Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 20 ianuarie 2020, 2 CURSUL DE SCHIMB 20.01.20201 EUR4.77881 USD4.3105Mai vine iarna anul acesta?! Meteorologii dau r?spunsul a?teptat de to?i rom?nii?Lucian Ionescu 20 ianuarie 2020 Administra?ia Na?ional? de Meteorologie(ANM) a emis prgnoza meteo pentru urm?toarea lun? de zile.Cea de-a doua lun? de iarn? este caracterizat? de o vreme mai bl?nd? dec?t se prezint? data din calendar. Temperaturile sunt mai ridicate dec?t ar fi trebuit s? fie ?n aceast? perioad?.?Dar iat? cum va fi vremea, potrivit speciali?tilor, ?n fiecare regiune a ??rii, ?n intervalul 20 ianuarie – 17 februarie 2020.Prognoza meteo s?pt?m?na 20.01.2020 – 27.01.2020Temperatura aerului va avea valori ce se vor situa, ?n general, peste limitele specifice perioadei, ?ndeosebi ?n?regiunile extrecarpatice.Cantit??ile de precipita?ii estimate pentru aceast? s?pt?m?n? vor fi deficitare ?n majoritatea regiunilor, dar mai ales ?n cele extracrapatice. Excep?ie este posibil s? fac? partea de nord a teritoriului, unde va exista o tendin?? spre excedent.Prognoza meteo s?pt?m?na 27.01.2020 – 03.02.2020Temperatura aerului va avea valori ce se vor situa peste limitele specifice perioadei, mai ales ?n regiunile sudice ?i estice.Cantit??ile de precipita?ii vor putea avea, ?n general, o tendin?? u?or excedentar? ?n regiunile intracarpatice ?i vor fi apropiate de normalul perioadei ?n restul teritoriului.Prognoza meteo s?pt?m?na 03.02.2020 – 10.02.2020Mediile valorilor termice se vor situa, ?n general, u?or peste limitele specifice perioadei.Cantit??ile de precipita?ii estimate pentru aceast? perioad? vor fi, ?n general, apropiate de cele normale pentru acest interval, local cu o posibil? tendin?? u?or deficitar?.Prognoza meteo s?pt?m?na 10.02.2020 – 17.02.2020Mediile valorilor termice vor fi apropiate de normalul s?pt?m?nii ?n zonele de munte ?i se vor situa, ?n general, u?or peste limitele specifice perioadei ?n restul zonelor.APIA si SUBVENTIIMinistrul Adrian Oros modific? ORDINUL SUBVEN?IILOR la pl??ile APIA pentru paji?ti, lucern? ?i vaci agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020 Ministrul Agriculturii Adrian Oros modific? Ordinul 619/2015, cunoscut ?i ca ”Ordinul subven?iilor APIA”. Potrivit unui proiect de ordin de ministrul publicat ?n dezbatere public? pe site-ul institu?iei, ?ncep?nd din acest an vor exista modific?ri la legisla?ia prin care se acceseaz? subven?ii pentru paji?ti, pentru sprijinul cuplat la lucern?, la c?nep?, dar ?i cel pentru taurinele de carne. Prevederile noului ordin de ministru, dup? ce vor fi aprobate, se vor aplica ?ncep?nd cu anul de cerere 2020.Proiectul de modificare a Ordinului 619/2015 de c?tre ministrul Adrian Oros este disponibil AICI – DOCUMENT PDF TINERILOR FERMIERI: Jum?tate din bani, aloca?i tinerilor din Diaspora care se ?ntorc ?n Rom?nia agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020 Bugetul alocat noii sesiuni de proiecte pentru ”Instalarea Tinerilor Fermieri” va avea dou? direc?ii: una care s? vizeze tinerii din Rom?nia, iar cea de a doua, pe cei din Diaspora care doresc s? se ?ntoarc? ?n Rom?nia ?i s? fac? agricultur?. Cele dou? linii urmeaz? s? beneficieze de bugete egale de 20 de milioane de euro fiecare, a anun?at secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru.Secretarul de stat Emil Dumitru vine cu informa?ii noi privind modul ?n care se vor putea accesa ?n acest an fondurile europene din sub-m?sura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”. Invitat ?n emisiunea ”Agro Jurnal” de la Digi 24, Emil Dumitru a declarat c? bugetul identificat – 40 de milioane de euro, va fi ?mp?r?it egal ?ntre o linie pentru tinerii fermierii din Rom?nia ?i o? linie nou?, dedicat? tinerilor din Diaspora. Condi?ia pentru ca ace?ti noi beneficiari s? poat? lua fondurile europene este ca ei s? aib? competen?e ?n agricultur?, experien?? ?n acest domeniu.Secretarul de stat nu a precizat c?nd va fi lansat? noua sesiune de proiecte, men?ion?nd ?ns? c?, av?nd ?n vedere modific?rile la sub-m?sura 6.1 trebuie s? fie aprobate de Comisia European?, se a?teapt? un r?spuns ?n acest sens de la Bruxelles, apoi se vor putea depune proiectele la AFIR.V? reamintim c? prin sub-m?sura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri” suma maxim? ce poate fi accesat? este de 50.000 de euro ?n actualul exerci?iu financiar, iar beneficiarii trebuie s? aib? maxim 40 de ani ?i s? nu mai fi fost ?efi de exploata?ie agricol? p?n? la depunerea proiectului.Subven?ia APIA la ovine ?i caprine: care este plata total? pe cap de animal agrointeligenta.ro - 20 ianuarie 2020 Ce subven?ie total? se pl?te?te de la APIA pe cap de oaie sau de capr? pentru anul de cerere 2019. Se cunosc cuantumurile complete pentru subven?iile la ovine ?i caprine, astfel c? ciobanii ??i pot face calcule privind banii pe care se pot baza dac? au depus cererea unic? ?n actuala campanie de pl??i! Subven?iile APIA pentru ovine sunt a?teptate de cresc?torii din Rom?nia iar o mare parte dintre oieri au ?ncasat deja banii pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ), aceast? schem? fiind singura din sectorul cre?terii animalelor care a intrat la plata avansului ?n Campania 2019. De ast?zi, vineri 17 ianuarie, au fost f?cute publice oficiale ?i cuantumurile pentru Ajutorul Na?ional Trazitoriu (ANT) iar Agrointeligen?a-agrointel.ro, v-a informat ?n premier? ambele cuantumuri a?a cum v-a obi?nuit.Ce sume primesc cresc?torii de oi? Pentru ANTZ 9, schema cuplat? de produc?ie, speciile ovine/caprine oierii primesc 4,7157 euro/cap de animal adic? 22,397 de lei/cap de animal. Fermierii urmeaz? s? primeasc? ace?ti bani care sunt aloca?i din bugetul de stat, pentru efectivele de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au ?mplinit v?rsta de minimum un an la data de 31 martie a anului ?n care s-a depus cererea unic? de plat?, adic? 2019.Aten?ie! Pentru ANTZ 9 ovine nu exist? un num?r maxim de animale pentru o exploata?ie, adic? APIA pl?te?te pentru tot efectivul de?inut de un cresc?tor de oi.La suma de 4,7157 euro/cap de animal adic? 22,397 de lei/cap de animal se adaug? valoarea SCZ de 17,7173 euro/cap de animal adic? 84,15 de lei pe cap de animal. Deci un cresc?tor care ?ncaseaz? ambele subven?ii prime?te: 4,7157 euro/cap de animal adic? 22,397 de lei/cap + valoarea SCZ de 17,7173 euro/cap de animal adic? 84,15 de lei pe cap de animal = 22,433 de euro/cap de animal adic? 106,547 de lei/cap de animal.Aten?ie ?ns?! SCZ se pl?te?te doar pentru un efectiv de minimum 150 ?i maximum 600 de capete de femele ovine ?i/sau berbeci de reproduc?ie, inclusiv, pe beneficiar, ?n exploata?ii cu cod ANSVSA, care au v?rsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ.Pl??ile se fac ?n lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 30.09.2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.Consilierul ministrului Agriculturii: Accesul la subven?ii va fi mai limitat. Trebuie s? g?ndim patriotic! Ramona Dasc?lu - 19 ianuarie 2020 Foto: Institutia Prefectului Bistrita-NasaudDorel Secar?, consilier al ministrului Agriculturii Adrian Oros, a declarat la o ?nt?lnire cu fermierii din Bistri?a-N?s?ud c? ?ncep?nd cu urm?torul exerci?iu bugetar subven?iile vor sc?dea ?i odat? cu acest lucru ?i accesul rom?nilor la subven?ii va fi mai limitat. Exist? ?ns? ?i ve?ti bune pentru fermieri ?ntruc?t consilierul ministrului Agriculturii a anun?at c? ?ncep?nd cu finalul lunii aprilie se va relua m?sura de sprijin pentru tinerii fermieri.40% din bugetul pe agricultur? alocat Rom?niei de UE va fi destinat proiectelor pe clim? ?i mediuConsilierul Dorel Secar? a spus c? sper? s? ob?in? de la Buxelles un procent mai mic de 40% care s? fie destinat proiectelor pe clim? ?i mediu deorece se teme c? Rom?nia nu va fi ?n stare s? absoarb? to?i ace?ti bani ?i astfel ?i va pierde.??n noul exerci?iu financiar, o mare parte problem? va fi aceea c? 40% din bugetul ce va fi alocat Rom?niei pentru agricultur? este pentru proiecte pe clim? ?i mediu. Pentru noi, asta e o mare problem?. ??rile nordice ?i-au cam rezolvat problemele legate de ferme, nu au trecut prin nenorocirea numit? comunism. Au fermele transmise din genera?ie ?n genera?ie ?i noi abia acum ne mai cump?r?m c?te un anim?lu?, c?te o scul?, facem ce putem. Nu se prea potrive?te politica lor cu politica noastr?. Nu ?tiu cum vom reu?i s? absorbim ace?ti bani ?i s?-i transform?m ?n proiecte pe clim? ?i mediu. Dac? nu folosim ace?ti bani, ei se vor pierde, deci aceasta e o mare problem?. Deocamdat? procentul se discut?. Noi sper?m s?-l ducem mai jos. Ar fi totu?i un avantaj pentru aceast? zon?: s? se acorde bani mai mul?i pentru zona montan?, iar aici Bistri?a-N?s?ud ar c??tiga”, a spus Dorel Secar?, consilier al ministrului Agriculturii Adrian Oros, potrivit timponline.ro.??n Polonia subven?iile nu se acord? firmelor cu capital str?inO alt? tem? mult discutat? de fermierii rom?ni ?n aceast? perioad? este plafonarea. ?n leg?tur? cu acest lucru, consilierul Dorel Secar? a precizat c? deocamdat? nimic nu este b?tut ?n cuie, dar se cunoa?te faptul c? actuala conducere a ministerului Agriculturii sus?ine plafonarea voluntar? astfel ?nc?t Rom?nia s? poat? s? decid? singur? cum se va face aceast? plafonare.?Acestea sunt impuneri ale UE, nu e o politic? liberal?. Liberalismul sprijin? ini?iativa privat?. Domnul ministru sus?ine a?a-numita plafonare voluntar?, ceea ce ?nseamn? c? fiecare stat membru va decide ?n conformitate cu specificitatea lui cum se va face plafonarea, de la c?t. ?n acest sens, deja s-a ?nt?lnit cu ministrul Agriculturii din Polonia ?i a aflat c? acolo ?nc? din acest exerci?iu financiar exist? plafonarea la 150.000 de euro, dar ei nu acord? aceste subven?ii firmelor cu capital str?in. S? fie clar c? subven?ia de la UE vine pentru statul rom?n, iar noi, la nivel na?ional, din primele 10 exploata?ii agricole cele mai mari, 8 sunt str?ine, iar subven?ia pleac? de la noi din ?ar?. Noi nu facem discriminare, dar trebuie s? g?ndim patriotic. Rom?nia a v?ndut mult prea u?or p?m?ntul str?inilor fa?? de Fran?a, spre exemplu, unde e un sistem at?t de birocratic, ?nc?t dac? un str?in vrea s? cumpere p?m?nt, are nevoie de 14 ani ca s? ob?in? autoriza?ii de la toate autorit??ile statului ca s? poat? face tranzac?ia. ?n interiorul UE, noi nu putem bloca schimbul intracomunitar, dar putem stabili ni?te prevederi legale ?i autoriz?ri prin care s? limit?m v?nzarea p?m?ntului. S-a f?cut pu?in ?n acest sens, at?t legislativ, c?t ?i prin politica Ministerului Agriculturii. E un grup de lucru acum la minister ca s? le d?m posibilitatea s? cumpere p?m?nt celor care tr?iesc aici”, a mai spus Dorel Secar?.?n noul exerci?iu financiar accesul la subven?ii va fi limitatBugetul UE a sc?zut din cauza Brexit ?i acesta este motivul pentru care au intervenit schimb?ri.?Accesul la subven?ii va fi mai limitat. Cine vine s? depun? acte de subven?ii la APIA trebuie s? dovedeasc? c? veniturile lui vin preponderent din agricultur?. Dac? e?ti prefect ?i ai salariu, ?i mai ai 3 ha ?i vrei subven?ii, nu se va mai putea. Acolo se va limita ?i acest lucru e foarte bine. Dreptul la subven?ie i se cuvine utilizatorului, nu proprietarului. E foarte bine acest lucru, dar are dreptul la o arend? prin care, printr-o lege a p?r?ilor, o stabile?te cu arenda?ul, cel care lucreaz? p?m?ntul. Nu po?i s? iei ?i subven?ie, ?i arend?, ?i nici s? nu lucrezi p?m?ntul. Mul?i dintre ace?ti a?a-zi?i agricultor vor c?dea, nu vor mai ?ntruni condi?iile a?a-zisului fermier veritabil, fermier activ”,a explicat consilierul Dorel Secar?.La finalul lunii aprilie se va relua sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieriConsilierul Dorel Secar? a mai anun?at c? la sf?r?itul lunii aprilie se va relua m?sura de sus?inere a tinerilor fermieri care vor s? se instaleze la ?ar? prin alocare a c?te 40.000 de euro acestora.?Gospod?ria ??r?neasc? risc? s? dispar?, iar dispari?ia vine din cauz? c? oamenii au ajuns la o v?rst? la care nu mai pot ?ine animale, tinerii au plecat dincolo, iar atunci singura variant? e aceea ca tinerii care au ancora aceasta, a gospod?riei familiei, s? dezvolte aceast? afacere ?n agricultur? ca s? reziste economic, s?-?i asigure mijloacele de trai pentru familiile lor care au preten?ii la ora actual? ?i nu mai sunt ca acum nu ?tiu c??i ani, dar ca s? le poat? ?mplini trebuie s? produc?. Statul, prin intermediul Ministerului Agriculturii, vrea s? sprijine aceste familii”, a spus Secar?.Pe l?ng? fermieri, la ?nt?lnirea pe care Dorel Secar?, consilier al ministrului Agriculturii Adrian Oros, a avut-o la Bistri?a-N?s?ud au luat parte ?i reprezentan?i ai federa?iilor cresc?torilor de animale, ai cooperativelor, ai grupurilor de ac?iune local?, apicultori, dar ?i ?efii de institu?ii din jude?.SUBVEN?IA APIA DE LA CARE SUNT EXCLUSE P??UNILE!Agroinfo ?20 ianuarie 2020 ULTIMELE MODIFIC?RI SUBVEN?II APIA. Ministerul Agriculturii anun??, printr-un proiect de Ordin publicat pe pagina sa oficial?, schimb?ri la c?teva dintre schemele de plat? APIA de care beneficiaz? fermierii rom?ni. Este modificat Ordinul subven?iilor, Ordinul 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condi?iilor specifice ?i a modului de implementare a schemelor de pl??i ?n agricultur?. Una dintre modific?ri este excluderea suprafe?elor de?p??uni?de la plata ajutorului na?ional tranzitoriu.Potrivit proiectului de Ordin,“se acord? ajutor na?ional tranzitoriu - ANT 1, decuplat de produc?ie, ?n cuantum fix pe?hectar, fermierilor din sectorul vegetal, care ?ndeplinesc prevederile capitolului II ?i condi?iile?prev?zute la art. 33 ?i care cultiv? urm?toarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (gr?u?comun, gr?u dur, secar?, orz, ov?z, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce ?i alte cereale),?culturi proteice (maz?re, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industrial(floarea-soarelui, rapi??, soia, in ?i c?nep? pentru fibr?, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte?plante industriale), r?d?cinoase (sfecl? furajer?, sfecl? de zah?r), cartofi, legume, c?p?uni, pepeni,?flori ?i plante ornamentale, plante de nutre?, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil.” (art.34)?n forma veche a acestui articol ?se preciza c? ANT se pl?te?te pentru?soia conven?ional?.?Din noua formulare a fost scos cuv?ntul "conven?ional".?Dup? articolul 34 s-a introdus?un nou articol, art. 34(1), care exclude suprafe?ele de teren arabil cultivate cu iarb? sau alte plante furajere erbacee de la plata ajutorului na?ional tranzitoriu. Aceste suprafe?e de teren arabil sunt considerate p??uni:“Suprafe?ele de teren arabil consacrate produc?iei de iarb? ?i de alte plante furajere erbacee?cultivate, care nu au fost arate ?i nu au f?cut parte din sistemul de rota?ie a culturilor din exploata?ie?timp de 5 ani sau mai mult se ?ncadreaz? ?n prevederile art. 2, alin. (1) lit. h) din ordonan?? ?i nu?sunt eligibile la ANT 1.Art.2, alin.1,?litera h, la care se face referire, este?din Ordonan?a de urgen?? nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de pl??i care se aplic? ?n agricultur? ?n perioada 2015-2020 ?i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ??ile agricole ?i alte forme de asociere:?h) paji?ti permanente ?nseamn? p??uni permanente ?i f?ne?e permanente care reprezint? terenuri consacrate produc?iei de iarb? ?i de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au f?cut parte din sistemul de rota?ie a culturilor din exploata?ie timp de cel pu?in cinci ani; aceast? no?iune poate include ?i alte specii, precum arbu?tii ?i/sau arborii, bune pentru p??unat, cu condi?ia ca iarba ?i alte plante furajere s? r?m?n? predominante.?Potrivit aceluia?i articol?nou introdus ?n Ordinul subven?iilor,?APIA ?n?tiin?eaz? solicitan?ii la momentul depunerii cererii unice de plat? asupra prevederilor?precum ?i asupra posibilit??ii schimb?rii categoriei de folosin?? a terenului sau a practic?rii rota?iei culturilor ?i verific? ?nfiin?area culturilor ?n arabil sau men?inerea paji?tii permanente.Proiectul de Ordin este ?n consultare public? pe pagina oficial? a Ministerului Agriculturii.?AJUTOARE PENTRU APICULTORI (IV). BANI pentru CUMP?RAREA DE M?TCI ?I FAMILII DE ALBINE! Agroinfo :?20 ianuarie 2020 - CAMPANIA AGROINFO DE INFORMARE A APICULTORILOR. AGROINFO continu?, a?a cum v-a promis, s? v? pun? la dispozi?ie toate informa?iile de care ave?i nevoie pentru a ob?ine ajutoarele din apicultur? ?n perioada 2020-2022. Ast?zi, public?m toate detaliile despre ajutoarele pentru achizi?ionarea?de m?tci ?i/sau familii de albine. Documentul ne-a fost furnizat de Comisia European?.D. M?SURI DE ASISTEN?? PENTRU REPOPULAREA ?EPTELULUI APICOL DIN UNIUNE:Achizi?ionarea de m?tci ?i/sau familii de albine pentru apicultura conven?ional? sau?ecologic?Condi?ii de eligibilitate:1.apicultorul trebuie s? aib? preg?tire ?n domeniul apiculturii;2.achizi?ionarea m?tcilor ?i/sau a familiilor de albine trebuie s? se fac? ?ncep?nd din data de?15 martie a fiec?rui an din stupine de multiplicare ?i de elit? ?i este condi?ionat? de achizi?ia?de medicamente pentru tratarea acestora de varooz?;3.?n cazul apiculturii ecologice achizi?ionarea m?tcilor ?i/sau a familiilor de albine s? se fac???ncep?nd din data de 15 martie a fiec?rui an din stupine de multiplicare ?i de elit? ?nregistrate?la direc?ia pentru agricultur? jude?ean? privind produc?ia ecologic?;4.familiile de albine achizi?ionate prin Program se pot unifica cu familiile de albine de?inute?de apicultor doar dup? efectuarea pl??ii sprijinului financiar;5.pentru a fi eligibil? achizi?ia de material biologic, beneficiarul trebuie s? achizi?ioneze ?i tratamentul pentru tratarea varoozei necesar ?ntregului efectiv de familii de albine, at?t cel?de?inut, c?t ?i cel achizi?ionat;6.furnizorii de medicamente, m?tci, familii de albine sau de stupi nu pot fi ?i beneficiari ai produsului?pentru care sunt furnizori ?n Programul na?ional apicol pentru perioada 2020- 2022; de asemenea, un?solicitant prin Program care este ?i furnizor constituit sub o alt? form? de organizare dec?t cea?prin care solicit? sprijin nu este eligibil.7.pentru a fi eligibil? achizi?ia de material biologic, beneficiarul trebuie s? achizi?ioneze ?i?tratamentul de combatere a varroozei necesar ?ntregului efectiv de familii de albine de?inut;8.apicultorul trebuie s? aib? stupii identifica?i de ANZ-OJZ, conform Ordinului 251/2017;Cheltuieli eligibile:1. pre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia unui num?r maxim de 75 de familii de albine ?i pentru?achizi?ia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora de varooz?, ?n cazul apicultorilor?care de?in maximum 75 de familii de albine la data eliber?rii adeverin?ei ANZ;2. pre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia unui num?r maxim de familii de albine egal cu 75% din?familiile de albine de?inute de c?tre apicultor la data eliber?rii adeverin?ei ANZ, dar nu mai?mult de 100 de familii, ?i pentru achizi?ia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora?de varooz?, ?n cazul apicultorilor care de?in peste 75 de familii de albine;3. pre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia unui num?r maxim de m?tci egal cu 75% din familiile de?albine de?inute de c?tre apicultor la data eliber?rii adeverin?ei ANZ, ?n cazul apicultorilor care?de?in maximum 75 de familii de albine;4. pre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia unui num?r maxim de m?tci egal cu 75% din familiile de?albine de?inute de c?tre apicultor la data eliber?rii adeverin?ei ANZ, dar nu mai mult de 100?de m?tci, ?n cazul apicultorilor care de?in peste 75 de familii de albine.Suma solicitat? pentru anul 2020:4.300.000 € / 2 = 2.150.000 euro?UE (fonduri europene)??i 2.150.000 euro?RO (bugetul de stat)Suma solicitat? pentru anul 2021:4.350.000 € / 2 = € 2.175.000 UE ?i € 2.175.000 ROSuma solicitat? pentru anul 2022:4.400.000 € / 2 = € 2.200.000 UE ?i € 2.200.000 RO DOCUMENTUL OBLIGATORIU pentru SUBVEN?IA APIA la LUCERN?! Agroinfo ?20 ianuarie 2020 - MODIFIC?RI SUBVEN?II APIA.?Schimb?ri la condi?iile de acordare a sprijinului cuplat pentru lucern?, subven?ie european? al c?rei cuantum a fost de 95,08 euro pe hectar pentru anul de cerere 2018! Fermierii care solicit? la APIA plata sprijinului cuplat la lucern? nu mai sunt nevoi?i s? ?ncheie contracte cu fermele de animale. Singurul document obligatoriu este fila din carnetul de comercializare pentru persoanele fizice sau factura pentru cele juridice, cu care dovedesc?c? au comercializat cel pu?in produc?ia minim?.Modific?rile aduse?Ordinului 619/2015 privind condi?iile de acordare a subven?iilor ?n agricultur? sunt incluse ?ntr-un proiect de ordin, publicat la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute pe pagina oficial? a Ministerului Agriculturii.Astfel,?articolul 43 alineatul (1), litera b), care se refer? la condi?iile de acordare a sprijinului cuplat la lucern?,?se modific?. Fermierii trebuie s? depun? la APIA dovada c??