SIMPOZION

Simpozion

1

SIMPOZION

COMUNIC?RILE CELUI DE AL X-LEA SIMPOZION AL CERCET?TORILOR ROM?NI DIN UNGARIA

(GIULA, 18?19 NOIEMBRIE 2000)

GIULA, 2001

2

Simpozion

Publica?ie a Institutului de Cercet?ri al Rom?nilor din Ungaria

Redactor ?i editor responsabil Maria Ber?nyi

Lector Mihaela Bucin

Publica?ie subven?ionat? de: Funda?ia Public? ,,Pentru Minorit??ile Na?ionale

?i Etnice din Ungaria" Ministerul ?nv???m?ntului Ministerul Patrimoniului Culturii Na?ionale

Simpozion

3

CUPRINS

Cuv?nt ?nainte ................................................................ 5 Gheorghe Petru?an: Luptele politice ale lui Mihai Eminescu ...... 8 Ileana Mure?anu: Probleme ale limbii rom?ne actuale ............. 19 Ana Borb?ly: Diversitatea limbii rom?ne din Ungaria ................ 37 Maria Ber?nyi: Rom?ni din Ungaria la ?coli superioare

din Oradea, ?n secolul al XIX-lea ............................................ 56 Eugen Gl?ck: ?colile rom?ne?ti din nord-estul Ungariei

(secolele XVIII?XX) ............................................................... 73 Gheorghe Sant?u: Concep?ia lui Kossuth cu privire

la Confedera?ia dun?rean? ................................................... 97 Elena Csobai: Comunitatea rom?neasc?

din Cenadul Unguresc .......................................................... 108 Mihaela Bucin: Tradi?ii locale ?n monografia

lui Teodor P?tca? ..................................................................... 116 Elena Rodica Colta: Pove?tile de ?ntemeiere

a satului Otlaca Pust? ............................................................. 130 Emilia Martin: Cimitirul ? purt?tor de informa?ii

istorice ?i etnografice ............................................................. 145 Maria Gurz?u Czegl?di: Poezia ceremonialului

de ?nmorm?ntare la rom?nii din Micherechi ....................... 153 Otilia Hede?ean: Repere pentru o specie pu?in

studiat? ? blestemul ................................................................ 165 Stella Nikula: Meteorologie popular? la rom?nii

din Ungaria ............................................................................ 180

ISBN 963 00 8075 3

4

Simpozion

Simpozion

5

Cuv?nt ?nainte

Stima?i Oaspe?i, Dragi Colegi!

Am bucuria s? deschid cea de-a X-ea edi?ie a Simpozionului nostru. Zece ani ?n istorie nici nu se observ?, dar pentru noi ace?tia s?nt ani rotunzi. Ne inspir? s? faceam un oarecare bilan?. F?c?nd o retrospectiv?, citind volumele simpozioanelor anterioare despre activitatea, scopul ?i ars poetica institutului, citez aici c?teva propozi?ii spuse de mine ?n anii preceden?i:

,,Din toat? inima doresc ca ?nt?lnirile de acest fel s? devin? o tradi?ie, s? ne putem aduna ?n acest cadru an de an. Ar fi bine dac? am g?si c?ile ?i mijloacele potrivite pentru a promova cele mai de seam? valori ale culturii, spiritualit??ii noastre. Men?inerea noastr? etnic? e posibil? doar prin cultur?. C?t? cultur?, at?ta libertate, at?ta democra?ie, at?ta toleran??, at?ta con?tiin?? de neam." (1993) Acum la a X-a edi?ie a simpozioanelor noastre, cu sufletul ?mp?cat pot s? declar c? ?ntr-adev?r anual am reu?it s? organiz?m aceste sesiuni ?tiin?ifice.

?n anul 1996 spuneam: ,,Cultura cuprinde ?n sine rezerve de regenerare spiritual? ?i moral?. Cultura e o form? de rezisten?? ?n fa?a asimil?rii. ?n loc de mesianism, noi ne propunem drept scop munca mig?loas? de cercetare, ?n care ne c?l?uze?te iubirea de limb? ?i alipirea de datinile noastre str?bune... ?n aceste momente de criz?, inclusiv o criz? a con?tiin?elor, datoria noastr? ca intelectuali, cercet?tori este desigur una de echilibru. Este ra?iunea ce ?ndeamn? la g?sirea st?rii de normalitate, ?n care buna convie?uire s? corespund? tendin?elor unei competi?ii pa?nice de progres."

