Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 22 iulie 2020, a doua parteINDUSTRIE ALIMENTARAProduc?torul de br?nzeturi Laktotrio din Bucovina ia un credit prin IMM Invest pentru capital de lucru ?i investi?ii. ?Suntem ?n discu?ii cu banca privind valoarea creditului”Florentina Ni?u 22.07.2020 Laktotrio 2001, produc?tor de br?nzeturi din Bucovina controlat de Gabriel Lemnariu, ??i propune s? fac? noi investi?ii ?i s? asigure capitalul de lucru al companiei ?n urma acces?rii unui credit prin programul guvernamental IMM Invest.?Eligibilitatea pentru accesarea creditului a fost rapid?, pentru c? suntem o companie solvabil?. Am depus documenta?ia pentru capital de lucru ?i noi investi?ii ?n utilaje ?i echipamente, c?ci am v?zut c? lucrurile merg spre normal. Suntem ?n discu?ii cu banca privind valoarea creditului”, potrivit oficialilor de la Laktotrio 2001. Creditul maxim acordat poate ajunge p?n? la 5 mil. lei.Ro-Armycatering, compania care d? de m?ncare solda?ilor rom?ni, a ajuns la afaceri de peste 60 mil. lei ?n 2019, plus 18%. ?n cadrul Ro-Armycatering lucreaz? aproximativ 555 de angaja?i Alexandra Cep?reanu 22.07.2020, Firma de catering Ro-Armycatering, care asigur? servicii de mas? exclusiv pentru personalul Armatei Rom?niei, a ?ncheiat anul 2019 cu o cifr? de afaceri de peste 60 de milioane de lei (12,5 mil. euro), ?nregistr?nd o cre?tere de 18% fa?? de anul precedent, potrivit datelor publicate pe platforma Confidas. ?De asemenea, dac? ?n 2018 Ro-Armycatering ?nregistra pierderi de 1,9 mil. lei (400.000 euro), anul trecut compania a ?ncheiat cu un profit net ?n valoare de peste 350.000 (aproximativ 72.000 euro), arat? sursa citat? anterior.COTNARI isi rebranduieste gama-fanion sustinuta de Grasa de Cotnari si lanseaza un nou vin roze prin intermediul celui mai complex proiect de comunicare din ultimii 23 ani Publicitate 22.07.2020, COTNARI, unul dintre liderii pietii de profil din Romania, lanseaza o ampla campanie de re-branding pentru gama-fanion reprezentata de Grasa de Cotnari, dar care include si alte soiuri 100% romanesti: Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba si, in premiera pentru aceasta gama, roze din Busuioaca de Bohotin.Procesul de modernizare al gamei s-a intins pe perioada unui an de zile si s-a bazat pe o serie complexa de cercetari de piata si consumator care au relevat nevoia unei schimbari profunde in universul marcii.Rezultatul final aduce cea mai mare transformare vizuala a Gamei Cotnari fata de anul 1997, moment in care s-a realizat ultima schimbare de eticheta. Astfel, Gama Cotnari nu se bucura doar de o sticla noua si eleganta cu logo in relief, o eticheta care combina elementele definitorii ale gamei cu modernitatea ceruta de consumator, dar si de un produs nou: roze din Busuioaca de Bohotin in varianta dulce si demidulce ca raspuns la tendintele de consum din piata. Toate aceste noutati de produs vor fi communicate printr-o noua platforma de comunicare al carui nume este “ Viata de Cotnari”:“Vinul este alaturi de noi de atat de multa vreme incat ajuns sa intrupeze pentru oameni o suma de caracteristici speciale. Vinul inseamna prietenie, traditie, pasiune, poezie, intelepciune, bogatie, eleganta, si tot asa, multe, multe alte trasaturi profund umane.?Platforma ?Viata de Cotnari” este o colectie de momente memorabile care justifica extraordinarele calitati ale soiului fanion (dar odata cu el al intregii game). La Cotnari, acolo unde cresc doar soiuri romanesti autentice, iar oamenii traiesc dupa valorile vinului in fiecare zi, e locul unde spiritul vinului romanesc traieste cu adevarat”. ?a declarat Constantin Deleanu - presedinte?Cotnari SA)Campania, ce va rula intre 22 iulie si 30 septembrie, se bazeaza pe un mix de tv, promovare in-store si online. De asemenea, vanzarile vor fi sustinute de un program inovativ adresat segmentului Horeca: orice comanda online pe site-ul cramelecotnari.ro?ii aduce userului un voucher pe care il poate folosi pentru a se bucura de o sticla de vin gratis intr-una din sutele de locatii partenere ale progamului.COTNARI Razvan Serghiuta- Director General, Stefan Matei- Actionar si Membru in Consiliu de Administratie?Casa de vinuri Cotnari?, Stefan Chiritescu-Director de Marketing , ?MEDIA: AnyMedia , Ramona Sirota- Media Buying Director, Laurentiu Cenusa-General Manager, PRODUC-TIE: Regizor: Radu Barbulescu, DOP: Radu Voinea, ?LA POST STUDIO Liviu Isop -General Manager, Avanpost, ?WEBDESIGN , B1 Studio, Silviu Fenea- CEO, Gabriel Jicman -SEO specialist , ?PACKAGING GMP + WebstylerAndreea Petri?or, managing director foodpanda Rom?nia: Rom?nia este o ?ar? cu poten?ial. Avem oportunitatea de a aduce un plus de valoare ?i de a pune um?rul la o cre?tere s?n?toas? Cristina Ro?ca 21.07.2020, Andreea Petri?or, managing director foodpanda Rom?nia: Cred c? principala lec?ie pe care am ?nv??at-o ?n ?ntreaga mea experien?? interna?ional?, at?t cea dedicat? studiilor, c?t ?i de-a lungul carieriei, a fost aceea de a fi dispus s? ai curaj ?i s? fii deschis s? ai o abordare alternativ?. Am luat o decizie (aceea de a se ?ntoarce ?n ?ar? - n.red.) ?n baza unor argumente bine definite care m? bucur c? mi s-au confirmat. ?n primul r?nd, v?d foarte multe schimb?ri pozitive ?n Rom?nia, at?t din punctul de vedere al dezvolt?rii din zona de business, c?t mai ales social prin implicarea din ce ?n ce mai activ? a comunit??ii.? Platforma de livr?ri foodpanda, unul dintre principalii juc?tori de pe pia?a de profil, listeaz? ?n total la nivelul ?ntregii ??ri 3.000 de restaurante partenere ? Pandemia de Covid-19 a dus la o cre?tere de 50% a num?rului de localuri partenere ? ?n ultimele luni platforma a listat peste 1.000 restaurante noi la nivel na?ional, ajung?nd la un total de 3.000 de localuri partenere.Andreea Petri?or, managing director al platformei de livr?ri foodpanda Rom?nia, spune c? din punctul s?u de vedere Rom?nia este o ?ar? cu foarte mult poten?ial.?Acest lucru ne ofer? mie ?i genera?iei mele oportunitatea de a aduce un plus de valoare ?i de a pune um?rul la o cre?tere s?n?toas? pe termen lung a mediului de afaceri local.”Executivul rom?n conduce opera?iunile foodpanda Rom?nia din ianuarie 2019, momentul ?n care s-a ?i ?ntors ?n ?ar?. Cea mai mare parte a carierei ea ?i-a petrecut-o ?n domeniul consultan?ei, fiind project manager pentru compania Roland Berger la Bucure?ti, Bruxelles ?i Paris. ?n momentul ?n care a luat decizia s? revin? s? afla ?n capitala Europei, la Bruxelles, unde coordona proiecte locale ?i interna?ionale.Produc?tori rom?ni la raft. Micii antreprenori din industria de mor?rit ?i panifica?ie: Preten?iile retailerilor sunt mari pentru a ne lista produsele ?i c?nd intr?m dureaz? trei luni s? list?m un produs nou Autor: Florentina Ni?u 21.07.2020, ?P?inea industrial? f?cut? de fabrici mici ajunge foarte greu ?n retail“.Micii produc?tori din industria de mor?rit ?i panifica?ie sus?in c? preten?iile retailerilor sunt prea mari pentru a le lista p?inea, cozonacii, cornurile, covrigi, biscui?ii sau alte produse din aceast? gam? pe care le realizeaz?, iar astfel ajung foarte greu la consumator, fie prin magazine tradi?ionale, de cartier, fie sunt nevoi?i s? ??i fac? propria re?ea de magazine pentru desfacere.?Preten?iile retailerilor sunt mari ?i am renun?at s? expunem marfa. Era nevoie de un om care s? duc? p?inea la raft, de cineva care s? ridice seara marfa r?mas?, iar discounturile cerute erau prea mari. Noi avem o capacitate de produc?ie de 2.000 de p?ini pe or?, dar dac? nu avem cerere, nu producem at?t“, spun oficialii companiei Robystar Cristal, din Pite?ti, jude?ul Arge?.Galop pentru fabrica de electrocasnice de la Or??tie a olandezilor de la Philips: plus 31%, la peste 900 mil. lei. Businessul fabricii este 10 ori mai mare dec?t ?n 2009, anul ?n care olandezii au intrat ?n ac?ionariat Laurentiu Cotu 21.07.2020, Fabrica de electrocasnice din Or??tie, jude?ul Hunedoara, a gigantului olandez Philips, unde grupul produce espressoare ?i produse de igien? oral?, a avut ?n 2019 o cifr? de afaceri de peste 905,4 mil. lei (191 mil. euro), ?n cre?tere cu aproximativ 31% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?elor.Businessul este 10 ori mai mare dec?t ?n 2009, anul ?n care olandezii au intrat ?n ac?ionariat. Compania a ob?inut anul trecut un profit net de peste 31,3 mil. lei (6,6 mil. euro), mai mare cu 47% fa?? de anul precedent, conform datelor publice. Produc?torul olandez de electrocasnice a ajuns ?n 2019 la un num?r mediu de 1.329 de angaja?i, cu 211 persoane mai multe fa?? de anul anterior.Cele mai noi tehnologii, prezentate la Meat.Milk 2020 meatmilk 22 iulie 2020 Expo-Conferin?a Interna?ional? Meat.Milk, care va avea loc ?n acest an ?n zilele de 5 ?i 6 octombrie 2020, la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov, va oferi participan?ilor oportunitatea de a lua contact cu ultimele informa?ii din domeniul tehnologic, dar ?i de a dezbate pe marginea celor mai grave subiecte care vizeaz? sectoarele de carne ?i lapte.?edin?a general? din diminea?a zilei de 5 octombrie va fi rezervat? prezent?rilor de companii. Potrivit programului alc?tuit de organizatori, primii care vor veni ?n fa?a asisten?ei, vor fi reprezentan?ii partenerilor premium, gold ?i silver, care vor prezenta activitatea propriilor companiilor.Nu vor lipsi, ?ns?, prezent?rile de tehnologii de procesare sau ambalare, solu?ii de durabilitate, tehnologii de s?n?tate animal?, siguran?? alimentar? ori s?n?tate a personalului, ?n condi?ii de evolu?ie a maladiei Covid-19.Av?nd ?n vedere caracterul cu totul excep?ional al acestei edi?ii, ?n ziua de 5 octombrie au fost programate dou? dezbateri: Ferma/Carne-Lapte, care va avea titlul ”Sectorul zootehnic rom?nesc, ?ntre a fi ?i a nu fi”, ?i Procesatori/Carne-Lapte, care va avea titlul ”Recostruc?ia sectoarelor de carne ?i lapte ale Rom?niei trebuie s? ?nceap? acum”.Din program, nu va fi omis? nici sec?iunea Movie Meat/Milk, care va consta ?n proiec?ii de filme de companie dup? fiecare prezentare business, at?t ?n ziua de 5, c?t ?i ?n ziua de 6 octombrie.Detalii, informa?ii ?i ?nscrieri, la office@infogroup.ro ?i pe meat-milk.ro/conferinta COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPia?a Altfel – eveniment cu produse locale de la mici produc?tori Adriana Popescu 22 iulie 2020S?mb?t?, 25 iulie, are loc o nou? edi?ie a t?rgului Pia?a Altfel, pe strada Liveni 15 (zona rondului Co?buc). Evenimentul promoveaz? micii produc?torii locali care vin cu o ofert? diversificat?: fructe ?i legume, r?d?cinoase, verde?uri, mirodenii, pr?jituri f?r? zah?r, paste artizanale, sosuri naturale, produse apicole, produse raw ?i vegane, f?r? gluten, lactate sau ou? ?i multe altele asem?n?to.areDulce?uri ?i conserve de la Produse din Gospod?rie, sosurile inedite ale lui Chef Sosin – chutney de rosii cu miere, curmale, stafide ?i ghimbir, mu?tar cu chilli ?i mu?tear cu hrean, scrijelele de prune, miere, gutui de la Bunica, paste de cas? f?cute de T?i?ei Gr?din?re?ti, p?ine de cas? de la Dieter’s Bread, pr?jituri naturale de la Veganzza se reg?sesc printre acestea.Piala Altfel ?nseamn? “s?n?tos, local, responsabil” ?i se adreseaz? tuturor consumatorilor care caut? astfel de produse naturale, desf??ur?ndu-se cu o frecven?? bilunar?. Singura veste bun? din pandemie este cre?terea retailului online. Juc?torii din pia?? estimeaz? un avans de 30%, ?n acest an InCont.ro, 22 iulie 2020 Pia?a de retail online din Rom?nia se afl? pe un trend de cre?tere, de 30%, ?n acest an, fa?? de 2019, ?n contextul ?n care mul?i retaileri care aveau opera?iuni doar offline s-au mutat ?n mediul virtual, a declarat Florinel Chi?, director executiv al Asocia?iei Rom?ne a Magazinelor Online (ARMO). "?n momentul acesta putem vedea c? sunt categorii care ?i-au p?strat trendul semnificativ de cre?tere ?i sunt categorii care r?m?n la un nivel sc?zut. Dac? la ?nceputul anului, perspectiva era de a avea o prognoz? destul de pesimist?, adic? f?r? acela?i ritm de cre?tere pe care l-am avut ?n anii trecu?i, pe m?sur? ce ne-am mutat ?n al doilea trimestru s-a putut observa c? exist? cre?tere, mai ales pe categorii de produse necesare ?n aceast? perioad?, cu v?rf de cerere c?tre produse sanitare, m??ti, dezinfectan?i. S-a creat o pia?? care ?nainte era foarte, foarte jos. Dac? ne uit?m pe produsele necesare pentru munca de acas?, ?nv??atul de acas?, sunt categorii de produse care au crescut foarte mult. Dac? ne uit?m la auto, observ?m un impact negativ. Produsele care erau pe un trend de cre?tere semnificativ au fost afectate puternic ?n martie - aprilie. Per total, fa?? de estimarea ini?ial?, ne ducem pe un trend cresc?tor, de un 30% fa?? de anul trecut, ?n contextul ?n care mul?i retaileri care aveau opera?iuni doar offline s-au mutat spre online pentru a putea acoperi ?i a-?i desf??ura activitatea ?n continuare, mai ales ?n lunile aprilie ?i ulterior", a spus Chi?, citat de Agerpres.Reprezentantul ARMO este de p?rere c? Rom?nia are mult poten?ial pentru digitalizarea accelerat? a afacerilor, ?ns? lucrurile trebuie s? se ?nt?mple c?t mai repede, ?n caz contrar "e posibil ca s? treac? ?i toamna ?i al doilea val p?n? c?nd vom putea s? lu?m ni?te m?suri concrete"."?n acest moment, lucrurile s-au mai a?ezat. ?n acela?i timp, este de urm?rit ?i ce se va ?nt?mpla ?i pe finalul anului, pentru c?, ?n septembrie - octombrie, ar trebui s? creasc? semnificativ volumele de v?nz?ri. Vom monitoriza cu aten?ie, pentru c? exist? incertitudine. Pe de o parte, nu ?tim ?n ce m?sur? vor exista o serie de restric?ii, nu ?tim cum va evolua rata de r?sp?ndire (a virusului COVID-19, n.r.) ?i m?surile de protec?ie luate de autorit??i, lucruri care vor impacta direct mediul economic. E de urm?rit ce se ?nt?mpl? ?i ?n alte state. Dac? ne uit?m, de exemplu, la Statele Unite, o serie de industrii continu? activitatea ?n mod normal ?i sunt v?rfuri, cum ar fi construc?iile. La noi lucrurile s-au plafonat ?n multe direc?ii. Evident, exist? mult poten?ial pentru digitalizarea accelerat? a business-urilor care ??i desf??oar? activitatea doar offline ?i ca urmare se pot orienta mai mult c?tre online, ?n m?sura ?n care vor avea acces ?i la finan??ri. Este important ca lucrurile s? se ?nt?mple c?t mai repede, pentru c? dac? urm?m un proces la fel cum a fost p?n? acum e posibil ca s? treac? ?i toamna ?i al doilea val p?n? c?nd vom putea s? lu?m ni?te m?suri concrete", a precizat Florinel Chi?.Stadiul ?i evolu?ia pie?ei de retail din Rom?nia ?n perioada pandemiei de COVID-19 sunt temele dezb?tute ?n cadrul unei videoconferin?e de specialitate.DIVERSERezultatele par?iale ale controalelor din cadrul ”Comandamentului Litoral 2020”meatmilk 22 iulie 2020 ?ncep?nd cu data de?01.07.2020,?Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) desf??oar??COMANDAMENTUL LITORAL?2020. Conform unui comuncat remis redactiei Meat. Milk, rezultatele par?iale ale activit??ii structurii special create de ANPC pentru supravegherea actului comercial, ?n zona cea mai aglomerat? ?n sezonul vacan?elor, desf??urat? ?n primele 10 zile de control, sunt urm?toarele:Au fost verifica?i?322 operatori economici,?din localit??ile?Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn,?Mangalia, Costine?ti ?i Mamaia, constat?ndu-se abateri la 268 dintre ace?tia?