“au comercializat cel pu?in produc?ia minim? de mas? verde sau f?n sau produse derivate din f?n prev?zute la lit. a) c?tre exploata?ii de cre?tere a animalelor ?nscrise ?n RNE ?i/sau a p?s?rilor, pe?baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol ?i/ sau”FORMA VECHE: b) au comercializat cel pu?in produc?ia minim? prev?zut? la lit. a)?pe baza contractului ?ncheiat cu exploata?ii de cre?tere a animalelor ?nscrise ?n RNE??i a facturii fiscale de v?nzare sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, ?n cazul persoanelor fizice.Produc?ia minim??este de 15 tone/ha mas? verde sau 3,75 tone/ha f?n sau produse derivate din f?n, respectiv granule, pele?i sau f?in?, sau 200 de kg de s?m?n?? certificat?.Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare este 31 martie a anului urm?tor anului de cerere curent.CUANTUM SPRIJIN CUPLAT LUCERN? ANUL 2018?- 95,08 euro/ha = 443,4341 lei/ha.?Pentru anul 2019, valoarea pe hectar a sprijinului cuplat la lucern? nu a fost ?nc? stabilit? de APIA, fermierii av?nd termen limit? pentru depunerea actelor doveditoare data de 31 martie 2020.ALTELELudovic Orban anun?? consult?ri publice pe tema Pactului ecologic European F.F. Miscellanea?/?20 ianuarie Biroul Executiv al PNL a discutat, luni, despre organizarea de consult?ri publice referitoare la Pactul ecologic european - un pachet de m?suri c?tre o economie verde ?i durabil? - cu impact asupra Rom?niei, a anun?at premierul Ludovic Orban, potrivit Agerpres."Am discutat, ?n cadrul Biroului Executiv, de organizarea unei serii de consultare public? a mediului de afaceri, a organiza?iilor profesionale, a sindicatelor privitor la ceea ce se nume?te 'Green Deal', proiectul Comisiei Europene, Pactul ecologic la nivel european, posibilele consecin?e asupra Rom?niei, a obiectivelor asumate ?n 'Green Deal'", a precizat Orban.El a ad?ugat c? aceste consult?ri mai vizeaz? stabilirea pozi?iei Rom?niei ?n toate regulamentele care vor fi dezb?tute ?n Parlamentul European, pentru a asigura atingerea obiectivelor ?n cadrul 'Green Deal', precum ?i consultarea societ??ii privind viitorul exerci?iu financiar multianual - bugetul UE ?n perioada 2021 - 2027.Fost ?ef al ANAF: ”Nu cred c? se va fiscaliza vreodat? agricultura rom?neasc?!” agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020 Nu cred c? se va fiscaliza vreodat? agricultura rom?neasc?, a declarat s?pt?m?na aceasta un fost ?ef al Agen?iei Na?ionale de Administrare Fiscal?, ANAF. Sebastian Bodu a spus c? marii fermieri sunt deja fiscaliza?i, iar restul produc?torilor fac agricultur? de subzisten??. ?Nu cred c? se va fiscaliza vreodat? agricultura rom?neasc? pentru c? ?n mare parte este de subzisten??. Ce s? fiscalizezi? ?ia mari sunt fiscaliza?i. Agricultura de gospod?rie e de subzisten??. Ce s? iei? G?ina?”, a explicat Sebastian Bodu la o conferin?? de specialitate.Potrivit acestuia, vor continua scandalurile cu fiscalizarea alambicului. ”Ai Directiv? European? c? trebuie s? fiscalizezi ?uica. Nu se poate fiscaliza pentru c? ies ?ia cu topoarele”, a declarat Bodu, citat de Hotnews.ro.Referindu-se la condi?iile de lucru din ANAF, Sebastian Bodu a spus c? sunt execrabile. ?ANAF este Cenu??reasa sistemului public rom?nesc ?n materie de condi?ii de lucru.Cu privire la salarizarea celor din ANAF, este la fel ca orice salarizare a altor func?ionari publici. Ei mai au stimulentele alea care se ob?in din colectarea suplimentar?, din ce aduc suplimentar la buget fa?? de conformarea voluntar?”, a precizat Bodu.Cre?terea num?rului de produse tradi?ionale atestate, analizat? la MADR meatmilk luni, 20 ianuarie, 2020?n data de 14 ianuarie 2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurare a organizat o ?nt?lnire de lucru la care au participat reprezentan?ii conducerii Federa?iei Na?ionale a Produc?torilor de Produse Tradi?ionale, c?t ?i pre?edin?ii filialelor acestei organiza?ii cu reprezentativitate la nivel na?ional, ai Asocia?iei Bio Rom?nia, precum ?i reprezentan?i ai Agen?iei Na?ionale a Zonei Montane, Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, ai Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor, ai Oficiului de Stat pentru Inven?ii ?i M?rci ?i? ai Institutului Na?ional de Cercetare ?i Dezvoltare Turism – Bucure?ti.?Scopul acestei ?nt?lniri a fost identificarea ?i stabilirea unui plan de ac?iuni care s? contribuie la sus?inerea ?i promovarea produselor agroalimentare rom?ne?ti ?nregistrate pe scheme de calitate na?ionale, precum ?i la dezvoltarea acestei ni?e de produse.?Nechita-Adrian OROS, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, a participat la aceast? ?nt?lnire al?turi de Aurel Simion, secretarul de stat – coordonator al Direc?iei Generale Politici ?n Industrie Alimentar? ?i Comer? ?i al Agen?iei Na?ionale pentru Zona Montan?.??n cadrul ?nt?lnirii de lucru, s-a discutat despre analiza modalit??ilor de a ?mbun?t??i colaborarea interinstitu?ional? dintre autorit??ile responsabile cu implementarea legisla?iei na?ionale privind atestarea produselor tradi?ionale, cu scopul cre?terii num?rului de produse tradi?ionale atestate de MADR ?i cultivarea ?ncrederii consumatorilor ?n calitatea acestor produse.?O alt? tem? aflat? pe ordinea de zi a vizat organizarea de t?rguri de profil, destinate produselor atestate/recunoscute de MADR distinct fa?? de spa?iul alocat produselor conven?ionale. De asemenea, au fost dezb?tute subiecte ce privesc elaborarea de noi scheme de calitate voluntare, precum ?i posibilit??ile de finan?are din fonduri europene a produselor agricole ?i alimentare ?nregistrate pe scheme de calitate. Totodat?, s-a discutat ?i despre promovarea produselor de calitate agroalimentare rom?ne?ti ?n cadrul agroturismului.?Ministrul Adrian Oros a apreciat drept benefic? ?nt?lnirea cu reprezentan?ii produc?torilor de produse tradi?ionale pe care ?i consider? parteneri ?n dezvoltarea politicilor din domeniu agroalimentar ?i ?n elaborarea viitorului Plan Na?ional Strategic.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Hot?r?rea nr. 263/2018 pentru modificarea ?i completarea Hot?r?rii Guvernului nr. 13/2017 privind organizarea ?i func?ionarea Ministerului Cercet?rii ?i Inov?rii, Guvernul Rom?niei Abrogat?de?HG 24/2020?la 20.01.2020………………….INTERNE APPR: Rom?nia a primit derogare pentru folosirea neonicotinoidelor ?n campania de prim?var? agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2020 10:04Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia (APPR) informeaz? pe pagina sa de Facebook c? fermierii rom?ni vor putea folosi neonicotinoide ?n campania de prim?var?, la sem?natul culturii de porumb. Autorizarea temporar? a venit ?n urma solicit?rilor f?cute de agricultorii reprezentan?i de APPR ?i Federa?ia Na?ional? Pro Agro. Tratarea semin?elor cu neonicotinoide se va putea face ?i pentru cultura de sfecl? de zah?r, a anun?at Ministerul Agriculturii.”Fermierii din Rom?nia vor beneficia ?i ?n campania de prim?var? 2020 de protec?ia ?mpotriva d?un?torului Tanymecus dilaticollis. APPR continu? pentru al patrulea an proiectele de cercetare aplicat? pentru a g?si cele mai eficiente solu?ii de combatere a acestui d?un?tor”, se arat? ?n mesajul APPR.Un singur produs a fost autorizat pentru tratamentul cu neonicotinoide: este vorba despre Nuprid AL 600 FS din portofoliul Alcedo, un produs pe baz? de imidacloprid.Derogarea vine cu o serie de restric?ii: ?ns?m?n?area cu semin?e tratate se va putea face numai pe suprafe?e puternic afectate de Tanymecus dilacollis ?i Agriotes spp., iar tratarea semin?elor trebuie f?cut? numai de c?tre prestatorii de servicii autoriza?i.Situa?ia privind loturile care beneficiaz? de tratamentul cu neonicotinoide va fi monitorizat?, iar eviden?a acestor suprafe?e actualizat? s?pt?m?nal.”Pentru campania de prim?var? 2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), ?n conformitate cu art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, autorizeaz? utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a unor produse pe baz? de substan?e active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semin?elor de porumb, precum ?i utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu un produs de protec?ia plantelor pe baz? de neonicotinoide”, a anun?at ?i Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de pres?.Autoriza?iile temporare reprezint? instrumente legale pe care statele membre le au la dispozi?ie pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protec?ia plantelor ?n situa?ii unde exist? risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la num?rul de autoriza?ii temporare acordate de statele membre UE, ?n perioada 2008-2018, autoriza?iile temporare emise de Rom?nia reprezint? aproximativ 1,3% din num?rul totalul de autoriza?ii temporare acordate ?n Uniunea European?.Perioadele pentru care MADR acord? autoriza?iile temporare sunt: 20 ianuarie – 1 mai 2020, ?n cazul trat?rii ?i utiliz?rii semin?elor de porumb ?i 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semin?elor tratate de sfecl? de zah?r.Decizia MADR vine ?n urma solicit?rilor Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia, a Federa?iei Na?ionale PRO AGRO ?i a Federa?iei Cultivatorilor de Sfecl? de Zah?r din Rom?nia, ?n contextul urm?toarelor elemente:?n prezent, ?n Rom?nia nu exist? nicio alt? alternativ? viabil? pentru tratamentul semin?elor de porumb care s? ?mpiedice pierderile de produc?ie din cauza atacurilor d?un?torilor de sol ”Tanymecus dilaticollis” ?i ”Agriotes spp.”, care afecteaz? suprafe?e de peste 2 milioane hectare, cu tendin?e de extindere, cu densit??i foarte mari pe metru p?trat ?i care nu pot fi comb?tu?i prin tratamente ?n perioada de vegeta?ie.Nici pentru sfecla de zah?r nu exist? alternative pentru tratarea semin?elor ?mpotriva d?un?torilor “Bothynoderes punctiventris”, ?Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” ?i ”Agriotes spp.”, ?i ?n acest context neutilizarea semin?elor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de produc?ie de circa 35%-38%, exist?nd riscul de abandonare a culturii de c?tre fermieri. Sfecla de zah?r nu este o plant? atractiv? pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescen?? ?i nici polen ?n perioada de cre?tere p?n? la atingerea maturit??ii tehnologice necesare pentru produc?ia de zah?r.”, arat? MADR.?n concluzie, unica solu?ie pentru controlul eficient al acestor d?un?tori este ?n prezent tratamentul semin?elor cu insecticide pe baz? de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate ?n perioada de vegeta?ie pot duce mult mai u?or la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine ?i poluare a mediului ?nconjur?tor.”?in?nd cont de poten?ialul ridicat de atac al d?un?torilor de sol ?i lu?nd ?n considerare faptul c? nu exist? solu?ii care s? permit? men?inerea competitivit??ii fermelor din Rom?nia, p?n? la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesar? utilizarea de s?m?n?? tratat? ?n zonele ?i pe suprafe?ele unde f?r? o astfel de solu?ie culturile de porumb ?i sfecla de zah?r ar putea fi compromise.Av?nd ?n vedere c? floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere ?i lu?nd ?n considerare importan?a sectorului apicol din Rom?nia, preciz?m c? ?n acest an MADR nu va acorda autoriza?ie pentru utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a produselor de protec?ie a plantelor pe baz? de neonicotinoide pentru tratarea semin?elor de floarea soarelui”, subliniaz? Ministerul Agriculturii.ASOCIA?IA INDUSTRIEI DE PROTEC?IA PLANTELOR: AVEM NEVOIE DE NEONICOTINOIDE! Agroinfo ?20 ianuarie 2020 - PUNCT DE VEDERE. F?r? o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la s?m?n?a de porumb ?i floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafa?a ocupat? de aceste culturi ?n Rom?nia nu numai c? s-ar reduce substan?ial, dar ?i productivitatea ar ?nregistra valori mult mai mici dec?t ?n prezent, sus?ine Asocia?ia Industriei de Protec?ia Plantelor din Rom?nia, AIPROM, ?n comunicatul transmis pentru AGROINFO. Public?m integral punctul de vedere AIPROM.Industria de protec?ia plantelor dezvolt? constant proiecte de cercetare ?i inovare ?n baza c?rora ?ncearc? s? ob?in? formule ?i substan?e active care s? ?i ajute pe fermieri s? ??i protejeze culturile de atacul bolilor ?i d?un?torilor. ?n ultimii ani, ?n principal din cauza schimb?rilor climatice, atacul d?un?torilor ?i al bolilor sunt mai agresive, iar solu?iile existente sunt restr?nse sau greu accesibile. Astfel, fermierii r?m?n ?ncet, dar sigur f?r? solu?ii.Procedurile ?i cerin?ele actuale de autorizare ?i reautorizare a substan?elor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc s? aduc? sau s? men?in? pe pia?? un produs pentru protec?ia culturilor. ?n egal? m?sur?, sunt substan?e active ce sunt interzise de c?tre Comisia European? ?i asta duce la limitarea num?rului de produse ?i solu?ii pe care fermierii le au la dispozi?ie pentru a lupta cu bolile ?i d?un?torii din cultur?. De asemenea, av?nd un num?r limitat de solu?ii, acest aspect duce ?i la o cre?tere a rezisten?ei d?un?torilor la tratamentele aplicate. Tratamentele au o eficien?? mai sc?zut?, iar produc?iile ob?inute sunt mai slabe cantitativ ?i calitativ. Costurile pentru ?nfiin?area ?i ?ntre?inerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectat?.Rom?nia – 37 de derog?ri ?n 10 aniAutoriza?iile temporare sau “derog?rile” reprezint? instrumente legale pe care le au la dispozi?ie statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protec?ia plantelor ?n ?i pentru acele situa?ii unde exist? un risc fitosanitar asupra culturilor. Acestea se acord? cu utilizare limitat? ?i pentru o perioad? de timp strict?. Anual, ??rile apar?in?nd spa?iului comunitar depun astfel de notific?ri c?tre Comisia European?, pentru a putea beneficia de autorizarea necesar? ?n vederea utiliz?rii unei anumite substan?e active, ?n caz de necesitate. Num?rul de autoriza?ii temporare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, exist? ??ri ce solicit? derog?ri pentru una, dou? produse fitosanitare ?i exist? ??ri ce depun mai mult de 10-20 de solicit?ri anual. Multe din aceste autoriza?ii se repet? de la un an la altul, tocmai pentru c? nu exist? pe pia?? alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a d?un?torilor din cultur?.?n intervalul 2008-2018, statele membre au depus un num?r total de 2.731 de notific?ri pentru autoriza?ii temporare. Cele mai multe derog?ri au fost acordate ?n Spania – 405. Autoriza?iile acordate ?n cei 10 ani supu?i analizei ?n Spania, Fran?a, Portugalia, Grecia ?i Germania reprezint? 49,87% din totalul derog?rilor acordate ?n acest interval de timp. ?n acela?i timp, Rom?nia a acordat, ?n cei 10 ani analiza?i, un num?r total de 37 de autoriza?ii temporare, reprezent?nd 1,3% din totalul derog?rilor acordate ?n Uniunea European?.Derog?rile? – trend ?n sc?dereO statistic? la nivel european, realizat? de ECPA - Asocia?ia European? de Protec?ie a Culturilor, indic? un trend ?n sc?dere al num?rului de derog?ri acordate la nivel european. Astfel c?, dac? ?n 2015 au fost acordate un num?r de 395 de autoriza?ii temporare la nivel Uniunii Europene, ?n 2018 num?rul acestora s-a redus la jum?tate, acord?ndu-se un num?r de 193 de derog?ri.Majoritatea autoriza?iilor temporare sunt acordate pentru produse fitosanitare ce con?in substan?e active destinate utiliz?rii pentru culturi de fructe ?i/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind ?i cele mai expuse riscurilor atacului bolilor ?i d?un?torilor.?Statele membre notific? pentru aceste autoriza?ii temporare pentru c?, la nivel european, se ?nregistreaz? un num?r tot mai mic de substan?e active aprobate din cauza modific?rilor legislative aduse ?n conformitate cu Reg. 1107/2009. Un num?r semnificativ de substan?e active ?i/sau utiliz?ri nu au fost re?nnoite sau nu au fost aprobate ?n mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse ?n Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substan?ele active aprobate ?n 1991 nu mai sunt disponibile ast?zi pe pia??.2 substan?e active noi autorizate ?n perioada iulie 2016 - septembrie 2018Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substan?ele active este unul dintre cele mai riguroase din ?ntreaga lume. Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substan?ei active) ?n laborator ?i p?n? la ob?inerea autoriza?iei de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile solu?ii de protec?ia plantelor nu sunt autorizate ?n timp util, iar alternativele autorizate existente dispar din cauza termenului ?ndelungat de re?nnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 s? fie esen?ial? pentru asigurarea accesului la tehnologie ?n pia??.?n intervalul iulie 2016 - septembrie 2018, au fost autorizate numai 2 noi substan?e chimice active.??n absen?a unor solu?ii de protec?ie viabile economic pentru fermieri, bolile ?i presiunea d?un?torilor determin? nevoia statelor membre de a autoriza temporar o utilizare de urgen?? pentru anumite produse. Aceast? nevoie a fost prev?zut? la momentul adopt?rii Regulamentului 1107/2009 ?i este ?nc? relevant? ?n prezent.De ce avem nevoie de neonicotinoide?R?spunsul este extrem de amplu ?i aduce implica?ii ?n mai multe domenii de activitate. F?r? o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la s?m?n?a de porumb ?i floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafa?a ocupat? de aceste culturi ?n Rom?nia nu numai c? s-ar reduce substan?ial, dar ?i productivitatea ar ?nregistra valori mult mai mici dec?t ?n prezent.1.? Impact asupra planului de tratamentUn studiu realizat de c?tre Comisia European? a ar?tat faptul c? ?n absen?a tratamentelor la s?m?n??, planurile de protec?ie ?mpotriva d?un?torilor sunt mai scumpe ?i afecteaz? direct competitivitatea fermelor.?n Regatul Unit al Marii Britanii, dup? interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoi?i s? aplice de 3 p?n? la 4 ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o cre?tere a costurilor.?n absen?a unei strategii eficiente, pe termen lung, precum ?i a diversit??ii tratamentelor aplicate (ie., existen?a unui num?r mai mare de produse disponibile) ?mpotriva d?un?torilor, poate cre?te rezisten?a acestora la tratamentul cu pesticide.2. Impact asupra mediuluiInterzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodiversit??ii ?i mediului ?nconjur?tor, prin cre?terea emisiilor de gaze de ser?. Mai mult, tratamentul semin?elor reprezint? o solu?ie tehnologic? mai prientenoas? cu mediu, canitatea de substan?? activ? aplicat? pe unitatea de suprafa?? fiind de aproximativ 50 de ori mai mic?, ?n compara?ie cu aplicarea foliar? a pesticidelor ?n c?mp deschis.Din cauza restric?iei de utilizare a neonicotinoidelor, num?rul tratamentelor aplicate culturilor este ?n cre?tere, ceea ce conduce la un consum mai mare de ap?. Astfel c?, la nivel global consumul de ap? va ajunge la 1.3 mld. m?, ?n timp ce la nivelul Uniunii Europene consumul va atinge 1.4 mil. m?.Identificarea alternativelor la neonicotinoide r?m?ne o adev?rat? piatr? de ?ncercare pentru fermierii rom?ni.Despre AIPROMAsocia?ia Industriei de Protec?ia Plantelor din Romania, AIPROM, a fost ?nfiin?at? ?n 2002 ?i reprezint? companiile care dezvolt?, formuleaz? ?i reambaleaz? produse pentru protec?ia plantelor. AIPROM reprezint? peste 85% din pia?a de produse de protec?ia plantelor din Rom?nia. Totodat?, AIPROM este membru al Asocia?iei Europene de Protec?ie a Culturilor - ECPA. Asocia?ia Industriei de Protec?ia Plantelor din Rom?nia (AIPROM) are ca scop promovarea utiliz?rii responsabile a produselor pentru protec?ia plantelor ?n contextul agriculturii durabile, care combin? respectul pentru s?n?tatea oamenilor, cu grija pentru un mediu s?n?tos, satisf?c?nd, totodat?, cererea pentru produsele agricole.Despre riscuri ?i c??tig ?ntr-un an agricol dificil Petronela Cotea Mihai ?20 ianuarie 2020 - Anul agricol 2019-2020 a avut un start dificil, la indigo cu sezonul precedent, lipsa precipita?iilor determin?nd ?nt?rzieri la ?ns?m?n?area culturilor de toamn?. Fermierii vasluieni au ?nt?mpinat probleme ?i la recoltarea culturilor de prim?var?.?n jude?ul Vaslui, din suprafa?a total? de 533.127 ha, 72,2% reprezint? zon? agricol?, iar 16,4% este ocupat? cu p?duri ?i alte terenuri cu vegeta?ie forestier?. Aceste date oficiale reflect? caracterul dominant agricol al resurselor de sol, cu o pondere ?nsemnat? a agriculturii ?n economia acestui jude?.?n sezonul precedent, suprafa?a ocupat? cu speciile de prim?var? a fost de aproximativ 160 de mii de hectare. ”S-a repetat situa?ia din toamna precedent?, c?nd pe teritoriul agricol al jude?ului Vaslui s-a ?nregistrat un accentuat deficit de ap?, ceea ce le-a adus fermierilor dificult??i majore. Lucr?rile de arat ?i de preg?tire a terenului ?n vederea ?nfiin??rii culturilor de toamn? s-au desf??urat greoi, cu un consum mare de combustibil. Totu?i, s-a reu?it ?nfiin?area culturilor programate, pe aproximativ 88.000 de hectare”, sublinia Gigel Crudu, director al Direc?iei Agricole Jude?ene Vaslui. O reducere cu 20% a suprafe?ei de rapi??Jude?ul Vaslui, de doi ani, ?nregistreaz? o diminuare semnificativ? ?i constant? a suprafe?ei cu rapi??, sc?derea fiind de la aproximativ 23.240 hectare recoltate ?n anul 2018, la 18.500 hectare anul acesta, reprezent?nd o reducere cu peste 20% a suprafe?ei cu rapi??. ”Dup? sem?nat, pe fondul lipsei apei din sol, evident c? procesul de germinare a semin?elor ?i de r?s?rire a plantelor a avut de suferit. La majoritatea culturilor, r?s?rirea s-a produs ?n prim?var?, un anotimp destul de asem?n?tor cu toamna precedent? din punct de vedere al precipita?iilor. Dar, ?n lunile mai-iunie, nivelul ploilor a crescut, devenind chiar excedentar fa?? de media multianual?, ceea ce a f?cut ca plantele s? recupereze ?i s? se dezvolte relativ bine, produc?iile din acest an agricol fiind la nivelul celor din sezonul precedent”, spunea Gigel Crudu.Produc?ii constante ?n podgoriiPe fondul condi?iilor secetoase, viticultorii din jude?ul Vaslui au ob?inut ?n acest an o recolt? bun? la strugurii de vin ?i de mas?. Pe finalul campaniei de recoltare, s-a raportat o produc?ie medie de struguri pentru vin de 6500 de kilograme/hectar. ”Strugurii au avut un con?inut de zah?r ridicat, ceea ce asigur? condi?ia de baz? pentru ob?inerea unui vin de calitate superioar?. La strugurii pentru mas?, vorbim despre o medie de aproximativ 5400 kilograme pe hectar. F?c?nd o compara?ie cu anii preceden?i, am observat faptul c? ne ?ncadr?m ?n limitele obi?nuite de produc?ie. Campania de recoltare s-a desf??urat ?n condi?ii relativ bune, dificult??ile cele mai mari fiind legate de asigurarea for?ei de munc?, ?n special pe finalul campaniei. Unii lucr?tori au renun?at la munc?, intervenind oboseala sau, probabil, plictisindu-se, nefiind obi?nui?i s? desf??oare aceea?i activitate pe o perioad? mai lung? de timp”, remarca directorul DAJ Vaslui.?n jude?ul Vaslui, planta?iile cu vi??-de-vie ocup? aproximativ 12.000 de hectare, fiind relativ egale propor?iile dintre suprafe?ele cu soiuri de vin si cele pentru mas?.6370 de hectare calamitateUn aspect demn de luat ?n considerare este cel legat de faptul c? fermierii vasluieni au ?nregistrat pierderi de produc?ie provocate ?i de inunda?ii ori de ?nghe?ul t?rziu de prim?var?. ”Suprafa?a total? calamitat? a fost de aproximativ 6370 de hectare, din care 3525 de hectare au fost afectate de inunda?ii, b?ltiri sau exces de umiditate. Aproape 2800 de hectare au fost afectate de grindin? ?i 85 de hectare au suferit din cauza ?nghe?ului t?rziu de prim?var?”, men?iona Gigel Crudu.?n ceea ce prive?te riscurile din agricultur?, un punct de interes este acela c? statul, prin intermediul AFIR (M?sura 17.1), acord? sus?inere financiar? pentru asigurarea culturilor agricole. ”Din anul 2019, fermierilor li se restituie p?n? la 75% din valoarea primei de asigurare pe care o pl?tesc. De asemenea, ?n situa?iile ?n care se manifest? fenomene naturale care genereaz? pierderi de produc?ii, se reduce impozitul pe norma de venit, potrivit Codului Fiscal, ca urmare a constat?rilor la fa?a locului a gradului de afectare a culturilor sau a planta?iilor. Asigur?nd culturile, pot fi gestionate mult mai bine riscurile, iar, ?n condi?iile ?n care firmele de asigur?ri acord? desp?gubiri ?n propor?ii de cel pu?in 60-80%, fermierii pot s? recupereze o bun? parte a pierderilor. Or, neasigur?nd culturile, ?n cazul agen?ilor economici cu o cifr? de afaceri mic?, se poate ajunge chiar la faliment”, semnala directorul DADR Vaslui.Din suprafa?a agricol? total? a jude?ului, de aproximativ 401.000 ha, 73% este ocupat? cu teren arabil, 23% cu p??uni ?i f?ne?e, 3% cu vi??-de-vie ?i 1% cu livezi. ?n sectorul privat, se reg?se?te aproximativ 89% din suprafa?a agricol? total?, la nivelul anului 2016 ?n jude?ul Vaslui fiind ?nregistra?i aproape 500 de agen?i economici care exploatau o suprafa?? total? de aproximativ 200.000 de hectare, ?n special terenuri arabile. Gigel Crudu:?“Din p?cate, m? v?d nevoit s? trag un semnal asupra fapului c? ?n r?ndul produc?torilor nu se prea d? importan?a cuvenit? aspectului legat de asigurarea culturilor, chiar dac? unele fenomene climatice p?gubitoare ??i fac tot mai des sim?it? prezen?a. De exemplu, ?nghe?ul t?rziu de prim?var? s-a ?nt?mplat ?i anul acesta, dup? ?nflorirea pomilor, ?n aprilie-mai, dar ?i ?n urm? cu vreo trei ani, ceea ce arat? o ritmicitate ridicat?”.SECETA ?I ?NGHE?UL DE IARN? SCUMPESC ASIGUR?RILEDe regul?, firmele asigur? ?n agricultur? riscuri precum ?nghe?ul t?rziu de prim?var? sau timpuriu de toamn?, ploi toren?iale cu efecte directe, grindin?, alunec?ri de p?m?nt ?i incendii. Mai rar se asigur? seceta ?i ?nghe?ul de iarn?, deoarece aceste fenomene se pot manifesta pe areale extinse ?i ar fi probleme deosebite cu asigurarea fondurilor pentru acordarea desp?gubirilor. ”Tocmai de aceea, acum, produc?torii sunt sus?inu?i (de la stat, prin intermediul AFIR - M?sura 17.1 - n.r.). ?n condi?iile ?n care unii asiguratori ofer? ?i asigurarea riscului de secet?, la pre?uri mai mari ale primelor de asigurare, fermierii s? ??i poat? permite astfel de costuri. ?n prezent, nivelul primei de asigurare este de aproximativ 40-45 lei/ha, adic? echivalentul a mai pu?in de 100 kg gr?u/ha. Ce-ar ?nsemna s? vin? un fenomen de ploi toren?iale cu efecte directe ?i de grindin? pe o suprafa?? de dou? sute de hectare cu culturi, dintr-un total de trei sute de hectare ?i s? nu fi fost asigurate culturile?! Dar, dac? ar fi fost asigurate respectivele culturi, pl?tind 12.000 de lei pentru ?ntreaga suprafa??, din care fermierul prime?te ?napoi de la stat 8.000 de lei?! Adic?, nu merit? s? asiguri trei sute de hectare de culturi agricole cu 4.000 de lei?!”, men?iona specialistul vasluian. Articol publicat ?n revista Ferma nr. 22/249 (edi?ia 15-31 decembrie 2019)Fermierul Gavril? Tuchilu? ??i face fabric? de lactate din lapte 100% rom?nesc agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020 Lucreaz? 4.500 de hectare ?i are o ferm? cu peste 1.300 de bovine de lapte din rasa Holstein ?n care fiecare vac? la muls produce, per lacta?ie, peste 12.000 de litri de lapte. Pasul urm?tor pentru inginerul Gavril? Tuchilu?, directorul Agrimat Matca, este propria ferm? de procesare a laptelui. Construc?ia a fost ?nceput? anul trecut ?i va fi finalizat? ?n acest an la Sascut, ?n jude?ul Bac?u.?n prezent, afacerea Agrimat Matca este un business agricol de?inut de patru fermieri, potrivit Ziarul Financiar. Ferma a ?ncheiat anul trecut cu o cifr? de afaceri de 24 de milioane de lei, ?n sc?dere cu 12% fa?? de 2018. Pentru anul aceasta, Agrimat Matca are ?n plan afaceri de 60 de milioane de lei, cre?terea fiind prognozat? pe seama ?nceperii activit??ii ?n fabrica de lapte.P?n? ?n luna mai din acest an, la Agrimta Matca va fi finalizat? construc?ia unor ad?posturi noi pentru animale, dar ?i a unei fabrici de procesare a laptelui, ?nceput? ?n 2019, proiecte dezvoltate cu investi?ii de 8 milioane de euro. Pentru anul curent, reprezentan?ii companiei au bugetat investi?ii de aproape 1 milion de euro ?n utilaje ?i echipa?mente noi.??n 2020 finaliz?m investi?iile pe care le-am ?nceput anul trecut ?n noile ad?posturi de animale ?i ?n tehnologizare – pentru reducerea cheltuielilor ?i cre?terea productivit??ii, de aproape 4 mil. euro, s? ne mut?m p?n? ?n luna mai acolo. ?n acela?i timp finaliz?m o investi?ie de 4 mil. euro ?n fabrica de lactate de la Sascut, din fonduri europene ?i proprii”, a spus Gavril? Tuchilu?, unul dintre ac?ionarii Agrimat Matca, care de?ine 48% din companie.Laptele procesat la ferma Agrimat Matca din Sascut, jude?ul Bac?u, va fi comercializat sub brandul rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Alert? la Salcia! 94 de porci au murit ?n numai dou? ore. Medicii veterinari spun c? nu e pest? porcin? african?! agrointeligenta.ro - 20 ianuarie 2020 Restric?ii f?r? precedent impuse de c?tre Direc?ia Sanitar Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor Teleorman, dup? ce 94 de animale, de la Ferma de porci din Salcia, au murit, ?n decurs de numai dou? ore. P?n? la stabilirea cu exactitate a cauzei ce a dus la moartea porcilor, niciun animal nu intr? ?i nici nu iese din unitatea respectiv? iar ?n incinta complexului accesul este permis doar angaja?ilor.Autorit??ile sanitar veterinare din jude? spun c? nu este vorba despre Pesta Porcin? African?. S?mb?t? diminea?? au fost prelevate probe de la cadravre ?i trimise la Laboratorul din Giurgiu. Rezultatul a fost negativ. O alt? variant? luat? ?n calcul este c? animalele au murit din cauza unei intoxica?ii.Potrivit declara?iei medicului veterinar Florea R?doi, director DSVSA Teleorman, s-a dispus prelevarea altor probe, de data aceasta din furaje ?i creier, care au fost trimise la Institutul de Diagnostic ?i S?n?tate Animal? Bucure?ti.“S?mb?t?, la ora 7.00, echipe din cadrul DSVSA Teleorman, echipate cu tehnica necesar?, s-au deplasat la ferma din comuna Salcia, de unde au fost luate probe ?i s-a efectuat un examen clinic. Laboratorul din Giurgiu a infirmat prezen?a virusului PPA. P?n? la stabilirea cauzei ce a dus la moartea animalelor, zona este monitorizat? ?n permanen?? ?i s-au impus unele m?suri de siguran??. Probabil, la ?nceputul s?pt?m?nii, vor primi buletinul de analiz? de la IDSA ?i, ?n func?ie de rezultat, vom decide ceea ce trebuie f?cut ?n continuare. ?n hala ?n care au murit cele 94 de animale, erau aproximativ 4.000 de purcei, cu greutate de 30-35 de kilograme”, a precizat directorul R?doi.?eful DSVSA Teleorman a mai afirmat c? orice suspiciune de boal? trebuie anun?at? imediat medicului veterinar din localitate, DSVSA Teleorman sau autorit??ilor locale.T?n?r fermier: ”O s? import?m tot ?i o s? st?m to?i pe ajutoare sociale, s? ne dea europenii de m?ncare! agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2020 Analiza unui t?n?r fermier care, ?n loc s? emigreze, a ales s? ??i fac? o ferm? de legume ?i s? ??i ?ntemeieze o familie ?n Ardeal! Daniel Danciu, legumicultor din jude?ul Alba, a postat pe Facebook un video public ?n care vorbe?te despre modul ?n care agricultura rom?neasc? este lovit? din toate direc?iile, ?n toate sectoarele. Fermierul concluzioneaz? c? acest lucru are o ?int? clar?: aceea ca ?ara noastr? s? nu mai produc? ?i s? fie numai importatoare de m?ncare.”Am avut grip? porcin? care s-a extins ?n toat? Rom?nia pentru c? autorit??ile au fost dep??ite de situa?ie. Am avut la vaci limba albastr?, dar aia s-o mu?amalizat rapid ?i s-o eliminat, la oi or reu?it s? scoat? scrapia, dar ?i acolo n-o mai evoluat. ?n schimb acum avem gripa aviar?. Ne mai r?m?ne s? aducem de la africani elefan?i, maimu?e, tigri sau s? ?inem ?obolani ca asiaticii, s? m?nc?m c?ini, pisici pentru c? ?n Rom?nia nu se mai poate produce nimic. O s? import?m tot ?i o s? st?m to?i pe ajutoare sociale, s? ne dea europenii de m?ncare, c? noi nu mai suntem ?n stare”, spune Daniel Danciu ?n video-ul postat pe pagina de Facebook a fermei sale de familie – Gr?dina mea cu Legume ?i Fructe.Chiar dac?, pentru? moment, sectorul ?n care activeaz? Daniel Danciu – cultura legumelor, nu a fost afectat de vreo molim?, produc?torilor li se pune piedic? la accesarea surselor de ap?. A?a cum Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a anun?at ?n premier?, fermele sunt obligate s? se autorizeze la Apele Rom?ne pentru a mai putea folosi resursele de ap?. ?n urma mediatiz?rii acestei noi reglement?ri, autorit??ile au decis s? am?ne sanc?ionarea produc?torilor agricoli care nu se conformeaz?, ?ns? m?sura nu a fost eliminat? din legisla?ia na?ional?.”La legume momentan s-a am?nat plata amenzilor ?i sanc?ionarea noastr?, dar la legume nu mai avem acces la ap?. Ne mai r?m?ne agricultura mare unde din top 10 firme care or avut cea mai mare produc?ie ?i cea mai mare suprafa?? de teren, una singur? e cu capital 100% rom?nesc. Deci ?n mare parte, din Rom?nia nu a mai r?mas nimic. Mul?umim guvernan?ilor ?i sper?m s? ne angaj?m ?i noi la stat, s? fim 18 milioane de bugetari ?i s? nu mai producem nimic”, ?ncheie Daniel Danciu video-ul postat din ferma sa de legume.Antreprenori locali. C?t?lin Grigoriu ?i fra?ii Pav?l de la Dedeman vor s? investeasc? 5-7 mil. euro ?n afacerea din agricultur? ?n 2020 M?d?lina Panaete 20.01.2020, C?t?lin Grigoriu, ac?ionar Moldova Farming? Antreprenorul C?t?lin Grigoriu a ie?it ?n 2018 din ac?ionariatul produc?torului de panifica?ie Pambac, iar ?n 2015 din businessul cu inputuri Comfert ? Fra?ii Pav?l au intrat ?n afacerea Moldova Farming ?n 2018.C?t?lin Grigoriu, antreprenorul care de?ine ?mpreun? cu fra?ii Pav?l afacerea din domeniul cultiv?rii cerealelor Moldova Farming din Bac?u, spune c? ?n acest an compania pe care o conduce ar putea investi ?n spa?ii de depozitare ?i baze agricole. ?Dac? se definitiveaz? un proiect, atunci bugetul poate fi 5-7 mil. euro ?n 2020“, a spus C?t?lin Grigoriu. El este cunoscut pentru businessurile Pambac (panifica?ie) ?i Comfert (distribu?ie de inputuri), din care a ie?it ?n 2018, respectiv ?n 2015. El spunea dup? ce a ie?it din businessul Pambac c? se va ocupa doar de activitatea agricol?, cu posibilitatea de a dezvolta ramura agriculturii ecologice. ?n 2018, fra?ii Pav?l, care de?in Dedeman, au intrat ?n ac?ionariatul Moldova Farming, iar anul trecut au ajuns la 50% din business. Moldova Farming exploateaz? peste 7.500 de hectare de teren agricol, conform celor mai recente date..............................................................................Pericol ?n magazinele din Rom?nia! Carnea contaminat? a ajuns ?n galantarele din toat? ?ara?Elena Marinescu 20 ianuarie 2020Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimetelor (ANSVSA) aavertizeaz? c? din cele 17 tone de carne de pas?re care au fost livrate ?n Rom?nia din zone din Ungaria aflate sub restric?ie din cauza gripei aviare, circa 13 tone au ajuns deja ?n 26 de jude?e. ?n cele trei depozite care au achizi?ionat carnea de pas?re, au mai r?mas ?n momentul interven?iei ANSVSA 3,3 tone, dintre care inspectorii au neutralizat 38 de kilograme. Restul de 13 tone au fost distribuite deja ?n 26 de jude?e din Rom?nia: Bac?u, Gala?i, Hunedoara, Dolj, Bistri?a-N?s?ud, Cluj, Timi?, Gorj, Neam?, Arad, Harghita, Mure?, S?laj, Vaslui, Bucure?ti, Vrancea, Br?ila, Covasna, Ia?i, Prahova, D?mbovi?a, C?l?ra?i, Arge?, Giurgiu, Ilfov ?i Bihor.Reprezentan?ii Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) jude?ene din cele 26 de jude?e, au demarat verific?ri ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau ?n termenul de valabilitate la momentul notific?rii. Restul cantit??ii de carne de curcan era, la data notific?rii, ?n afara termenului de valabilitate stabilit de produc?tor.Ac?iunea de verificare ?i retragere a c?rnii de curcan de la raft, aflate ?n lista de distribu?ie s-a finalizat.?Cantitatea de carne re?inut? oficial ?i dirijat? c?tre neutralizare a fost de 38,45 de kg.?Serviciile sanitare veterinare din Rom?nia, al?turi de celelalte institu?ii membre ale Centrelor Locale de Combatere a Bolilor (CLCB) jude?ene instituie m?suri conform legislatiei na?ionale ?i europene.ANSVSA sus?ine c? a ac?ionat consecutiv notific?rii Comisiei Europene din data de 17 ianuarie, c?tre mai multe state membre, (Austria, Croa?ia, Italia, Olanda, Rom?nia, Republica Ceh?, Slovenia), privind livr?rile de produse din carne de pas?re, provenite din fermele de p?s?ri din Ungaria aflate ?n zona de restric?ie, din cauza evolu?iei gripei aviare, cu tipul H5N8.?Prin notificarea Comisiei Europene am fost informa?ii c? ?n perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activit??ile de comer? intracomunitar, trei unit??i autorizate din jude?ul Bihor au achizi?ionat 17.065 de kg carne ?i organe de curcan, cu termenul de valabilitate cuprins ?ntre 9 ?i 20 ianuarie.Produsele achizi?ionate de beneficiarii din Rom?nia erau ?nso?ite de documentele necesare desf??ur?rii activita?ilor de comer? intracomunitar.?Reprezentan?ii DSVSA Bihor, ?n urma verific?rilor desf??urate ?n cele trei unit??i din jude?, au constatat c? produsele nu se mai reg?sesc la nivelul depozitelor de destina?ie, fiind distribuite ?n 26 de jude?e.Ca urmare, s-a ini?iat procedura de retragere de la comercializare a produselor achizi?ionate din Ungaria, prin notificarea autorit??ilor sanitare veterinare din jude?ele ?n care au fost distribuite produsele care fac obiectul notific?rii Comisiei Europene”. ANSVSA precizeaz? ?ntr-un comunicat de pres? c? acelea?i m?suri se aplic? ?n toate statele membre ?n care a fost diagnosticat? gripa aviar?.?ntr-un raport ?tiin?ific privind gripa aviar? aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul c? nu au existat cazuri raportate de infec?ii la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou ap?rute A(H5N5) ?i A(H5N6).?Virusurile A(H5N8), A(H5N5) ?i A(H5N6) sunt considerate a fi ?n principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu p?s?rile s?lbatice ?i/sau domestice purt?toare de virus, cadavre, dejec?ii, furaje contaminate, sau prin produsele ?i subprodusele provenite de la acestea.EFICIEN?A ANSVSA: DIN MII DE KG DE CARNE CU GRIP? AVIAR?, IMPORTATE DIN UNGARIA, A DISTRUS 38 DE KG! Agroinfo ?20 ianuarie 2020 CARNEA INFESTAT? CU GRIP? AVIAR?, R?SP?NDIT? ?N ?AR?. Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) a reu?it s? recupereze ?i s? distrug? doar 38 de kilograme de carne de curcan dintr-un import din Ungaria de peste 17.000 de kilograme de carne suspectat??a fi infestat??cu grip? aviar? pentru c? provenea din fermele de p?s?ri aflate ?n zona de restric?ie. Miile de kilograme de carne infestat? au fost r?sp?ndite ?n 26 de jude?e din Rom?isia European? a?alertat Rom?nia?la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, pe 17 ianuarie,?despre importurile din Ungaria de carne de pas?re infestat? cu grip? aviar?. Carne ?i?produse din carne de pas?re provenit? de la fermele de p?s?ri din Ungaria unde sunt focare de grip? aviar? a fost exportat? ?n mai multe ??ri din Europa printre care ?i ?ara noastr?. ?n Rom?nia au ajuns 17.065 de kg de carne ?i organe de curcan care au fost r?sp?ndite??n 26 de jude?e.Din toat? cantitatea de carne?importat? din Ungaria?chiar de la fermele de p?s?ri contaminate?cu grip? aviar?, ferme care sunt ?n zona de restric?ie, ANSVSA a recuperat ?i a distrus o cantitate "impresionant?", 38 de kilograme. Informa?iile sunt furnizate chiar de ANSVSA ?ntr-un comunicat transmis pentru?AGROINFO.??n ciuda faptului c? nu a reu?it s? recupereze mai mult de 38 kg, ANSVSA spune c? a ac?ionat prompt:Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor a ac?ionat prompt consecutiv notific?rii Comisiei Europene din data de 17 ianuarie, c?tre mai multe state membre, (Austria, Croa?ia, Italia, Olanda, Rom?nia, Republica Ceh?, Slovenia), privind livr?rile de produse din carne de pas?re, provenite din fermele de p?s?ri din Ungaria aflate ?n zona de restric?ie, din cauza evolu?iei gripei aviare, cu tipul H5N8.Prin notificarea Comisiei Europene am fost informa?i c? ?n perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activit??ile de comer? intracomunitar, trei unit??i autorizate din jude?ul Bihor au achizi?ionat 17.065 de kg carne ?i organe de? curcan, cu termenul de valabilitate cuprins ?ntre 9 ?i 20 ianuarie.Produsele achizi?ionate de beneficiarii din Rom?nia erau ?nso?ite de documentele necesare desf??ur?rii activita?ilor de comer? intracomunitar.Reprezentan?ii DSVSA Bihor, ?n urma verific?rilor desf??urate ?n cele trei unit??i din jude?, au constatat c? produsele nu se mai reg?sesc la nivelul depozitelor de destina?ie, fiind distribuite ?n 26 de jude?e,?Bac?u, Gala?i, Hunedoara, Dolj, Bistri?a-N?s?ud, Cluj, Timi?, Gorj, Neam?, Arad, Harghita, Mure?, S?laj,? Vaslui, Bucure?ti, Vrancea, Br?ila, Covasna, Ia?i, Prahova, D?mbovi?a, C?l?ra?i, Arge?, Giurgiu, Ilfov ?i Bihor.Ca urmare, s-a ini?iat procedura de retragere de la comercializare a produselor achizi?ionate din Ungaria, prin notificarea autorit??ilor sanitare veterinare din jude?ele ?n care au fost distribuite produsele care fac obiectul notific?rii Comisiei Europene.Reprezentan?ii Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) jude?ene din cele 26 de jude?e, au demarat verific?ri ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau ?n termenul de valabilitate la momentul notific?rii. Restul cantit??ii de carne de curcan era, la data notific?rii, ?n afara termenului de valabilitate stabilit de produc?tor.Ac?iunea de verificare ?i retragere a c?rnii de curcan de la raft, aflat? ?n lista de distribu?ie s-a finalizat.Cantitatea de carne re?inut? oficial ?i dirijat? c?tre neutralizare a fost de 38,45 de kg.Serviciile sanitare veterinare din Rom?nia, al?turi de celelalte institu?ii membre ale Centrelor Locale de Combatere a Bolilor (CLCB) jude?ene instituie m?suri conform legislatiei na?ionale ?i europene.?Acelea?i m?suri se aplic? ?n toate statele membre ?n care a fost diagnosticat? gripa aviar?.?ntr-un raport ?tiin?ific privind gripa aviar? aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul c? nu au existat cazuri raportate de infec?ii la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou ap?rute A(H5N5) ?i A(H5N6).Virusurile A(H5N8), A(H5N5) ?i A(H5N6) sunt considerate a fi ?n principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu p?s?rile s?lbatice ?i/sau domestice purt?toare de virus, cadavre, dejec?ii, furaje contaminate, sau prin produsele ?i subprodusele provenite de la acestea,?sus?ine ANSVSA.Reac?ia ANSVSA ?n cazul de grip? aviar? din Maramure? meatmilk luni, 20 ianuarie, 2020 Institutul de Diagnostic ?i S?n?tate Animal? a confirmat prezen?a virusului gripei aviare H5N8 ?n probele prelevate de la g?ini ou?toare ce apar?in fermei SC KARIN SRL din localitatea Seini, jude?ul Maramure?.?S-a intervenit prompt prin activarea Centrului Local de Combatere a Bolilor (CLCB) din jude?ului Maramure? ?i activarea Unit??ii Opera?ionale Centrale condus? de pre?edintele Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Viorel Chioveanu.?Din dispozi?ia pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, o echip? de speciali?ti ?n patologie aviar? din cadrul institu?iei s-a deplasat ?n jude?ul Maramure? ?nc? din data de 14.01.2020, pentru a participa la ancheta epidemiologic? ?i a supraveghea aplicarea m?surilor procedurale.??n ziua de 15.01.2020 pre?edintele Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor s-a al?turat echipei de speciali?ti pentru a constata stadiul m?surilor implementate. Interven?ia rapid? ?n focarul de boal? s-a realizat cu respectarea legisla?iei specifice ?i a Planului de Contingen??/Interven?ie.?P?s?rile au fost eutanasiate ?i incinerate ?mpreun? cu ou?le re?inute oficial, cu resturile de furaje, cu a?ternutul ?i cu tot ce a putut constitui o surs? de infec?ie. Ulterior se vor efectua dezinfec?ii pentru inactivarea virusului. ?n jurul focarului s-a delimitat o zon? de protec?ie ?i de supraveghere, astfel ?ncat pe o raz? de minim 10 km s-au luat m?suri de restric?ie severe de circula?ie a persoanelor, a animalelor ?i a mijloacelor de transport.??n zona de protec?ie se afl? alte 9 exploata?ii comerciale (8 de p?s?ri ?i una de suine), care sunt monitorizate permanent prin inspec?ii clinice ?i recolt?ri de probe. ?mpreun? cu Inspectoratul Jude?ean de Poli?ie ?i Inspectoratul Jude?ean de Jandarmerie Maramure?, serviciile sanitare veterinare oficiale au restric?ionat drumurile de acces c?tre toate cele 9 ferme.?Totodat? au fost constituite echipe mixte formate din personalul de specialitate din cadrul Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor Arad, Bihor ?i Satu Mare ?i inspectori ai Poli?iei Rom?ne, ?n baza Protocolului de cooperare privind efectuarea unor ac?iuni comune de control privind respectarea legisla?iei sanitar veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor ?i cre?terea ?ncrederii cet??eanului ?n institu?iile publice ?ncheiat ?ntre ANSVSA. ?i IGPR.?Au fost intensificate controalele ?n vecin?tatea Punctelor de Trecere a Frontierei de stat situate ?ntre Ungaria ?i Rom?nia, pe rutele comerciale prin care se realizeaz? schimburile intracomunitare cu p?s?ri vii, carne de pasare, ?i ou? de consum ?i de incuba?ie ?ntre Rom?nia ?i Polonia, Slovacia, Ungaria ?i alte state membre ?n care evolueaz? gripa aviar?.?ANSVSA se afl? ?ntr-o colaborare permanent? cu Ministerul Apelor ?i P?durilor, Uniunea Cresc?torilor de P?s?ri din Rom?nia, cu Societatea Medicilor Veterinari ?n Patologie Aviar? din Rom?nia ?i cu Colegiul Medicilor Veterinari din Rom?nia.??n contextul epidemiologic al evolu?iei gripei aviare ?n Europa, se impune supravegherea ?i monitorizarea p?s?rilor domestice dar ?i a celor s?lbatice care reprezint?, conform legisla?iei ?i a studiilor? de specialitate, sursa natural? a virusului gripal aviar.?Men?ion?m c?, pentru asigurarea s?n?t??ii publice, toate efectivele de p?s?ri au fost ?i sunt supuse programelor na?ionale anuale de supraveghere a bolilor, inclusiv pentru gripa aviar?, astfel ?nc?t pe pia?a din Rom?nia s? ajung? produse ?i suproduse ob?inute doar de la animale s?n?toase.??n cursul anului 2019 au fost prelevate ?i testate pentru depistarea virusului gripei aviare 18.615 probe de galinacee, 16.289 probe de palmipede din gospodariile popula?iei, 8.146 de probe din exploata?ii comerciale ?i 220 de probe de la p?s?ri s?lbatice.?Reamintim cresc?torilor de p?s?ri m?surile care trebuie respectate pentru a preveni apari?ia ?i r?sp?ndirea viusului gripei aviare:?– p?s?rile domestice trebuie ?inute separat ?i ?n ad?posturi acoperite, f?r? acces la lacuri ?i b?l?i;-furajele trebuie ?inute ?n spa?ii ?nchise acoperite ?i ?n timpul depozit?rii trebuie asigurat s? nu aib? acces alte specii de animale;– a?ternutul trebuie s? fie depozitat ?n spa?ii ?nchise acoperite sau acoperite s? nu aib? contact cu p?s?rile s?lbatice;– obligativitatea de a anun?a imediat medicul veterinar din localitate ?n caz de ?mboln?vire sau mortalitate la p?s?ri.?Serviciul Comunicare ?i Logistic? Documentar?.....................................................................CONGRESUL FERMIERI PENTRU FERMIERI! Agroinfo?20 ianuarie 2020 – COMUNICAT. ASOCIA?IA PRODUC?TORILOR DE PORUMB DIN ROM?NIA (APPR)?a organizat pe 17 ianuarie 2019, la? Slobozia, ?edin?a de consiliu director l?rgit.?nt?lnirea a fost consacrat? preg?tirii adun?rii generale a membrilor APPR, ce va avea loc ?n 5 februarie, ?n preziua? Congresului Anual? “Fermieri? pentru fermieri”. La Congres sunt a?tepta?i peste 400 de participan?i, fermieri rom?ni ?i din str?in?tate, autorit??i, media, deciden?i politici, cercet?tori, anun?? un comunicat transmis de APPR pentru AGROINFO.Au fost trecute ?n revist? activit??ile din ultima perioad? ale echipei executive ale asocia?iei, mai ales publicarea rezultatelor din 2019 ob?inute ?n Re?eaua Independent? de Testare (RITAC) la cele 6 culturi? de c?mp majore pentru Rom?nia? (porumb, p?ioase, floarea-soarelui, rapi??, soia si sorg), participarea la consult?rile organizate de autorit??i cu privire la autorizarea temporar? de urgen?? a tratamentului semin?elor cu neonicotinoide ?n campania de prim?var? 2020 (inclusiv furnizarea rezultatelor studiului finan?at de APPR despre combaterea Tanymecus),? precum ?i la consult?rile privind alte proiecte legislative aflate pe masa guvernului sau a Parlamentului Rom?niei (legea v?nz?rii terenurilor, legea Camerelor Agricole, reglement?ri privind producerea de s?m?n?? sau noile tehnici de ameliorare).La adunarea general? a APPR vor avea loc alegeri extraordinare pentru noul consiliu de conducere al APPR, ce va fi format din 7 membri ?i va avea un mandat de doi ani. Membrii APPR au fost invita?i s?-?i depun? candidaturile at?t pentru func?ia de pre?edinte, c?t ?i pentru cea de membru ?n consiliul director.?n leg?tur? cu congresul anual al APPR, a fost discutat? agenda evenimentului, ce va reuni teme de interes major pentru ?ara noastr? ?n aceast? perioad? ?n care politica agricol? comun? (PAC) sufer? transform?ri majore; ?n acest context, ?i-au au confirmat participarea, pentru a-?i ?mp?rt??i opiniile si viziunea, fermieri din Rom?nia ?i de pe alte meridiane, deciden?i politici, reprezentan?i ai Comisiei Europene, B?ncii Mondiale, Confedera?iei Europene a Porumbului, cercet?tori, jurnali?ti.La congres sunt a?tepta?i circa 400 de participan?i. Cu acela?i prilej va avea loc ?i tragerea la sor?i a meciurilor din cadrul Campionatului Na?ional de Fotbal al Fermierilor, organizat de APPR. Congresul va avea drept punct culminant decernarea trofeelor “Porumbul de Aur 2019”, care premiez? excelen?a fermierilor membri din anul agricol care s-a ?ncheiat. Evenimentele programate vor avea loc la Hotel Crowne Plaza din Bucure?ti ?n ziua de 6 februarie.Pentru a fi mai aproape de forurile unde se iau deciziile majore pentru agricultura statelor membre, s-a hot?r?t ca, ?ncep?nd cu 1 februarie a.c., APPR s? aib? o prezen?? permanent? la Bruxelles, at?t printr-un reprezentant din echipa sa executiv?, c?t ?i prin apropierea de platforma european? ?Agricultur? ?i Progres”.“Am dori ca anul 2020 s? ?nsemne un nou ?nceput pentru mediul asociativ din Rom?nia. Sunt premise bune s? colabor?m ?n proiecte comune cu organiza?ii partenere, cel mai important dintre acestea fiind Planul Na?ional Strategic. ?n ceea ce m? prive?te, doresc s? m? implic ?n continuare ?n dialogul cu autorit??ile. Am mai spus-o ?i alt?dat?, solu?iile robuste nu pot fi dec?t rezultatul unui proces iterativ care implic? toate p?r?ile interesate”, a declarat Arnaud Perrein, pre?edintele APPR.APPR (Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia) este o asocia?ie profesional? format? din produc?tori agricoli care de?in suprafe?e de lucru cuprinse ?ntre 25 ?i 50.000 ha, dar si reprezentan?i ai lan?ului profesional de porumb din Rom?nia. APPR face parte din Confedera?ia European? a Produc?torilor de porumb (CEPM), care reprezint? cele mai mari ??ri produc?toare de porumb din Europa. Obiectivul principal: furnizarea de expertiz? tehnic?, economic? ?i legislativ? pentru membri ?i organiza?iile profesionale ale fermierilor din Rom?nia.RALF 2019: Pe podiumul agricol Nicoleta Dragomir ?20 ianuarie 2020 - Cea de-a patra edi?ie RALF - Forumul Interna?ional al Marilor Fermieri s-a desf??urat ?n ziua de 29 noiembrie la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Peste 300 de mari fermieri din toate regiunile Rom?niei ?i lideri din agricultur?, peste 50 de speakeri rom?ni ?i str?ini din 12 ??ri, parteneri ?i sus?in?tori, organizarea impecabil? - aceasta a fost re?eta succesului unui eveniment la superlativ.RALF 2019 - un adev?rat maraton de informa?ie, tehnologie, inova?ie, schimb de experien??. Agricultura viitorului nu mai este doar un subiect interesant de abordat ?n mediile agricole. Tehnologia de m?ine este deja prezent? ?n ferme de pe ?ntreg mapamondul. Deloc ?nt?mpl?tor, Forumul Marilor Fermieri i-a dedicat o ?ntreag? sesiune, ?n care zece invita?i str?ini au prezentat modele sustenabile de agricultur?, adaptate exigen?elor viitorului ?n ceea ce prive?te nevoia de hran?, din ce ?n ce mai mare, aflat? ?n contradic?ie cu limitarea suprafe?elor exploatate.?British Farming Awards 2018Medaliat cu aur ?n Marea Britanie, David Fuller-Shapcott conduce o ferm? de familie de 400 de hectare, cu soluri argiloase ?n propor?ie de 30-40%, av?nd drenaj lent. M?rimea medie a parcelelor este de 10 hectare. Rota?ia culturilor exploatate (50-55 ha/rota?ie) asigur? produc?ii pentru: biodiesel ?i ulei de g?tit, gr?u semin?e ?i f?in? pentru biscui?i, ov?z pentru consum - cereale pentru micul dejun ?i porridge (terciul englezesc din ov?z), gr?u pentru distilerii etc. Tot ceea ce se ?nt?mpl? ?n ferm?, inclusiv tranzi?ia spre noile tehnologii, se face ?n acord ?i cu respect fa?? de sol. "Ai grij? de sol. Este viu!", spune britanicul, accentu?nd ideea c? f?r? s? ne schimb?m, inclusiv ?n modul ?n care facem agricultur?, nu ne putem a?tepta ca lucrurile s? evolueze ?n mai bine. Fermierul englez a mai spus c? v?rsta medie a unui agricultor din ?ara lui este de 59 de ani iar poten?ialul productiv de 18,6 tone de gr?u la hectar!Politica agricol? a Regatului Unit este axat? pe ideea "Bani publici pentru bunuri publice" ?i se bazeaz? pe promovarea produc?iei interne, prin crearea lan?urilor alimentare scurte ?i ?ncurajarea consumului intern. Printre m?surile principale care vizeaz? agricultura se num?r? ameliorarea solului ?i reducerea administr?rii inputurilor cu efect pe termen mediu ?i lung.?Baltic Sea Farmer of the year 2018? aici poza cu Viljar Veidenberg ?i cea cu lactatele ?Un alt fermier de podium prezent la RALF 2019 este Viljar Veidenberg. Vine din Estonia, unde este CEO ?n cadrul fermei ecologice de vaci cu lapte Pajum?e. T?n?rul fermier a preluat ferma de la p?rin?ii s?i ?n urm? cu ?ase ani. A inaugurat recent ?i o nou? unitate de procesare a laptelui. Ferma are 31 de ani de activitate, din 2001 fiind autorizat? pentru produc?ie organic? iar din 2005 a trecut ?i la procesarea organic? a laptelui. O ferm? super premiat?, cu opt distinc?ii ?n 20 de ani: Cea mai bun? vac? Holstein, Cele mai bune produse de la un mic produc?tor, Cea mai bun? ferm? ecologic?, Ferma anului 2012, Cele mai bune lactate, Promoterul rural al regiunii ?i Ferma anului din regiunea M?rii Baltice. ?RALF 2020 va avea loc pe data pe 27 Noiembrie la Radisson Blu Hotel Bucure?ti. RALF este un concept creat de BORO PR & COMMUNICATION?- Romanian PR Award 2018, Events Category. Mai multe despre RALF pe?.ro??i pe?.roSfecla de zah?r, surs? pentru produse ecologice Sfecla de zah?r are o importan?? aparte ?n agricultur?. Este o cultur? care aduce un profit consistent, are un rol deosebit ?n rota?ia culturilor, dar ofer? ?i materie prim? pentru produse care sunt folosite ?n agricultura ecologic?. Un astfel de produs este Beet, aflat ?n portofoliul Agro-Est Muntenia.?Beet?con?ine materie organic? (52%), aminoacizi (7.8%), potasiu (9.1%), dar ?i?extract humic?(31.2%), toate provenind din sfecla de zah?r. Aceast? compozi?ie ajut? plantele s? se reface dup? situa?iile de stres prin care trec, fie c? este vorba de temperaturi extreme ori fitotoxicitate. Materia organic? ?i extractul humic din Beet contribuie din plin la dezvoltarea unei plante puternice, iar aminoacizii stimuleaz? cre?terea acestora ?n fazele ?n care plantele consum? din plin substan?ele nutritive din sol. Culturile de porumb, gr?u, floarea-soarelui, rapi??, soia, orz, lucern?, dar ?i pomii fructiferi pot beneficia de avantajele oferite de aplicare Beet.Fermierii care au pariat pe agricultura ecologic? au primit recomand?ri de aplicare din partea Agro-Est Muntenia. Astfel, doza pentru fertirigare este de 15-20 de litri pe hectar, cu 2-3 aplic?ri ?n perioada de vegeta?ie. Pentru aplicarea foliar? sunt necesare 2-3 aplic?ri, la interval de 15 zile.Doza recomandat? pentru legume este de 1.5-2 litri pe hectar, ?n timp ce la pomii fructiferi se vor utiliza 2.5 litri pe hectar. SI ALIMENTATIE PUBLICALidl sau Mega Image? Unde sunt salariile mai mari Leonard B?dil? 20 ianuarie 2020Mega Image ?i Lidl au c?p?tat o popularitate impresionant? de c?nd au ap?rut ?n Rom?nia. Lan?urile de supermarketuri ?i magazine de proximitate Mega Image ?i-au ?nceput activitatea ?n Rom?nia din anul 1995 iar de atunci ?i p?n? acum au devenit un fenomen urban care a ?nlocuit aproape complet clasicele alimentare. Marca german? Lidl, la fel de popular? ?n zilele noastre, a devenit o prezen?? de succes ?n Rom?nia din anul 2011, at?t ca angajator c?t ?i ca retailer. Mega Image, ?n continu? expansiune?n 2020, un??ef de departament?la Mega Image poate ajunge la un salariu lunar de 2900 de lei. La aceast? sum? se mai adaug? un bonus de 300 de lei/lun?. De asemenea, acesta mai poate c??tiga ?i tichete de masa ?n valoare de 300 de lei/lun?, potrivit?impact.roComparativ cu salariul actual al ?efului de departament, un lucr?tor comercial angajat part-time ?n Bucure?ti c??tiga un salariu lunar net de 1.290 de lei ?n februarie 2018. Acesta are posibilitatea de a lua un bonus de 450 de lei/lun? ?i tichete de mas? ?n valorare de 24 de lei, potrivit informa?iilor publicate pe?undelucram.roUn casier angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 15 ani, c??tiga ?n ianuarie 2018 un salariu lunar net de 1.600 de lei. La acest salariu se ad?ugau tichete de mas? ?n valoare total? de 228 de lei/lun?.?Meri?i s? fii surprins”Unul dintre cele mai mari salarii de care un angajat Lidl poate beneficia este cel de aproximativ 4.500 de lei. Acest salariu este oferit pentru cei care lucreaz? ?n IT, potrivit cancan.roOb?inerea acestei pozi?ii necesit? o experien?? minim? de 6 ani ?n domeniul respectiv.De asemenea, Lidl a introdus pentru prima oar? ?n 2019 un bonus aniversar. Acesta este acordat lucr?torilor din magazine, comisionarilor ?i stivuitori?tilor din depozite, fiind ad?ugat bonusurilor anuale de Pa?te ?i de Cr?ciun, precum ?i tichetelor de mas?, care sunt acordate tuturor angaja?ilor companiei.Despre Mega ImageMega Image, fondat ?n 1995, este cel mai mare lan? de supermarketuri din Rom?nia cu peste 9000 de angaja?i. Re?eaua cuprinde ?n prezent peste 500 de magazine ?n Bucure?ti, Constan?a, Ploie?ti ?i alte ora?e.Conceptul Shop&Go a fost lansat pe pia?? din Rom?nia ?n anul 2010 iar ?n prezent a ajuns la peste 250 de magazine.Despre