?te cu 2,1 p.p. p?n? la 32,1%, iar Moldova se afl? ?n cre?tere abrupt? cu peste 11 p.p. p?n? la 28,2%. Ponderea produselor din Ucraina scade cu 4,4 p.p. ?nregistr?nd un nivel de 9,4%, iar Serbia r?m?ne relativ constant? (0,3%). Studiul Novel este realizat pe un e?antion na?ional reprezentativ de peste 2.500 de adul?i fum?tori, din circa 150 de localit??i din toate regiunile ??rii, inclusiv mediul rural”, a declarat?Marian Marcu, Director General Novel Research. ”?n ianuarie 2020 nivelul contrabandei a fost mai mic cu peste 30% fa?? de aceea?i lun? a anului trecut. Reducerea a ?nsemnat mai mul?i bani la bugetul de stat, criminalitate ?n sc?dere ?i mai pu?ine produse de provenien?? ?i calitate incerte pe pia??. Aceast? evolu?ie pozitiv? ar putea continua dac? Guvernul va elabora o strategie na?ional? de lupt? ?mpotriva traficului ilicit, care s? aduc? laolalt? toate autorit??ile competente, ?i dac? Parlamentul va aborda cu luciditate cea mai radical? propunere anti-tutun de p?n? acum, care prevede interzicerea expunerii ?igaretelor ?n magazine ?i introducerea unor noi taxe. Conform estim?rilor oficiale, acest pachet de m?suri va avea un impact bugetar negativ de peste dou? miliarde de lei ?n fiecare an, f?r? a include impactul asupra celor peste 70.000 de magazine care comercializeaz? ?igarete”, a declarat?Ileana Dumitru, Director Juridic ?i Rela?ii Publice, British American Tobacco.?Ne ?ngrijoreaz? saltul abrupt al contrabandei provenite din Republica Moldova, care se apropie vertiginos de o treime din total. Aceasta este o dovad? clar? a influen?ei politicului asupra pie?ei negre, actualii deciden?i de la Chi?in?u revenind asupra m?surilor luate de fostul guvern pentru diminuarea contrabandei c?tre statele UE- ca de exemplu ?nchiderea magazinelor Duty Free de pe a?a-numita grani?? cu Transnistria. Aceasta este realitatea de peste Prut, dincolo de perdelele de fum ale suprareglement?rii comer?ului legal, de genul interzicerii expunerii produselor ?n magazine ?i instituirii de facto a v?nz?rilor pe sub tejghea. Politicianismul ?i reglement?rile populiste, f?r? studii de impact, cum este ?i ini?iativa redactat? de lobi?tii antitutun din Rom?nia, pentru care se fac presiuni asupra Ministerului S?n?t??ii ?i Parlamentului, d?uneaz? grav societ??ii. Prevederile acesteia ar restric?iona pia?a legal? ?n favoarea celei ilegale, contrabandi?tii continu?nd s? v?nd? oricui, inclusiv minorilor, ?igarete de contraband?, ?n pie?e, la gurile de metrou sau la col? de strad?”, a declarat?Gilda Laz?r,?Director Corporate Affairs & Communications JTI Rom?nia, Moldova ?i Bulgaria.??ncep?nd cu luna mai 2019, pia?a neagr? s-a men?inut sub 15%. Doar ?n 2012 comer?ul ilegal s-a mai situat sub acest nivel pentru mai mult de jum?tate de an. ?i atunci, ?i ?n ianuarie, sc?derea s-a datorat ac?iunilor autorit??ilor de aplicare a legii, ?n colaborare cu companiile legale. Aceast? evolu?ie, dup? cum s-a v?zut ?i ?n trecut, se poate schimba rapid, ?n condi?ile unor reglement?ri dispropor?ionate. Consider?m c? eforturile autorit??ilor de aplicare a legii din Rom?nia ?i din ??rile vecine trebuie sus?inute de o politic? intern? coerent? ?n materie de reglementare, precum ?i de o strategie na?ional? de combatere a comer?ului ilegal”, a declarat?Alexandra Olaru, Director External Affairs, Philip Morris Rom?nia.??Autorit??ile de aplicare