( 83%);Au fost aplicate?386 sanc?iuni?din care 233 avertismente ?i?153 amenzi?contraven?ionale, ?n valoare de?1.063.000 de lei;Au fost dispuse?16 m?suri?complementare de?oprire temporar? a prest?rii serviciului?p?n? la intrarea ?n legalitate.?Dintre abaterile constatate enumer?m:Deficien?e privind?etichetarea produselor?la textile, juc?rii ?i produse alimentare, ?n sensul c? etichetele nu aveau ?nscrise datele obligatorii men?ionate de lege (compozi?ia textilelor, ?n cazul juc?riilor – avertismente ?i recomand?ri speciale destinate v?rstei copiilor sau elementelor de periculozitate, marcaj CE neconform, prezen?a la v?nzare a juc?riilor notificate prin sistemul de alert? RAPEX sau f?r? a avea licen?? pentru a putea fi comercializate -, lipsa preciz?rii termenului de valabilitate al produselor comerciale sau prezen?a acestuia pe etichet? ilizibil ori ?n locuri greu vizibile etc.);Deficien?e privind indicarea pre?urilor pe toate produsele expuse la comercializare ?i men?ionarea pre?urilor per unitatea de m?sur?;Deficiente privind?lipsa traducerii ?n limba rom?n??a elementelor de caracterizare si identificare a produselor de import de pe eticheta produsului;Comercializarea?de produse ?n loca?ii?f?r? a de?ine autorizarea?necesar?;Deficien?e privind?condi?iile igienico-sanitare??n cazul prest?rii serviciilor de alimenta?ie public? sau cazare turistic?;Utilizarea unor?produse ?i proceduri nesigure??n cadrul activit??ii de prestare de servicii de alimenta?ie public?;Nerespectarea?condi?iilor de depozitare?a materiilor prime, ?n conformitate cu prevederile produc?torului de pe eticheta produsului;Nerespectarea?vecinit??ilor produselor, ?n spa?iile frigorifice, din unele blocuri alimentare;Comercializarea unor produse alimentare cu?data limit? de consum/data durabilit??ii minimale depa?it?;Nerespectarea Regulamentului UE 1169/2011, privind afi?area ?n lista meniu a?gramajelor ?i a ingredientelor cu poten?ial alergen?utilizate pentru realizarea produselor alimentare preparate;Utilizarea unor?practici comerciale incorecte, ?n?el?toare;Lipsa?verific?rii metrologice?pentru unele mijloace de m?surare;Nerespectarea m?surilor dispuse ?n cadrul controalelor anterioare.?Activitatea?COMANDAMENTULUI LITORAL 2020?va continua p?n? la finalul sezonului estival, iar comisarii ANPC vor veghea permanent, ?n aceast? perioad?, modul ?n care operatorii economici care ??i desf??oar? activitatea la malul M?rii Negre respect? drepturile consumatorilor afla?i ?n vacan??.Legea care instituie ”Ziua na?ional? a comer?ului electronic”, promulgat? de Pre?edintele Iohannis!Lefter Angelica22 iulie 2020Legea privind instituirea ”Zilei na?ionale a comer?ului electronic” a fost promulgat? de pre?edintele Klaus Iohannis.?eful statului a semnat, miercuri – 22 iulie, decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea zilei de 15 octombrie – ”Ziua na?ional? a comer?ului electronic”, aprobat? ?n Parlament pe 30 iunie.Obiectul de reglementare a proiectului ini?iat de zece senatori de la mai multe forma?iuni politice prevede instituirea zilei de 15 octombrie ca ”Ziua na?ional? a comer?ului electronic”. Aceasta poate fi organizat? de c?tre autorit??ile administra?iei publice centrale ?i locale, de c?tre persoane fizice sau juridice, precum ?i de c?tre societatea civil?, ?mpreun? sau separate, prin organizarea ?i/sau participarea la manifest?ri sau ac?iuni cu caracter social sau ?tiin?ific, cu scopul inform?rii ?i con?tientiz?rii cu privire la existen?a comer?ului electronic.Legea urmeaz? s? fie publicat? ?n Monitorul Oficial ?i va intra ?n vigoare la 3 zile de la data public?rii.GLOBALCum a trecut “Big Mac” din meniurile restaurantelor ?n analizele economice Constantin Rudni?chi21 Iulie 2020 ?Indicele Big Mac” este recunoscut deja la nivel interna?ional. Lansat ?n anul 1986, de c?tre revista britanic? The Economist, indicele a reu?it s? devin? un reper pentru speciali?ti ?i pentru publicul larg.De fapt, ce face ?indicele Big Mac”? Ofer? dou? tipuri de informa?ii. Prima, prin care se poate face o compara?ie ?ntre puterea de cump?rare dintre dou? sau mai multe economii. A doua informa?ie poate oferi un reper asupra supraevalu?rii sau subevalu?rii raportului dintre dou? monede.Pentru a-?i atinge cele dou? scopuri anali?tii revistei britanice au f?cut un lucru destul de simplu. Au calculat pre?ul ?n dolari al unui ?Big Mac”, un produs foarte popular al companiei ?Mc Donalds”, din mai multe state ale lumii. ?n felul acesta se poate face o compara?ie ?ntre pre?urile din diverse ??ri ale lumii ?i, totodat?, se poate calcula c?te sandwich-uri se pot cump?ra cu echivalentul unui salariu. ?n felul acesta, se poate crea o imagine asupra nivelului de trai sau puterii de cump?rare din diferite economii.Desigur, un ?Big Mac” r?m?ne un ?Big Mac”. Adic?, nu ofer? o imagine complet? a puterii de cump?rare, dar ideea a fost simplu de aplicat ?i de ?n?eles de publicul larg, ceea ce a oferit indicelui notorietate ?i recunoa?tere.Este clar c? indicatorul are limitele lui, fiind vorba de un singur produs ?i nu de un co? mai complet de m?rfuri, dar, trebuie s? recunoa?tem c?, ?n condi?iile globaliz?rii, ?Big Mac”-ul este un produs bine ales, pentru c? nivelul de r?sp?ndire al consumului este foarte mare ?i ?n felul acesta devine relevant. Bine?n?eles, indicele are limitele lui, dar dincolo de acestea, este important c? a devenit un reper economic popular.Anul acesta, ?indicele Big Mac” plaseaz? Rom?nia printre economiile cu cel mai mic pre?, 2,3 dolari. Polonia ?i Ungaria sunt aproape la egalitate, 2,8 ?i respectiv, 2,9 dolari, iar Cehia se afl? la un pre? mai mare, de 3,8 dolari. Pentru compara?ie, pre?ul mediu al unui ?Big Mac” ?n zona euro este mai mult dec?t dublu dec?t ?n Rom?nia, de exemplu, ajung?nd la 4,8 dolari. Cel mai mare pre? este ?n Elve?ia, respectiv 6,9 dolari.Este clar c? diferen?ele de pre? vin de la faptul c? toate marile companii multina?ionale ??i regleaz? pre?ul de v?nzare ?n func?ie de puterea de cump?rare a pie?ei locale. Bine?n?eles c? pre?ul este influen?at ?i de al?i indicatori, precum nivelul tax?rii ?i impozit?rii, costurile de transport sau cele cu for?a de munc?.Dar, dincolo de pre?ul ?n sine, se pot face compara?ii relevante v?z?nd c?te sandwich-uri se pot cump?ra cu un salariu. Un calcul ?n care am folosit costul orar al for?ei de munc? la nivel european ne arat? o alt? situa?ie fa?? de pre?ul nominal.Adic?, ?n zona euro, chiar dac? este cel mai mare pre? al ?Big Mac” fa?? de statele Europei Centrale ?i de Est, se pot cump?ra cele mai multe sandwich-uri. ?n Rom?nia, este ieftin, dar num?rul de ?Big Mac”-uri care se pot cump?ra este mai mic dec?t ?n Polonia, Ungaria sau Cehia. Este exact ceea ce arat? puterea de cump?rare mai sc?zut? ?n Rom?nia fa?? de statele din Europa Central? ?i de Est.Indicele mai are o utilitate. Pe baza lui se poate calcula dac? este supra sau subevaluat cursul de schimb dintre dou? monede. S? lu?m exemplul leu-euro. Dac? raport?m pre?ul unui ?Big Mac” din zona euro la cel din Rom?nia ajungem la un nivel de 1 la 2,95 ?n timp ce actualul curs de schimb leu-euro este de 1 la 4,84. Aceste cifre ne arat? c? exist? o subevaluare a euro fa?? de moneda local?, tendin?a fiind de cre?tere a monedei europene. Desigur, ?indicele Big Mac” are limitele lui. Dar, f?r? ?ndoial?, are ?i destule calit??i.FAO: Pie?ele alimentare globale – incertitudini datorit? COVID-19 De Food Biz iul. 20, 2020 , Editat Leontin Dinulescu?Raportul “FAO – Food Outlook” publicat recent de catre Organiza?ia pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? a ONU (FAO) face o evaluare a cererii ?i ofertei mondiale pentru principalele produse alimentare.Pie?ele alimentare mondiale vor avea de f?cut fa?? mai multor luni de incertitudine datorit? pandemiei COVID-19, dar sectorul agro-alimentar prezint? o rezilien?? sporit? ?n fa?a crizei generat? de pandemie ?n compara?ie cu alte sectoare economice. Aceasta este concluzia ultimului Raport privind Perspectivele Alimenta?iei dat publicit??ii recent la Roma de catre FAO.Raportul prezint? primele estimari pentru nivelurile produc?iilor ?i a pie?elor ?n perioada 2020/2021 pentru cele mai tranzac?ionate produse alimentare – ?cereale, produc?ia de oleaginoase, carne, produse lactate, pe?te ?i zah?r.“Impactul pandemiei COVID-19 a fost resim?it – cu intensit??i diferite – de c?tre toate sectoarele industriei alimentare evaluate de c?tre FAO. Dac? COVID -19 a reprezentat o amenin?are serioas? la adresa securit??ii alimentare, pe ansamblu, analiza noastr? arat? c?, dintr-o perspectiv? global?, pie?ele produselor agricole de consum se dovedesc mult mai rezistente la pandemie comparativ cu alte sectoare. Acestea fiind spuse, datorit? dimensiunii provoc?rilor ?i datorit? enormelor incertitudini asociate, comunitatea interna?ional? trebuie s? r?m?n? vigilent? ?i gata s? reac?ioneze dac? ?i c?nd va fi necesar” spune Boubaker Ben-Belhassen, Directorul diviziei Comer? ?i Pie?e din cadrul FAO.R?zboiul comercial dintre SUA ?i China afecteaz? securitatea alimentelor De Radu Stinghe iul. 20, 2020 NationalHogFarmerR?zboiul comercial ?ntre cele dou? mari economii ale lumii, China ?i America, are efect negativ asupra popula?iei ambelor ??ri. At?t Beijingul c?t si Washington-ul impun tarife una asupra celeilalte, invoc?nd o serie de aspecte economco-politice.Pe de o parte, administra?ia Trump condamn? China pentru practicile comerciale nedrepte c?t si furtul de proprietate intelectual?. Pe de alta parte, China acuz? SUA, catalog?nd inten?iile acesteia ca fiind tactici ce urm?resc subminarea ascensiunii Chinei la nivel de putere economic? global?. Aceste acuze, urmate de? ac?iunile ambelor ??ri de a impune tarife, contureaz? pierderi ?nsemnate la nivelul poten?ialului de consum, ce pune ?n pericol for?a de munc? ?n sectoarele agrare din statele ?n dezvoltare.?n cadrul r?zboiului comercial, pierderile americane sunt ?nregistrate ?i ?n sectorul agrar, unde Biroul Federal al Fermelor Americane, transmite urm?torul comunicat:? Biroul Fermelor ?ndeamn? oficialii comer?ului s? se implice ?n discu?ii cu partenerii no?tri de comer? pentru a rezolva incertitudinile comer?ului ?nainte de a recurge la tarife”.?ngrijorarea Biroului American al Fermelor, se contureaz? pe fondul ??rifelor impuse de China asupra exporturilor agricole americane. A?adar, din cauza tarifelor impuse de China ca r?spuns la cele impuse de administra?ia Trump, se formeaz? un efect economic negativ pentru fermieri c?t ?i afacerile agricole ?i de consum pe toat? suprafa?a Americii.?n ceea ce prive?te China, se identific? victime colaterale ale r?zboiului comercial, industria m?nc?rurilor animalelor de companie. ?n China, de?in?torii de animale domestice se bazeaz? pe alimentele de import, v?zute ca fiind mult mai sigure dec?t cele autohtone.China are un mecanism de control al preturilor in ceea ce prive?te necesitatea ?ncetinirii cre?terii preturilor alimentelor si sunt inventare guvernamentale care ar putea calma infla?ia preturilor ce ?in de produsele alimentare”, transmite Iris Pang, economistul Marii Chine pentru ING.Conform comunicatului transmis de Na?iunile Unite asupra efectelor r?zboaielor comerciale asupra statelor mai pu?in dezvoltate ale lumii care depind de ?n?elegerea economic? dintre cele dezvoltate:? Negocierile comerciale adecvate ar duce la ?ncas?ri substan?iale at?t pentru ??rile ?n dezvoltare ?i cele dezvoltate, incluz?nd cre?terea productivit??ii globale a alimentelor ?i bunurilor industriale, o infrastructur? comercial? mai bun? etc.”Prin comunicatul emis, Na?iunile Unite ?ncurajeaz? promovarea beneficiilor lipsei r?zboiului comercial. Mai mult, Na?iunile Unite se adreseaz? indirect SUA ?i Chinei, ?ncerc?nd s? sublinieze c??tigurile de pe urma unei eventuale ?n?elegeri la nivel comercial ?i nu numai.Mai pu?in? cafea consumat? ?n pandemie De Food Biz iul. 20, 2020 , AgroFood Alexandra Pa?a Consumul mondial de cafea ar urma s? scad? ?n acest an pentru prima dat? dupa 2011, prognozeaz? Departamentul Agriculturii din America (USDA), transmite Bloomberg.Motivul este ?nchiderea cafenelelor ?i a restaurantelor pe timpul pandemiei, unde mersul zilnic la cafea s-a redus la ?lucrul de acas?”.Firma de cercetare Marex Spectron estimeaz? c? la nivel global peste 95% din pia?a cafelei “out-of-home” a fost ?nchis? la un anumit punct pe perioada pandemiei.“Va fi o relansare lent? pentru noi av?nd ?n vedere c? foarte multe birouri din Londra nu vor re?ncepe activit??ile dec?t dup? terminarea verii iar unele ar putea s? se deschid? abia anul viitor”, a declarat Robert Robinson, cofondatorul unui lan? de cafenele din Londra.O relansare anemic? a cererii de cafea ar putea fi un fenomen devastator pentru cele aproximativ 125 de milioane de persoane din ?ntreaga lume care ??i asigur? mijloacele de trai de pe urma cafelei. Cultivatorii de cafea se confruntau deja cu probleme dupa ce mai multi ani de recolte consistente au declan?at o situatie de tip “bear market” pentru piata cafelei.Exist? ?ns? ?i unele semnale optimiste ca cea mai dificil? perioada a trecut. ?n Asia, pia?a cafelei cu cel mai puternic ritm de cre?tere, consumul la restaurante ?i cafenele este a?teptat s? ??i revin? ?n a doua jumatate a anului pe masura ce mai multe ??ri ies din izolare, sustine Tan Heng Hong, analist la firma de cercetare de pia?? Mintel. La r?ndul s?u, Departamentul Agriculturii din Amerinca (USDA) prognozeaz? o relansare a cererii globale pentru anul viitor.Greenpeace: Ce trebuie s? fac? produc?torii, autorit??ile ?i consumatorii pentru reducerea de?eurilor de plastic Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE, Poluare 22 July 2020 Greenpeace Rom?nia atrage aten?ia c? reciclarea ambalajelor nu este cea mai bun? m?sur? pentru a reduce de?eurile din plastic. ONG-ul a realizat o list? de recomand?ri legate de schimb?rile pe care trebuie s? le fac? produc?torii, autorit??ile, dar ?i consumatorii ?n acest sens. Dun?rea la Gala?i, iunie 2019. Foto: Oana Racheleanu?Realitatea e c? eforturile individuale, de?i necesare, esen?iale ?i absolut admirabile, nu vor putea nicidecum s? pun? cap?t problemei globale a polu?rii cu plastic. Ele trebuie s? fie dublate de m?suri urgente, diferen?iate ?n mod clar ?i implementate eficient de marile companii produc?toare, de comercian?i, dar ?i de autorit??ile locale”, a transmis Greenpeace ?ntr-un comunicat.ONG-ul vede ca m?suri eficiente pe termen lung solu?iile bazate pe ambalaje reutilizabile, ?ns? nu ?i reciclarea.?Marile companii ?i industria plasticului promoveaz? de ani buni ideea c? reciclarea e cea mai bun? cale de a ?ine plasticul departe de gropile de gunoi, dar adev?rul este c? peste 90% din tot plasticul produs la nivel global nu a fost niciodat? reciclat! Asta ?nseamn? c? tot acest plastic este aruncat la gunoi, ?n mediul ?nconjur?tor sau incinerat. Exist? numeroase dovezi care arat? c? sistemele de reciclare nu sunt viabile ?i nu reu?esc s? asigure eliminarea corespunz?toare a materialului rezultat”, a mai transmis Greenpeace.Procentele de reciclare sunt uimitor de mici ?i nu pot s? ?in? pasul cu volumul uria? de de?euri plastice produse zilnic. Astfel, jum?tate din PET-urile v?ndute la nivel global nu sunt niciodat? colectate pentru reciclare, ?i doar 7% din cele adunate organizat sunt transformate ?n recipiente noi. Mare parte a materialului e “sub-reciclat?”, ceea ce ?nseamn? c?, ?n loc s? se produc? acela?i tip de ambalaj dintr-unul vechi, plasticul e reprocesat ?n produse de calitate inferioar? care nu mai pot fi reciclate ulterior.?E foarte limpede c? reciclarea nu va putea vreodat? s? aib? dec?t un impact minor ?n eforturile de gestionare a plasticului – produs ?n cantit??i din ce ?n ce mai mari – ?i a inevitabilelor de?euri. Prin urmare, eforturile marilor companii ?i ale unor comercian?i de a ?mbun?t??i reciclarea ?i propriet??ile de reciclare sau de a-?i educa clien?ii cu privire la acestea sunt prost orientate ?i creeaz? o perdea de fum prin activit??i care mascheaz? adev?rata problem?”, apreciaz? ONG-ul.Nu orice e catalogat drept reciclabil este ?i reciclat, iar noile ambalaje ale anumitor produse, care specific? faptul c? un produs sau altul ar fi biodegradabil ?i deci reciclabil, nu fac dec?t s? distrag? aten?ia de la solu?iile reale ?i s? ?ncurajeze consumul ?i risipa obi?nuite, care ne-au adus aici, mai spun reprezentan?ii.Problemele ambalajelor din h?rtie sau plastic biodegradabilGreenpeace a ar?tat de ce nici ?nlocuirea ambalajelor din plastic cu unul biodegradabil sau de h?rtie nu reprezint? o solu?ie sustenabil?.Unele companii au anun?at trecerea de la plastic la h?rtie, sus?in?nd c? h?rtia a fost mult? vreme perceput? drept material sustenabil. ?n realitate, ?ns?, acest tip de ?nlocuire e problematic pentru c? industria celulozei ?i a h?rtiei compromite rolul vital al p?durilor, care trebuie s? fie protejate ?i restaurate ?i nu transformate ?n ambalaje de unic? folosin??. Apoi, pentru c? ea contribuie ?i la intensificarea consecin?elor negative ale schimb?rilor climatice.Nu ?n ultimul r?nd, cu toate c? h?rtia este reciclat? de secole, ?n multe ??ri sistemele actuale nu reu?esc s? produc? suficient? fibr? de bun? calitate, ?n parte din cauza contamin?rii din lan?ul de reciclare, ceea ce determin? autorit??ile s? incinereze sau s? arunce la groapa de gunoi cantit??i enorme de h?rtie, colectate ini?ial pentru reciclare.?Companiile care au f?cut trecerea la h?rtie par s? nu aib? cuno?tin?? de aceste limit?ri ?i nu indic? precis sursa fibrei reciclate, ignor?nd propriet??ile ambalajelor lor de h?rtie ?n procesul de reciclare”, a transmis ONG-ul.Alte companii ?nlocuiesc plasticul conven?ional cu plasticul pe baz? de biomas? ?i ?l promoveaz? ?n mod eronat ca fiind biodegradabil sau compostabil. ?n realitate, majoritatea plasticului “bio” e derivat din culturi agricole care concureaz? cu cele alimentare, amenin??nd securitatea alimentar?, gener?nd o p?trime din emisiile de gaze cu efect de ser?, schimb?nd modul de folosire a terenurilor ?n planta?ii la scar? industrial? ?i afect?nd major at?t habitatele naturale, c?t ?i pe micii fermieri.Apoi, de?i se consider? c? plasticul “bio”, odat? aruncat ?n natur? sau dus la groapa de gunoi, se va descompune de la sine, el nu se degradeaz? dec?t ?n anumite