Lidl?Suntem con?tien?i de r?spunderea pe care o avem fa?? de angaja?ii ?i partenerii no?tri, dar ?i fa?? de mediu ?i de societate. Din 2011 suntem o prezen?? de succes ?n Rom?nia ca un angajator dinamic ?i de ?ncredere. Ca parte din grupul Schwarz cu sediul ?n Neckarsulm, Germania, ne num?r?m printre companiile de top ?n domeniul comer?ului cu am?nuntul de produse alimentare din Europa – ?i chiar mai departe”, este scris pe site-ul acestora.Schimbare de strategie: Carrefour renun?? ?n Rom?nia la marketplace ?i insist? pe e-commerce cu produse proprii RETAIL Profit.ro scris ast?zi, 14:00 Grupul francez de retail Carrefour renun?? din luna martie, ?n Rom?nia,? la platforma de marketplace, unde sunt la acest moment peste 300 de vendori, ?i se va concentra pe cre?terea v?nz?rilor de produse proprii pe ni?a de e-commerce. "Analiz?m mai multe op?iuni." Segmentul marketplace (platform? online de v?nz?ri) a fost lansat spre implementare ?n 2017. ?n 2018, Carrefour prezenta primul sistem de tip marketplace dezvoltat de un retailer de bunuri de larg consum ?n Rom?nia, denumit Carrefour&Partenerii, un mall virtual ?n care al?i retaileri ??i pun la v?nzare produsele. Acum, Carrefour renun?? la marketplace, dar sus?ine c? analizeaz? "op?iuni alternative" de a continua colaborarea cu retailerii ?nscri?i pe platform?. Compania a lansat recent o nou? aplica?ie mobil?, care permite utilizatorilor s? cumpere, s? pl?teasc? ?i, acum, s? comande online folosind telefonul mobil.? Platforma Bringo, o aplica?ie IT prin intermediul c?reia produsele diferitelor magazine pot fi comandate ?i primite de cump?r?tori direct acas?, preluat? ?n 2017 de grupul francez de retail Carrefour, conform informa?iilor anun?ate atunci de Profit.ro, ?i-a accelerat business-ul ?n 2018, major?ndu-?i substan?ial cifra de afaceri, dar ?i pierderea pe fondul cheltuielilor aferente acestei expansiuni. Preluarea Bringo de c?tre Carrefour, anun?at? ?n premier? de Profit.ro, a fost cea mai important? mi?care din ultimii ani pe o pia?? a comer?ului online cu alimente ?n care retailerii ?nc? ?ncearc? s? g?seasc? cea mai bun? intrare. Grupul Carrefour Rom?nia de?ine 347 de magazine, dintre care 35 hipermarketuri Carrefour, 262 supermarketuri (221 magazine Market ?i 41 magazine Express Orange), 42 magazine de proximitate Express, 8 magazine de proximitate Contact,? plus un magazin online ?i re?eaua Supeco, administrat? separat. ?n 2018, retailul alimentar din Rom?nia a dep??it grani?a istoric? de 100 miliarde lei, principalii juc?tori din pia?? fiind Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan ?i Mega Image. DIVERSEOI SF?RTECATE DE HAITE DE C?INI F?R? ST?P?N! SUNT MAI R?I DEC?T LUPII! Agroinfo ?20 ianuarie 2020 - NECAZURILE FERMIERILOR. Haite de c?ini f?r? st?p?n atac? oile de la st?nele din jurul ora?ului Arad. C?inii vagabonzi sf?rtec? animalele, iar cresc?torii sunt for?a?i s? le sacrifice. Sunt mai r?i dec?t lupii, se pl?nge cresc?torul de ovine Ionu? Cioranu. Situa?ia dureaz? de mult timp, dar autorit??ilor locale pare s? nu le pese de ce se ?nt?mpl?. Imaginile trimise c?tre AGROINFO de cresc?torul de ovine descriu atacurile s?ngeroase ale haitelor de c?aniza?iile non-guvernamentale?, ONG-uri, care lupt? pentru drepturile animalelor nu sunt nic?ieri acum. ONG-urile astea sunt interesate doar s? pun? fr?n? exportului de animale vii, s? ne fac? nou?, fermierilor, probleme. De c?inii vagabonzi care atac? zilnic turmele de oi nu sunt interesate. Nu vin s?-i str?ng?, s?-i duc? la un ad?post. Ieri (duminic? n.r.) ne-au intrat 6 c?ini vagabonzi ?ntr-o turm?. Mi-au rupt vreo 7 buc??i. Nu am ?ncotro, trebuie s? sacrific oile r?nite. O oaie am?g?sit-o acum azv?rlit? ?n canal. ? Nu-i adun? nimeni pe c?inii ??tia vagabonzi. Mereu a fost a?a.?Situa?ia asta e de mult timp ?i degeaba sesiz?m prim?ria Arad. Nu mi?c? nimeni un deget. Haitele de c?ini au ap?rut pentru c? sunt unii care i-au abandonat. I-au azv?rlit pe str?zi. Sunt mai r?i dec?t lupul. Lupul ??i ia o oaie, dou?, trei, ?n schimb haitele de c?ini intr? ?n turm? ?i fac pr?p?d, este sup?rat cresc?torul de ovine Ionu? Cioranu. Ionu? Cioranu face parte dintr-o familie de oieri, este fiul cel mare al oierului Nicolae Cioranu, pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine P?storul Cri?ana. Familia de oieri de?ine o turm? de aproximativ 1.100 de capete.ATEN?IE! Fotografiile au fost trimise de oier exclusiv pentru?AGROINFO. Apar?in?AGROINFO, iar preluarea lor se face doar cu acordul publica?iei.UNIUNEA EUROPEANA From Farm to Fork' strategy on sustainable food20-01-2020The 'Farm to Fork' strategy is one of the initiatives announced in President Ursula von der Leyen's political guidelines for the new Commission, as part of the European Green Deal. It aims at creating a sustainable food value chain through legislative and non legislative actions to be presented in spring 2020.(2020)646132_EN.pdf UE: Agricultura p?n? ?n 2030 Violeta M?? 20 ianuarie 2020 - ?ntr-un raport publicat ?n 10 decembrie 2019, Comisia European? prezint? date, estim?ri ?i scenarii despre cum va ar?ta agricultura ?i pia?a agricol? ?n UE ?i ?n ?ntreaga lume ?n urm?torii zece ani.Analiza Comisiei se bazeaz? pe date disponibile la finalul lunii septembrie 2019 ?i ia ?n calcul toate statele UE 28, inclusiv Marea Britanie. Nu au fost ?ns? luate ?n considerare propunerile din PAC 2021-2027 ?i acordurile care nu sunt ?nc? ?n vigoare, ca de exemplu UE - Mercosur.Popula?ia planetei va cre?te ?n urm?torii 10 ani, ?ns? ?ntr-un ritm mai lent, cu o medie de 0,9% pe an. Cea mai mare cre?tere va fi ?n Africa, cu perspectiva de a ajunge la 1,7 miliarde de locuitori ?n 2030, comparabil cu China. Africa de?ine deja 17% din popula?ia lumii, iar aceast? cre?tere va genera importuri tot mai mari de alimente. ?n UE, popula?ia va r?m?ne constant?.UE: Suprafa?? agricol? ?n sc?dereDe?i suprafa?a agricol? a UE va sc?dea p?n? 174,4 milioane ha ?n 2030, agricultura va r?m?ne principalul mod de utilizare al terenului ?n spa?iul comunitar. uprafa?a de paji?ti va sc?dea de asemenea, cu 1%, p?n? la 59,7 mil. ha., Cre?terea cererii pentru furaje ?i pentru biogaz (din porumb siloz) ar putea sus?ine o cre?tere a suprafe?elor cultivate cu plante furajere p?n? la 20.8 mil. ha ?n 2030.Suprafa?a cultivat? cu cereale ?n UE este ?n prezent de patru ori mai mare dec?t cea cu plante oleaginoase. ?n urm?torii zece ani, suprafa?a cu cereale este estimat? s? creasc? cu cca. 1%, p?n? la 55,6 mil. ha, ?n timp ce oleaginoasele vor pierde ?n jur de 200.000 ha, p?n? la 11,4 mil. ha ?n 2030.?n schimb, leguminoasele vor acoperi o suprafa?? mai mare (cu 4% pe an) ?i vor ajunge la 2,4 mil. ha ?n 2030.Sistemele de rota?ie a culturilor se vor dezvolta ?i vor cre?te suprafe?ele cultivate cu ov?z, mei ?i sorg.Produc?ia de cereale a UE ?n 2030: 319 milioane toneSuprafa?a cultivat? cu gr?u moale ?n UE este estimat? s? creasc? p?n? la 23,8 mil. ha ?n 2030, iar cea cu porumb, p?n? la 8,8 mil. ha, datorit? cererii de furaje ?i pentru industrie.?n schimb, vor sc?dea suprefe?ele cu orz - p?n? la 11,6 mil. ha ?i cu gr?u dur - p?n? la 2.4 mil. ha ?n 2030.Produc?ia total? de cereale este estimat? la 319 milioane tone, cu 5% mai mult fa?? de media perioadei 2018-2020.Principala pia?? de valorificare cerealelor va fi ?n continuare pia?a furajelor, care absoarbe 60% din produc?ia total? de gr?u, porumb ?i orz a UE.Pia?a furajelor din UE se orienteaz? tot mai mult spre produc?iile locale ?i f?r? organisme modificate genetic (OMG), unde r?m?n deschise discu?iile despre porumbul ?i proteinele f?r? OMG. Concuren?? pe pia?a gr?uluiUE va r?m?ne al treilea exportator de gr?u din lume, cu exporturi estimate la cca. 27 mil. tone de gr?u ?n 2030. Va pierde ?ns? o parte din cota de pia?? ?n favoarea statelor din Regiunea M?rii Negre, care vor fi un competitor puternic pe pia?a gr?ului.La orz, exporturile UE ar putea atinge 9,1 mil. tone ?n 2030.Importurile de porumb vor fi ?n continuare mari p?n? ?n 2025, urm?nd s? se stabilizeze ?n urm?torii ani.Pre?urile sunt estimate s? ajung? la 214 euro/ton? pentru gr?u, respectiv 211 euro/ton? pentru porumb ?n 2030, mai apropiate de pre?urile globale.Soia c??tig? terenSuprafa?a cu leguminoase ar putea cre?te p?n? la 2,3 mil. ha ?n 2030, ceea ce reprezint? o cre?tere anual? de 4%, fa?? de 2019. Produc?ia de leguminoase a UE ar ajunge la 6,3 mil. tone.Suprafa?a cu oleaginoase va sc?dea p?n? la 11,4 mil. ha ?n 2030. Rapi?a va pierde teren, la propriu, mai ales ?n statele din estul UE, p?n? la 5,8 mil. ha.Soia pentru boabe ??i va continua cre?terea rapid? ?n UE p?n? la 1,3 mil. ha ?n 2030 (?3% pe an).Produc?ia total? de oleaginoase ar putea r?m?ne la nivelul mediu din 2017-2019, de 32 mil. tone, cu o cre?tere substan?ial? a produc?iei de soia, p?n? la 4,1 mil. tone ?n 2030.SCENARIU: PROTEINA ANIMAL? PIERDE TEREN ?N UECele mai recente date ale OECD ?i FAO arat? c? sursa proteinelor consumate ?n UE este 42% de origine vegetal? ?i 58% de origine animal?. Scenariul propus de Comisie vizeaz? o propor?ie de 50/50 ?n 2030, cu sc?deri graduale ale consumului de produse de origine animal?.Consecin?ele acestui scenariu ar fi o sc?dere de 17% a consumului de carne p?n? ?n 2030 ?i de 18% a pre?urilor la carnea produs? ?n UE ?n 2030 fa?? de 2019, ceea ce ar genera exporturi mai mari ?i importuri mai mici. ?n condi?iile politicilor comerciale actuale, exporturile nete de carne ale UE ar fi aproape duble ?n 2030 fa?? de momentul prezent, iar produc?ia de carne a UE ar putea sc?dea cu 8%.O logic? similar? ar fi aplicat?, ?n acest scenariu, ?i pentru sectorul lactatelor, unde consumul ar sc?dea cu 17% p?n? ?n 2030. ca urmare, pre?ul laptelui s-ar reduce cu 17%, exporturile de lactate ar cre?te cu 53%, iar produc?ia de lapte ar sc?dea cu 5% p?n? ?n 2030.De asemenea, efectivele de vaci de lapte din UE ar fi mai mici cu 3% ?n 2030, efectivele de p?s?ri ar sc?dea cu 12%, cele de ovine cu 3%, iar cele de porcine cu 6%.Pre?ul pentru soia, cu 19% mai mareCererea de protein? vegetal? pentru consumul uman nu va compensa sc?derea cererii pentru hrana animalelor. Doar suprafa?a cu soia va cre?te, cu 5%, p?n? ?n 2030.De asemenea, pre?urile cerealelor vor sc?dea cu 6% ?n UE, iar exporturile de cereale vor cre?te cu 38% p?n? ?n 2030. doar pentru soia, pre?ul va fi mai mare cu 19%, ?n timp ce pentru celelalte leguminoase va r?m?ne constant.Impactul asupra mediului ?n cazul acestui scenariu va fi c? amprenta de carbon generat? de sectorul agricol al UE va fi redus? cu 6% (echivalentul a 22 mil. tone CO2) ?n 2030.Totu?i, acest scenariu nu ?ine cont de modific?ri similare ?n sursele de proteine pentru consumatorii din alte economii dezvoltate ?i nici nu ia ?n calcul alternative precum produse din carne ob?inute ?n laborator.?PRODUC?IA ECOLOGIC? VA CRE?TE P?N? ?N 2030V?nz?rile de produse ecologice au crescut semnificativ ?n ultimii ani ?n UE, ating?nd o valoare de 34,3 miliarde euro ?n 2017.Cererea pentru produse ecologice va fi tot mai mare ?n urm?torii zece ani, cu cea mai rapid? cre?etere p?n? ?n 2025.?n 2030, suprafa?a cultivat? ecologic a UE ar utea ajunge la 18 mil. ha, sau 10% din suprafa?a agricol?, fa?? de 7% ?n 2018.Efectivele de animale crescute ?n sistem ecologic vor cre?te pentru porci ?i p?s?ri. pentru porci ?ns?, doar 2% din efectivele UE vor fi crescute ecologic ?n 2030, ?n timp ce efectivele de p?s?ri (pui de carne ?i g?ini ou?toare) crescute ?n sistem ecologic s-ar putea dubla, p?n? la 5% din total.Prin compara?ie, efectivele de taurine pentru carne, ovine ?i caprine ?n sistem ecologic sunt mult mai mari ?i vor continua s? ceasc?, dar mai lent.Num?rul vacilor de lapte crescute ?n sistem ecologic va cre?te ?ns? mai accentuat, astfel ?nc?t 7% din laptele de vac? produs ?n UE ?n 2030 va fi ecologic, fa?? de doar 3% ?n 2017.Articol publicat ?n revista Ferma nr. 22/249 (edi?ia 15-31 decembrie 2019)SLOVACIA SI UCRAINASlovacia ?i Ucraina au identificat noi cazuri de grip? aviar? D.B.Interna?ional?/?20 ianuarie Ministerul Agriculturii din Slovacia a anun?at luni c? a descoperit virusul gripei aviare H5N8 la o ferm? de p?s?ri din vestul ??rii, transmite Reuters. Acesta este al doilea caz de grip? aviar? H5N8 descoperit ?n Slovacia, dup? un prim caz descoperit la ?nceputul acestei luni tot ?n zona de vest a ??rii. Ministerul Agriculturii din Slovacia a precizat c? ultimul caz afecteaz? un lot de 19 g?ini ou?toare care nu erau destinate a fi v?ndute publicului.Separat, Organiza?ia mondial? pentru s?n?tate animal? (OIE) a informat ?i ea luni c? Ucraina a raportat descoperirea unui focar de grip? aviar? H5 la o ferm? de p?s?ri din partea vest-central? a ??rii, acesta fiind primul caz de grip? aviar? H5 descoperit ?n Ucraina ?n ultimii trei ani. Cit?nd un raport al Autorit??ii veterinare din Ucraina, OIE precizeaz? c? virusul este unul de tip H5 dar nu a oferit alte detalii.?n ultimele s?pt?m?ni, mai multe cazuri de grip? aviar? au fost descoperite ?n Slovacia, Polonia, Ungaria, Cehia ?i Rom?nia.?n Rom?nia, aproape 23.000 de p?s?ri de la o ferm? avicol? din ora?ul Seini (jude?ul Maramure?) au fost eutanasiate ?i urmeaz? a fi incinerate, dup? ce a fost confirmat un focar de grip? aviar? la o doua societate comercial? situat? pe aceea?i platform? industrial? agrar?, unde ?n urm? cu c?teva zile, pe 14 ianuarie 2020, a fost diagnosticat primul focar de grip? aviar? din Rom?nia.OLANDAExportul de produse agricole din Olanda a atins un nou maxim istoric: 94,5 miliarde de euro! agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020 Exporturile de produse agricole ale Olandei au crescut cu 4,6% ?n 2019, ating?nd un nou maxim istoric de 94,5 miliarde de euro, a anun?at vineri Institutul na?ional de statistic?, transmite AP. Cu toate acestea, aproximativ un sfert din cifra total? se datoreaz? re-exportului de produse alimentare sau agricole cultivate sau produse ?n afara Olandei, precum boabe de cacao sau avocado. Cre?terea pre?urilor este responsabil? pentru dou? treimi din cre?terea total? a valorii exporturilor.?ntr-o ?ar? renumit? pentru c?mpurile sale de lalele, produsele horticole precum flori proaspete, bulbi ?i plante au reprezentat sectorul agricol cu cea mai ridicat? valoare, aproximativ 9,5 miliarde euro.Pe locul secund se situeaz? produsele de carne, ?n valoare de 8,8 miliarde euro, gra?ie cre?terii pre?urilor la carnea de porc v?ndut? ?n China dup? epidemia de pest? porcin? african? care a devastat efectivele de porci din Asia. V?nz?rile de carne de porc ?n China au crescut de la 117 milioane euro ?n 2018 p?n? la 377 milioane euro ?n 2019, sus?ine Institutul na?ional de statistic? ?i Wageningen Economic Research. Urmeaz? exporturile de produse lactate cu o valoare de 8,6 miliarde euro, legume, 7,3 miliarde euro, ?i fructe, 6,2 miliarde euro.?n r?ndul partenerilor comerciali, ?ara vecin?, Germania, a r?mas principala pia?? pentru exporturile olandeze de produse agricole, fiind responsabil? pentru 25% din v?nz?rile totale, urmat? de Fran?a (11%) ?i Marea Britanie (9%).Olanda este al doilea mare exportator mondial de produse agricole, dup? SUA.UNGARIAElita politic? din Ungaria, acuzat? de fermieri de clientelism ?i de acapararea terenurilor agricole 20 ianuarie 2020, 12:08 de ?tefana Radu Ungaria a ajuns din nou subiect ?n presa interna?ionl?, ?n contextul unor acuza?ii legate de clientelismul larg r?sp?ndit ?i tentativa elitei politice ?i a oligarhilor de a acapara suprafe?e vaste de teren din ?ar?. Fermierii din Ungaria cred ca prietenii lui Viktor Orban obtin terenuri necuvenite FOTO Euronews Ace?tia au fost acuza?i de faptul c? au abuzat de puterea lor, acapar?nd terenuri ?i deturn?nd banii pl?titorilor europeni de taxe pentru a-?i umple propriile buzunare, scrie Euronews. Proprietatea imperial? veche de 200 de ani Hatvanpuszta, din regiunea Felcsút se num?r? printre numeroasele imobiliare de?inute de familia prim-ministrului Viktor Orban, potrivit lui Gabi Horn, jurnalist de investiga?ii la platforma ?tlátszó. ?Mul?i oameni se ?ntreab? de unde vin banii pentru astfel de proiecte mari”, a precizat Horn. ??i de ce rudele ?i prietenii guvernului sunt cei care ob?in contractele?” De asemenea, s-au pus ?ntreb?ri legate de terenuri de?inute de L?rinc Mészáros, un prieten din copil?rie al prim-ministurlui. Unii maghiari sus?in c? el este omul din fa?? al lui Viktor Orban, gestion?nd o mare parte din averea premierului. Mai multe leg?turi de afaceri, inclusiv contracte imobiliare de terenuri i-ar conecta pe cei doi. ?Aproape toat? zona aceasta de aici este de?inut? de L?rinc Mészáros, prietenul din copil?rile al lui Viktor Orban, sau de c?tre familia prim-ministrului, leg?turile sale sau partenerii s?i de afaceri”, a spus Horn. ?Deseori Fidesz, prietenii partidului de la guvernare ?i oamenii apropia?i de el au fost cei care au putut ob?ine terenurile ?n arend?”. Gabi Horn a declarat c? de?i exist? legi care impun c?t teren poate fi de?inut, exist? modalit??i prin care acestea pot fi ocolite. ?Da, exist? o lege legat de asta – dar po?i s? o ?i ocole?ti ?i felul ?n care po?i face asta este dac? tu ?i membrii familiei tale cump?ra?i fiecare ni?te p?m?nt”. ?Putem vedea grupuri variate de interese ?n jurul unor oligarhi care au reu?it s? se ?mbog??easc? ca urmare a contractelor cu statul – datorit? leg?turilor bune cu Fidesz sau cu ?nsu?i premierul”. Prim-ministrul Viktor Orban atac? UE – dar se bucur? atunci c?nd Ungaria prime?te subven?ii semnificative pentru agricultur?. Cu c?t e mai mare terenul ?nchiriat sau cump?rat, cu at?t mai mult? sus?inere financiar? este primit? de la Uniunea European?. Optzeci la sut? din venitul net al fermierilor din Ungaria este generat de subven?ii, potrivit fostului ministru al Agriculturii, Gy?rgy Raskó. El sus?ine c? prieteni de-ai premierului au fost favoriza?i atunci c?nd a venit vorba despre arendarea terenurilor. ?Economia de cumetrie este un lucru cert ?n Ungaria ?i exist? prieteni ai prim-ministrului care au fost discrimina?i ?n mod pozitiv, a? spune ei. ?i ei au acces la fonduri diferite”. Guvernul respinge acuza?iile, spun?nd c? redistribuirea de terenuri este legal? ?i c? este important s? construiasc? un agro-comer? dezvoltat, pentru a fi competitiv cu vestul Europei. ?ns? redistribuirea de concesion?ri de terenuri ?n estul Ungaria a afectat bun?starea a numero?i fermieri locali.? Zsigmond Mavranyi, un cioban din Berettyóújfalu, a declarat pentru Unreported Europe: ?Prietenii partidului Fidesz au ob?inut terenul, din p?cate, ?i a?a numi?ii fermieri fal?i. Adev?ra?ii fermieri ca noi nu au ob?inut nimic”. Un fermier, Roland Karácson, a precizat: ?Acei pretin?i fermieri nu au deloc experien?? ?n agricultur?. Nici m??car nu au venit s? vad? p??unea. Nou?zeci la sut? dintre ei nici m?car nu au animale. Dar nu ne las? s? pa?tem animalele noastre”. Unii localnici sus?in c? cei care liciteaz? trebuie s? pl?teasc? ?n jur de dou? milioane de forin?i – ?n jur de 6.000 de euro – drept comision. ?ns? Gyula Buj nu a avut aceast? sum? ?i atunci c?nd a participat la licita?ie, al?turi de al?i doi ciobani locali, au pierdut-o. Buj a declarat: ?Cei care au primit terenul au fost <>, aveau rela?ii. Exact a?a trebuie s-o numim. Eu aveam 600 de oi, dar lor nu le-a p?sat ce ar fi putut s? se ?nt?mple cu ele”.GERMANIAGermania ar putea impozita suplimentar carneaLiviu GORDEA ?20 ianuarie 2020 - Cu pu?in timp ?naintea debutului 'S?pt?m?nii Verzi', eveniment desf??urat zilele acestea la Berlin, ministrul conservator al agriculturii din Saxonia Inferioar?, Barbara Otte-Kinast, a ridicat din nou problema introducerii unei taxe pe carne.Dezbaterile din Germania cu privire la produc?ia de carne s-au intensificat ?n ultima perioad?, tot mai multe voci solicit?nd ca agricultura s? devin? mai ecologic? ?i mai prietenoas? cu animalele, iar ?n acest context Barbara Otte-Kinast, reprezentant