a legii din Rom?nia, precum ?i cele din ??rile vecine au desf??urat la finele anului ?i ?n ianuarie opera?iuni de amploare pentru combaterea contrabandei. Gr?nicerii ucraineni au descoperit ?n decembrie 2019, la Porubne, 200.000 pachete de ?igarete care ar fi urmat s? ajung? ?n Rom?nia. La ?nceput de an, a fost re?inut un avion AN2, suspectat c? ar fi fost folosit pentru contraband? dinspre Ucraina ?n Rom?nia. Autorit??ile fac eforturi ?i aloc? resurse semnificative pentru combaterea contrabandei. Ca urmare, ar trebui s? fie sus?inute de un cadru de reglementare echilibrat, care s? nu disturbe pia?a legal? a ?igaretelor”, a declarat?Adrian Pirau, Head of Sales & Operations, Imperial Tobacco?Distribution Romania.?Anul 2019 s-a ?ncheiat cu un nivel mediu al comer?ului ilicit cu ?igarete de 13,9%, comparativ cu 16,3% ?n 2018,?potrivit cercet?rii realizate de compania Novel Research. Este de notat ?i faptul c? ?n luna septembrie 2019 rezultatele ac?iunilor de prevenire ?i combatere a traficului ilicit cu ?igarete derulate de institu?iile de aplicare a legii din Rom?nia s-au concretizat prin?cel mai sc?zut nivel ?nregistrat din anul 2010, de 10,5%. Direc?ia General? a V?milor ?i structurile vamale teritoriale? vor continua s? depun? eforturi sus?inute ?i ?n anul ?n curs, ?in?nd cont si de misiunea autorit??ii vamale de a proteja interesele financiare ale statului rom?n ?i ale Uniunii Europene. Tot ?n anul 2020 vom? continua s? urm?m direc?iile strategice de ac?iune stabilite ?n cadrul Strategiei na?ionale a autorit??ii vamale privind prevenirea ?i combaterea traficului ilegal cu produse din tutun ?n perioada 2019-2021 si vom continua colaborarea cu institu?iile nationale si interna?ionale cu competen?e ?n prevenirea ?i combaterea comer?ului ilegal, precum ?i cu mediul de afaceri onest”, a declarat?directorul general al Direc?iei Generale a V?milor, Marcel Simion Mutescu.??n anul 2019, au fost re?inute?4,6 milioane pachete de ?ig?ri, av?nd o valoare aproximativ? de?51,7 milioane ?lei,?peste?3.299 kg tutun, 629 kg tutun narghilea??i au fost identificate ?i destructurate?11 grupuri organizate??n vederea s?v?r?irii infrac?iunii de contraband? cu ?ig?ri, ?n care au fost implicate?86 de persoane.?Poli?ia de Frontier? Rom?n? va fi ?i ?n 2020 ?n prima linie pentru combaterea traficului ilegal cu produse din tutun, ?igaretele fiind cele mai traficate produse la grani?ele ??rii” a declarat??eful Poli?iei de Frontier?, chestor general de poli?ie Ioan Buda.Produc?torii de ?igarete consider? c?, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimb?ri legislative pe care, ?mpreun? cu autorit??ile de aplicare a legii, le solicit? f?r? succes de mai mul?i ani. Astfel, pe l?ng? reglementarea unitar?, pe criteriu cantitativ, a infrac?iunii de contraband? cu ?igarete, este necesar? intensificarea opera?iunilor la punctele de trecere a frontierei interne a UE, cu Bulgaria ?i Ungaria, locurile de acces pentru produsele ?cheap whites” ?i tutun brut, precum ?i stabilirea unor atribu?ii specifice pentru poli?ia local? ?i jandarmerie, ?ntruc?t comer?ul ilegal cu ?igarete se desf??oar? aproape nestingherit ?n zona de competen?? a acestora – pie?e, oboare, sta?ii de metrou. Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al Rom?niei, dup? cel petrolier.? * * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download