condi?ii de temperatur? ?i umiditate, care rareori sunt ?nt?lnite ?n mediul natural. Mai mult, chiar ?i atunci c?nd plasticul biodegradabil reu?e?te s? se deterioreze, el nu dispare complet, ci se fragmenteaz? ?n microplastic, care e apoi confundat drept hran? de animale ?i p?trunde astfel ?n lan?ul trofic.Reciclarea are un rol important ?n tranzi?ia c?tre o economie f?r? plastic, dar ea nu se poate substitui reducerii generale a produc?iei ambalajelor din plastic de unic? folosin?? ?i nu reprezint? nicidecum o justificare pentru cre?terea produc?iei de plastic.Ce trebuie, de fapt, s? fac? companiile ?i comercian?ii?S? prioritizeze problema plasticului de unic? folosin??, produs ?i comercializat ?n cantit??i excesive, inutile, d?un?toare mediului ?i oamenilor ?i s? reduc? produc?ia ?i, implicit, comercializarea num?rului total de ambalaje din plastic de unic? folosin?? (f?r? a mic?ora greutatea produselor actuale). Greenpeace Rom?nia a lansat o peti?ie adresat? corpora?iilor pentru eliminarea plasticului de unic? folosin??, semnat? deja de peste 11.000 de persoane.S? investeasc? ?n sisteme de livrare reutilizabile ?i re?nc?rcabile ?i s? vin? astfel ?n ?nt?mpinarea cet??enilor ?n eforturile de a avea o experien?? de consum care s? nu d?uneze s?n?t??ii ?i mediului ?nconjur?tor.S? monitorizeze cantitatea de plastic produs? ?i ?ntrebuin?at?, precum ?i greutatea articolelor care con?in plastic de unic? folosin??, ?i s? comunice public ?i transparent astfel de informa?ii.S? revizuiasc? politicile stabilite de asocia?iile de afaceri cu care colaboreaz? ?i s? se asigure c? aceste asocia?ii func?ioneaz? ?n conformitate cu valorile lor sociale ?i ecologice.Ce trebuie s? fac? autorit??ile?Autorit??ile, la r?ndul lor, trebuie s? prioritizeze politici publice care s? pun? ?n centru s?n?tatea oamenilor ?i a mediului; s? ?mbun?t??easc? procesul de colectare selectiv? ?i gestiunea de?eurilor ?i s? creeze un cadru legal favorabil ?n care eforturile cet??enilor s? poat? fi realmente implementate.?Poate c? ai aflat despre ini?iativa pus? ?n dezbatere public? de Ministerul Mediului, cu privire la introducerea unei garan?ii pentru ambalajele din aluminiu, peturi ?i sticle, ?ncep?nd cu 2021. E un pas ?nainte, dar insuficient, pentru c? nu adreseaz? deloc sursa problemei ?i mut? toat? responsabilitate pe umerii consumatorului”, apreciaz? Greenpeace Rom?nia.Ce putem noi, cet??enii, s? facem?S? continu?m s? punem presiune pe aceste companii ?i pe autorit??ile locale, s? adopt?m un comportament responsabil fa?? de natur? ?i fa?? de noi ?n?ine, s? evit?m produsele ambalate inutil ?n plastic de unic? folosin?? ?i s? ne obi?nuim s? refolosim c?t mai mult ?i s? arunc?m c?t mai pu?in.De asemenea, putem s? sus?inem acele branduri care promoveaz? politici prietenoase cu mediul ?i ofer? tuturor un exemplu de bune practici.Totodat?, e important s? nu trecem nep?s?tori pe l?ng? mormanele de de?euri aruncate pe albiile r?urilor, ?n p?dure ?i pe plajele litoralului ?i s? sesiz?m G?rzii de Mediu aceste focare.Unilever adaug?, din 2039, amprenta de carbon a produselor pe etichetey: Oana Racheleanu in Business, CSR, EcoLIFESTYLE, Poluare 22 July 2020 Unilever a anun?at c? va implementa, p?n? ?n 2039, un sistem prin care s? scrie amprenta de carbon a fiec?rui produs pe etichete. Mai mult, compania ?i-a propus s? reduc? emisiile de dioxid de carbon cu 50% p?n? ?n 2030.Un studiu realizat de Institutul pentru Strategiile Globale de Mediu ?i Universitatea din Aalto a ar?tat c? dac? ac?iunile individuale de reducere a amprentei de carbon s-ar putea aduna, ar face o mare diferen??. Pornind de la acest studiu, a ap?rut mi?carea ?Stilul de via?? 1,5 grade”, care presupune limitarea amprentei de carbon a fiec?rei persoane la 2,5 tone de emisii pe an, adic? 6,85 de kilograme pe zi, noteaz? Tree Hugger.?ns? misiunea celor care accept? aceast? provocare este foarte grea, pentru c? trebuie s? calculeze singuri acest impact. Ar trebui s? urm?reasc? fiecare produs p?n? la ferm? sau la fabric? ?i de acolo s? calculeze emisiile p?n? la raft.Pentru a veni ?n ajutorul celor care sunt aten?i la amprenta pe care o au asupra mediului, dar ?i ca parte din strategia de a atinge neutralitatea privind dioxidul de carbon, compania Unilever a anun?at m?sura legat? de etichete, care va fi implementat? p?n? cel t?rziu ?n 2039.??n timp ce lumea ?ntreag? se lupt? cu efectele devastatoare ale pandemiei de Covid 19, nu ne permitem s? uit?m c? criz? climatic? este ?nc? o amenin?are pentru noi to?i. Credem c? transparen?a legat? de amprenta de carbon va fi un accelerator ?n cursa global? c?tre zero emisii ?i face parte din ambi?ia noastr? s? comunic?m amprenta de carbon a fiec?rui produs pe care ?l vindem. Pentru a face asta, vom pune la punct un sistem prin care furnizorii s? declare, pe fiecare factur?, amprenta de carbon a bunurilor ?i serviciilor furnizate. ?i vom crea parteneriate cu alte companii ?i organiza?ii pentru a standardiza colectarea, distribuirea ?i comunicarea datelor”, a transmis Unilever ?ntr-un comunicat.?n prim? faz?, nu vor exista standarde sau verific?ri ale ter?ilor, iar consumatorii vor trebui s? cread? pe cuv?nt compania. ?ns? Marc Engel, liderul global al lan?ului de aprovizionare Unilever, a spus pentru Bloomberg c? sper? c? concuren?ii Unilever vor lua exemplu ?i c? ?n cur?nd va exista un standard independent pentru etichetarea amprentei de carbon, a?a cum exist? ?i etichetele nutri?ionale de pe produsele alimentare.?Este un angajament foarte mare”, a ad?ugat acesta. ?Dar vedem clar c? consumatorii vor s? ?tie cum contribuie produsele pe care le cump?r? la amprenta lor de carbon.”Unilever ?i-a mai asumat c?, p?n? ?n 2023, se asigura ca produsele ?i ambalajele din h?rtie s? nu mai contribuie la desp?duriri ?i c? ??i va reduce emisiile de dioxid de carbon cu 50% p?n? ?n 2030.UNIUNEA EUROPEANA EDA: A?tept?rile industriei europene a laptelui de la Pre?edin?ia Germaniei la Consiliul UE meatmilk 22 iulie 2020 Germania a preluat pre?edin?ia rotativ? a Consiliului UE. Odat? cu acest moment, Eurpean Dairy Association a emis urm?torul comunicat: ”?n aceste momente perturbatoare, pre?edin?ia german? a optat pentru un logo care s? simbolizeze o ?Europ? inovatoare ?i integrat? ?n care s? fie unit? prin schimbul ?i convergerea diferitelor interese. O comunitate puternic? pentru o Europ? unit?. O Europ? ?nr?d?cinat? ?ntr-un spirit de solidaritate comun? ”. Odat? cu criza indus? de COVID-19, schimb?rile climatice ?i un mediu comercial cu probleme globale, provoc?rile globale majore vor modela pre?edin?ia, care este, de asemenea, apelat? la abordarea provoc?rilor europene ale cadrului financiar multianual, calibrarea fermelor ?i, cel mai important, poten?ialul pr?bu?irii pie?ei, dup? Brexit-ul de la la 31 decembrie 2020. Laptele este esen?ial pentru europeniUltimele luni au ar?tat c? laptele ?i produsele lactate sunt esen?iale. C?nd oamenii se gr?beau ?n supermarketuri s? cumpere adev?ratele elemente esen?iale pentru familiile lor, am avut greu s? p?str?m stocurile de lapte ?i lactate: alimente hr?nitoare, s?n?toase, gustoase ?i accesibile, cu lapte de la aproximativ 700.000 de ferme lactate europene. ?n contextul crizei economice de ast?zi, relansarea economiei europene va sublinia faptul c? laptele ?i produsele lactate sunt esen?iale pentru coloana vertebral? economic?, ?n special a Europei rurale. Cele 12.000 de fabrici de procesare din Uniune asigur? 300.000 de locuri de munc? ?n Europa – esen?iale pentru societatea noastr?. Cu ?ara nr. 1 din Europa, ?n produc?ia de lapte ?i lactate, pe scaunul de pre?edin?ie, avem ?ncredere c? solicit?rile noastre vor avea ecou ?n fa?a ministrului german Julia Kl?ckner.Na?ionalismul alimentar trebuie evitatVa fi de o importan?? crucial? ca orice politic? a UE s? fie ?ntotdeauna realizat? sub premisa pie?ei unice a UE. Aceast? mare realizare a UE trebuie s? fie n?scut? ?n minte de c?tre factorii politici ai UE ?n toate domeniile, dar trebuie reflectat? ?i ?n politicile interne. Ca o mare ?ar? exportatoare, Germania este dependent? de o pia?? unic? func?ional?, unde nu exist? loc pentru tendin?e protec?ioniste ?i na?ionalism alimentar. Acest lucru este relevant ?n special atunci c?nd vine vorba de ini?iative privind etichetarea de origine obligatorie, care duc la renationalizarea fluxurilor de materii prime ?i a pie?elor ?i produselor segregate. Pentru a aborda interesele poten?iale ale consumatorilor, o abordare voluntar? ?i umanizat? este direc?ia corect?. Acela?i lucru este valabil ?i pentru orice etichet? nutri?ional? simplificat? de pe ambalaje. Este important ca astfel de ini?iative s? fie armonizate la nivelul UE, dar aplicarea lor ar trebui s? r?m?n? ?ntotdeauna voluntar?. Acest lucru ar trebui s? fie re?inut ?n cadrul discu?iilor viitoare cu privire la Strategia pentru F2F pentru un sistem alimentar corect, s?n?tos ?i ecologic.Un acord rezonabil cu Noua Zeeland?Un Brexit dur la 1 ianuarie 2021 trebuie evitat din toate mijloacele. Un acord de succes de liber schimb ?ntre UE ?i Marea Britanie este un alt aspect important. Trebuie asigurat? o abordare zero a taxelor, care s? permit? continuarea comer?ului f?r? fric?iuni ?ntre cele dou? blocuri de tranzac?ionare. Standardele comune ?i condi?iile de egalitate sunt esen?iale pentru a asigura condi?ii competitive competitive pentru ambele p?r?i. Verific?rile la frontier? ar trebui reduse la un minim absolut pentru a permite comer?ul s? continue f?r? probleme.Negocierea unui acord rezonabil de liber schimb cu Noua Zeeland? va fi, de asemenea, crucial? pentru UE ?i sectorul lactat german. Produsele lactate trebuie ?ntotdeauna tratate ca fiind sensibile, pentru a asigura condi?ii de concuren?? echitabile ?ntre accesul UE ?i Noua Zeeland? pe pie?ele globale. Consolidarea unei industrii circulareEDA s-a orientat de mult timp spre o economie mai circular?, ?mbun?t??ind continuu sustenabilitatea general? ?i eficien?a resurselor din sectorul produselor lactate. Suntem activi ?ntr-o gam? larg? de domenii pentru ?mbun?t??irea continu? a performan?elor noastre ?n economia circular? ?i, de asemenea, lucr?m cu alte sectoare pe probleme precum ambalarea ?i reciclarea, precum ?i utilizarea de produse secundare ?i reutilizarea apei. Vom continua s? furniz?m produse nutritive, sigure ?i accesibile pentru cet??enii Europei ?i ai lumii, pe l?ng? angajamentul nostru pentru o economie func?ional? de reciclare. MIV salut?, de asemenea, Strategia UE privind biodiversitatea. Devine din ce ?n ce mai important pentru o produc?ie de lactate sigur?. EDA sus?ine, de asemenea, o strategie industrial? global? ?i durabil? a UE, pentru a consolida dezvoltarea ?n continuare a lan?urilor de valoare, pentru aprofundarea pie?ei interne ?i pentru modernizarea pie?ei energetice”..................................SPANIASpania, ?ngenuncheat? de pandemia de Covid-19: 40.000 de baruri, hoteluri ?i restaurante s-au ?nchis definitiv 22 iulie 2020, 09:39 de Afrodita Cicovschi Spania pare s? fi fost ?ngenuncheat? de pandemia de Covid-19: 40.000 de firme din sectorul hotelier-restaurante ?i-au ?nchis definitiv por?ile, ?n lipsa turi?tilor ?i chiar ?i a angaja?ilor, dup? cum a anun?at Hosteleria de Espana, organiza?ia patronal? din acest sector. Potrivit acesteia, cifra reprezint? 13% din num?rul total de cafenele, baruri, hoteluri ?i restaurante din Spania. Acest sector este crucial pentru o ?ar? turistic? ?n care ?i locuitorii iau numeroase mese ?n ora?, sus?ine Hosteleria de Espana, citat? de AFP ?i Agerpres. P?n? la finele anului, aproximativ 65.000 de societ??i din sectorul hotelier-restaurante ar urma s? ??i ?nchid? por?ile, adic? peste 20% din total, sus?ine Hosteleria de Espana. "Cele mai sumbre previziuni se vor confirma", a avertizat pre?edintele federa?iei, José Luis Izuel, ?ntr-o conferin?? de pres?. ?n mijlocul verii, ?n condi?iile ?n care frontierele cu Uniunea European? s-au redeschis de o lun?, "exist? pu?ini turi?ti ?n zonele dedicate ?n ?ntregime turismului", precum arhipelagul insulelor Baleare unde mai pu?in de jum?tate din baruri ?i restaurante erau redeschise ?n data de 13 iulie, sus?ine José Luis Izuel. Afacerile cafenelelor, barurilor ?i restaurantelor merg la fel de prost ?i ?n cartierele de birouri din marile ora?e, care sunt p?r?site ?n condi?iile ?n care munca de acas? este ?n continuare recomandat? de Guvernul de la Madrid. "Telemunca afecteaz? micul dejun, meniul zilei, ?n special la Madrid", explic? José Luis Izuel, cit?nd felurile de m?ncare consumate ?n mod tradi?ional de spanioli care deseori iau micul dejun la cafenea. Cifra de afaceri a acestui sector ar putea s? se reduc? la jum?tate ?n 2020, sus?ine Hosteleria de Espana, care se teme c? vor fi pierdute ?ntre 900.000 ?i 1,1 milioane de locuri de munc? directe ?i indirecte. ?n aceste condi?ii, Hosteleria de Espana solicit? ca "multe fonduri" provenite din planul european de relansare aprobat mar?i s? fie destinate pentru sprijinirea sectorului hotelier-restaurante, care reprezint? 6% din Produsul Intern Brut al Spaniei ?i aproximativ 9% din locurile de munc?. ?mpreun?, turismul este responsabil pentru 12% din PIB-ul Spaniei, a doua destina?ie turistic? mondial? dup? Fran?a. La finele lunii iunie, Guvernul de la Madrid a prezentat un plan de sus?inere a sectorului turistic ?n valoare de 4,2 miliarde de euro, compus ?n principal din ?mprumuturi garantate de stat. ?ns? sectorul solicit? m?suri mai puternice: transferuri directe de bani, reduceri de impozite sau vouchere de vacan??, a?a cum a f?cut Italia. FRANTASIAL-Paris 2020 s-a anulat, viitoarea edi?ie va fi ?n anul 2022 meatmilk 22 iulie 2020 Dup? ce o mul?ime de evenimente majore din ?ntreaga lume au fost anulate, iat? c? ?i SIAL-Paris are aceea?i soart?, dup? cum s-a transmis redac?iei Meat.Milk de c?tre organizatori, prin intermediul unui comunicat. Men?ion?nd c? t?rgul parizian mai suportase o am?nare, iat? comunicatul organizatorilor francezi:”Ultimele evolu?ii ale situa?iei mondiale ?i incertitudinile pe care le transmit au schimbat semnificativ rezultatele consult?rii publicului nostru, ?n ultimele zile, exprim?nd acum o dorin?? foarte larg? de a am?na evenimentul.Pentru a garanta profesioni?tilor agroalimentari o experien?? care s? r?spund? a?tept?rilor lor, SIAL Paris este, prin urmare, am?nat? pentru 2022, ?n perioada 15 – 19 octombrie.Fidel misiunii noastre, inten?ia ferm? este s? men?inem leg?tura ?i s? sus?inem recuperarea ?i transformarea juc?torilor din sectorul alimentar. ?n fiecare edi?ie, descifr?m pia?a ?i tendin?ele din sectorul alimentar global ?i ne reinvent?m constant de mai bine de 50 de ani ca un juc?tor cheie ?n industria alimentar?.Drept urmare, v? vom oferi noi ?nt?lniri online ?ncep?nd cu luna octombrie 2020, ?n jurul problemelor majore, tendin?elor ?i inova?iilor la nivel mondial care modeleaz? industria agroalimentar? de m?ine.Aceste repere vor include, ?n special, studii interna?ionale exclusive despre nutri?ia mondial?, realizate de exper?i parteneri SIAL: Kantar, ProteinsXTC ?i Gira. O analiz? ?n profunzime a tendin?elor majore ?i a modurilor lor de a evolua ?n timp, pe baza tripticului: a?tept?rile consumatorilor, inova?ia produsului ?i comportament ?n cateringul de acas?.De asemenea, vom continua s? cre?tem re?eaua noastr? global?, pentru a oferi platforme regionale de cre?tere cu ?nt?lniri anuale majore ?n China, Canada, Indonezia, India ?i Emiratele Arabe Unite.Cu sprijinul tuturor expozan?ilor ?i vizitatorilor no?tri, vom folosi urm?torii doi ani pentru a ne preg?ti pentru un SIAL 2022 ?i mai inspirat ?i mai eficient!”SUACoca-Cola raporteaz? cel mai sever declin trimestrial al v?nz?rilor din ultimii 25 de ani. Ce sunt brandurile ”zombie”, la care compania vrea s? renun?e InCont.ro, 22 iulie 2020 Coca-Cola a suferit, ?n trimestrul al doilea, cea mai semnificativ? sc?dere a v?nz?rilor trimestriale din ultimii cel pu?in 25 de ani, pe fondul efectelor anul?rii evenimentelor sportive ?i a ?nchiderii restaurantelor, ?n contextul pandemiei. Multina?ionala american? a anun?at c? va renun?a la brandurile "zombie", ca parte a eforturilor de a proteja brandurile sale esen?iale, ?i va investi ?n inova?ii.?n prezent, Coca-Cola de?ine ?n jur de 400 branduri, dar admite c? mai mult de jum?tate dintre ele sunt branduri na?ionale, f?r? prea mare vizibilitate. Astfel, brandurile ”zombie” aduc doar 2% din totalul veniturilor companiei, ?n timp ce celelalte cunoscute la nivel mondial sunt responsabile pentru 98% din venituri.V?nz?rile au sc?zut cu 28% ?n trimestrul doi din acest an, comparativ cu perioada similar? din 2019, la 7,2 miliarde de dolari.Ac?iunile Coca-Cola Co au urcat la Bursa de la New York cu aproximativ 4%, dup? ce sc?derea profitului trimestrial a fost mai redus? dec?t se estima. Anul acesta, titlurile au sc?zut cu 13%.James Quincey, director general din 2017, care a devenit ?i pre?edintele companiei ?n 2019, a indicat c? se a?teapt? la redresarea cererii ?n urm?toarele luni, ?n pofida cre?terii num?rului de infec?ii ?n SUA ?i ?n alte ??ri.Pe plan global, v?nz?rile s-au redresat u?or, de la un declin de 25% ?n aprilie, la o sc?dere de 10% ?n iunie, a informat compania.Veniturile organice au sc?zut ?n trimestrul doi din 2020 la fiecare dintre cele ?ase divizii principale ale Coca-Cola, astfel ?nc?t profitul net a sc?zut cu o treime, la 1,76 miliarde de dolari, fa?? de perioada similar? din 2019.Cele mai afectate au fost afacerile din Europa, Orientul Mijlociu ?i Africa.SANATATE si GASTRONOMIEProduse mai viu colorate ?i mai dulci – ?n mod natural: Sweet spore?te competitivitatea produselor pe pia?a de legume ?i fructe! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 21 iulie 2020 Sweet spore?te competitivitatea produselor ?n mod natural f?r? a l?sa reziduuri. Utiliz?ndu-l asigur?m un colorit mai viu ?i un gust mai dulce produselor noastre. Clien?ii prefer? legumele ?i fructele mai colorate ?i mai aromate, mai dulci, astfel ele se v?nd la un pre? mai bun. Sweet se utilizeaz? cu rezultate bune la ro?iile de mas? ?i cele industriale, struguri, drupe, c?p?uni, mere ?i pere, precum ?i la culturile de pepene galben ?i ro?u.Indiferent de perspectiva pe care o avem asupra economiei, p?n? la urm? cump?r?torii sunt cei care definesc un produs de succes. At?ta timp c?t cump?r?torii au de unde alege – iar azi exist? o gam? larg? de produse din aproape orice sortiment – diferen?a dintre succes ?i e?ec const? de multe ori ?ntr-o decizie pe care clientul o ia ?ntr-un minut sau chiar ?n c?teva secunde. ?n esen??, orice tip de produs este supus acestui proces, ?ns? el se arat? mai pregnant ?n cazul alimentelor, unde al?turi de argumente ra?ionale (pre?, cantitate, inten?ii) apar ?i numeroase considerente de natur? emo?ional?, cum sunt de exemplu gustul sau aspectul produsului.Decizii instant la prima vedere?n multitudinea infinit? a legumelor ?i fructelor, deseori clientul va c?uta culorile vii ?i aspectul pl?cut, iar ?n cazul ?n care g?se?te ?i un gust conving?tor cu siguran?? va ?ine minte produsul ?i la urm?toarele cump?r?turi. Comercian?ii la r?ndul lor transmit mai departe dorin?a clien?ilor c?tre produc?tori ?i distribuitori.Pentru cel ce vrea s? fac? fa?? competi?iei tot mai acerbe, nu exist? alt? cale dec?t s? accepte starea de fapt: succesul legumelor produse nu depinde doar de pre? ci ?i de aspect ?i de con?inuturile valorice subiective cum sunt ?n special culoarea ?i aroma, gustul produselor.Mai colorat ?i mai dulceDin fericire, firma italian? Valagro, reprezentant de talie mondial? ?n cercetare agricol?, cunoscut? pentru inova?iile din agricultur?, are ?i acum solu?ia potrivit?. Utiliz?nd Sweet ve?i ob?ine un produs mai pl?cut ca aspect, mai intens colorat ?i sensibil mai dulce, ceea ce ?nseamn? c? produsul Dvs. porne?te cu ?anse bune ?n competi?ia pentru cucerirea pie?elor din domeniu.Sweet este un biostimulator cu con?inut de calciu, magneziu, microelemente ?i carbohidra?i speciali. Stimuleaz? formarea zaharurilor, intensific? procesele biochimice ale coacerii ?i pigment?rii contribuind astfel la accelerarea ?i uniformizarea coacerii ?i pigment?rii ?i la ameliorarea con?inutului valoric al produselor.Con?inutul de calciu contribuie la fortificarea pere?ilor celulari ?i ?n consecin?? reduce pierderile ?i – ceea ce este important din punct de vedere comercial – cre?te durata de via?? pe raft. Produsul se utilizeaz? cu rezultate bune la ro?iile de mas? ?i cele industriale, struguri, drupe, c?p?uni, mere ?i pere, precum ?i la culturile de pepene galben ?i ro?u.Produs cu aspect mai pl?cut – pre? mai bunAl?turi de stimularea coacerii timpurii, utilizarea produsului contribuie la cre?terea cantit??ii ?i ?mbun?t??irea calit??ii produsului, ?i ?n consecin?? la ob?inerea unui pre? mai bun la v?nzare. Se recomand? ?n special pentru culturile cultivate ?n condi?ii nefavorabile ?i pentru ameliorarea calit??ii – de exemplu, cre?terea concentra?iei de zah?r ?i a fermit??ii pulpei. Efectul Sweet este dovedit genetic – datorit? tehnologiei geno-chip dezvoltat? de Valagro.Produsul se utilizeaz? ?n siguran??, f?r? reziduuri de solu?ie depuse. Nu este o solu?ie pentru protec?ia culturilor, de aceea nu exist? timp de a?teptare impus. Ac?ioneaz? doar asupra fructelor ajunse ?n stadiul de coacere biologic?, de aceea nu for?eaz? coacerea. Mai mult dec?t at?t, produsul se poate utiliza la mai multe culturi, se poate amesteca ?i aplica ?n acela?i timp cu alte solu?ii. Pe deasupra, timpul de depozitare este de patru ani, a?adar nu este nici o problem? dac? r?m?ne o cantitate mic? pentru utilizare ulterioar?.Mai multe detalii pe: mai traznite feluri de pizza!Adriana Popescu 22 iulie 2020Foto: Cu mici, cu fasole ?i c?rna?i, cu sarmale, cu fructe, cu ciocolat?, dar ?i mai light, cu blat de conopid?, iat? c?teva sortimente mai atipice de pizza de la noi. Le g?si?i fie la anumite firme delivery ?i la restaurante locale (unele pe perioade limitate), ?n retail, fie pe blogurile culinare. Le pute?i face ?i voi acas? dac? sunte?i amatori de astfel de experimente. Nu ne-ar mira s? apar? ?i pe la noi ?i alte prelu?ri de peste hotare precum sushi pizza, curry pizza sau chiar pizza cu paste!Un pionier ?n Rom?nia al acestor feluri de pizza mai neobi?nuite a fost Jerry – Alfred Dauteiul -, americanul poposit pe plaiuri rom?ne?ti, care a st?rnit un pic de rumoare c?nd a inventat pizza cu sarmale cu ceva timp ?n urm?. Re?eta avea blat de pizza, sarmale, porumb, ardei iute, ceap? ?i semin?e de m?rar! Nu se face vara, dar a ap?rut, ?n schimb, de cur?nd, tot aici, ?pizza pentru sezonul gr?tarelor”- “pi?a” cu mici. O g?si?i disponibil? ?n varianta cu blat de baz?, mini mici, wedges, ardei copt ?i ?n varianta iute, care pe l?ng? aceste ingrediente, mai are ?i jalapenos. Re?eta lui Jerry a fost lansat? ?n mai anul acesta, dar se pare c? prima dat?, o pizza cu mici ap?rea la restaurantul Autentik din Timi?oara. Mai este ?i acum ?n meniu ?i se nume?te pizza b?n??ean? cu mici, asorta?i cu sos de ro?ii, mozzarella, ciuperci, bacon ?i oregano.Revenind la Jerry’s Pizza, tot aici mai g?si?i ?i varianta de pizza cu c?rna?i ?i, cu anumite ocazii (1 Decembrie, de exemplu), chiar pizza cu fasole ?i c?rna?i.Despre The Star – varianta de pizza ???n stea”, ?cu 5 pernu?e, fiecare cu alt? umplutur?, de la Bryo Appetite, v-am povestit mai pe larg ?ntr-un articol precedent – aici. Practic, pernu?ele se ob?in din t?ierea blatului pe lung ?n felii normale, c?rora li se unesc marginile peste topping. Iar umpluturile sunt diverse: mozzarella, ?unc?, ulei de m?sline, sos? / mozzarella, salam, ulei de m?sline / numai mozzarella ?.a. Dar a?i spune despre un tort de pizza? Nu nu a venit r?ndul desertului ?nc? ci, practic, este vorba de o pizza ?n straturi sau de o pzza din mai multe blaturi de pizza, gariniste din bel?ug cu topping-uri. Adev?rat? bomb?, nu mai spunem de care! Dac? v? tenteaz?, practic, nu trebuie dec?t s? a?eza?i ?ntr-o crati?? mai mare (sau chiar ?ntr-o oal?, depinde c?t de ?nalt? dori?i s? fie,? blaturi de aluat, unse cu sos ?i cu toppingurile preferate ?i o da?i la cuptor.) Pe blogurile lauraadamache.ro ?i bucatareselevesele.ro am g?sit re?ete inspira?ionale.Dar o pizza-desert v-ar sur?de?? Ne ?ntoarcem tot la Jerry’s Pizza care a creat pizzert? ?– pentru c?, spun cei de aici, “ce poate fi mai ?mecher dec?t s? m?n?nci ?i pizza ?i desert?”? Pizzertul este preparat ?n func?ie de fructele de sezon, cu piersici, cire?e, mere ?i scor?i?oar?. Iar dac? dori?i s? fie ?i mai ?i, pute?i pune ?i o cup? de ?nghe?at? deasupra!Iar Dr. Oetker vinde ?n retail pizza cu ciocolat? ?i nu s-a limitat doar la un singur fel de ciocolat?. Dolce al cioccolato are trei feluri pentru gurmanzi: sos de ciocolat?, buc??i de ciocolat? alb? ?i buc??i de ciocolat? neagr?. Haide?i s? v? d?m ?i o variant? mai light dup? at?tea gusturi calorice – pizza cu blat de conopid?, mozarella ?i legume – re?et? de pe blogul adrianajoy. Blatul se face din conopid? fiart?, blendat? ?i amestecat? cu ou? ?i mozzarella. Pe deasupra ?i pute?i pune ce ingrediente dori?i. Este o idee mai light – i-am zice – pentru c? nu are f?in? ?i nici carne, dar foarte gustoas?; conopida nu se simte foarte tare, ci ?i d? pizzei o arom? delicat?.DOSAR80 miliarde euro, ?ntre adev?r ?i fake news Constantin Rudni?chi 22 Iulie 2020A fost o negociere complicat? la Bruxelles. ?n cele din urm?, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la o ?n?elegere de compromis. La cererea statelor cump?tate, Austria, Suedia, Olanda, Danemarca, la care s-a ad?ugat ?i Finlanda, pachetul de fonduri nerambursabile al planului de relansare s-a redus de la 500 la 390 miliarde euro. Acestea au primit ?i un bonus, o reducere a contribu?iilor la bugetul Uniunii Europene urm?nd ca sumele pierdute s? fie compensate de toate statele membre.Concret, ce ?tim, deocamdat?, despre mecanismul g?ndit la Bruxelles? Comisia European? a fost ?mputernicit? s? se ?mprumute de pe pie?ele interna?ionale cu p?n? la 750 miliarde lei. ?mprumuturile luate de Comisie au ?i un termen de accesare, anul 2026, iar creditele vor trebui rambursate p?n? la sf?r?itul anului 2058.?mprumuturile nerambursabile au un orizont de timp mult mai scurt: 70% din granturi vor trebui angajate de statele membre, inclusiv Rom?nia, ?n anii 2021 ?i 2022, iar restul de 30%, ?n anul 2023. Sunt termene destul de str?nse la care autorit??ile rom?ne trebuie s? fie atente.Trebuie remarcat c? ?n cadrul grilei de repartizare a fondurilor din planul de relansare va fi ?nlocuit criteriul ?omajului cu cel al reducerii produsului intern brut ?n perioada 2020-2021.?n Rom?nia, sunt dou? teme controversate legate de ?mprumuturile europene. Pe de o parte, se spune c? va cre?te datoria public? ?i, pe de alt? parte, c? banii vor putea fi folosi?i pentru plata pensiilor sau salariilor bugetare.?n ceea ce prive?te datoria public?, economia rom?neasc? are nevoie de ?mprumuturi masive anul acesta ?i anul viitor. Este clar c? Uniunea European?, care are un rating impecabil ?i deci se va ?mprumuta la dob?nzi foarte mici, aproape de zero, nu ??i propune s? fac? o afacere cu banii ?mprumuta?i, ci va oferi credite la dob?nzi c?t mai mici posibile. De aceea, este de a?teptat ca dob?nzile ?mprumuturilor luate de la Uniunea European? s? fie mult mai reduse dec?t cele pe care Rom?nia le-ar accesa de pe pie?ele interna?ionale sau de pe pia?a intern?. Deci, este logic s? se apeleze la ?mprumuturile din programul de relansare. Care vor finan?a proiecte clar definite ?i nu cre?teri de pensii ?i salarii, pentru c? scopul programului european este s? ajute la redresarea economiei, nu s? aloce bani pentru cheltuieli cu caracter social.De altfel, pentru a atrage sumele din noul program european, statele vor trebui s? elaboreze a?a-numite planuri na?ionale de redresare ?i rezilien?? prin care ??i stabilesc agenda ?n ceea ce prive?te reformele ?i investi?iile. Rom?nia are deja un plan solid prezentat de actualul guvern, foarte generos ?n obiective de investi?ii, dar lipsit de m?suri de reform?. R?m?ne de v?zut ?n ce m?sur? planul Ludovic Orban va r?spunde rigorilor finan??rilor europene.Cert este c? planurile de redresare ?i rezilien?? ale fiec?rui stat vor fi evaluate de Comisia European? ?n termen de dou? luni de la depunerea lor ?i vor trebui s? fie circumscrise recomand?rilor Comisiei Europene, recomand?ri ignorate ?n mod constant, ?n ultimii ani, de autorit??ile rom?ne. Planurile vor trebui s? ?in? cont de consolidarea poten?ialului de cre?tere, dar ?i de contribu?ia la tranzi?ia verde ?i digital?.Aprobarea planurilor de ?ar? se face de c?tre Consiliul European cu majoritate calificat?. Procedura este important? pentru c? de-a lungul negocierilor s-a pus ?i problema respingerii unui plan prin drept de veto, ceea ce ar fi dus la o vulnerabilizare a pozi?iei fiec?rui stat.Planul de redresare poate fi revizuit pe parcursul implement?rii. De asemenea, unul sau mai multe state pot ridica obiec?ii privind ?ndeplinirea obiectivelor de etap? ?i, ca atare, pot cere Consiliului European realizarea unei analize atente.?n concluzie, Rom?nia va putea s? atrag?, ?n urm?torii ani, aproximativ 80 miliarde euro. Dar, pentru ca acest lucru s? se ?nt?mple este nevoie de proiecte, de func?ionarea eficient? a administra?iei ?i de profesioni?ti. Va reu?i Rom?nia? * * *Comuna-model din Rom?nia unde PNL nu va avea candidat la func?ia de primar. Edilul ?n func?ie are peste 80% inten?ie de vot ?i a fost exclus din PSD 22 iulie 2020, 09:15 de Dorin ?imonea Comuna-model din Rom?nia unde PNL nu va avea candidat la func?ia de primar. Edilul ?n func?ie are peste 80% inten?ie de vot ?i a fost exclus din PSD Gheorghe Damian va candida independent ?i va fi sus?inut de PNL PNL a decis s? nu propun? candidat ?ntr-o comun? din Alba unde actualul primar independent, exclus din PSD, are peste 80% inten?ie de vot Este pentru prima dat? ?n ultimii 20 de ani c?nd PNL nu propune un candidat ?ntr-o unitate administrativ-teritorial? din Alba, jude? pe care ?l domin? politic ?ncep?nd cu anul 2004. Comuna ?n cauz? este Ciugud, model de dezvoltare ?n Rom?nia, cu investi?ii ?n valoare de peste 20 de milioane de euro, cea mai mare parte din fonduri europene. Primarul ?n func?ie, Gheorghe Damian, are o inten?ie de vot de peste 80%, PNL neav?nd, astfel, nicio ?ans? s? impun? un alt candidat. Dup? ce Damian a refuzat s? se ?nscrie ?n PNL, prefer?nd statutul de independent, cele dou? p?r?i au ajuns la o ?n?elegere electoral? ?i politic?. Astfel, PNL nu va propune candidat ?i ?l va sus?ine pe Gheorghe Damian, ?n timp ce acesta va merge ?n campanie cu listele liberalilor pentru Consiliul Local, Consiliul Jude?ean ?i pentru func?ia de pre?edinte al Consiliului Jude?ean. Pe lista de la Consiliul Local se vor reg?si, cu siguran??, ?i oameni de ?ncredere ai primarului ?n func?ie. ”Performan?a administrativ? a domnului primar Gheorghe Damian, proiectele propuse ?i colaborarea excelent? ?ntre Prim?ria Ciugud ?i Consiliul Jude?ean Alba conduc la o decizie ?n interesul cet??enilor comunei: la alegerile locale din acest an, PNL Alba va respecta performan?a administrativ? din Ciugud, nu va avea un candidat propriu la func?ia de primar al comunei ?i va sus?ine candidatura actualului edil independent Gheorghe Damian”, a precizat Ion Dumitrel, pre?edintele CJ Alba, potrivit unui comunicat transmis miercuri, 22 iulie, de PNL. ?n ultimii doi ani, Damian a fost ofertat de PNL, prin Ion Dumitrel, pentru a se ?nscrie ?n partid, ?ns? primarul din Ciugud a refuzat. ?n aceste condi?ii, liberalii nu au avut alt? op?iune dec?t s? il sus?in? ?n schimbul voturilor, care la ultimele patru scrutinuri electorale locale au mers la PSD. ?n discu?ie sunt circa 1.000 de voturi care vor conta mai ales ?n stabilirea unei majorit??i ?n Consiliul Jude?ean. ”Am respectat ?i vom respecta hot?r?rea domnului primar, anun?at? public dup? excluderea din PSD, de a r?m?ne independent politic, astfel ?nc?t nu i-am lansat invita?ia de a ni se al?tura. ?n calitate de pre?edinte al Consiliului Jude?ean Alba, am colaborat cu domnul Damian ?n proiecte de dezvoltare a comunei ?i c?nd era membru PSD, dar ?i acum c?nd este independent. Pentru mine ?i pentru colegii mei importante sunt proiectele pe care le propune un primar ?i interesul pe care acesta ?l are pentru comunitatea sa. Pe de alta parte, dezvoltarea comunei Ciugud ?i prosperitatea cet??enilor acesteia au implica?ii majore ?i ?n dezvoltarea municipiului Alba Iulia ?i ?n bun?starea albaiulienilor”, a mai precizat Ion Dumitrel. Gheorghe Damian, unul dintre cei mai performan?i primari din Rom?nia, a fost exclus din PSD ?n ianuarie 2017 pe motiv c? nu s-ar fi implicat ?n campania electoral? de la alegerile parlamentare precedente. ?n realitate, motivul excluderii a fost teama liderului PSD Alba, Ioan D?rzu, c? Damian i-ar putea ”fura” func?ia de pre?dinte al filialei. De asemenea, D?rzu nu i-a iertat faptul c? l-a sus?inut puternic pe rectorul Universit??ii, Daniel Breaz, pentru a ocupa primul local pe lista de la Senat, ?n detrimentul primarului din Ciuruleasa, Marcel Tuhu?, unul dintre oamenii de ?ncredere ai pre?edintelui PSD Alba. Comuna Ciugud se afl? l?ng? Alba Iulia ?i are peste 3.000 de locuitori. Este una dintre foarte pu?inele UAT-uri din Alba care ?nregistreaz? un spor natural pozitiv al popula?iei. Mul?i locuitori din Alba Iulia ?i-au achizi?ionat case ?n satele comunei ?i s-au mutat aici. * * *“Produc?torul num?rul 1” de utilaje agricole din Rom?nia, Maschio Gaspardo, a fost onorat de vizita Ministrului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros 22.07.2020, Fabrica de la Chi?ineu-Cri? a Grupului Maschio Gaspardo, unul dintre cei mai importan?i produc?tori de ma?ini ?i utilaje agricole din Europa de Est, s-a num?rat printre obiectivele principale ale vizitei Ministrului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, ?n jude?ul Arad. Al?turi de ministru, au fost prezente personalit??i ilustre ale administra?iei locale ar?pania italian? este o prezen?? solid? pe pia?a mondial?, fabrica de la Chi?ineu-Cri? fiind o component? important? a unui grup interna?ional cu opt unit??i mari de produc?ie, cinci ?n Italia ?i alte trei ?n str?in?tate (Rom?nia, India ?i China). Fabrica din Rom?nia ?i-a ?nceput activitatea ?n anul 2003 ?i este prima fabric? a Grupului Maschio Gaspardo deschis? ?n afara grani?elor Italiei, dar ?i un element esen?ial ?n distribu?ia utilajelor pe pia?a interna?ional?, datorit? pozi?ion?rii strategice.Fra?ii Mirco ?i Andrea Maschio, pre?edintele, respectiv vicepre?edintele Maschio Gaspardo, au dorit s? fie al?turi de Ministrul Adrian Oros, chiar dac? momentan se afl? ?n Italia ?i au ?inut s? ?l salute prin intermediul unei videoconferin?e: ?Fabrica din Rom?nia este una dintre cele mai importante investi?ii pe care le avem ?n str?in?tate, e lider de pia?? ?n Rom?nia. Suntem foarte mul?umi?i de rezultatele ob?inute ?i vrem s? cre?tem ?n continuare cu noi proiecte de dezvoltare”, a spus Mirco Maschio, Pre?edintele Grupului Maschio Gaspardo. ?V? felicit pentru c? a?i avut ini?iativa de a investi?n jude?ul Arad. Sunt convins c? aici a?i g?sit o administra?ie public? care cunoa?te exact care sunt interesele ar?denilor,a economiei jude?ului Arad ?i ale agriculturii ?n general. Sunt convins c? angaja?ii rom?ni cu care lucra?i fac treab? foarte bun?. Cu siguran??, aici la Arad, colaborarea va continua mult? vreme”, a r?spuns ministrul. Acesta, a dat, de asemenea, asigur?ri celor prezen?i c? agricultura reprezint?, la nivel na?ional, una dintre priorit??ile programului de guvernare.Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a fost invitat s? fac? un tur al fabricii, ?n cadrul c?ruia, directorul general Paolo Rocchi i-a prezentat principalele utilaje realizate ?i tehnologiile utilizate ?n cadrul proceselor de fabrica?ie. Fabrica de la Chi?ineu-Cri? este cea mai mare ?i modern? fabric? de ma?ini ?i utilaje agricole din ?ara noastr?, aici realiz?ndu-se o gam? complex? de ma?ini de prelucrat solul ?i de preg?tire ?n vederea sem?natului: scarificatoare, grape cu discuri, cultivatoare, combinatoare, grubere ?i prese de balotat.Ministrul Adrian Oros a fost pl?cut impresionat de calitatea investi?iei de la Chi?ineu-Cri?, un pol al tehnicii agricole moderne, cu o deschidere generoas? c?tre pie?ele cheie din Europa central? ?i de est, c?t ?i c?tre cele din ?ntreaga lume.Maschio Gaspardo este un grup interna?ional, specializat ?n produc?ia de echipamenteagricole pentru arat, sem?nat, arhitectur? peisager?, produc?ia utilajelor pentru tratarea culturilor, recoltare ?i prelucrare a f?nului.Grupul Maschio Gaspardo se deosebe?te de alte companii prin valorile pe care care le ?mp?rt??e?te - crearea de utilaje agricole c?t mai eficiente axate pe nevoile clien?ilor, accentul pus pe testarea temeinic? a produselor astfel ?nc?t s? ?ndeplineasc? standarde de calitate superioare ?i grija pentru client, care este consiliat la tot pasul, pentru a-?i achizi?iona utilaje ?n cele mai avantajoase condi?ii de finan?are ?i sus?inerea acestuia ?n caz de nevoie, prin punerea la dispozi?ie a consumabilelor ?i pieselor de schimb necesare.Nu ?n ultimul r?nd, Grupul Maschio Gaspardo este atent preocupat de impactul produc?iei sale asupra mediul ?nconjur?tor, de aceea s-au dezvoltat ?i implementat periodic noi metode de optimizare a proceselor de produc?ie. Maschio Gaspardo este primul produc?tor de utilaje agricole din lume care a primit certificarea ?Carbon Trust Standard Certification”, care atest? faptul c? fabricile au o emisie de carbon sc?zut?. Aceast? distinc?ie a fost primit? ?n 2013 ?i reconfirmat? ?n 2015. * * * * * *Afaceri de la zero. Silvia Buzori, autoare de romane poli?iste, a creat brandul S?pun Natural ?n 2009 ?i a dezvoltat peste 50 de produse cosmetice ?n 11 ani de activitate 22.07.2020, Alina-Elena Vasiliu ?n 2019, cifra de afaceri a ajuns la aproape 20.000 de euro, iar profitul – la 10.000 de euro, nefiind ?ns? cel mai bun an din istoria companiei. Cei mai buni au fost anii 2011-2012.Silvia Buzori a ?nceput businessul S?pun Natural ?n urm? cu mai bine de un deceniu, ?n 2009, inspirat? de feti?a ei, pentru care a c?utat alternative la produsele cu ingrediente de sintez?. Dup? ce a devenit primul produc?tor rom?n de s?pun natural, ?n 2010, a ?nceput s? produc? ?i alte cosmetice naturale.?Facem s?punul dup? metoda la rece, care p?streaz? toate propriet??ile ingredientelor. Este sut? la sut? vegetal, nu folosim ingrediente de provenien?? animal?. Nu con?ine dec?t ceea ce g?sim ?n natur? – uleiuri vegetale, unturi, uleiuri esen?iale, adaosuri din plante. Este f?cut semimanual“, a povestit Silvia Buzori la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.Produc?ia are loc ?ntr-un atelier de l?ng? Bucure?ti, iar gama de produse include, pe l?ng? s?pun, ?i creme, s?pun lichid, ?apon, gel de du?, uleiuri de corp, unturi pentru corp, ape florale. ?n total, sunt peste 50 de produse sub brandul S?pun Natural.??n 2009, c?nd am lansat brandul, criza era la ?nceput ?n Rom?nia. La momentul respectiv, aveam produsele ?n peste 50 de magazine online ?i fizice. C?nd criza a ?nceput s?-?i fac? sim?it? prezen?a ?n Rom?nia, magazinele au ?nceput s? se ?nchid?, s? nu mai aib? v?nz?ri ?i atunci norocul a fost c? eu am insistat s? ne promov?m propriul site, iar asta ne-a ajutat foarte mult.“Astfel, ?n prezent, toate produsele S?pun Natural se v?nd doar prin intermediul magazinului online al Silviei Buzori, sapunnatural.ro, ?ns? ea nu exclude ideea de a se lista din nou ?i ?n unele magazine fizice.??n magazinele mari ?ns?, concuren?a cu brandurile consacrate este greu de dus pentru un produc?tor mic.“Investi?iile ini?iale f?cute de Silvia Buzori ?n 2009 au fost de 5.000 de euro, dar ?n timp ele nu au ?ncetat niciodat?. Sursele de finan?are la ?nceput au fost proprii, apoi brandurile?au ?nceput s? se autosus?in?. Cele mai mari costuri sunt pentru ingrediente ?i ambalaje. ?n plus, ?n 2017, a ?nceput ?i un proces de rebranding, ceea ce a necesitat noi investi?ii.??ncerc, pe c?t posibil, s? iau ingrediente din Rom?nia, dar de exemplu untul de shea nu se face la noi, ci ?n Africa, deci sunt nevoit? s? m? ?ndrept ?i c?tre pie?e interna?ionale.“De-a lungul anilor, businessul S?pun Natural a avut sui?uri ?i cobor??uri, spune Silvia Buzori. ?n 2019, cifra de afaceri a ajuns la aproape 20.000 de euro, iar profitul – la 10.000 de euro, nefiind ?ns? cel mai bun an din istoria companiei. Cei mai buni au fost anii 2011-2012.Scopul Silviei Buzori este s? men?in? businessul pe cre?tere de acum ?nainte, dar ?i s? dezvolte produse noi.??n general, targetul principal ?l constituie persoanele ?ntre 30 ?i 45 de ani, informate ?i preocupate de s?n?tatea familiei“, spune Silvia Buzori.C?nd nu este antreprenoare, ea scrie romane poli?iste, av?nd p?n? acum dou? volume la activ. Experien?a ei ?n Comunicare a ajutat-o s?-?i promoveze propriul business, Silvia Buzori fiind absolvent? de Publicitate.???n Rom?nia sunt peste 500.000 de micro?ntreprinderi ?i firme mici, unde lucreaz? 1,7 milioane de salaria?i, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. * * *O localitate din Prahova, plasat? ?n carantin? 14 zile A.P. Miscellanea / 22 iulie Decizie ?ocant? a Comitetului Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen?? Prahova. Satul Gornet din comuna Gornet (Cuib) va fi carantinat timp de 14 zile, anun?? Jurnalul Prahovean.Astfel conform unui comunicat al CJSU se "instituie carantin? zonal? ?n satul Gornet din comuna Gornet, jude?ul Prahova, pentru o perioad? de 14 zile, cu posibilitate de prelungire ?n func?ie de evolu?ia r?sp?ndirii comunitare a noului coronavirus SARS-CoV 2.?n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 136/2020, privind instituirea unor m?suri ?n domeniul s?n?t??ii publice ?n situa?ii de risc epidemiologic ?i biologic, carantina zonal? se instituie prin ordin al ?efului Departamentului pentru Situa?ii de Urgen?? sau al persoanei desemnate de acesta, ?n baza hot?r?rii comitetului jude?ean pentru situa?ii de urgen??, la propunerea direc?iei de s?n?tate public? teritoriale ?i cu avizul Institutului Na?ional de S?n?tate Public?.M?sura carantin?rii nu este egal? cu ?nchiderea unei localit??i, ci vine ?n sprijinul cet??enilor care nu sunt infecta?i, ?i asigur? o mai bun? gestionare a combaterii r?sp?ndirii bolilor, conform Jurnalul PrahoveanAceast? hot?r?re a fost adoptat? ?n conformitate cu criteriile utilizate ?n evaluarea riscului epidemiologic ?n vederea instituirii carantin?rii zonale, elaborate de c?tre Institutul Na?ional de S?n?tate Public?, ?i pentru limitarea transmiterii comunitare a noului coronavirus SARS-CoV 2, pe baza analizei elaborate de c?tre DSP Prahova ?i cu avizul INSP, deoarece:?n comuna Gornet exist? un trend cresc?tor al cazurilor ?n ultimele 14 zile - au fost ?nregistrate 15 cazuri noi ?n perioada 08 -20.07.2020;Rata de infectare dep??e?te nivelul de 3 cazuri /1000 de locuitori;Cazurile sunt ?nregistrate ?n comunitate (nu exist? comunit??i ?nchise);Ponderea popula?iei cu v?rsta de 65 de ani ?i peste este similar ?n comun? cu cea din restul jude?ului;Personalul de specialitate din cadrul Direc?iei de S?n?tate Public? Prahova, care efectueaz? anchetele epidemiologice, este dep??it de num?rul de cazuri noin zilnice;?n comun? ??i desf??oar? activitatea doi medici de familie;Nevoile esen?iale pot fi asigurate prin existen?a la nivelul localit??ii a mai multor magazine ?i a unei farmacii;la nivelul localit??ii exist? 3 poli?i?ti locali ?i 5 angaja?i la paz? local?.?n localitatea carantinat? sunt permise intrarea, respectiv ie?irea pentru:a) transportul de marf?, indiferent de natura acestuia, al materiilor prime ?i resurselor necesare desf??ur?rii activit??ilor economice ?n localitatea carantinat?, precum ?i aprovizion?rii popula?iei;b) persoanele care nu locuiesc ?n zona carantinat?, dar care desf??oar? activit??i economice sau ?n domeniul ap?r?rii, ordinii publice, securit??ii na?ionale, sanitar, situa?iilor de urgen??, administra?iei publice locale, asisten?ei ?i protec?iei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate public?, energetic, agriculturii, alimenta?iei publice, aliment?rii cu ap?, comunica?iilor ?i transporturilor;c) persoanele care locuiesc ?n zona carantinat? ?i desf??oar? activitate profesional? ?n afara zonei carantinate cu prezentarea unei adeverin?e de la angajator, legitima?ie de serviciu sau oricare alt document care s? ateste activitatea profesional?;d) persoanele care realizeaz? activit??i agricole sau pentru comercializarea de produse agroalimentare;e) deplasarea din alte motive justificate, precum ?ngrijirea/?nso?irea copiilor/membrilor de familie, ?ngrijirea unei/unui rude/afin sau persoan? aflat? ?n ?ntre?inere, asisten?a persoanelor v?rstnice, bolnave sau cu dizabilit??i, decesul unui membru de familie;f) deplasarea pentru asisten?? medical? care nu poate fi am?nat? ?i nici realizat? de la distan??;g) urgen?e medicale.Vor fi luate m?suri pentru a asigura func?ionarea serviciilor de protec?ie ?i asisten?? social?, func?ionarea corespunz?toare a serviciilor de utilit??i publice, precum ?i aprovizionarea cu alimente de baz? pentru persoanele f?r? sus?in?tori sau alt? form? de ajutor ?i care nu se pot deplasa de la locuin??/gospod?rie, de c?tre autorit??ile locale ?i jude?ene.Intrarea/ie?irea ?n/din satul Gornet, jude?ul Prahova este permis? doar prin c?ile deschise circula?iei publice de pe drumurile europene, na?ionale, jude?ene ?i comunale. * * *Guvernul plaseaz? ?n carantin? prima localitate din ?ar? A.P. Miscellanea / 22 iulieLocalitatea Cartojani, din comuna Roata de Jos, jude?ul Giurgiu, va intra ?n carantin? de la ora 17.00. ?n localitate au fost confirmate 30 de cazuri de infectare cu coronavirus, la o populatie de 3.000 de oameni, scrie Digi24.Conform dispozi?iilor Prefecturii, ?n ?i din zona de carantin? este permis? intrarea, respectiv ie?irea pentru transportul de marf?, a materiilor prime ?i resurselor necesare desf??ur?rii activit??ilor economice, precum ?i aprovizion?rii popula?iei pe baza documentelor justificative care s? indice scopul ?i destina?ia transportului.De asemenea, este permis? intrarea, respectiv ie?irea persoanelor care nu locuiesc ?n zona carantinat?, dar care desf??oar? activit??i economice sau ?n domeniul ap?r?rii, ordinii publice, securit??ii na?ionale, sanitar, sanitar veterinar, situa?iilor de urgen??, administra?iei publice locale, asisten?ei ?i protec?iei sociale, judiciar, serviciilor de utilit??i publice, energetic, agriculturii, alimenta?iei publice, aliment?rii cu ap?. comunica?iilor ?i transporturilor, detaliaz? Digi24."?n/din zona de carantin? este permis? intrarea, respectiv ie?irea persoanelor care locuiesc ?n zona de carantin?, care desf??oar? activit??i ?n domeniul ap?r?rii, ordinii publice, securit??ii na?ionale, sanitar, sanitar veterinar, situa?iilor de urgen??, asisten?ei ?i protec?iei sociale, serviciilor de utilitate public?, energetic, alimenta?iei publice, aliment?rii cu ap?. comunica?iilor ?i transporturilor, gospod?ririi apelor, doar pentru situa?ii excep?ionale care ?in de men?inerea serviciilor publice opera?ionale. ?n/din zona de carantin? este permis? intrarea, respectiv ie?irea persoanelor care locuiesc ?n zona de carantin?, dar care activeaz? ?n domeniul agriculturii, pomiculturii, cre?terii animalelor ?i apiculturii, pe baza documentelor justificative emise ?i certificate de autorit??ile competente, care s? ateste natura activit??ii, doar pentru desf??urarea acestor activit??i. Persoanele mai-sus men?ionate vor putea p?r?si zona de carantin?, fie ca urmare a solicit?rii angajatorului, fie ca urmare a solicit?rii persoanelor ?n cauz? cu aprobarea angajatorului, numai dup? ce ob?in aprobarea scris? a Centrului Jude?ean de Coordonare ?i Conducere a Interven?iei Giurgiu", se mai arat? ?n comunicat.Toate persoanele vor prezenta autorit??ilor legitima?ia de serviciu sau adeverin?a de salariat eliberat? de angajator.Persoanele din zona de carantin? care necesit? asisten?? medical? de urgen?? ?n situa?ii speciale ?n centre medicale/unit??i spitalice?ti specializate se pot deplasa conform program?rii ?n intervalul orar 6.00-22.00, cu informarea prealabil? a Direc?iei de S?n?tate Public? Giurgiu.?i acestea vor prezenta documente medicale justificative, dovada program?rii pentru data ?n care efectueaz? deplasarea ?i declara?ie pe proprie r?spundere ?n care se va preciza traseul deplas?rii, mijlocul de transport ?i datele de identificare ale ?nso?itorului (dac? este cazul). Aceste persoane se vor deplasa numai cu mijloace de transport proprietate personal? sau proprietatea ?nso?itorului/ conduc?torului auto sau cu autospeciale sanitare, potrivit Digi24.?n interiorul zonei de carantin? este obligatorie purtarea m??tii de protec?ie ?n toate spa?iile publice.Administratorii ?i de?in?torii spa?iilor comerciale din zona de carantin? au obliga?ia dot?rii acestor spa?ii cu dispozitive de dezinfec?ie a m?inilor pe baz? de alcool.?n zona de carantin?, prim?ria comunei Roata de Jos va lua urm?toarele m?suri:a) asigurarea dezinfec?iei focarelor de infec?ie din zona de carantin? prin intermediul unei firme specializate autorizate, sub ?ndrumarea Direc?iei de S?n?tate Public? Giurgiu;b) colectarea de?eurilor ?i procedurile aplicabile pentru asigurarea func?ion?rii continue a serviciilor de utilit??i publice (ap? curent?, electricitate etc.);c) distribuirea sacilor menajeri ?i pubelelor pentru loca?iile ?n care au fost identificate persoane infectate cu COVID-19, de?eurile rezultate urm?nd a fi colectate, eliminate ?i neutralizate de c?tre o firm? specializat? autorizat?;d) asigurarea continuit??ii aprovizion?rii cu alimente ?i bunuri de strict? necesitate pentru persoanele f?r? sus?in?tori sau f?r? posibilit??i de asigurare a subzisten?ei;e) asigurarea continuit??ii aprovizion?rii cu medicamente necesare tratamentului uzual al popula?iei prin unitatea farmaceutic? specific? ?n analiza de risc;f) punerea la dispozi?ia persoanelor carantinate a informa?iilor detaliate referitoare la m?surile de igien? individual? ce trebuie respectate, ?n contextul epidemiologie existent;g) inventarierea tuturor persoanelor cu domiciliu, re?edin?? ori adres? declarat? ?n zona de carantin? stabilit? prin Ordinul Comandantului Ac?iunii ?i comunicarea datelor c?tre CJCCI Giurgiu", se mai arat? ?n comunicat.IPJ Giurgiu va va stabili rute ocolitoare a zonei carantinate, iar DSP va stabili m?suri pentru medicii de familie ?n vederea monitoriz?rii atente a diferitelor categorii de persoane cu risc, cum ar fi: femei gravide, persoane dializate, pacien?i oncologici etc.