Uniunii Cre?tin Democrate (CDU), forma?iune politic? din care face parte ?i cancelarul Angela Merkel, a propus taxarea suplimentar? a produselor din carne.Ministrul Agriculturii din Saxonia Inferioar? a cerut introducerea unei taxe speciale pe carne, pentru a genera mai mult venit pentru bun?starea animalelor. ?n prezent, ?n Germania carnea este supus? unei cote de impozitare reduse de 7%, ?n loc de 19%. Din statisticile oficiale se estimeaz? c? germanii cheltuiesc ?n jur de 23,4 miliarde de euro anual pe produsele din carne, consumul pe cap de locuitor ?n aceast? ?ar? fiind ?n medie de aproximativ 60 de kilograme pe an. Dac? TVA pentru carne ar cre?te, asta ar ?nsemna un venit suplimentar de 5,2 miliarde euro pentru stat, conform calculelor Agen?iei Federale de Mediu. Cu toate astea, aceste venituri suplimentare ar trebui utilizate ca prim? pentru bun?starea animalelor, pentru a sprijini fermierii germani s? investeasc? ?n grajduri mai prietenoase cu animalele.Exist? ?ns? ?i argumente ?mpotriva major?rii TVA-ului. ?n primul r?nd, criticii sus?in c? o cre?tere a pre?ului de numai c??iva centi ar putea avea ca efect reducerea consumului de carne. Barbara Otte-Kinast a subliniat ?ns? c? se opune unei cre?teri a taxei pe valoarea ad?ugat?, sus?in?nd ?n schimb o taxare separat?, astfel ?nc?t banii s? ajung? ?n final la fermieri!?n Uniunea European?, fiecare stat membru ??i stabile?te cota de TVA. ?n prezent, nicio ?ar? UE nu impune o tax? pe carne, de?i Suedia ?i Danemarca dezbat aceast? problema de ani buni.ISRAELInstala?ia de polenizat care ?nlocuie?te munca albinelor, dezvoltat? de o firm? din Israel agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020 O firm? din Israel a dezvoltat o instala?ie de polenizat menit? s? ?nlocuiasc? munca albinelor. Inginerii de la Edete au g?ndit tot procesul de polenizare artificial? – de la recoltare ?i p?n? la distribu?ia polenului. ?n prim? faz?, sistemul de polenizarea artificial? dezvoltat de Edete face o recoltare mecanic?, separ?nd polenul din flori ?i stoc?nd polenul viabil ?i germinabil. De precizat c? aceast? stocare se poate face pe o perioad? de peste un an, folosind o metod? proprie dezvoltat? de inginerii israelieni. Se rezolv?, astfel, problema desincroniz?rii ?nfloririi la diferitele specii/soiuri. Edete asigur? fertilizarea prin potrivirea celui mai bun fertilizator cu fiecare soi comercial, indiferent de momentul ?nfloririi acestuia, garant?nd ?i chiar cresc?nd randamentul produc?iei.Pasul al doilea are loc ?n timpul ?nfloririi, c?nd polenul depozitat este ?nc?rcat ?n polenizatorul artificial de ?nalt? precizie cu care se disperseaz? polenul uscat ?n livad?. Se folose?te un sistem anume creat s? ”acopere” fiecare contur de copac, iar la baza tehnologiei se afl? for?a electrostatic? prin care polenul este depus pe flori.Sistemul de polenizare artificial? poate fi utilizat at?t ziua, c?t ?i noaptea, indiferent de temperatura exterioar?, pentru a asigura pomicultorilor acoperirea ?ntregii suprafe?e ?n timp util, c?t pomii sunt ?nflori?i.P?n? la acest moment, compania Edete a pus ?n lucru dou? astfel de instala?ii de polenizare artificial? – una ?n Israel ?i a doua ?n Australia, cu rezultate excelente ?n livezile de migdal.SANATATE si GASTRONOMIENU ocoli aceast? legum?! Are o mul?ime de vitamine ?i minerale esen?iale pentru s?n?tatea fizic? ?i mintal? Cristina Popescu Leguma uimitoare care con?ine toate grupele de substan?e nutritive, este bogat? ?n vitamine, minerale ?i fibre. ?n plus, te ajut? s? scapi de kilogramele sup?r?toare f?r? ca senza?ia de foame s? apar? prea cur?nd.Dovlecelul con?ine mangan, zinc, potasiu, cupru, fosfor, calciu, fola?i, vitaminele A, C, B1, B6, B12, iar o por?ie de 100 de grame are doar 15 kilocalorii, a?a c? poate fi inclus f?r? probleme ?n orice cur? de sl?bire. Consumat de obicei g?tit, trebuie ?tiut c? ?n stare crud? este mult mai s?n?tos.Sucul de dovlecel recomandat ?mpotriva constipa?ieiSucul proasp?t de dovlecei este recomandat celor care vor s? beneficieze pe deplin de vitaminele ?i mineralele pe care le con?ine. Se prepar? cu tot cu coaj?, ?n storc?torul de fructe, ?i se consum? repede pentru a nu se oxida. Nu are un gust foarte bun, ?ns? este recomandat inclusiv ?mpotriva constipa?iei, potrivit?doctorulzilei.ro.De asemenea, ?n dovlecel g?se?ti cam toate grupele de substan?e nutritive, inclusiv carbohidra?i, aminoacizi ?i sodiu, esen?iale pentru men?inerea s?n?t??ii fizice ?i mintale.Dovlecelul benefic pentr afec?iunile prostateiStudiile arat?, de asemenea, c? extractul din dovlecel ar putea propriet??i benefice pentru afec?iunile prostatei, iar fibrele pe care le con?ine ?l recomand? ?n afec?iunile de colon.?n acela?i timp, fola?ii ?i betacarotenul protejeaz? celulele de ac?iunea radicalilor liberi ?i previn inflama?iile din corp.Dovlecelul este ?i un bun protector cardiovascular datorit? con?inutul crescut de magneziu ?i potasiu, care ajut? la reducerea tensiunii arteriale, ce poate favoriza apari?ia infarctului ?i a accidentului vascular cerebral.De asemenea, dovlecelul ajut? la prevenirea aterosclerozei ?i la reglarea colesterolului.De re?inut, majoritatea vitaminelor, a mineralelor ?i a altor substan?e active (enzime, flavonoide etc) sunt depozitate ?n coaj?. Este de preferat, prin urmare, s? se consume f?r? a ?ndep?rta coaja, pe care trebuie s-o sp?l?m ?ns? foarte bine ?nainte de consum. Ea trebuie s? fie s?n?toas?, fin? ?i intact?.O alt? variant? minunat? de a consuma dovlecei cruzi este s? ?i preg?ti?i ca pe spaghete raw vegane. Tot ce trebuie s? face?i este s? v? achizi?iona?i un spiralizator, accesoriu care taie legumele ?n spiral?, f?c?ndu-le mult mai atractive ?i mai u?or de consumat crude. Dac? nu v? plac crude, le pute?i trage la tigaie, ?n pu?in unt sau ulei de m?sline, al?turi de ro?ii cherry ?i ciuperci.DOSARProf. Gabriela Banu: ”?ncrederea ?i respectul celorlal?i trebuie c??tigate, nu ob?inute b?t?nd cu pumnul ?n mas?” De c?tre ?Mesagerul?-?ianuarie 19, 2020 Cristina MIRCEA Un om care declar? deschis c? a tr?it deja c?t 10 vie?i. ?i place s? povesteasc? despre lucrurile frumoase, despre munca ei de a forma oameni, de a construi, de a se implica. Are o mul?ime de ?nt?mpl?ri, de emo?ii, de st?ri ?i, mai ales, de oameni de povestit. Este energic?, pare preg?tit? oric?nd s? se apuce de 10 treburi deodat? ?i s? le duc? pe toate la bun sf?r?it. Este deschis?, are un fel aparte de a se apropia de oameni ?i de a comunica cu ei ?i mereu se afl? ?n competi?ie cu ea ?ns??i. Via?a a ?nv??at-o s? nu fie niciodat? ?ncr?ncenat? ?i s? priveasc? orice e?ec ca pe un semn c? Dumnezeu, ?n acel moment, a considerat c? are nevoie de altceva. Prima ei experien??, aparent dramatic?, a fost e?ecul la admiterea la Academia de Studii Economice. A luat un tramvai gre?it ?i a ?nt?rziat la ultimul examen. Se ?nchisese u?a.”A fost un ?oc, pentru c? mie ?mi trebuia 6 la ultima prob?, at?t. Aveam note foarte bune, dar zero la ultima prob?. Tragedie total?, v? da?i seama, eram ?ef? de promo?ie! ?n fine, au r?mas c?teva locuri la Ia?i, la facultatea de mecanic?, la TCM. Scria acolo undeva MT – 6 locuri, nici nu ?tiam ce ?nseamn? MT. Am intrat cu brio, m-am l?murit pe urm? c? ?nseamn? ma?ini termice ?i mul?umesc lui Dumnezeu c? am ajuns acolo! Am avut profesori foarte buni, am ?nv??at motoare, cazane – turbine ?i frig ?i am fost repartizat? la ?ntreprinderea de tractoare Miercurea Ciuc”.Gabriela Banu n-a stat la Miercurea Ciuc dec?t 8 luni, inclusiv o iarn? cu temperaturi de?-30°C. A r?mas, ?ns?, cu mult? c?ldur? ?n suflet ?i cu amintirea unor oameni care au ?nv??at-o, practic, tot ce nu st?p?nea dec?t teoretic, din facultate. Apoi, la ?ndemnul tat?lui, a revenit acas?, ?n jude?ul Neam? ?i s-a angajat, la fel ca so?ul ei, ca inginer la Fabrica de zah?r din Roman. R?spundea de toate repara?iile utilajelor din toate sec?iile: zah?r, zaharoase, ciocolat?, ulei. La fel ca la Miercurea Ciuc, unde s-a oferit s? fac? de serviciu la poart? ?n locul oricui, la Roman a ?nceput s? fac? bilan?urile termice ?n locul colegilor care nu aveau timp sau li se p?rea greu. ?ntre timp, fiind inginer stagiar, trebuia s? fac? o lucrare ca s? treac? ?n anul urm?tor ?i a primit ca proiect s? modifice instala?ia de frig de pe saramur? pe etilenglicol. S-a apucat de c?utat c?r?i, de citit, de f?cut calcule ?i, evident, proiectul i-a ie?it.* ”Am avut cursan?i din toate mediile, de la oameni cu 4 clase p?n? la supermanageri””La Roman, am mai ?nv??at ceva: s? m? fac c? fac. Dac? la Miercurea Ciuc ?mi f?ceam treaba ?n dou? minute pentru ziua ?ntreag? – nu se ?nt?mpla asta, dar zic ca idee -, dup? aceea nu m? mai ?ntreba nimeni nimic. La Roman, c?nd ie?eam din birou, ?mi luam halat, ni?te dosare ?n m?n? ?i alergam de nu m? prindea nimeni, ca s? ar?t c? am treab?. Altfel se g?sea cineva care s?-mi mai dea ceva de f?cut. ?i, oricum, am primit ?nc? o sarcin? – la ora 4 s? merg la liceu s? predau la ?coala de mai?tri. Erau oameni sco?i din produc?ie de prin toat? ?ara, inclusiv Timi?oara ?i Cluj. Nu ?tiu dac? aveam 28 de ani. M-am trezit ?n fa?a a 46 de b?rba?i de peste 40 de ani, iar ?n prima lun? nici nu ?ndr?zneam s? privesc spre ei. ?nv??am acas?, pentru c? mi se p?rea c? to?i ?tiu mai mult dec?t mine. Copilul meu, c?nd ?l ?ntreba cineva ce fac, r?spundea ?mama ?nva???. A?a a crescut. Fiind vorb?rea??, am ?nceput s?-i ?ntreb despre ei. Era unul de la pe?te, altul de la mor?rit ?i am ?nceput s? ?nv?? tehnologie. ?mi spuneau to?i ?Mami?a?. Eram dirigint?. I-am dus pe Ceahl?u ?nainte de banchet, erau foarte ?nc?nta?i ?i povesteau despre mine acas?. C?nd au venit la banchet cu so?iile, toat? lumea voia s? ?tie cine este Mami?a. ?ntotdeauna am ?inut la elevii mei ?i am comunicat cu ei. I-am ?nv??at nu doar disciplinele de specialitate, ci ?i s? fie ?ngriji?i ?i politico?i”.Odat? cu anul 1990, sistemul de a fi pl?tit? de Fabrica de zah?r ?i de a preda la liceu nu a mai fost posibil. Gabriela Banu a ales, f?r? s? clipeasc?, s? r?m?n? ?n ?nv???m?nt, de?i a pierdut la salariu. ?i-a dat definitivatul ?n Bucure?ti, a luat toate gradele p?n? ?n 1994, dup? care a acceptat func?ia de director tehnic la liceu – actualul colegiu Danubiana. Atunci, liceul avea160 de profesori ?i to?i erau prieteni, petreceau ?mpreun? revelionul, anivers?rile, ziua liceului, 8 martie. F?ceau ?i treab? bun? ?mpreun?. La ”Danubiana”, Gabriela Banu, care tot timpul trebuia s? ?nve?e ceva nou, a ?nceput s? scrie proiecte. Mai ?nt?i c?teva Leonardo, apoi proiecte PHARE, ?n perioada de debut, c?nd nimeni nu ?tia mare lucru despre felul ?n care func?ioneaz?. A ?ntocmit proiecte nu doar pentru colegiul la care lucra, ci ?i pentru licee din Piatra Neam? ?i din T?rgu Neam?. Toate au primit finan?are.Dup? 18 ani de locuit la Roman, ?n 2002, so?ul a anun?at-o c? ?i-a g?sit serviciu la Piatra Neam?. S-au mutat, iar ea a devenit profesor la Liceul auto. Obi?nuit? s? ajung? acas? dup? ora 9 seara, s-a dus la Casa Corpului Didactic, cu propunerea de a face un program de formare cu directorii de ?coli.”Mi-am f?cut eu un suport de curs ?i mergeam prin jude?. La Roman, am lucrat ?i cu AJOFM, pe cursuri de calificare pentru fochi?ti ?i instalatori. Venind ?n Piatra, au auzit de mine oameni de la tot felul de firme, de prin Suceava sau Bac?u. Eram autorizat? ISCIR ?i am f?cut cursuri de instalator, mecanic auto ?i mecanic vulcanizator. Am dat peste 3.000 de diplome, m-am autorizat prima ca manager de proiect, iar la ?coal? predam partea de motoare ?i instala?ii electromecanice auto. Nu regret nimic, toate m-au ajutat. Am avut cursan?i din toate mediile, de la oameni cu 4 clase p?n? la supermanageri. Emo?ii am avut totdeauna ?i ?ntotdeauna m-am aflat ?n ?ntrecere cu mine ?ns?mi”.* ”A? vrea s?-i ?nv?? pe oameni c? schimbarea nu se poate face dec?t dac? fiecare dintre noi se schimb?”La Liceul auto, dup? doar 6 luni, colegii au propus-o director tehnic ?i a ?nfiin?at ?coala de mai?tri ?i postliceala pentru tehnicieni ?n transporturi. Peste foarte pu?in timp, a fost chemat? la inspectorat, ca inspector adjunct pe proiecte europene. ?i a ?nceput form?rile cu directorii de ?coli care nu ?tiau cum s? ?ntocmeasc? un proiect. A demisionat c?nd s-a schimbat inspectorul general, dar a revenit pe func?ia de inspector adjunct din 2007 p?n? ?n 2008.”Toat? via?a am ?nv??at. So?ul m-a ?n?eles. Niciodat? nu mi-a spus s? nu fac ceva, ci doar s? nu m? pl?ng c? sunt obosit?. Acum sunt la faza la care a? vrea s?-i ?nv?? pe oameni c? schimbarea nu se poate face dec?t dac? fiecare dintre noi se schimb? ?i schimb? ceva la locul lui, altfel nu va veni nimeni s? schimbe. Calitatea care m-a ajutat cel mai mult este onestitatea. Niciodat? n-am putut s? nu fac, dac? am promis cuiva ceva. Nu dorm noaptea ?i rezolv. Iar dac? n-am putut, am fost prima care mi-am cerut scuze. Am fost director la dou? licee, am fost inspector pe proiecte europene, am fost o dat? inspector general adjunct cu inspec?iile, o dat? inspector general adjunct cu managementul, ?tiu c?t? munc? este. Pentru mine, a fi ?ef ?nseamn? responsabilitate, nu m-am dus nic?ieri ca s? stau. ?i am ?ncercat s? fiu lider, nu ?ef”.C?nd se uit? la drumul parcurs de sistemul de ?nv???m?nt rom?nesc ?n ultimii 30 de ani, Gabriela Banu consider? c? s-a f?cut o gre?eal? foarte mare cu reducerea num?rului de clase profesionale. Acum elevii nu fac deloc practic? ?n ?coal?, nu au unde vedea un flux tehnologic complet, iar agen?ii economici la care ar trebui s? se preg?teasc? nu vor s? se lege la cap. Dac? ar avea puterea de decizie necesar?, ar ?ncepe cu dotarea ?colilor profesionale, astfel ?nc?t elevii s? aib? unde ?nv??a meserii de care societatea are nevoie. Poate ?n?elege pornirea ministerului spre a da av?nt liceelor voca?ionale, este de acord c? lumea are nevoie de filosofi, dar, ?n egal? m?sur?, este nevoie ?i de bunuri materiale ?i de speciali?ti ?n a le crea ?i ?ntre?ine.Dincolo de alerg?tura continu?, de la ?coal? la cursuri de formare, de ?nv??at continuu ca s?-i poat? ?nv??a ?i pe al?ii ?i de efortul de a fi mereu conectat? la nout??i – apropo, ?i acum se folose?te ?n ?coal? termenul de ?ntreprindere care nu mai exist? de ani de zile ?n economie -, Gabriela Banu a g?sit timp ?i pentru politic?. S-a ?nscris ?n PNL din 1996 ?i cunoa?te ?ntregul drum al partidului ?n jude?ul Neam?. A ales PNL pentru c? a?a a sim?it, a?a a fost educat? ?i a respectat tradi?ia familiei – ambii bunici fiind membri ai Partidului Liberal. Nu s-ar vedea niciodat? ?ntr-un partid de st?nga, ?ns? nu este de principiul c? un om trebuie judecat pentru op?iunea lui politic?.”Un partid nu este o u?? sau un geam, este format din oameni ?i, prin urmare, este de calitate doar dac? oamenii sunt de calitate. Eu consider c? ?nt?i trebuie s? fii cineva profesional ?i pe urm? s? faci politic?. Ideea este ca eu s? trag partidul, nu partidul s? m? trag? ?i, datorit? partidului, s? cresc ?i s? devin cineva. Orice om ??i dore?te mai mult ?i mai bine pentru el, dar trebuie s? se g?ndeasc? p?n? unde poate face compromisuri. Probabil c? sunt o persoan? care nu se potrive?te cu modelele din zilele noastre. Consider c? ?ncrederea ?i respectul celorlal?i trebuie c??tigate, nu ob?inute b?t?nd cu pumnul ?n mas?. ?i mai cred c?, ?n toate aspectele, comunicarea este important?. Cele mai mari dezam?giri le-am avut tocmai din lips? de comunicare. C?nd ceva nu mi se explic?, simt a?a, ca o lips? de respect. Eu zic c? sunt un om care ?n?eleg orice dac? mi se spune. ?i eu, c?nd ?i pun unui copil ast?zi 2 ?i m?ine 10, ?i explic de ce. Dac? ?ntrerup comunicarea, pretinz?nd c? nu este treaba lui s? ?tie sau nu trebuie s?-l intereseze, atunci deja am creat o distan??”.* Bucuria de a c?l?toriFizic, Gabriela Banu este o m?n? de om. Nu st? la mas? mai niciodat?, doar ciugule?te c?te ceva sau gust? din m?nc?ruri atunci c?nd g?te?te. Uneori un iaurt sau un fruct este tot ce are nevoie pentru o zi ?ntreag?. ?i are energie pentru tot ce-?i propune. Acum nu mai ?ine cursuri de formare ?i poate s?-?i fac? programul de dup?-amiaz? cum dore?te. Are, ?n schimb, activitate cu magazinul ?i cu salonul pe care le-a deschis la Borle?ti, unde s-a mutat dup? ce-a renovat casa p?rinteasc?. ?i are mai mult timp pentru c?l?torii. Anul trecut a fost ?n Istanbul, la Londra, ?n Israel ?i Iordania, ?n Ucraina de c?teva ori, acum doi ani a vizitat Atena, Napoli, Roma, Pompei, Bruxelles, iar anul acesta merge Palermo, apoi cu fiica ei la Moscova ?i Sankt Petersburg.”Sunt locuri care-mi plac ?i pl?nuiesc s? le rev?d, dar sunt ?i locuri care m? ?ntristeaz?, probabil pentru c? am alte a?tept?ri. Am fost dezam?git?, de exemplu, s? v?d c? exist? un adev?rat? bazar ?n Israel, pe Via Dolorosa (Drumul Crucii). Nici nu se v?d locurile de popas, sunt vreo 4-5 care nu se mai v?d, pur ?i simplu. Este o viermuial? continu?, unul vinde, altul cump?r?, foarte mult comercial. Am dormit ?n Palestina ?i zilnic treceam ?n Israel, o strad? mai ?ncolo. Am avut emo?ii doar ?n dou? locuri: la Biserica Adormirii Maicii Domnului l?ng? Gr?dina Ghetsimani, c?nd am cobor?t ?i mi-au dat lacrimile instantaneu, ?i la Morm?ntul Sf?nt, unde nu ai voie s? stai dec?t c?teva secunde, pentru c? ?ntotdeauna este coad? foarte mare. Am stat mai mult de 4 ore la coad?, pentru 3 secunde. Am avut noroc c? am fost atent? la explica?iile c?lug?rilor ?i am ajuns exact l?ng? locul ?n care sunt lum?n?rile, pe care po?i s? nu le vezi dac? nu ?tii de existen?a lor. Am reu?it s? iau una, o am acas?. ?i m-am concentrat foarte mult la ce s? spun ?n cele 3 secunde c?t am stat l?ng? piatra Sf?ntului Morm?nt. Am ajuns ?i la Iordan ?i m-am botezat, am fost ?i la Marea Moart?, ?i la Cana Galileii. Pe oriunde ajung, ?mi propun s? fac ce simt, pentru c? a doua oar? nu ?tiu dac? mai ajung ?n acel loc ?n via?a asta. Ce-mi doresc? ?mi doresc s?n?tate, pentru mine ?i pentru toat? lumea, nu doar pentru ai mei. ?i-mi doresc pentru copilul meu s? fie fericit toat? via?a cum e acum. Cred c? sunt un om fericit, ?mplinit ?i binecuv?ntat. Niciodat?, ?n toat? via?a mea, n-am plecat de acas? cu inten?ia s? fac r?u cuiva. ?i, chiar dac? mi s-a f?cut r?u, am iertat ?i am f?cut bine ?n schimb. C?t am putut am ajutat, dar sigur c? ?ntotdeauna mai este loc, sigur c? n-am ajutat suficient”. * * *Ecua?ia inegalit??ii r?m?ne una cu multe necunoscute la Davos: Cum au ajuns cei 2.153 de miliardari ai lumii s? aib? mai mult dec?t 4,6 miliarde de oameni la un loc Alex Ciutacu 20.01.2020, Cei 2.153 de miliardari ai lumii de?in cumulat o avere mai mare dec?t 4,6 miliarde de oameni la un loc, potrivit unei cercet?ri realizate de funda?ia interna?ional? de caritate Oxfam, citat de CNBC.Noul studiu lansat de Oxfam atrage din nou aten?ia guvernelor asupra politicilor pe care trebuie s? le implementeze pentru a reduce inegalitatea financiar? din societ??ile globale.?Dac? fiecare persoan? ar dormi efectiv pe averea lui sub forma unor bacnote de 100 de dolari, majoritatea oamenilor din lume ar dormi pe podea”, noteaz? autorii studiului.Ace?tia au lansat lucrarea de cercetare acum pentru a coincide cu adunarea anual? din Davos, Elve?ia, unde are loc conferin?a Forumului Economic Mondial.?Pe acela?i exemplu, o persoan? din clasa de mijloc care s-a n?scut ?ntr-o ?ar? bogat? ar dormi pe bacnote care l-ar situa la ?n?l?imea unui scaun. Prin compara?ie, cei mai boga?i doi oameni din lume ar dormi ?n spa?iul cosmic”, potrivit autorilor.Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este ?n prezent cel mai bogat om din lume, cu o avere de circa 116,4 miliarde dolari, potrivit Forbes. A doua cea mai bogat? persoan? din lume este Bernard Aranault, miliardarul francez care de?ine grupul de lux LVMH, care are o avere net? de 116 miliarde dolari.Raportul Oxfam noteaz? c? o persoan? care ar fi economisit 10.000 de dolari pe zi de la construc?ia piramidelor egiptene (n.r: ?n urm? cu peste 4.000 de ani), ?i p?n? ?n prezent, tot ar fi cu 80% mai s?rac dec?tcei mai boga?i cinci oameni din lume.Oxfam cere autorit??ilor s? majoreze taxele pentru cei mai boga?i oameni din lume cu 0,5% ?n urm?torul deceniu, ?ntr-o ?ncercare de a reduce inegalitatea.O astfel de tax? de 0,5% pe averile boga?ilor ar genera destule fonduri pentru a crea ?nc? 117 milioane de locuri de munc? ?n sectoare precum educa?ie ?i s?n?tate, potrivit cercet?torilor. * * *HS Timber Group, fosta Holzindustrie Schweighofer, cu cinci fabrici ?n Rom?nia ?i una ?n Germania, a avut exporturi de 442 mil. euro Alexandra Cep?reanu 20.01.2020, Dan B?nacu, director general HS Timber ProductionsDan B?nacu, director general al HS Timber Productions: Distribuim ?n magazine de bricolaj produse finite precum cherestea, lambriuri, du?umele, pele?i ?i brichete. Estim?m o cre?tere a cererii interne la astfel de produse.?Compania austriac? HS Timber Group, fosta Holzindustrie Schweighofer, care de?ine cinci fabrici ?n Rom?nia – trei de cherestea ?i dou? de panouri - ?i o fabric? de cherestea ?n Germania, a exportat produse din lemn, precum cherestea, lambriuri, du?umele, pele?i ?i brichete ?n valoare de peste 442 de milioane de euro ?n 2018 ?n peste 70 de ??ri.* * *Paradisul din Apuseni ne?tiut de or??eni. ?Me?te?ugul caselor tradi?ionale rom?ne?ti merit? p?strat“ 19 ianuarie 2020, 18:24de Dorin ?imonea Refugiul turistic S?runi, un paradis at?t vara, c?t ?i iarna. Foto: Andrei Moldovean/Facebook/Refugiul S?runi ?n sud-vestul Mun?ilor Apuseni, pe l?ng? Zlatna, unde se ?nt?lnesc Mun?ii Trasc?ului ?i Mun?ii Metaliferi, se afl? o zon? turistic? spectaculoas?, dar pu?in exploatat?. Culmi seme?e, pe?teri ascunse, chei care ??i taie r?suflarea, toate creeaz? un peisaj de basm, foarte apreciat de cei care se ?ncumet? s? urce aiciSe deta?eaz? prin frumuse?ea peisajului comuna Alma?u Mare, format? din opt sate ?i c?tune, ?n care mai tr?iesc circa 1.000 de locuitori. Cu toate c? peisajul este ideal pentru turism, comuna s-a dezvoltat foarte pu?in, un motiv fiind ?i accesul dificil. Se ajunge la Alma?u Mare din ora?ul Zlatna, cale de 15 kilometri, pe un drum jude?ean care nu se prezint? ?n cele mai bune condi?ii. Transporturile rutiere agabaritice de la cele dou? cariere de piatr? de pe teritoriul comunei au distrus ?n mare parte drumul de acces.? ? Raiul de la Glod Cu toate neajunsurile provocate de accesul greu, o familie din Arad, care a locuit mai mul?i ani ?n str?in?tate, s-a mutat ?n c?tunul Glod, unde, cu economiile adunate, a realizat un mic paradis. Alin ?i Dorina Mu?at au reconstruit trei locuin?e vechi de peste o sut? de ani, pe care le ofer? acum turi?tilor care vor s? petreac? c?teva zile ?n natur?.? ? Foto: Facebook/ Casa Glod ? ”Me?te?ugul caselor tradi?ionale rom?ne?ti merit? p?strat. De aceea am construit pentru sufletul nostru aceste case, pentru ca tradi?ia s? d?inuie. Casele au o vechime de aproximativ 200 de ani, au fost recondi?ionate prin p?strarea elementelor originale ?i ad?ugarea unor elemente ce ?in de confort – grupuri sanitare, utilit??i etc. Fiecare cas? are propria poveste. Cea mai apreciat? de turi?ti este Casa Muzeu. Urmeaz? Prim?ria ?i ?coala care sunt finalizate ?i disponibile pentru cazare“, spune Alin Mu?at. Investi?ia total? a fost de aproape 140.000 de euro.? Foto: Facebook/ Casa Glod ? Cele trei case au fost str?mutate din Maramure?. So?ii Mu?at le-au cump?rat, le-au demontat bucat? cu bucat? ?i le-au mutat ?n acest loc pitoresc din Apuseni. ?A fost o munc? titanic? ?i nu pot spune c? am terminat, c?nd ai o gospod?rie ?ntotdeauna sunt lucruri de f?cut. Pentru noi, nu este o afacere, este un stil de via?? pe care l-am adoptat ?i ne m?ndrim c? locuim ?n astfel de locuin?e. Casele sunt f?cute ca un lego, ca un puzzle. Lemnul e crestat ?n a?a fel ?nc?t casa trebuie construit? de jur ?mprejur“, mai precizeaz? Alin Mu?at. Turi?tii care se cazeaz? aici pot vizita o serie de obiective aflate ?n apropiere: Cheile Glodului, Cheile Cibului, M?n?stirea Cheile Cibului, M?n?stirea Negraia-P?tr?ngeni, Pe?tera Feciorilor, Gaura f?r? fund. ? Muzeul privat amenajat timp de 40 de ani Tot la Alma?u Mare g?sim ?i primul muzeu privat din ?ar?. Emilian Achim, un veritabil simbol al alm??enilor, a transformat de-a lungul vie?ii sale, cu mult? munc? ?i d?ruire, un loc banal ?n ceva extraordinar. Mai precis, ?i-a transformat casa ?ntr-un muzeu, iar pentru oamenii din comun?, ?i nu numai, locul este un adev?rat tezaur. B?rbatul, ajuns acum la v?rsta de 79 de ani, a reu?it, ?n urm? cu 38 de ani, s? ridice primul muzeu privat din Rom?nia, recunoscut, oficial, de Ministerul Culturii. ?n casa-muzeu st? la loc de cinste o colec?ie vast?, ce cuprinde obiecte folosite ?n agricultur?, minerit, ?n prelucrarea lemnului, a pietrei, colec?ii numismatice, dar ?i obiecte biserice?ti ?i chiar vestimentare, precum portul popular. Muzeul din Alma?u Mare num?r? ?n prezent ?n jur de 15.000 de exponate care ilustreaz? via?a oamenilor din Mun?ii Apuseni.? ? Muzeul Achim Emilian, primul muzeu privat din Rom?nia ? ?L-am ?nfiin?at ?n 1979, deci are 40 de ani. Ideea este veche, la via?a ?i activitatea pe care au dus-o oamenii printre care am tr?it ?i eu. Am plecat de la patru metri p?tra?i ?i am ajuns la 500. Primele obiecte pe care le-am colec?ionat au fost cump?rate sau donate“, spune etnograful din Apuseni.? ?nc? din drum, muzeul este semnalizat ?i nu poate fi ratat de turi?tii ajun?i ?n zon?. ?n fa?a casei, Emilian Achim a construit o statuie a unui miner, ce parc? st? ?de straj?“ ?n toat? ??ara Aurului“, dar ?i o ?gur?“ de min?, lucruri care redau via?a de alt?dat? a mo?ilor.? ? ? ?ntr-un ?opron din spatele cur?ii sunt adunate tot felul de ma?in?rii din secolul trecut: prima pies? achizi?ionat? a fost o batoz? din 1947, adus? cu trailerul de la? Geoagiu-B?i. Alte obiecte mai pu?in cunoscute or??enilor care se g?sesc la muzeu sunt: o ?aret? folosit? de doctorul sau de po?ta?ul de la sat, o ma?in? de pompieri, o motociclet? cu ata?, o v?ntur?toare de gr?u, o r??ni?? de porumb, grape, pluguri, o roat? de olar, o ma?in? de modelat r?me de tablouri. Toate sunt restaurate ?i ?ntre?inute, mecanismele fiind reparate cu r?bdare ?i f?cute s? func?ioneze.? ? Refugiul cu bibliotec?, cuptor ?i panouri solare Aceste dou? ini?iative private se completeaz? cu cea a tinerilor de la asocia?ia Trasc?u Corp din Zlatna, care ?i-au asumat misiunea de a promova ?i ocroti frumuse?ile naturale din zon?. Cea mai mare realizare a acestora este construirea refugiului S?runi, pe v?rful D?mb?u, la 1.250 de metri altitudine. De zece ani, turi?tii care urc? v?rful D?mb?u ?tiu c?, ?n caz de vreme rea sau pericol, se pot ad?posti, fie iarn?, fie var?, la refugiul cu bibliotec?, cuptor de p?ine ?i panouri solare.? ? Foto: Facebook/Refugiul S?runi ? Construc?ia refugiului S?runi a ?nceput ?n 2008, la ini?iativa Asocia?iei Trasc?u Corp, cu ajutorul voluntarilor ?i cu fonduri proprii, devenind treptat o a doua cas? pentru foarte mul?i turi?ti pasiona?i de Mun?ii Trasc?u. Pentru mult? lume, S?runi este locul multor nop?i frumoase de var?, cu c?ntece la chitar?, focuri de tab?r? ?i pove?ti. Refugiul are farmecul s?u ?i iarna, c?nd n?me?ii de z?pad? aproape ?l acoper?. La parter, cl?direa are o camer? cu rol de buc?t?rie, ?n care se afl? o sob? cu plit?, o mas? ?i scaune, dar ?i o bibliotec? ?i un pat supraetajat. Spa?iul de la etaj cuprinde dou? mansarde dotate cu saltele confortabile ?i saci de dormit, iar pe acoperi? este instalat un panou fotovoltaic? care asigur? lumina ?n interiorul refugiului.? ? ? Capacitatea de cazare a refugiului este de 20 de locuri, dar, la nevoie, ?n condi?ii de urgen??, c?nd turi?tii ar trebui s?-?i petreac? noaptea acolo, poate ad?posti p?n? la 30 de persoane. Voluntarii de la Trasc?u Corp au dotat refugiul, la exterior, cu gr?tar, cuptor de p?ine ?i du?uri, folosite pe timp de var?. Pentru cine urc? pe D?mb?u, pe traseul de circa dou? ore din Zlatna, priveli?tea ce se deschide ?n fa?a ochilor este impresionant?. De aici, ?n zilele senine, pot fi v?zu?i Muntele Mare, Masivul Vulcan, V?rful G?ina, Biharia, Retezatul, Par?ngul, ?ureanul ?i chiar F?g?ra?ul.? ? ? R?urile de pietre cu vipere ?n zona comunei Alma?u Mare, una dintre atrac?iile turistice accesibile este Cheile Cibului. Se ?ntind pe o suprafa?? de peste 70 de hectare, la o altitudine minim? de 500 de metri ?i una maxim? de 708 metri ?i au o lungime de 1,4 kilometri. Creste zim?ate, ace, abrupturi ciuruite de guri de pe?ter?, hornuri, r?uri de pietre, mase de grohoti?uri alc?tuiesc un relief calcaros ?i carstic demn de a fi cercetat ?i protejat. Pe ansamblu, cheile au forma unor p?lnii cu deschiderea spre aval. Drumul dintre Glod, Alma?u Mare ?i Cheile Cibului a fost recondi?ionat ?i asfaltat ?n totalitate. Totu?i, este recomandat traseul Glod-Alma?u Mare-N?d??tie-Cib-Cheile Cibului, accesibil pentru toate tipurile de autoturisme. Iubitorii de drume?ii se pot aventura pe traseul marcat cu triunghi ro?u, Cheile Cibului-Cheile Glodului-Izvorul T?m?duirii-Ardeu. Aici se poate practica alpinismul sau escalada sportiv?, sunt aproximativ 25 de trasee amenajate ?i fiecare dintre ele are un grad diferit de dificultate. Viperele cu corn se ?nt?lnesc frecvent ?n zon? ?n timpul verii, aici afl?ndu-se una dintre cele mai mari popula?ii de vipere din ?ar?, dup? cea din Mun?ii Cernei. ? ? Cheile Caprei, provocare pentru alpini?ti De cealalt? parte a V?ii Ampoiului, care ?mparte grupele montane Trasc?u ?i Metaliferi, pe cursul v?ii Fene?ului, se afl? Cheile Caprei. Numele este dat dup? denumirea celor dou? coloane st?ncoase, numite Pietrele Caprei, situate chiar la intrarea ?n rezerva?ie. Peisajul care se deschide imediat dup? intrare este unul spectaculos ?i impun?tor: chei s?lbatice cu pere?i abrup?i, cu o lungime de 1.200 de metri. Se remarc? pere?ii st?nco?i cu microrelief rezidual acoperit majoritar de p?dure, care sunt str?b?tu?i de v?i toren?iale. Loca?ia este inclus? ?n situl de importan?? comunitar? Mun?ii Trasc?u. Rezerva?ia este atractiv? ?i interesant? ?i datorit? posibilit??ilor de a practica alpinismul ?i escalada sportiv? pe traseele amenajate. Imediat dup? intrarea ?n Cheile Caprei, peisajul este unul de vis – pere?i abrup?i, platouri v?lurite ?i v?i toren?iale.? ? ? Accesul se face de pe DN74 Alba Iulia-Abrud. Din satul Fene? se desprinde spre nord drumul forestier (industrial) ce ?nso?e?te p?r?ul Fene? pe o distan?? de 8 kilometri. La ?nceput betonat, apoi doar pietruit, drumul ajunge la chei dup? circa 2 kilometri. ?n apropierea cheilor, Prim?ria Zlatna dore?te s? amenajeze un domeniu schiabil. Investi?ia este ?n valoare de c?teva milioane de euro, iar proiectul ar urma s? fie realizat ?n zona Fene?asa pe un teren forestier ?i paji?te ?n suprafa?? de 50 de hectare. Proiectul presupune amenajarea a dou? p?rtii de schi, (p?rtia P?r?ginoasa cu lungimea de 1.752 de metri ?i p?rtia ?coal? cu lungimea de 205 metri), a unei instala?ii de transport cablu de tip telescaun ?i a unei instala?ii automate de ?nz?pezit artificial. Deocamdat?, investi?ia nu are finan?are, a?a c? este ?n stand by. ? Pe?terile pustnicilor de la Valea Mic? La ?ntoarcere spre Alba Iulia, e binevenit? o mic? incursi- une ?ntr-un sat de basm. L?ng? Zlatna, la 1 kilometru distan?? de drumul na?ional ce face leg?tura cu Alba Iulia, se afl? un sat cu c?teva sute de locuitori care ??i tr?ie?te ve?nicia ?ntr-un uimitor paradis natural. La Valea Mic? sunt circa 120 de case – ?fumuri“, cum spun oamenii locului. Aproape 400 de persoane tr?iesc ?n acest mic paradis natural, care a devenit mult mai accesibil dup? asfaltarea drumului comunal.? ?nc? de la intrarea ?n sat, vizitatorul este ?nt?mpinat de cele dou? pietre uria?e ce alc?tuiesc rezerva?ia natural? Calcarele de la Valea Mic?. Aria natural? reprezint? dou? blocuri calcaroase de dimensiuni ?i ?n?l?imi diferite (12 ?i 20 de metri), ce m?rginesc drumul comunal DC67 ?i p?r?ul Valea Mic?, afluent al Ampoiului, aflate la contactul p?r?ii central-sudice a Mun?ilor Metaliferi cu Mun?ii Vin?ului. Pe abruptul st?ncilor calcaroase s-au dezvoltat specii ierboase specifice zonei. Dintre cele dou? calcare, cel mai mult atrage aten?ia cel mai ?nalt, ?Degetul lui Dumnezeu“, denumit astfel pentru c? seam?n? cu un deget ?i care poate fi remarcat din orice zon? a satului. ?n piatra uria?? se afl? c?teva mici pe?teri, unde, cu mul?i ani ?n urm?, locuiau pustnici. Locuitorii de la Valea Mic? se ocup?, la fel ca majoritatea oamenilor din Apuseni, cu cre?terea animalelor ?i cu agricultura. Lucreaz? de diminea?a p?n? seara, iar la s?rb?tori merg la biseric?. ?n apropierea satului se afl? ?i M?n?stirea ?Buna Vestire“, unde se afl? un muzeu religios foarte apreciat.? ? Castelul distrus de Sergiu Nicolaescu Tot ?n apropiere de Zlatna, se g?se?te unul dintre cele mai controversate castele din Rom?nia, p?r?sit de zeci de ani. Fost? scen? de filmare a unor secven?e din celebrul film istoric ?Noi cei din linia ?nt?i“, castelul este scos la v?nzare de zece ani. ?n timpul film?rilor din 1985, a fost distrus par?ial de exploziile care au pus ?n scen? asediul asupra construc?iei.? ? ? Nimeni nu a vrut s? cumpere p?n? acum construc?ia spectaculoas? de la marginea DN74. Castelul de la Izvorul Ampoiului este scos la licita?ie pe un site de profil la un pre? de pornire de 295.000 de euro. A fost ridicat de Ion Gigurtu, fost prim-ministru al Rom?niei, ?n perioada 1936-1939, fiind re?edin?a de var? a prosperului politician ?i industria?. Gigurtu era la vremea respectiv? ac?ionar la minele de aur din zona Zlatna. Construc?ia are 19 camere ?i, dup? na?ionalizare, a fost folosit? ca sediu al unei societ??i miniere, iar din anii ’50, ca ?coal? pentru copiii din zon? ?i tab?r? ?colar?? ?n timpul verii.? ? Dup? Revolu?ie, construc?ia a ajuns la Consiliul Jude?ean Alba, care l-a v?ndut unui om de afaceri italian. Firma italian? a efectuat ?n 2009 c?teva investi?ii pentru a opri distrugerea castelului, dar a oprit activit??ile din cauza lipsei de resurse financiare. Castelul nu a mai devenit hotel ?i ???i caut?“ ?i ?n prezent un proprietar care s? cheltuiasc? cel pu?in 1 milion de euro. Se poate vizita de c?tre turi?ti, dar imaginile interioare contrasteaz? cu frumuse?ea exterioar? a construc?iei. * * *Diesel, salvatorul climei terestre (II) Cornel Stan 19 ianuarie 2020, Misiunea este clar?, f?r? echivoc: Rolul de salvator al climei terestre ?nseamn? pentru Diesel s? ??i primeasc? hrana, ?n primul r?nd, din dioxidul de carbon rezultat din arderile de combustibili fosili ?n centrale termice ?i electrice, ?n uzine, ?n fabrici de ciment ?i o?el?rii, pentru a produce lucru mecanic! De acest lucru mecanic avem nevoie pentru mobilitatea terestr? ?i naval? ?i pentru instala?ii sta?ionare – generatoare de current electric, compresoare, pompe. Abia a doua alternativ? de hran? a motoarelor termice este constituit? din combustibilii ob?inu?i din resturi de plante sau din trestie de zah?r: alcool (metanol, etanol), dimetileter, uleiuri (r?pit?, cocos, palmier) care, dat? fiind fotosinteza ?n timpul cre?terii plantelor respective, duce la reciclarea aproape total? ?ntre absorb?ia ?i emisia dioxidului de carbon (Stan, Cornel: Alternative Propulsion for Automobiles, Springer Interna?ional Publishing Switzerland, 2017, ISBN 978-3-319-31929-2). Combustibilii din petrol (motorin?, benzin?) sau din gaz natural ar trebui s? r?m?n?, de acum ?nainte, c? ultima op?iune. De ce aceast? ierarhizare sever?? Pentru c? ?ara arde ?i baba se piapt?n?! Germania, ?ara cu cea mai dezvoltat? economie, respectiv industrie, din Europa de?ine ?i recordul celor mai mari emisii de dioxid de carbon de pe continent, care au ajuns ?n anul trecut la 800 de milioane de tone. Dintre acestea 300 de milioane se datoreaz? sectorului energetic, iar 133 de milioane ?nc?lzirii cl?dirilor mai mari sau mai mici. Dou? surse de emisie a dioxidului de carbon ?n Germania sunt absolut comparabile:160 de milioane de tone provin din industrie ?i tot 160 de milioane din transportul terestru (camioane ?i automobile)! De aici rezult? prioritatea: transportul trebuie s? ?nghit?, ?n primul r?nd, ?n loc de combustibili fosili, chiar emisiile de dioxid de carbon cauzate de industrie! Bine?n?eles c? bilan?ul nu poate fi contabilizat ca ?n registrul de intr?ri ?i ie?iri, date fiind cre?terile de entropie calculate ca randamente din catena de generare a metanolului din dioxid de carbon, dar ?i randamentele ciclurilor termice ale motoarelor care ?l consum? (Stan, Cornel: Termodinamica Automobilului, Editura Matrixrom, Bucure?ti, 2017, ISBN 978-606-25-0354-3). Dar rezultatele sunt absolut conving?toare. Abia dup? ce acest tip de hran? a motoarelor devine insuficient ar trebui s? fie utiliza?i combustibilii regenerativi men?iona?i ?i doar ?n ultim? instan?? cei din petrol sau gaz natural. Sun? a scenariu ?tiin?ifico-fantastic? Nicidecum! ?n timp ce mul?i viseaz? sau peroreaz?, al?ii lucreaz?! S? r?m?nem ?n Germania. Concernul Thyssen Krupp produce ?n o?el?ria din Duisburg 15 milioane de tone de o?el, cu o emisie de 8 milioane de tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce ?nseamn? 1% din emisia anual? total? ?n Germania. ?n septembrie 2018, concernul a lansat, ?mpreun? cu al?i 17 parteneri ?i cu sprijinul guvernului federal, un program de captare a dioxidului de carbon emis de o?el?rie ?i de transformarea acestuia ?n metanol ?i, ?n propor?ii mai sc?zute, ?n alte produse chimice. Programul, denumit Carbon2Chem, are ca ?el captarea ?i transformarea a 20 de milioane de tone de dioxid de carbon anual. Dup? cum am men?ionat ?n articolul Diesel, salvatorul climei terestre I, pentru ob?inerea metanolului ?n acest mod este necesar ?i un flux corespunz?tor de hidrogen, generabil prin electroliz?. Dar pentru electroliz? este nevoie de energie electric?, aceasta fiind asigurat?, ?n cadrul proiectului men?ionat, de generatoare eoliene ?i sta?ii fotovoltaice. Aceste dou? forme de produc?ie a energiei electrice, ?n special cea fotovoltaic?, sunt complet diferite fa?? de generarea ?n centrale nucleare sau pe baz? de c?rbune sau gaz – datorit? puternicei lor fluctua?ii ?n timp, ?ncep?nd de la ciclurile zilnice. Mai ales energia fotovoltaic? este concentrat? puternic spre miezul zilei, neput?nd fi nici ?nmagazinat?, nici transmis? ?n re?ele electrice ?n forme eficiente. Produc?ia discontinu? de metanol nu constituie o problem?, acesta put?nd fi stocat ?n stare lichid? la presiune ?i temperatur? ambient?! Conceptul Carbon2Chem: metanol ob?inut din dioxid de carbon ?i hidrogen Produc?ia de energie electric? de-a lungul zilei de 16 septembrie 2019, ?n Germania P?n? acum am comparat dou? surse de emisie a dioxidului de carbon care se pot “neutraliza” reciproc: emisia din industrie poate fi transferat? motoarelor termice care asigur? mobilitatea, evit?nd astfel arderea altor hidrocarburi, cu emisiile aferente, care s-ar cumula ?n atmosfer? cu cele industriale. ?i ce se ?nt?mpl? cu restul emisiilor dintr-o ?ar?? ?n special cu cele 300 de milioane de tone din sectorul energetic, ?n exemplul raportat la Germania? Bine?n?eles, ?i l?ng? centralele termice/electrice cu c?rbune sau gaz se pot construi sisteme de captare a dioxidului de carbon, de electroliz? curat? a hidrogenului ?i de produc?ie de metanol. ?n plus, ar mai fi de acoperit ?i emisia de 130 de milioane de tone de dioxid de carbon provenite din ?nc?lzirea cl?dirilor. Am ajunge ?ns? la o problem? de investi?ii greu de asigurat. Captarea emisiilor trebuie s? fie, a?adar, aplicat? ?n propor?ie realist?, fiind combinat? cu alta, care nu elimin? nici arderea, nici emisia de dioxid de carbon, dar rezolv? o alt? mare problem? a oamenilor: gunoiul! Ce are Diesel cu gunoiul? Are! Facem, m?car par?ial, combustibil din gunoiul pe care altfel, ?l arunc?m pe cine ?tie unde! Morman de gunoi Fiecare locuitor al Europei produce, ?n medie, 475 kilograme de gunoi pe an, adic? 1,3 kg pe zi. Condi?ia de baz? pentru a face combustibil din gunoi se impune ?n casa fiec?ruia - sortarea gunoiului! O pubel? pentru resturi menajere alimentare/organice, una pentru de?euri de plastic, alta pentru cartoane ?i h?rtii, ultima pentru sticle goale. Tr?ind de 42 de ani ?n Germania, mi se pare firesc, le am ?i eu ?n curte, este adev?rat ?ns? c? ?i logistica gunoierilor cu uniforme colorate ?i curate este impecabil?, func?ion?nd dup? un plan computerizat. A?a sortez ?i eu gunoiul acas?: pubela verde pentru h?rtie, ro?ie pentru sticle, galben? pentru plastic ?i cutii de tabl?, albastr? pentru resturi menajere – culorile pot diferi pe regiuni De?eurile menajere alimentare/organice ajung ?n cuptoarele centralelor termic-electrice. De exemplu, una din cele dou? mari centrale din München este alimentat?, ?ntr-un prim modul, cu 800.000 de tone de c?rbune anual ?i, ?n alte dou? module, cu 650.000 de tone de de?euri menajere. Prin arderea acestor combustibili sunt generate 900 Megawatt de c?ldur? ?i 411 Megawatt electricitate. Centrala termic? din Viena, modelat? ?i pictat? de celebrul Hundertwasser, ?n care sunt arse de?euri menajere alimentare/organice pentru generarea de c?ldur? ?i electricitate Tirolul de Sud/Italia este una din regiunile cu cele mai stricte standarde ecologice din Europa, de la colectarea p?n? la utilizarea de?eurilor. ?n Tirolul de Sud se colecteaz? 