* * *SUMMIT-UL UE PENRU RELANSAREA ECONOMIC? / PROIECTE MULTE, VIZIUNI PE M?SUR?, IMPLEMENTARE SLAB? Bani europeni pentru o ?ar? s?rac? George Marinescu Ziarul BURSA #Macroeconomie / 22 iulieFondurile europene reprezint? o component? important? a Planului Na?ional de Investi?ii ?i Relansare Economic?, iar faptul c? s-a ajuns la un acord cu privire la exerci?iul bugetar multianual 2021-2027, acord ?n urma c?ruia Rom?nia va primi 79,9 miliarde euro, reprezint? un prim pas ?n dezvoltarea economic? ?i social? a ??rii noastre, a afirmat Ionel Danc?, ?eful Cancelariei Prim-ministrului Ludovic Orban, ?n cadrul videocnferin?ei privind cadrul de ac?iune local? pentru implementarea Strategiei Na?ionale de Dezvoltare Durabil? 2030. Ionel Danc? a mai spus: "Liderii europeni au ajuns la un acord privind alocarea financiar? pentru relansarea economic? ?n statele membre ale Uniunii Europene, iar Rom?nia beneficiaz? de o sum? record: 79,9 miliarde euro. Guvernul a prezentat public la ?nceputul lunii iulie Planul Na?ional de Investi?ii ?i Relansare Economic? ce presupune un volum de investi?ii de aproximativ 100 miliarde euro, iar o bun? parte din aceast? sum? o reprezint? contribu?ia din fondurile europene alocate Rom?niei. Aceasta este doar o component? de finan?are a planului respectiv, care este construit at?t din surse bugetare, fonduri nerambursabile c?t ?i fonduri rambursabile". ?eful Cancelariei premierului a ar?tat c? prin intermediul mecanismului de supracontractare ?i flexzibilizare ?ntre programele opera?ionale finan?ate de Uniunea European?, Guvernul va disponibiliza 3 miliarde euro pentru sprijinirea companiilor ?i angaja?ilor afecta?i de criza generat? de epidemia de coronavirus. ?n privin?a investi?iilor, Ionel Danc? a ar?tat c? ?n perioada crizei nu au fost oprite lucr?rile pe niciun ?antier unde se realizeaz? investi?ii publice ?i c? ?n primele ?ase luni Guvernul a alocat 16 miliarde lei pentru finalizarea unor astfel de lucr?ri, fapt care s-a reflectat ?i ?n statistic?, unde sectorul construc?iilor se situeaz? cu 12% mai bine fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. "?n privin?a obiectivelor de dezvoltare durabil?, Planul Na?ional de Investi?ii ?i Relansare Economic? are la baz? tranzi?ia ecoomiei rom?ne?ti c?tre un model de dezvoltare durabil? prin investi?ii ?n noi capacit??i de produc?ie ?n zona energetic?, unde avem planificate investi?ii de 16 miliarde euro ?n parcuri eoliene onshore ?i offshore, energie hidro ?i investi?ii ?n domeniul exploat?rii ?i utiliz?rii gazelor naturale. Tranzi?ia c?tre o economie durabil? trebuie s? permit? utilizarea resurselor de gaze naturale ?n acest proces de la o economie intensiv energetic?, c?tre o economie din surse de energie regenerabil?. Rom?nia beneficiaz? de resurse importante de gaze naturale, mai ales ?n zona offshore a M?rii Negre, care trebuie s? se concretizeze ?n cre?terea nivelului de trai al cet??enilor prin conectarea locuin?elor la re?elele de gaze naturale", a ar?tat Ionel Danc?. ? Ministerul Fondurilor Europene: 16 programe propuse de Rom?nia pentru absorb?ia banilor europeniReferitor la acordul aprobat, ieri, de Consiliul European, la Bruxelles, Adrian-Marius Mariciuc, secretar de stat ?n cadrul Ministerului Fondurilor Europene a precizat c? ?n perioada de programare 2021-2027, politca de coeziune are un rol important la nivelul autorit??ilor publice locale, iar proiectele derulate de acestea trebuie s? se ?nscrie celor cinci obiective politice stabilite la nivel european: Europa inteligent?, Europa ecologic?, Europa conectat?, Europa social? ?i Europa durabil?.Adrian Mariciuc a ar?tat: "?n privin?a aloc?rii na?ionale, exerci?iul bugetar multianual 2021-2027 ne ofer? 34 miliarde euro pentru politica de coeziune. Banii vor veni prin Fondul European de Dezvoltare Regional?, Fondul Social European ?i Fondul de Coeziune, dar vom avea limit?ri pe fiecare dintre acestea. Inclusiv la nivel de programe opera?ionale, am ?inut cont de concentr?rile tematice. Astfel, din totalul sumelor ce vor fi alocate pe Programul Opera?ional Regional, 25% va merge c?tre proiectele ce se vor adresa Europei inteligente, 30% c?tre proiectele menite s? ating? ?intele Europei verzi, iar minimum 6% se vor adresa proiectelor din zonela urbane. 30% din aloc?rile pe FEDR se vor da pentru proiectele din zona schimb?rilor climatice. Tot ?n aceast? zon? vor fi alocate 37% din sumele pe care le primim prin Fondul de Coeziune. 25% din aloc?rile pe FSE vor merge c?tre proiecte privind incluziunea social?, cel pu?in 2% c?tre proiectele destinate persoanelor defavorizate ?i cel pu?in 10% c?tre proiectele pentru tinerii care nu sunt prin?i ?n sistemul de ocupare ?i nici ?n sistemul educa?ional". Secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene a precizat c? fiecare stat membru trebuie s? preg?teasc? un acord de parteneriat, iar Rom?nia propune ?apte programe na?ionale, opt programe regionale ?i un program adresat zonelor ce vor face tranzi?ia de la economia pe baz? de carbon la economia verde. ?n cadrul acestui ultim program privind tranzi?ia just?, au fost incluse ?ase jude?e: Dolj, Gorj, Hunedoara, Gala?i, Mure? ?i Prahova. Adrian Mariciuc a men?ionat c? fiecare program va fi supus dezbaterii publice ?i c? Ministerul Fondurilor Europene este coordonatorul politicii de coeziune la nivel na?ional ?i autoritate de management pentru mai multe programe opera?ionale. ? Dezvoltarea Rural? pierde un miliard de euro Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a atras aten?ia c?, ?n viitorul cadru european financiar multianual, 2021-2027, Rom?nia pierde un miliard de euro pentru dezvoltarea rural? comparativ cu alocarea pe cadrul financiar anterior, 2014-2020. "Dup? decizia de la Bruxelles, vom avea pentru pl??i directe 13,7 miliarde euro, iar pentru pilonul 2 - dezvoltare rural? - doar 7,1 miliarde euro, cu un miliard euro mai pu?in fa?? de perioada 2014-2020. Aceasta ?n condi?iile ?n care ne confrunt?m cu un fenomen de ?mb?tr?nire a popula?iei din zonele rurale ?i ?n care trebuie s? schimb?m paradigma privind balan?a comercial? negativ?. De aceea, vom fi aten?i la aprobarea proiectelor ?i vom stimula sus?inerea produc?torilor din mai multe zone ale ??rii, inclusiv din zona montan? ?i din Delta Dun?rii ?i dezvoltarea pie?elor locale", a spus ministrul Adrian Oros.Colegul s?u din Guvern, Ion ?tefan - ministrul Lucr?rilor Publice, Dezvolt?rii ?i Administra?iei, s-a declarat mul?umit de granturile cxe vor fi acordate de Bruxelles ?i care vor contribui la sus?inerea companiilor ?i IMM-urilor din ?ara noastr?. El ar?tat c? investi?iile mari vor fi sprijinte cu sume cuprinse ?ntre 1,5 milioane ?i 6 milioane euro, printr-un program a c?rui bugetare total? se ridic? la 550 milioane euro. ?n domeniul infrastructurii de s?n?tate, ministrul Lucr?rilor Publice a ar?tat c? ?n perioada urm?toare vor fi construite cele trei spitale regionale din Ia?i, Cluj ?i Craiova, c? vor fi aloca?i 17,5 miliarde lei pentru reabilitarea ?i modernizarea a 1450 centre medicale ?n mediul rural, 25 spitale jude?ene ?i 110 spitale orasanesti. ?n infrastructura din domeniul educa?iei, Ion ?tefan a precizat c? vor fi construite sau modernizate 40 de campusuri ?colare ?i 30 de c?mine studen?e?ti, cu 10344 locuri de cazare. Ministrul Lucr?rilor Publice, Dezvolt?rii ?i Administra?iei s-a declarat nemul?umit de starea infrastructurii din mediul rural, de?i ?n ultimii ani au fost demarate sute de proiecte prin intermediul etapelor 1 ?i 2 ale Programului Na?ional de Dezvoltare Local? (PNDL)."Vom aloca 8 miliarde lei pentru 750 de proiecte privind extinderea re?elelor de ap? ?i canalizare, ?i 250 milioane lei pentru realizarea de fose septice ?i sta?ii de tratare a apelor uzate. De asemenea, sper?m s? conect?m peste 70% din gospod?rii la gazul rom?nesc. ?n privin?a drumurilor jude?ene ?i drumurilor locale ar?t c? doar 39% dintre acestea sunt reabilitate si modernizate. Dorim s? ajungem la 78%, ?n intervalul 2021-2027 ?i ne-am propus s? aloc?m 20 miliarde lei pentru reabilitarea a 20.000 kilometri de drumuri locale ?i 12 miliarde lei pentru reabilitarea a 7000 kilometri de drumuri jude?ene. De asemenea, din fondurile europene alocate vom eficientiza termic 45.000 de cl?diri ?i vom construi 10.000 unit??i locative pentru speciali?ti ?i 5000 locuin?e pentru tineri", a afirmat ministrul Ion ?tefan. Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabil? din cadrul Guvernului, a men?ionat c?, de?i avem un Plan Na?ional de Investi?ii ?i Relansare Economic? care se ?ntinde p?n? ?n anul 2030, este necesar s? ?tim ce facem ?n perioada imediat urm?toare, ce plan de ac?iune ?i ce ini?iative avem la nivel guvernamental ?i al autorit??ilor administra?iei publice locale. "Anul acesta se termin? cadrul financiar multianual 2014-2020 ?i ne preg?tim pentru perioada 2021-2027. Pandemia este o oportunitate: am avut deficit excesiv, iar Comisia European? a decis s? fie mai bl?nd? cu aceste deficite. Circa 750 de miliarde euro vor fi da?i pentru diferite proiecte ?n anii urm?tori. Este foarte important s? avem un acord de negociere avantajos pentru Rom?nia. ?n aceste condi?ii, este foarte important cu vor preg?ti autorit??ile locale cadrul pentru realizarea proiectelor necesare comunit??ilor pe care le administreaz?. Departamentul pentru Dezvoltare Durabil? va elabora p?n? ?n luna noiembrie un ghid, iar strategiile de dezvoltare local? pe baza c?rora vor fi realizate proiectele ce vor fi finan?ate din bani europeni, vor trebui s? ?in? cont de cele 17 obiective de dezvoltare durabil?. Mai ales c? raportul de anul viitor pe cele dou? semestre europene vor fi realizate pe baza acestor obiective. De asemenea, toate strategiile trebuie legate ?ntre ele, inclusiv cu cele existente la nivel european, cum sunt Green Deal ?i Just Transition Fund. Dac? preg?tim acest lucru ?i punem cap la cap strategiile locale de dezvoltare cu cele jude?ene ?i regionale, lucrurile vor merge bine", a spus consilierul de stat Laszlo Borbely. Domnia sa a ar?tat c? toate strategiile de dezvoltare durabil? trebuie s? se plieze pe cele trei instrumente integrate existente la nivel european: planul de economie circular?, Green Deal ?i Just Transition Fund. ? Robert Negoi??: Absorb?ia fondurilor europene, periclitat? de politizarea Cur?ii de Conturi?n leg?tur? cu proiectele derulate pe fondurile europene, Robert Negoi??, pre?edintele Asocia?iei Municipiilor din Rom?nia (AMR) a ar?tat c? este nevoie de o nou? reglementare intern?. "Ast?zi institu?a de audit din cadrul Cur?ii de Conturi a Rom?niei s-a politizat foarte mult. Cei care vin ?n control au tem? s? pedepseasc? adversari politici, chiar din interiorul aceluia?i partid. De aceea solicit?m ca func?ionarii Cur?ii de Conturi s? pl?teasc? pentru gre?elile sau abuzurile pe care le fac ?n cadrul activit??ii de audit", a spus Robert Negoi??.El a ar?tat c? pentru dezvoltarea economic? ?i pentru realizarea proiectelor europene este necesar? predictibilitatea fiscal?. Pre?edintele Asocia?iei Municipiilor din Rom?nia a precizat: "?n ultimii patru ani am avut patru tipuri de cote. Cum va fi anul viitor nimeni nu ?tie. Dorim ca actualele cote de echilibrare bugetar? s? fie trecute ?n lege, pentru a nu mai fi schimbate de la an la an sau de la un guvern la altul. F?r? o predictibilitate ?n acest domeniu, b?ncile au o mare dificultate s? ne fac? analiza de risc, iar acest fapt duce la re?inerea lor ?n acordarea creditelor c?tre administra?iile publice locale sau acordarea acestor credite la costuri mai mari de finan?are". De altfel, ?n privin?a cotelor alocate administra?iilor publice, cele patru structuri reprezentative - Asocia?ia Municipiilor din Rom?nia, Asocia?ia Ora?elor din Rom?nia, Asocia?ia Comunelor din Rom?nia ?i Uniunea Na?ional? a Consiliilor Jude?ene din Rom?nia - au depus un memoriu ?n acest sens la Guvern prin care cer ca procentul cotelor respective s? fie consfin?it prin lege ?i s? nu se mai schimbe anual. Robert Negoi?? a men?ionat c? sunt necesare sprijinirea ?nv???m?ntului dual ?i digitalizarea administra?iei centrale. "Acest ev mediu din multe zone din administra?ia central?, ne d? de suferit ?n administra?ia local? prin generarea unor costuri suplimentare. Trebuie s? ne propunem s? reducem costurile, iar asta implic? reducere de personal ?n r?ndul aparatului de stat care este multe prea umflat. De aceea este nevoie de mai mult? tehnologizare ?i digitalizare, ca s? fim mai rapizi, mai exac?i", a punctat Robert Negoi??. Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea ?i pre?edinte executiv al AMR a ar?tat c? proiectele europene s-ar putea derula pe terenuri care apar?in statului, dar nu au nicio utilitate ?n acest moment. "?n fiecare ora? exist? zeci de hectare de teren abandonate care sunt ?n patrimoniul ministerelor care nu ?tiu ce administreaz?. Terenurile respective ar trebui inventariate ?i trecute in proprietatea administra?iilor locale cu destina?ie special? pentru folosirea lor ?n proiecte de dezvoltare finan?ate din fondurile europene", a spus Ilie Bolojan. Edilul a mai cerut ca ?n zonele metropolitane, pentru dezvoltarea rapid? a localit??ilor adiacente, prim?riile comunelor sau micilor ora?e din apropierea municipiilor re?edin?? de jude? s? poat? fi transformate ?ntr-un fel de prim?rii de sector. Acest lucru ar facilitat depunerea unor proiecte integrate de dezvoltare care ar beneficia de o finan?are consistent? prin prisma num?rului crescut de beneficiari direc?i ?i indirec?i ai acestora.DIN 79,9 MILIARDE EURO ACORDATE ROM?NIEI,16,7 miliarde euro - fonduri rambursabile pentru relansarea economic?Rom?nia va primi ?n total 79,9 miliarde euro prin cele dou? mari instrumente agreate ieri diminea?? de Consiliul European (Bugetul multianual pentru perioada 2021-2027 plus Fondul de relansare numit Next Generation EU). Conform unor surse de la Bruxelles citate de mass-media, suma de 79,9 miliarde de euro alocat? ??rii noastre este defalcat? astfel:- 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021- 2027- 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU (fondul pentru relansare economic?). Din ace?tia, granturi nerambursabile vor fi 16,8 miliarde de euro, iar ?mprumuturile rambursabile vor fi de 16,7 miliarde euro.?n privin?a celor 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual, acestea sunt defalcate astfel: - 26,8 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune- 18,7 miliarde euro pentru Politica Agricol? Comun?. Din ace?tia, Pilonul I (pl??i directe) va primi 12,3 miliarde de euro, Pilonul II (dezvoltare rural?) va prmi 6,2 miliarde de euro. Pescuitul va primi 160 milioane euro.?n plus, Fondul pentru Tranzi?ie Just? (special dedicat moderniz?rii industriei poluatoare ?n vederea aplic?rii Green Deal) va aduce 760 milioane euro.?n ceea ce prive?te cele 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU, fondurile vor fi defalcate astfel: - 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru Redresare ?i Rezilien?? (reforme structurale ?i investi?ii)- 1,4 miliarde euro pentru programul ReactEU (politic? de coeziune)- 650 milioane euro fonduri suplimentare pentru Dezvoltare rural?- 1 miliard euro pentru Fondul pentru o Tranzi?ie Just?Constituirea fondului NextGenerationEU este o premier? ?n istoria UE, pentru c? se va baza pe ?mprumuturi f?cute de Comisia European? ?n numele ?ntregii Uniuni, la dob?nzi mult mai bune dec?t ar fi putut atrage majoritatea statelor membre de pe pie?ele financiare. (G.M.) * * *Alexe: Noul Cod Silvic promoveaz? o legisla?ie de temut pentru cei care sfideaz? legile p?durii Financial Intelligence 22 iulie 2020, Noul Cod Silvic, aflat ?n dezbatere parlamentar?, promoveaz? o legisla?ie de temut pentru cei care sfideaz? legile p?durii ?i reprezint? un set complet de m?suri pentru combatarea t?ierilor ilegale, a afirmat miercuri ministrul Mediului, Costel Alexe.Acesta s-a referit, ?ntr-o declara?ie de pres?, la amendamentele pe care Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor le sus?ine ?i pe care mizeaz? pentru descurajarea fenomenului t?ierilor ilegale din p?duri. Unul dintre acestea prevede c? transportul materialelor lemnoase cu un volum de peste 0,1 mc, ne?nso?ite de avize de transport, constituie infrac?iune.“Noul Cod Silvic promoveaz? o legisla?ie de temut pentru cei care sfideaz? legile p?durii. Aceasta reprezint? un set complet de m?suri pentru combatarea t?ierilor ilegale. Orice furt de arbori va fi ?ncadrat ca infrac?iune ?i sanc?ionat ca atare, indiferent de valoarea prejudiciului produs. Toat? lumea trebuie s? ?n?eleag? c? cine taie ilegal poate ajunge inclusiv dup? gratii, conform acestei modific?ri a Codului Silvic. Este o schimbare foarte mare a legisla?iei dac? st?m s? ne g?ndim c?, p?n? mai ieri, infrac?iune era doar fapta care presupunea un prejudiciu mai mare de 5 ori dec?t pre?ul mediu al unui metru cub de lemn pe picior. Nu cred c? este corect! Furtul este furt, indiferent de volum!”, a subliniat Costel Alexe, potrivit Agerpres.Alte amendamente care au sus?inerea ministerului de resort se refer? la confiscarea vehiculelor utilizate pentru comiterea de infrac?iuni silvice ?i la interzicerea t?ierilor la ras ?n rezerva?iile naturale.“Cei care fur? lemne vor r?m?ne definitiv ?i f?r? ma?inile, camioanele sau tirurile pe care le folosesc pentru a comite ilegalit??i. C?t prive?te t?ierile la ras, legisla?ia actual? le interzice ?n prezent doar ?n parcurile na?ionale ?i naturale. ?ns?, noi avem ?n ?ar? ?i peste 700 de rezerva?ii naturale cu o suprafa?? de aproape 300.000 de ha ?n care, ast?zi, t?ierile la ras sunt permise. Dac? noul Cod Silvic va fi aprobat ?n forma sus?inut? de minister, t?ierile la ras vor fi interzise pe circa un milion de ha, suprafa?a ?nsumat? a parcurilor na?ionale ?i naturale ?i a rezerva?iilor naturale”, a mai precizat Costel Alexe.De asemenea, alte amendamente care completeaz? setul de m?suri ?mpotriva fenomenului t?ierilor ilegale se refer? la introducerea obligativit??ii avizului de transport ?i pentru rumegu?, biomas?, coaja arborilor ?i orice rest de lemn. Totodat?, o alt? modificare se refer? la schimbarea modului de comercializare a masei lemnoase.“Dac? aceste amendamente vor trece, vom ?ti unde ajunge orice bu?tean ?i cherestea, dar ?i orice rest de lemn, rezultat din procesul tehnologic. Din evalu?rile noastre, circa un milion de tone (de biomas?) circul? anual f?r? avize de transport. Apoi, schimb?m din temelii modul ?n care se comercializeaz? lemnul ?n Rom?nia: din lemn pe picior, ?n lemn fasonat. C?nd lemnul este v?ndut pe picior nu se cunoa?te volumul exact de lemn recoltat. Totul se bazeaz? pe estim?ri. Comercializarea ca lemn fasonat, a?a cum se ?nt?mpl? ?n majoritatea statelor europene, opre?te orice abuz al estim?rilor ?n defavoarea p?durii. Am propus ca aceast? m?sur? s? se realizeze etapizat: p?n? la 1 ianuarie 2023 – 50% din masa lemnoas? va fi comercializat? ca lemn fasonat pentru ca, ?n 2025, toat? masa lemnoas? s? fie comercializat? ?n acest fel”, a spus Alexe.Totodat?, alte amendamente la Codul Silvic sus?inute de minister prev?d modificarea metodologiei de calcul a cheltuielilor destinate asigur?rii serviciilor silvice pentru suprafe?ele de fond forestier de maximum 30 de ha, parcurgerea evalu?rii de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate, dar ?i permiterea accesului proprietarilor de terenuri agricole la acestea prin drumurile forestiere.“Dup? aprobarea Codului Silvic, sumele destinate pazei suprafe?elor de p?dure sub 30 de ha vor cre?te cu peste 30%. ?n prezent, avem circa 418.000 de ha de suprafe?e de p?dure sub 30 de ha. Dintre acestea doar jum?tate sunt p?zite. Avem nevoie ca toate aceste suprafe?e s? fie sub paz? dar ?i s? investim mai mult ?n asta, chiar ?i acolo unde aceasta este deja asigurat?! G?ndi?i-v? c? acum sumele investite ?n paza acestor p?duri sunt de 53 de lei pe an ?i pe ha la munte, 86 de lei pe an ?i pe ha la deal ?i 173 lei pe an ?i pe ha la c?mpie. Cu aceste sume, paza este deficitar?. ?n ceea ce prive?te evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate cred c? cel mai mare c??tig al acestei m?suri este implicarea popula?iei ?n soarta p?durilor din ariile naturale protejate. ?n ceea ce prive?te accesul proprietarilor de terenuri agricole care nu pot ajunge la terenurile lor dec?t prin p?dure, au fost multe nedrept??i de-a lungul timpului: au fost proprietari care nu au putut ajunge pe terenurile lor dec?t dac? plateau o tax?. Prevederea din Codul Silvic le d? dreptul s? foloseasc? drumurile forestiere ca s? ajung? la ce e al lor, f?r? constr?ngeri”, a mai spus ministrul Mediului.El a vorbit ?i despre amendamentul care va permite accesul liber al oamenilor pentru recreere ?n p?duri, inclusiv cu bicicleta, preciz?nd c? au fost introduse mai multe prevederi care reglementeaz? amenajarea ?n fondul forestier na?ional de poteci ?i trasee pentru mers, alergare ?i biciclete.“Lupta cu t?ierile ilegale nu se poate purta pe un singur front. Aceasta trebuie abordat? din mai multe direc?ii ?i cu tactici diferite. Doar a?a le putem opri! Prima noastr? tactic? a fost s? ?nt?rim controlul ?i s? supraveghem ?n timp real p?durea: am promovat prin HG un sistem informatic de control care s? fie cu ochii pe p?dure 24 de ore din 24 – SUMAL-UL! A doua strategie este s? sus?inem ?i s? promov?m o legisla?ie aspr? ?mpotriva celor care vor fi prin?i c? taie ilegal! Noul Cod Silvic face trecerea de la o legisla?ie prea relaxat?, incapabil? s?-i conving? pe cei care taie ilegal s? se opreasc?, la una exigent?, ?n care nimeni nu mai st? la discu?ii cu infractorii”, a men?ionat Costel Alexe. * * *Vinul de azi: Cotes du Rhone Rouge 2019 Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Podgoriile Chauteau de Saint Cosme se g?sesc ?n sudul regiunii Rhone, la doar 300 metri de satul Gigondas, estim?ndu-se c? dateaz? ?nc? din secolul 15. Din 1570, Chauteau de Saint Cosme s-a aflat ?n proprietatea familiei Barroul, iar Louis Barroul este cel care acum a reu?it s? transforme brandul familiei sale ?ntr-unul de mare succes, renumit peste tot ?n lume. Respectul pentru tehnicile tradi?ionale de producere a vinului, viticultura organic? ?i ?n?elegerea ?n profunzime a terenurilor zonei sale au fost cele trei secrete care l-au ajutat s? creasc? at?t de mult aceast? afacere. Saint Cosme Cotes du Rhone Rouge 2019 este un vin ?nc?nt?tor, potrivit pentru a fi b?ut imediat, dar totu?i cu un poten?ial foarte bun de ?mb?tr?nire. ?nchis la culoare, elegant ?i fin, vinul are taninuri frumos rotunjite, arome intense de coac?ze negre, camfor, trufe, trandafir ?i afine. Se recomand? savurarea acestui vin la o temperatur? ?ntre 16-18 grade Celsius, iar cele mai potrivite preparate cu care ?l po?i asocia sunt carnea la gr?tar, friptur? de porc ?i br?nzeturile mai tari. * * *Schimbarea percep?iei cu ajutorul robotului-barman Mixologiq Last updated iul. 22, 2020 Trecem printr-o perioad? de schimb?ri intense ?n industria ospitalit??ii, at?t din punct de vedere al experien?ei, c?t ?i al procedurilor impuse personalului ?i organizarea acestuia. De?i tenta?ia este s? ar?t?m reticen?? la schimbare, nu tot ce e nou trebuie privit cu suspiciune ?i rigiditate. Antreprenorii ?i managerii din HORECA se v?d pu?i ?n fa?a unei r?scruci ?n ce prive?te viitorul afacerii pe care o conduc: fie se aga?? de ceea ce ?tiau, fie se adapteaz? noilor condi?ii.De?i 1 iulie nu a venit cu o confirmare? a deschiderii restaurantelor la interior, este timp pentru reg?ndirea unor planuri legate de dotarea barului loca?iei. Pentru restaurante care nu puneau accent pe acest serviciu, dar ?i pentru hoteluri care sunt puse ?n situa?ia de a veni ?n ?nt?mpinarea a?tept?rilor oaspe?ilor, a ap?rut robotul-barman. Mixo Two este aparatul care prepar? cocktail-uri ?n numai 30 de secunde, fiind livrat cu o baz? de 150 de re?ete prestabilite, cocktail-uri clasice ce se num?r? cu siguran?? ?n preferin?ele celor mai preten?io?i oaspe?i. Printre calit??ile de baz? ale unui astfel de aparat, un atu demn de luat ?n considerare, este faptul c? precizia din re?ete se va reflecta ?n economie ?i o gestiune mult mai bun? a acestor servicii.De?i la prima vedere pare c? experien?a ?n sine va avea de suferit, trebuie s? lu?m ?n considerare c? viitorul apar?ine acelor operatori care pot investi ast?zi ?n solu?ii creative, cu beneficii pe termen lung. De asemenea, Mixo Two permite programarea a p?n? la 300 de re?ete personalizate, o modalitate de a v? remarca prin b?uturi inedite care s? reflecte personalitatea localului pe care ?l conduce?i ?i de a ?ncuraja personalul specializat s? se remarce prin inova?ie.Mixo Two?este primul aparat din lume care prepar? cocktail-uri autonom ?ntr-un timp record de aproximativ 30 de secunde. Avantajele folosirii unui aparat de preparat cocktail-uri:Profitabil de la 2 cocktail-uri/zi, asigur?nd un c??tig mai mare pentru fiecare cocktail preparat cu mult mai put?in efort;M?surare la centilitru pentru cocktail-uri cu calitate controlat?;Capacitate de stocare de p?n? la 10 sticle de alcool ?i 10 de sucuri/siropuri;Prepar? 120 de cocktail-uri/or?;?nchiriere sau cump?rare, decide?i ce modaliate se preteaz? mai bine pentru a beneficia din plin de serviciile unui robot-barman; Timp de instalare redus (3-5 ore cuprinz?nd programarea propriu-zis?) ?i necesit? doar dou? prize tip SHUCKO conectate la tensiune 220V; Configurare facil? la livrare al?turi de un tehnician iBar, abordare personalizat? ?n func?ie de specificul fiec?rei loca?ii ?i cerin?ele acesteia. De asemenea, odat? creat contul de utilizator, fiecare operator va avea acces la tuturiale informative privind maximizarea poten?ialului Mixo Two; Mentenan?? inclus? ?n planul de ?nchiriere; ?ntre?inere facil? prin utilizarea programului de autocur??are; iBar?este unic distribuitor al brandului?Mixologiq, inventatorii robotului barman Mixo Two care prepar? b?utura perfect? cu ajutorul unor func?ionalit??i unice, patentate.?Scopul declarat al iBar este de a oferi consumatorilor experien?a unor b?uturi premium cu ajutorul tehnologiei de ultim? genera?ie.Horeca Insight ?i-a ar?tat ?n nenum?rate r?nduri sprijinul pentru relansarea industriei prin webinarii ?i evenimente dedicate fiec?rui segment Horeca ?n parte, iar acum po?i beneficia de o reducere de 5% la cump?rarea unui aparat p?n? pe 15 august folosind codul de reducere HORECAINSIGHT5.Mai multe detalii despre?Mixologiq ?i posibilit??i de ?nchiriere sau cump?rare?pute?i g?si pe site-ul?ibar.ro. * * *Restaurantele angajeaz? robo?i buc?tari. Ar putea fi solu?ia pentru o buc?t?rie sigur? ?n lumea COVID-19? 22 iul, 2020 | Lidia Neagu | Cu abilit??i ?n preg?tirea aproape oric?rui fel de m?ncare, de la o simpl? omlet? la pizza proaspat? ?i hamburgeri gourmet, buc?tarii robo?i ar putea fi ?n viitor noul standard ?n bucat?riile restaurantelor. Iar ?n epoca pandemiei, tehnologia se dovede?te a fi salvatoare ?i ajut? restaurantele s? minimizeze implicarea oamenilor ?n procesul de g?tit. sau robo?ii colaborativi pot t?ia, toca, amesteca pot pune t?vi ?n cuptor sau pot preg?ti cafeaua sau omleta de la zero. Ace?tia pot lucra cot la cot cu un buc?tar sau pot fi independen?i. Ocup? o zon? restr?ns? ?n spa?iile ?n care opereaz? ?i sunt u?or de implementat, flexibili ?i pot fi muta?i cu u?urin?? dintr-un loc ?n altul ?ntre sarcini, datorit? faptului c? sunt mici ?i u?ori. Buc?tarii cobo?i pot fi programa?i s? lucreze oric?t, chiar ?i ture de 24 de ore pe zi, 7 zile pe s?pt?m?n?. Se adapteaz? volumelor cerute ?i depind mai mult de celelalte echipamente sau resurse cu care lucreaz?, dec?t de propria capacitate. "?nva?? foarte repede, ?n doar c?teva ore, mi?c?rile pe care trebuie s? le reproduc? ?i dup? aceea pot ?ndeplini cu u?urin?? sarcina respectiv? continuu. Cobo?ii nu obosesc sau nu se plictisesc de sarcini monotone, cum sunt t?ierea legumelor sau aranjarea ingredientelor pe pizza la nesf?r?it. Aceasta este frumuse?ea, cobo?ii sunt cu adev?rat eficien?i ?i nu se opresc niciodat? dec?t dac? dori?i ca ei s? se opreasc?", explic? pentru , Jacob Pascual-Pape, director de v?nz?ri regional pentru EMEA la Universal Robots. Compania a livrat astfel de cobo?i ?n mai multe restaurante din lume. Unul dintre ei, PAZZI, robotul pizzaiolo a fost creat de o alt? companie folosind bra?ele de cobot UR10 ?i UR5 de la Universal Robots. PAZZI - robotul pizzer care face o pizza la fiecare 45 de secunde PAZZI a fost creat de un start-up din Fran?a, EKIM, folosind trei robo?i colaborativi Universal Robots. PAZZI este capabil s? prepare p?n? la 10 pizza simultan din aproape cinci milioane de combina?ii de re?ete. Cercetarea ?i dezvoltarea pentru PAZZI a ?nceput ?n 2013 ?i a fost finalizat? ?n 2019. Cobotul a fost implementat ?ntr-un restaurant pilot ?n apropiere de Paris, complet automatizat, care s-a deschis ?n noiembrie 2019. ?n ceea ce-l prive?te pe PAZZI, nu lucreaz? al?turi de un buc?tar, ci ?ntr-un restaurant autonom. Restaurantul func?ioneaz? ?n total? autonomie de la comand? p?n? la livrare. F?r? interven?ie uman?. Buc?t?ria ?n care se afl? cele trei bra?e UR (PAZZI) are 7 metri p?tra?i, dar toate ma?in?riile robotizate din restaurant sunt integrate pe o suprafa?? de 45 metri p?tra?i. Cobo?ii UR ocup? doar 15% din spa?iu ?i reprezint? 15% din investi?ia total? necesar? dezvolt?rii acestui restaurant. PAZZI poate face 80 de pizza pe or?, o pizza la fiecare 45 de secunde. Bra?ele sale robotizate taie ?i aplatizeaz? aluatul, a?eaz? ingredientele selectate, coace (?ntr-un cuptor conceput s? g?teasc? 6 pizza diferite, care au nevoie de temperaturi de coacere diferite), taie ?i ?mpacheteaz? pizza. C?t de siguri sunt? Universal Robots spune c? robo?ii colaborativi sunt perfect siguri pentru a lucra ?n jurul operatorilor lor, deoarece integreaz? caracteristici de siguran?? de ultim? genera?ie ?i senzori aproba?i ?i certifica?i, ?n compara?ie cu robo?ii industriali clasici care trebuie s? fie amplasa?i ?n cu?ti pentru a respecta reglement?rile de siguran??. De asemenea, sunt cunoscu?i sub numele de robo?i colaborativi sau cobo?i datorit? naturii lor colaborative care vine din capacitatea lor de a lucra al?turi de oameni, scopul pentru care au fost proiecta?i. Unul dintre principalele lor atribute este siguran?a. Cobo?ii au func?ii de siguran?? configurabile, inclusiv timpul de oprire personalizabil ?i distan?a de oprire, deci nu reprezint? un pericol pentru colegii umani cu care pot lucra ?n imediata apropiere. Dac? o coliziune este pe cale s? se ?nt?mple, ace?tia se opresc automat. De fapt, cobo?ii au dus la apari?ia unui mediu nou ?n care omul ?i ma?in?riile pot lucra ?mpreun? ?n siguran??. Buc?tarii robo?i nu ?i vor ?nlocui ?n mas? pe omologii lor umani prea cur?nd. Cu toate acestea, Universal Robots ?ntrevede o cerere puternic? pe acest segment la nivel mondial, a?a c? s-ar putea ca cina s? v? fie g?tit? de un robot mai devreme dec?t crede?i. Iar Universal Robots nu este singura companie care produce buc?tari robo?i. ?n egal? m?sur?, barmanii robotici ar putea deveni o viziune mai comun? ?n anii urm?tori. Exist? ?n lume mai multe baruri care au apelat la serviciile lor. Un astfel de robot - Makr Shakr - a fost deja instalat ?n barul ICE + FRIES din Reyjavik, Islanda, ?n parteneriat cu compania de b?uturi GlacierFire. A?adar, tehnologia exist?, iar ?ntr-o industrie dornic? s? compenseze deficitul de lucr?tori specializa?i, dar ?i s? reduc? costurile cu for?a de munc? ?i s? creasc? profiturile, automatizarea suplimentar? pare inevitabil?. * * *Atentie la molia orientala a fructelor. Recomandari de combatere a insectei daunatoare 22 iulie 2020 Grapholitha molesta sau molia oriental? a fructelor a fost semnalat? ?n roiuri din a doua genera?ie, odat? ce temperaturile ?n aceast? perioad? sunt prielnice pentru depunerea ou?lor pe frunze, l?stari sau fructe. Colegii de la Agro TV Moldova au trimis pentru cei interesa?i c?teva recomand?ri, numai bune pentru fermierii care se confrunt? cu aceast? insect? d?un?toare. * * *Cum verificam etichetele produselor alimentare? 