270.000 de tone de de?euri pe an. 52% din acest gunoi se recicleaz?, 44% se ard, numai 4% sunt depozitate. La Bozen (Bolzano) func?ioneaz? una dintre cele mai moderne centrale energetice din lume, pe baza arderii de?eurilor. Centrala termic?/electric? de la Bolzano, cu ardere de de?euri menajere alimentare/organice – schema de func?ionare Centrala consum? 130.000 de tone de de?euri combustibile pe an (deci mai vin ?i de la vecini!), produc?nd 32 Megawatt de c?ldur? ?i 15 Megawatt electricitate. Mult? lume ??i pune problema emisiilor unei asemenea centrale de ardere a gunoaielor. ?n Tirolul de Sud italian pute?i dormi lini?ti?i, respir?nd aer curat de munte ?i vis?nd la Alpii dimprejur: emisiile de dioxin? ale centralei descrise sunt abia de 1% din norma legal?, cele de azot de 15% din limita impus?, iar particulele de 8%. Ce iese pe co?? Dioxid de carbon ?i vapori de ap?. ?i de aici scenariul vi se pare acum cunoscut, cred: dioxidul de carbon se poate filtra ?i capta, hidrogenul poate fi produs cu energia electric? oferit? de grupul turbina-generator, spijinit de unit??i fotovoltaice (fereasc? Dumnezeu s? mutileze cineva acel peisaj magnific cu mori de v?nt, chiar dac? v?ntul bate bine pe acolo). ?i iar ajungem la metanol, bun la ?nc?lzire, bun pentru ma?ini. Plasarea unei sta?ii de biogaz l?ng? o asemenea central? ofer? avantajul unei surse suplimentare de metanol, ob?inut prin sintez? din biometanul produs ?i dirijat spre un rezervor comun. ? Tr?iesc cu speran?a s? v?d asemenea minun??ii ?i prin v?ile seme?ilor no?tri Carpa?i! * * *Vinul de azi: La Atalaya del Camino 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Bodegas Atalaya, o ramur? a Gill Family Estates, au fost fondate ?n 2007 ?n regiunea Jumilla. Recomandarea noastr? de ast?zi, La Atalaya del Camino 2017, este un vin realizat din cele dou? soiuri predominante ?n zon?, ?i anume Garnacha Tintorera (85%) ?i Monastrell (15%). Aromele olfactive predominante sunt cele de condimente, t?m?ie, lavand? ?i afine, ?n vreme ce gustul este unul bine echilibrat ?i m?t?sos. Se recomand? degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius ?i savurarea lui al?turi de preparate culinare diferite, de la friptur? de vit?, miel sau ra?? p?n? la m?nc?ruri cu legume sau hamburgeri.? * * *Europa prime?te doar "firimituri" de pe urma noului Drum al M?t?sii pe care China ?l construie?te pe continent. De ce sunt nemul?umite firmele europene?InCont.ro, 19 ianuarie 2020 Strategia "O centur?, un drum", demarat? de China ?n ideea cre?rii unui nou Drum al M?t?sii ?i consolid?rii schimburilor comerciale ?ntre Asia, Rusia ?i Europa, ?ine la distan?? companiile europene, este de p?rere un grup de lobby al sectorului european de bussines. European Union Chamber of Commerce in China consider? c? autorit??ile de la Bruxelles ar trebui s? ??i revizuiasc? legisla?ia ?n domeniul competi?iei pentru a crea un mediu concuren?ial echitabil.Din cauza procedurilor opace de achizi?ii ?i a domina?iei exercitate de marile companii chineze de stat, firmele europene primesc doar "firimituri", sus?ine European Union Chamber of Commerce in China.?n aceste condi?ii, Uniunea European? ar trebui s? for?eze companiile chineze care particip? pe pia?a procedurilor de achizi?ii din UE s? opereze potrivit acelora?i restric?ii cu cele cu care se confrunt? ?n China companiile din UE, a ad?ugat grup-ul de lobby, potrivit?Agerpres."Dac? UE nu va reu?i s? joace un rol activ ?i competitiv, exist? pericolul real s? devin? o pia?? periferic? ata?at? la finele Eurasiei",?sus?ine raportul publicat de European Union Chamber of Commerce in China.?ncep?nd din 2013, c?nd a fost demarat? ini?iativa "O centur?, un drum", China a lansat proiecte de construc?ii ?n peste 60 de ??ri. Cu toate acestea, p?n? acum companiile europene sunt doar "juc?tori de ni??" ?n cadrul strategiei "O centur?, un drum", ?n condi?iile ?n care doar 20 de companii membre ale European Union Chamber of Commerce in China au declarat c? au lucrat la proiecte din cadrul strategiei "O centur?, un drum", a declarat pre?edintele camerei de comer? Joerg Wuttke.?n plus, acele companii europene care au fost implicate ?n ini?iativa "O centur?, un drum" au reu?it s? fac? acest lucru ?n principal prin intermediul partenerilor chinezi de afaceri sau a guvernului ?i ?n mod obi?nuit rolul lor a fost acela de a furniza tehnologii ?i expertiz? de care partea chinez? nu dispunea, adaug? raportul.De asemenea, marii campioni na?ionali chinezi au dob?ndit o "putere de monopol" ?n unele ??ri din cadrul strategiei "O centur?, un drum" prin construirea de infrastructuri digitale care implic? pachete complete de software ?i hardware bazate pe standardele chineze. Acelea?i companii chineze beneficiaz? acas? de un sprijin puternic din partea statului, ceea ce le ajut? s? ??i devanseze competitorii interna?ionali."??rile mai mici ?i mai pu?in dezvoltate care nu au capacitatea de a impune propriile lor standarde vor fi supuse unor presiuni considerabile pentru a adopta pur ?i simplu standardele chineze", subliniaz? raportul.?n aceste condi?ii, European Union Chamber of Commerce in China sus?ine c? Uniunea European? trebuie s? permit? propriilor sale companii s? creasc? prin revizuirea legisla?iei ?n domeniul concuren?ei. De asemenea, UE ar trebui s? dea prioritate propriei sale strategii ?n domeniul infrastructurii, denumit? "Connectivity Strategy", care s? devin? o alternativ? credibil? la strategia "O centur?, un drum".China “cucere?te” tot mai multe state europene?n luna aprilie 2019, premierul chinez Li Keqiang a fost prezent ?n Croa?ia, unde s-a ?nt?lnit cu oficiali din 16 state europene: 11 state membre UE ?i cinci din Balcanii de Vest, care sper? s? adere la blocul comunitar, ?n cadrul celui de-al 8-lea summit "16+1" de la Dubrovnik.China s-a angajat s? majoreze comer?ul cu ??rile din Europa Central? ?i de Est ?i s? acorde mai mult sprijin financiar pentru proiectele majore de infrastructur? transfrontaliere.Europa Central? ?i de Est (CEE) este o component? esen?ial? a proiectului chinez viz?nd "un nou drum al m?t?sii".Acest proiect faraonic lansat de Beijing ?n 2013 prevede investi?ii de peste 1.000 de miliarde dolari ?n infrastructurile rutiere, feroviare ?i maritime pentru a facilita exporturile paniile chineze sunt active ?n Balcani de c??iva ani, ajut?nd la construc?ia unor proiecte de infrastructur?.Pentru prima dat?, anul trecut s-a al?turat summit-ului "16+1" ?i Grecia, unde gigantul chinez COSCO de?ine o participa?ie majoritar? ?n portul Pireu. Premierul elen Alexis Tsipras a declarat c? este important pentru regiune s? lase ?n urm? crizele ?i conflictele recente ?i s? coopereze, at?t pe plan regional, c?t ?i pe plan global.??rile europene s-au angajat s? furnizeze firmelor str?ine care fac afaceri ?n regiune condi?ii de concuren?? echitabile ?i un mediu de afaceri corect ?i predictibil. De asemenea, ele ?i-au luat angajamentul s? promoveze cooperarea ?n infrastructur?, agricultur?, educa?ie, ?tiin?e ?i tehnologie."China este o ?ar? care cu siguran?? este competitiv? ?i inten?ion?m s? cooper?m ?i s? respect?m standardele europene. Noi to?i avem nevoie s? extindem leg?turile comerciale ?i s? ne conect?m economiile",?a afirmat Li Keqiang.Platforma "16+1", necesar? investi?iilor Beijingului ?n Europa Central? ?i de Est, este urm?rit? cu ?ngrijorare ?n Europa Occidental?, care se teme de o ?ncercare a Chinei de a diviza Uniunea European?, lucru dezmin?it de premierul Li Keqiang.* * *La 22 de ani, munce?te ?n solar pentru a ie?i cu primele legume la v?nzare 20 ianuarie 2020Am ajuns ast?zi ?n solarul Patriciei Maria din Craiova, t?n?r fermier ce ??i dedic? marea majoritate a timpului agriculturii. Pentru ca s? ias? pe pia?? cu primele ridichii, usturoi ?i ceap? verde, nu e timp de stat nici iarna, a?a c? munca ?n solar a ?nceput chiar din decembrie.Primele culturi de anul acesta care ocup? o suprafa?? de 1000 mp, ?n spa?iu protejat, sunt cele de ridichii de lun?, usturoi ?i ceap? . “Am ?nceput sem?natul la ridichiile de lun? pe data de 10.12.2019, acestea ocup? jum?tate din suprafa?a cultivat?. Ca tehnologie de cultivare necesit? urm?toarele aspecte: sem?natul se face ?n r?nduri, la distan?? de 10 cm, ad?ncimea de sem?nat este de 0,5-1 cm, iar cantitatea de sem?nat este de 10000g/h. Din punct de vedere al cerin?elot fa?? de factorii de mediu, ridichiile sunt plante rezistente la frig, temperatura minim? de germinare fiind 2-3 grade Celsius, iar temperatura optim? ?n perioada de vegeta?ie este de aproximativ 15 grade Celsius. Dar suporta si temperaturi de -2 p?n? la -6 grade dac? plantele sunt c?lite. Necesarul de ap? al ridichiilor este destul de ridicat, trebuie aplicate lucr?ri de ?ngrijire ?i de irigare a culturi”, a men?ionat Patricia Maria, legumicultor.? Chiar dac? are o v?rsta fraged?, la cei 22 de ani are deja experien?? ?n legumicultur? ?i poate s? dea sfaturi ?n domeniu. Cea de a dou? jum?tate din suprafa?a cultivat???este ocupat? de usturoi ?i ceapa. Primele fire au ?nceput s? ias? deja din p?m?nt. “Cultura de ceap? din arpagic are o perioad? de vegeta?ie de 110-130 de zile ?i prezint? urm?toarele caracteristici la plantare: distan?a ?ntre r?nduri s? fie de 25 cm, iar ?ntre plante pe r?nd 6-8 cm, cantitatea de material semicer este cuprins? ?ntre 800-1300kg/ha. Cerin?ele fa?? de factorii de vegeta?ie sunt: temperatura minim? de ?ncol?ire este de 3-4 grade Celsius, cerin?e ridicate fa?? de umiditate, de asemenea ?i fa?? de lumin?. ?Cultura de usturoi se ?nfiin?eaz? prin plantatea bulbilor. La aspectul tehnologic de cultivare: distan?ele sunt asem?natoare cu cele ale cepei. Usturoiul este o plant? rezistent? la frig, bulbii ?ncep s? vegeteze la o temperatur? de 4 grade Celsius. ?n schimb are nevoie de expunere suficient? la lumin? pe parcursul zilei. Iar cerin?ele fa?? de umiditate sunt moderate, trebuie evitat excesul acesteia”, a mai ad?ugat t?n?rul fermier.Patricia Maria a avut anul trecut ?i o cultura de broccoli, c?nd afar? era z?pad?. ?nc? o dovad? c? munca ?nnobileaz? pe om!?* * *Zacusc? de pe?te la foc de lemne, re?et? din zona Gorjului 19 ianuarie 2020 Pentru c? este duminic?, v? propunem o re?et? numai bun? de preg?tit ?n zilele friguroase. Mariana Medrega din T?rgu Jiu ne-a primit ?n gospod?ria ei, unde totul este BIO, lucrat de m?inile sale. Re?eta de caras a inventat-o din dorin?a de a diversifica produsele sale, a?a cum a inventat ?i dulcea?a de boabe de soc, pe care v? vom prezenta-o ?ntr-o alt? edi?ie.Re?eta de zacusc? de pe?te a f?cut deja deliciul celor care au gustat-o ?i ne-a ?mp?rt??it-o ?i nou?. “Am f?cut a?a cum am m-a t?iat capul, toate produsele sunt din gospod?ria mea, pe?te este tot pescuit, nu cump?rat. Pentru ?nceput, se cur??? de solzi, se ?ndep?rteaz? capul, aripioarele toate ?i coada. Se scot intestinele, se spal? bine s? nu r?m?n? s?nge sau negreal?. Se taie pe?tele ?n 2 buc??i. Se pun la fiert ?ntr-o oala cu ap? clocotit? ?i se fierb 10 minute partea mai groas?, se scot buc??ile dup? care se pun la fiert cele mai sub?iri (burta)”, ?ncepe Mariana Medrega s? ne povesteasc? re?eta. Totul este preg?tit la foc de lemne, a?a cum se f?cea ?i odinioar?. “Eu de re?eta asta nu am auzit nic?ieri, am inventat-o eu ?i deja are mare succes. Mai departe, se pune ?ntr-un ceaun la foc de lemn o can? mai mic? de ulei, se adaug? ceapa, pana devine galben auriu, se adaug? morcovul t?iat m?runt (nu dat pe r?z?toare) ardeiul gras, proasp?t sau congelat.??C?nd legumele s-au ?nmuiat, se adaug? ro?iile congelate sau ?n suc de ro?ii f?r? coaja ?i t?iate mai mari. Se adaug? pe?te din care a?i scos oasele ?i se adaug? sare ?i apa ?n care a fiert pe?tele. Sarea, piperul ?i usturoiul se pune dup? gustul fiec?ruia. Pentru c? este pentru prima dat? c?nd o fac, nu am stabilit cantit??ile. Data viitoare o s? ?mi notez ?i asta, am folosit cam 6-7 kilograme de pe?te necur??at, din care am scos cam 20 de borcane”, a continuat Mariana Medrega din T?rgu-Jiu.Se las? totul la fiert, la foc domol 2-3 ore acoperit cu capac, dar amestec?nd din c?nd ?n c?nd sa nu se prind? . Se mai adaug? ?i apa ce a r?mas ?i c?nd este gata, se pune ?n borcane sterilizate scoase fierbin?i din cuptor. Un ultim sfat este de folos! “Mai l?sa?i pu?in borcanele s? se r?ceasc?, nu turna?i zacusca imediat, borcanele foarte fierbin?i pot s? se sparg? la fel ca atunci c?nd sunt reci ?i turna?i fierbinte ?n ele. Capsa?i borcanele ?i le pune?i undeva la o temperatur? medie p?n? a doua zi c?nd le pune?i la fiert ?ntr-o crati?? cu ap? (prima sterilizare). Se las? la fiert??aproximativ 40 minute de c?nd ?ncep s? clocoteasc?. C?nd a trecut timpul necesar, opri?i focul ?i acoperi?i vasul cu o p?tur?. A doua zi, completa?i apa ?n vas ?i le mai steriliza?i ?nc? o dat?. Le acoperi?i, iar ?n urm?toarea zi c?nd s-au r?cit le scoate?i, le ?terge?i ?i le a?eza?i ?n c?mar? r?coroas?. Trebuie s? precizez c? toate produsele, mai pu?in uleiul, sare ?i piper, pe?tele care a fost primit, sunt din gr?dinile mele”, a ?ncheiat femeia. Mariana Medrega ne-a mai spus c? borcanele nu au rezistat prea mult ?n c?mar?, mare parte au ajuns ?n Italia ?i Fran?a, la rude ?i prieteni! ????????? * * *WVR: Copiii din mediul rural au dreptul la un ?nv???m?nt de calitate meatmilk luni, 20 ianuarie, 2020 Vizitele inopinate ale doamnei Monica Anisie, ministrul Educa?iei, la c?teva ?coli din mediul rural din jude?ul Ialomi?a au meritul de a releva, ?nc? o dat?, deficien?ele sistemului de ?nv???m?nt. Din p?cate, rezultatele nu se reflect? bine nici asupra administra?iei, fie ea centrale sau locale. Aplaud?m ini?iativa ministrului de a vedea pe viu situa?ia dramatic? real? cu care se confrunt? copiii care merg la ?colile de la ?ar?. A?tept?m ?ns? ?i un plan de m?suri bazat pe o analiz? la zi a situa?iei ?colii din mediul rural. ?n acest sens, priorit??ile sunt binecunoscute ?i au fost formulate adesea at?t de c?tre Funda?ia World Vision Rom?nia, c?t ?i de alte organiza?ii neguvernamentale ?i exper?i independen?i: accesul copiilor la o toalet? decent?, curat? ?i sigur? este un drept la fel de important ca ?i alimenta?ia echilibrat?, odihna sau educa?ia. Conform obiectivelor de dezvoltare durabil? asumate de Rom?nia ?n fa?a ONU, p?n? ?n 2030 trebuie eliminate toate toaletele care nu corespund normelor sanitare. Nu mai putem continua a?a, cu copii care nu se pot sp?la pe m?ini pentru c? nu au unde, cu toalete f?r? ?nc?lzire, neracordate la utilit??i, focare sigure de r?sp?ndire a bolilor. Nu mai putem continua cu ore de curs la care copiii trebuie s? poarte papuci ca s? nu aduc? noroi de la toaleta din fundul cur?ii ?i ?ca s? nu se umfle parchetul”. Atunci c?nd parchetul, mobilierul sau alte obiecte conteaz? mai mult dec?t s?n?tatea copiilor, este limpede c? tr?im ?ntr-o societate defect?. Nu mai putem continua a?a, cu jum?tate din ?colile care trebuie s? aib? autoriza?ie ISU func?ion?nd f?r? s? o aib?. Nu mai putem merge ?nainte cu 170 de ?coli ?n cl?diri cu risc seismic. Din diferite motive – dezinteres sau lipsa competen?ei administrative, nici autorit??ile publice locale nu ??i ?ndeplinesc obliga?iile fa?? de copiii din comunit??ile rurale. De?i Guvernul a alocat fonduri pentru construc?ia de grupuri sanitare ?n 857 de unit??i de ?nv???m?nt, doar 595 de unit??i le-au ?i accesat. Este absolut necesar ca autorit??ile locale s? ??i asume obliga?ia de a le oferi condi?ii cel pu?in decente copiilor care ?nva?? la ?colile din mediul rural. De?i prim?riile sunt independente fa?? de autorit??ile centrale, priorit??ile stabilite la nivel central trebuie sa fie asumate ?i la nivel local, iar acest lucru trebuie monitorizat ?i corectat acolo unde este nevoie. Exist? multe situa?ii care demonstreaz? cum se pot face aceste lucruri dac? autorit??ile, ONG-urile ?i sectorul privat se pun de acord s? lucreze ?mpreun? pentru binele copiilor. Recent, organiza?ia World Vision a reabilitat ?coala gimnazial? din Malu Ro?u (jud. Ialomi?a), cu sprijinul partenerilor de la Omniasig. Ini?iativa a debutat ?n toamn?, copiii fiind muta?i temporar la Liceul din Arm??e?ti p?n? la finalizarea lucr?rilor. Cu fonduri oferite de Omniasig, World Vision a contractat o firm? de construc?ii ?i materialele pentru lucr?rile majore: izolare, zugr?virea interioarelor ?i a exteriorului, montarea de instala?ii sanitare ?i recompartimentarea toaletelor, montarea de plan?e ?n laboratoare etc. ?n decembrie 2019, o echip? de peste 30 de voluntari ai Omniasig au venit s? fac? o cur??enie general?, s? vopseasc? grilajul de la intrarea ?n ?coal? ?i s? monteze o parte din mobilierul de clas?. ?Acolo unde exist? voin??, se poate. Altfel nu se mai poate.Satul din Rom?nia unde ?coala este parc? din alt? lume, dep??ind ?colile din marile ora?e ?i chiar ?i pe cele din Bucure?ti 20 ianuarie 2020 Satul din Rom?nia unde ?coala este parc? din alt? lume, dep??ind...Prima ?coal? "inteligent?", ?n primul "sat inteligent" din Rom?nia. Se ?nt?mpl? ?n a?ezarea campioan? la investi?ii f?cute cu fonduri europene?ntr-un sat din jude?ul Alba a fost ?nfiin?at? prima ?coal? inteligent? ?n mediul rural din Rom?nia. Astfel, 120 de elevi ?i profesorii lor beneficiaz?, pe l?ng? modernizarea cl?dirii, ?i de solu?ii de ultim? or? pentru iluminat ?i climatizare. Mai mult, dac? nu pot ajunge la ?coal?, elevii urm?resc lec?iile pe calculator, iar p?rin?ii pot vedea notele copiilor lor pe internet. Cl?direa ?colii din Ciugud, construit? ?n 1938, este azi de nerecunoscut. A fost reabilitat? ?n ?ntregime ?i reorganizat?. Sistemul modern permite ca ?n fiecare clas? iluminatul ?i climatizarea s? fie reglate cu ajutorul unor senzori.Chiar ?i b?ile au senzori de inunda?ie, care opresc robinetele c?nd sesizeaz? pe podea o cantitate mai mare de ap?. Elevii sunt ?nc?nta?i de noua fa?? a ?colii. Renovarea este ?i pe placul profesorilor, care sunt ?nc?nta?i c? a venit la pachet cu tehnologii la care nici nu visau. ?coala de la Ciugud a devenit smart cu ajutorul unor fonduri private, accesate de prim?rie. Aici ?nva?? 120 de elevi, de la clasa preg?titoare p?n? ?n clasa a VIII-a. * * *Un c?l?re? trece prin foc la festivalul religios Luminarias, din San Bartolome de Pinares, Spania, festival dedicat Sf?ntului Anton, protectorul animalelor. Foto: PIERRE-PHILIPPE MARCOU/AFP/Getty Images/Guliver* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download