21 iulie 2020, Daria DiaconescuPotrivit unei cercet?ri sociologice recente, din p?cate,? unul din trei rom?ni NU cite?te etichetele. De asemenea, sunt multe persoane care nu sunt atente nici m?car? la termenul de valabilitate. De prisos s? v? spunem c? uneori etichetele sunt de-a dreptul mincinoase. ?n laboratoarele de la USAMV Ia?i, din incinta fermei Rediu, la perioade de timp bine determinate, se fac analize pentru a se constata dac? ?nscrisurile de pe etichete coincid cu propriet??ile organoleptice* ale produselor din magazinele alimentare. * Proprietatile organoleptice ale produselor se caracterizeaza prin aspectul exterior, consistenta, culoarea, mirosul, gustul lor. Modificarea calitatilor organoleptice ale produsului, de obicei, indica asupra ?nrautatirii valorii biologice a lui (micsorarea continutului de vitamine, de acizi grasi indispensabili etc.) si asupra posibilei acumulari a produselor de descompunere a proteinelor, glucidelor, oxidarii lipidelor. Aceasta poate exercita o actiune nociva asupra organismului, ?ndeosebi asupra oamenilor bolnavi. De exemplu, ?n produsele mucegaite se formeaza substante toxice. ?n produsele usor alterabile, concomitent cu modificarile organoleptice, poate avea loc ?nmultirea microbilor. * * *Artistul Olafur Eliasson invit? copiii s? vorbeasc? ?n numele planetei ?n cadrul unui proiect interactiv: Lidia Neagu in CSR 22 July 2020 Earth Speakr este o nou? lucrare de art? interactiv? ce ?i invit? pe copii s? vorbeasc? ?n numele planetei, iar pe adul?i s? asculte. Lucrarea utilizeaz? realitatea augmentat? ?i include o aplica?ie gratuit?, precum ?i un website interactiv disponibil ?n cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europe ?i accesibil de oriunde din lume. Earth Speakr a fost lansat de artistul Olafur Eliasson cu ocazia Pre?edin?iei Germaniei la Consiliul Uniunii Europene ?n 2020. Lucrarea de art? va prinde contur ?n urm?toarele ?ase luni, datorit? contribu?iilor ?i ideilor copiilor.Ini?iativa include o aplica?ie, un website, prezent?ri ?n format fizic, dar ?i multe altele ?i reprezint? componenta central? a programului cultural preg?tit cu ocazia Pre?edin?iei Germaniei la Consiliul Uniunii Europene ?n 2020. Lucrarea este finan?at? de Ministerul Federal al Afacerilor Externe ?i realizat ?n cooperare cu Institutul Goethe. Earth Speakr este disponibil? gratuit ?i ?ndeamn? persoanele de toate v?rstele ?i din toate col?urile Europei s? colaboreze ?i s? se g?ndeasc? la schimb?rile climatice ?i viitorului planetei.Copiii vorbesc ?n numele planeteiOricine poate desc?rca aplica?ia Earth Speakr ?n urm?toarele ?ase luni ?i ??i poate anima mediul ?nconjur?tor folosind tehnologie interactiv?. Copiii ?i tinerii ce ?nc? nu sunt majori pot alege s? participe ?mprumut?ndu-?i vocea unui copac, unei coji de banan?, cerului sau unei str?zi. Astfel, ei vor putea vorbi ?n numele mediului ?i al planetei. Mesajele lor creative vor fi distribuite prin intermediul website-ului earthspeakr.art sau experimentate ?n aplica?ie cu ajutorul realit??ii augmentate (AR).“Earth Speakr este o lucrare de art? colectiv? ce ?i invit? pe copii s? fie arti?ti. Ceea ce va deveni Earth Speakr depinde de cei care vor vorbi ?n numele P?m?ntului – de creativitatea ?i imagina?ia lor. Lucrarea de art? este realizat? din g?ndurile ?i viziunea lor, din lucrurile care ?i preocup? ?i speran?ele lor. Ceea ce vor alege ei s? creeze poate fi juc?u? ?i amuzant, serios sau poetic. Nu exist? o cale corect? sau gre?it? ?i este simplu pentru to?i s? participe. Earth Speakr ?i invit? pe copii s? pun? ?n cuvinte ceea ce g?ndesc ?i ce au ?n suflet ?i s? participe la modelarea lumii noastre ?i a planetei, at?t ast?zi, c?t ?i ?n viitor”, a explicat Olafur Eliasson.Pentru a include c?t mai mul?i oameni cu putin??, Eliasson ?i studio-ul s?u au dezvoltat o lucrare de art? predominant digital?, fiind ajuta?i de o echip? extins? ce a inclus copii, cercet?tori ?i al?i speciali?ti. Earth Speakr va fi disponibil? ?n toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene ?i poate fi accesat? de oriunde din lume.?n plus, proiectul are ca parteneri o re?ea ?n cre?tere de muzee, biblioteci ?i institu?ii educa?ionale, precum Institutul Goethe, pentru a distribui lucrarea online ?i fizic acolo unde este posibil ?n aceste vremuri ce fac necesar? distan?area social?.Adul?ii ascult? viitorulEarth Speakr amplific? mesajele copiilor ?i invit? adul?ii ?i liderii globali, cei care au puterea de decizie ?i de a schimba cursul lucrurilor s? ?i asculte cu aten?ie.Pe earthspeakr.art, adul?ii pot demonstra c? mesajele sunt ascultate cre?nd colec?ii AR de mesaje, denumite ?Loud Speakrs”. Acestea pot fi amplasate oriunde pe o hart? virtual? – ?n pie?e publice, ?n parcuri, pe acoperi?ul cl?dirilor – pentru a-i ?ncuraja ?i pe al?ii s? asculte. Mesajele Earth Speakr sunt, de asemenea, transmise ?n Bruxelles ?n cl?direa Justus Lipsius (sediul principal al Consiliului Uniunii Europene ?i al Secretariatului General al acestuia) ?i ?n cl?direa Europa (ce g?zduie?te reuniunile Consiliului European, ale Consiliului Uniunii Europene ?i ale altor organisme la nivel ?nalt), ?n cadrul Parlamentului European ?n Bruxelles ?i Strasbourg, precum ?i ?n Berlin, ?n zona Lichthof a Ministerului Federal al Afacerilor Externe.“Via?a pe P?m?nt presupune ca oamenii, animalele, plantele ?i ecosistemele s? coexiste. Trebuie s? recunoa?tem aceast? coexisten?? ?i s? lu?m m?surile potrivite pentru a o sus?ine. ?n dezbaterile curente despre schimb?rile climatice, este vital ca vocile genera?iei urm?toare s? fie auzite cu t?rie ?i claritate, pentru c? ei sunt cei ce vor tr?i ?n viitorul pe care noi ?l model?m acum.Lucrarea mea Earth Speakr ?i invit? pe copii s? vorbeasc? despre clim?, cu ?ngrijorare sau cu speran??. Cu ajutorul aplica?iei Earth Speakr, ei se pot exprima prin orice element aleg din jurul lor. Aceast? lucrare de art? aduce vocile lor laolalt? ?i amplific? mesajele pe care ei doresc s? le transmit?. Noi – adul?ii, deciden?ii ?i politicienii – trebuie s? auzim mesajele creative ale copiilor ?i s? le lu?m ?n serios”, a spus Olafur Eliasson.?ncep?nd de pe 1 iulie 2020, mesajele copiilor vor ap?rea pe harta virtual? a Earth Speakr, iar a?a-numitele Loud Speakrs vor putea fi v?zute cu ajutorul realit??ii augmentate ?n loca?ii cunoscute din Uniunea European?.Pentru a afla mai multe detalii ?i pentru a participa la crearea lucr?rii de art?, desc?rca?i aplica?ia Earth Speakr din Google Play sau App Store, vizita?i website-ul sau al?tura?i-v? discu?iei urm?rind @earthspeakr ?n social media. * * *3 noi hibrizi de rapi?? Dekalb de la Bayer Violeta M??,22 iulie 2020 - Bayer ofer? fermierilor rom?ni trei noi hibrizi de rapi?? Dekalb pentru toamna anului 2020. Ace?ti hibrizi de ultim? genera?ie sunt potrivi?i pentru toate mediile de produc?ie.1. DK Excited - Con?inut ridicat de ulei, evolu?ie foarte bun? at?t ?n toamn?, c?t ?i la ie?irea din iarn?, ceea ce asigur? flexibilitate privind epoca de sem?nat, rezisten?? la virusul galben al ridichii (Turnip Yellow Virus - TuYV), virus ce poate duce la pierderi de p?n? la 25% din produc?ie.2. DK Expectation - Poten?ial ridicat de produc?ie, evolu?ie foarte bun? ?n toamn?, av?nd capacitatea s?-?i dezvolte masa radicular? ?i foliar?, oferind flexibilitate privind epoca de sem?nat ?i totodat? o bun? preg?tire a plantei pentru iernare, toleran?? foarte bun? la scuturare ?i rezisten?? la virusul galben al ridichii;3. DK Extremus - Timpuriu, stabil, cu poten?ial ridicat de produc?ie, con?inut ridicat de ulei ?n semin?e, dubl? rezisten?? la Phoma, respectiv rezisten?? la Club root - cancerul r?d?cinilor de rapi?? ?i toleran?? foarte bun? la Orobanche.?Toate caracteristicile date de genetica Dekalb au crescut ?ncrederea fermierilor ?i au confirmat Dekalb ca lider de pia?? pentru cultura rapi?ei ?n Rom?nia”, a spus Istvan Meszaros, reprezentant tehnic ?i comercial al companiei Bayer ?n jud. Timi?, la prezentarea sus?inut? la finalul lunii mai, ?n platforma Bayer de la Comlo?u Mic, jud. Timi?, realizat? ?n condi?ii de ferm?, unde au fost cultiva?i hibrizii de rapi?? Dekalb cei mai v?ndu?i at?t ?n vestul ??rii, c?t ?i la nivel na?ional, precum ?i unul dintre hibrizii noi, DK Extremus. ?Extremus ?i-a dovedit deja foarte bine calit??ile ?n condi?ii grele de clim? ?i de sol” -?ISTVAN MESZAROS, reprezentant tehnic ?i comercial Bayer?Record de produc?ie pentru cel mai v?ndut hibrid de rapi?? Clearfield!?Exception este hibridul num?rul 1 ?n portofoliul Dekalb la v?nz?ri pe Rom?nia, iar Imaret este cel mai v?ndut hibrid de rapi?? Clearfield la nivel na?ional, av?nd o plaj? mare de cultivare ?i o toleran?? foarte bun? la Orobanche. Imaret de?ine ?i recordul de produc?ie, de 6,5 tone la hectar, realizat ?n 2017, ?n jude?ul Teleorman”, a mai spus reprezentantul Bayer.Caracteristici, avantaje, beneficii la hibrizii de rapi?? Dekalb/Bayer:? poten?ial foarte mare de produc?ie;? con?inut ridicat ?n ulei;? toleran?? foarte bun? la scuturarea boabelor din silicve;? stabilitate a produc?iei;? vigoare foarte bun? la r?s?rire ?i dezvoltare foarte bun? a plantelor ?n toamn?;? toleran?? la ger;? toleran?? foarte mare la boli; dubl? rezisten?? la Phoma, la hibrizii noi;? tehnologia Clearfield;? rezisten?a la fr?ngere a tulpinii;? utilizarea eficient? a azotului;? intervalul de maturitate.PLATFORMA DE RAPI?? BAYER - COMLO?U MIC, JUD. TIMI?? Hibrizi rapi??: DK Exception, DK Expansion, DK Expression, DK Imaret, DK Extremus;? Sem?nat: 31.08. 2019, densitate: 50 boabe germinabile/mp;? R?s?rit: 8.09.2019, densitate: 39-47 boabe germinabile/mp;? Pornirea ?n vegeta?ie: 28.01.2020;? ?nceputul ?nfloritului: 09.03.2020. * * *Grindin? brutal? ?n jude?ul Br?ila: peste ?ase mii de hectare afectate Ferma 22 iulie 2020 Seara zilei de luni a adus ?n jude?ul Br?ila ?n mai multe localit??i grindin? ?i furtuni, care au distrus mai multe mii de hectare de culturi agricole.?Grindina cu un diametru de p?n? la 40mm a afectat numeroase parcele cu loturi semincere de porumb, culturi precum porumbul de consum, porumbul de loturi semincere, floarea-soarelui ?i soia. Conform Agra Asigur?ri mai multe localit??i au fost afectate serios de grindina, p?n? acum confirmate fiind: Urleasca, Unirea, Bordei Verde ?i Movila Miresii. Daunele estimate ale fermierilor pot ajunge p?n? la 90%. Suma total? a daunelor a fost estimat? mar?i, 21 iulie, la aproximativ 3 milioane de euro.Fermierii afecta?i pot aviza daunele ?n portalul online pus la dispozi?iie de Agra Asigur?ri:? * * *B?t?lia g?ndacilor. Cum ?asmut” fermierii din Dolj pr?d?torii ?mpotriva d?un?torilor Elena Ailu?oaei 22/07/2020 | Fermierii au g?sit o nou? metod? inedit? pentru a-?i proteja plantele ?i legumele de d?un?tori. Folosesc insecte pr?d?toare ?mpotriva celor d?un?toare ?i astfel au culturi foarte frumoase ?i productive. Pentru o cutie de g?ndaci pr?d?tori pl?tesc p?n? la 700 de lei. CANCAN.RO a intrat pe terenul de v?n?toare al pr?d?torilor ?i v? prezint? toate detaliile. obicei, Thripsul se g?se?te ?n floare pentru c? ?i place foarte mult polenul, g?ndacul pr?d?tor Orius vine ?n floare ?i se hr?ne?te cu Thripsul. Atunci, noi vom sc?pa de acest d?un?tor”, explic? fermierul Cosmin Dragu. ?Nu mai puteam s? facem fa?? d?un?torilor”Este unul dintre cultivatorii din jude?ul Dolj care au folosit at?t bondari pentru polenizare, c?t ?i, mai nou, g?ndaci pr?d?tori pentru a sc?pa de d?un?torii care atac? ardeii ?i vinetele.A achizi?ionat de mai bine de o s?pt?m?n? o cutie cu insecte pr?d?toare ?i deja se v?d rezultatele. Insectele d?un?toare dispar de la o zi la alta, dup? ce sunt v?nate de cele pr?d?toare. aflat de la un t?rg de profil, de la o firm? de specialitate. Ne ajut? foarte mult, pentru c? nu mai puteam s? facem fa?? d?un?torilor, trebuia s? facem foarte multe tratamente chimice. Ne-au scutit at?t de un om care trebuia s? efectueze tratamentele chimice, c?t ?i de costurile cu tratamentele chimice”, mai spune acesta.?Se hr?nesc cu d?un?torii no?tri ?i ne scap? de ei” Fermierul are acum o cultur? productiv?.?Insectele pr?d?toare se hr?nesc cu d?un?torii culturi de ardei, iar atunci ei, prin ciclul lor de a se hr?ni, ?nmul?i, automat se hr?nesc cu d?un?torii no?tri ?i ne scap? de ei. Pe o suprafa?? de 10 ari, costul este undeva la 700 lei. Este o sum? mai mare la ?nceput, dar p?n? la finalul culturii se amortizeaz? ?i eu zic c? iese pu?in mai bine.?De obicei, d?un?torii, ?n special Thripsul, ?n?eap? ardeiul ?i se v?d ?n?ep?turile pe fruct, plus c? transmite ?i virusul, iar atunci nu mai culegem din planta de ardei nimic. Este o cultur? mult mai frumoas? din punct de vedere comercial ?i cre?te ?i cantitatea, planta nemaifiind stresat?”, spune legumicultorul.Insectele pr?d?toare sunt cump?rate de la o firm? din Capital?, care le aduce din Olanda.Cine de?ine informa?ii despre acest subiect este rugat s? ne scrie la?pont@cancan.ro,?s? ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau s? ne scrie direct pe?WhatsApp. * * *26 de jude?e vor primi finan?are pentru instalarea gardurilor electrice ?mpotriva ur?ilor A.P. Miscellanea / 22 iulieLocuitorii zonelor ?n care ur?ii obi?nuiesc s? intre ?n localit??i vor primi bani de la ministerul Mediului pentru a instala garduri electrice ?n jurul gospod?riilor. Banii fac parte dintr-un program lansat de minister ?n dezbatere public? ?i care are ca obiectiv ?mpiedicarea incidentelor tot mai dese provocate de ur?i, scrie Digi24.Programul finan?eaz? pentru popula?ie kit-uri complete de garduri electrice care pot fi instalate de popula?ie ?n jurul propriilor gospod?rii, st?nelor, culturilor agricole, livezilor, se arat? ?ntr-un comunicat al ministerului Mediului. "Suntem ?ara cu cea mai mare popula?ie de ur?i din Europa. Pe de-o parte, o bog??ie a biodiversit??ii rom?ne?ti, pe de alt? parte, o mare responsabilitate pentru siguran?a oamenilor. Programul nostru ?mpac? dubla noastr? responsabilitate: conservarea speciei ?i coexisten?a f?r? incidente ?ntre om ?i carnivorele mari. Vom acoperi ?n propor?ie de 100% costurile acestor sisteme pentru popula?ia din jude?ele ??rii ?n care s-au ?nregistrat ?n mod repetat incidente sau pagube produse de animalele s?lbatice", a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului.Popula?ia poate primi p?n? la 2000 de lei pentru instalarea gardurilor electrice ?n jurul zonelor obiectivelor pe care vor s? le protejeze. Suma finan?at? prin Administra?ia Fondului pentru Mediu acoper? ?n propor?ie de 100% costurile unui astfel de sistem care include generatoare de impulsuri, izolator inel, role fir gard electric etc.Programul este adresat popula?iei din jude?ele: Alba, Arge?, Arad, Bac?u, Bihor, Bistri?a-N?s?ud, Bra?ov, Buz?u, Cluj, Cara?-Severin, Covasna, D?mbovi?a, Gorj, Hunedoara, Harghita, Mehedin?i, Maramure?, Mure?, Neam?, Prahova, Sibiu, S?laj, Suceava, Timi?, V?lcea, Vrancea."Programul pe care ?l demar?m anul acesta va fi multianual. Investim ?n 2020 1.500.000 de lei pentru ca speciile s? fie protejate, iar oamenii ?i bunurile lor s? fie ?n siguran??. Cred c? un bun management al speciilor pentru care suntem renumi?i ?n Europa implic? inclusiv sisteme inteligente care s? permit? coexisten?a ?ntre om ?i carnivorele mari", a mai spus Costel Alexe.Ministerul Mediului finan?eaz? pentru popula?ie kituri complete de garduri electrice Social Ministerul Mediului finan?eaz? pentru popula?ie kituri complete de garduri electrice Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, 16:43 Aproximativ 1.000 de sisteme ce con?in kituri complete de garduri electrice care pot fi instalate ?n jurul gospod?riilor, st?nelor, culturilor agricole sau livezilor, cu scopul protec?iei ?n fa?a atacurilor din partea carnivorelor mari, vor ajunge ?n acest an c?tre popula?ie, a anun?at ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Costel Alexe. ?n curtea ta e?ti cine vrei tu "Suntem ?ara cu cea mai mare popula?ie de ur?i din Europa. Pe de-o parte, o bog??ie a biodiversit??ii rom?ne?ti, pe de alt? parte, o mare responsabilitate pentru siguran?a oamenilor. Programul nostru ?mpac? dubla noastr? responsabilitate: conservarea speciei ?i coexisten?a f?r? incidente ?ntre om ?i carnivorele mari. Vom acoperi ?n propor?ie de 100% costurile acestor sisteme pentru popula?ia din jude?ele ??rii ?n care s-au ?nregistrat ?n mod repetat incidente sau pagube produse de animalele s?lbatice. Programul pe care ?l demar?m anul acesta va fi multianual. Investim, ?n 2020, 1.500.000 de lei pentru ca speciile s? fie protejate, iar oamenii ?i bunurile lor s? fie ?n siguran??. Cred c? un bun management al speciilor pentru care suntem renumi?i ?n Europa implic? inclusiv sisteme inteligente care s? permit? coexisten?a ?ntre om ?i carnivorele mari", a transmis ministrul. M247 lanseaz? noua platform? cloud pentru a sus?ine planurile ambi?ioase de cre?tere a afacerilor clien?ilor Programul finan?eaz? pentru popula?ie kituri complete de garduri electrice care pot fi instalate de popula?ie ?n jurul propriilor gospod?rii, st?nelor, culturilor agricole, livezilor etc. Acestea au rolul de a ?mpiedica incidente sau pagube produse de carnivorele mari (?n special ursul brun ?i lup) prin ?ndep?rtarea animalelor s?lbatice de zonele locuite sau din cele ?n care oamenii au culturile agricole, animalele domestice, stupinele etc. Potrivit sursei citate, popula?ia poate primi p?n? la 2.000 de lei pentru instalarea gardurilor electrice ?n jurul zonelor obiectivelor pe care vor s? le protejeze. Suma finan?at? prin Administra?ia Fondului pentru Mediu (AFM) acoper? ?n propor?ie de 100% costurile unui astfel de sistem care include generatoare de impulsuri, izolator inel, role fir gard electric etc. Noul program este adresat popula?iei din jude?ele Alba, Arge?, Arad, Bac?u, Bihor, Bistri?a-N?s?ud, Bra?ov, Buz?u, Cluj, Cara?-Severin, Covasna, D?mbovi?a, Gorj, Hunedoara, Harghita, Mehedin?i, Maramure?, Mure?, Neam?, Prahova, Sibiu, S?laj, Suceava, Timi?, V?lcea ?i Vrancea. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download