Iar ?n 1997 ziceam: ,,Organiz?nd an de an aceste sesiuni, uneori am impresia c? acestea nu s?nt altceva, dec?t acte de curaj. Dac? acum am ?nfiin?a institutul a? propune s? se numeasc?: Institutul de cercetare a supravie?uirii ?i men?inerii etnice a rom?nilor din

6

Simpozion

Ungaria. Pe sigiliul institu?iei a? pune lozinca: ,,Aici ne s?nt vis?torii".

Niciodat? mai mult ca acum, nu ne-am ?ntrebat at?t de ?ngrijor?tor: ,,Educa?ie, ?nv???m?nt, identitate, ?ncotro?" ?n ce direc?ie ?i ?n lumina c?ror valori trebuie s? dirij?m genera?iile tinere? A?adar ?i noi ne afl?m ?n fa?a unor cercet?ri impuse de ?mprejur?ri. S?ntem con?tien?i de faptul c? ?tiin?a este suprana?ional?, dar cel ce o practic? poate fi profund angajat fa?? de na?iunea, de na?ionalitatea din care face parte..."

Cu aceste idei ?i acum pot s? m? identific. Ce mai pot s? spun acum, la a zecea edi?ie? Noi cercet?torii, intelectualii ?ncerc?m s? facem cultur?. Ceea ce ?n opinia mea nu ?nseamn? s? devenim apolitici, ci s? spunem exact ce avem de spus, respect?nd adev?rul ?i raport?ndu-ne la un ideal. Condi?iile noastre concrete de multe ori necesit? eforturi supraomene?ti. Toate energiile s?nt antrenate ?n lupta pentru supravie?uire. Am supravie?uit mai ales prin ?nc?p???nare. Totdeauna trebuiau dep?ite limitele pe care le impunea momentul. Ca s? ?tim ce trebuie s? facem e bine s? ?tim ?i ceea ce s?ntem, fiindc? viitorul nu este ?i nu poate fi cu totul str?in de prezent ?i trecut. Identitatea unui popor, a unei minorit??i, ?i a unei civila?ii, se reflect? ?i se rezum? ?n ceea ce se cheam? ,,cultur?". ?n cultur? trebuie s? ne ocrotim ?i s? ne sus?inem valorile cu orice pre?. E timpul s? ne lu?m ?n considerare cu toat? gravitatea ?i responsabilitatea, tradi?ia, valorile perene ale culturii rom?ne?ti, cl?dind pe ele edificiul marcat de spiritul novator al timpului. Orice minoritate din lume ?i ap?r?, prin programe bine alc?tuite, cultura ?i limba na?ional?. De ce am face excep?ie de la aceast? regul?? Orice societate trebuie s?-?i adjudece resursele propriei reform?ri. Filonul na?ional-etnic nu poate r?m?ne imun la tendin?ele universale de evolu?ie. Bine?n?eles, cultura unui grup nu este niciodat? ,,superioar?" sau ,,inferioar?", ea reflect? ?ntotdeauna necesit??ile grupului social care a produs-o.

Caragiale, la ?nceputul secolului XX scrie ?n articolul s?u intitulat: Oamenii sunt peste tot oameni:

,,De ce s? ne facem spaim? ?i inim? rea degeaba? La noi nu e nici mai mult?, nici mai pu?in? stric?ciune dec?t ?n alte p?r?i ale lumii,

Simpozion

7

?i nici nu s-ar putea altfel. Calit??ile ?i defectele omene?ti sunt pretutindeni acelea?i; oamenii sunt peste tot oameni. Limb?, costume, obiceiuri, apuc?turi intelectuale ?i morale, religiuni, precum ?i toate celelalte rezultate ale locului unde au tr?it, ale ?mprejur?rilor prin care au trecut, ?i pot ar?ta ca ?i cum s-ar deosebi mult cei dintrun loc cu cei dintr-altul; ei ?ns?, ?n fundul lor, pretutindeni ?i totdeauna sunt aceia?i. Nu exist? pe p?m?nt spe?? zoologic? mai unitar? dec?t a regelui crea?iunii. ?ntre un polinezian antropofag ?i cel mai rafinat european, alta deosebire hot?r?t? nu exist? dec?t modul de a-?i g?ti bucatele. Nici un neam de oameni nu-i mai bun sau mai r?u, nici unul mai inteligent ori mai prost; unul e mai a?a, altul, mai aminterea; dar, la urma urmelor, to?i sunt la fel. Zi-le oameni ?i d?-le pace!

A?adar, s? nu ne mai facem inim? rea ?i spaim? g?ndindu-ne c? lumea rom?neasc? ar fi mai stricat? dec?t altele. Nu, hot?r?t; neamul acesta nu e un neam stricat; e numai nef?cut ?nc?; nu e p?nacuma dospit cumsecade. E ?nc? nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit cu junghetura fr?nt?; ?nc? nu crede ?n dreptate; ?nc? nu poate scoate din s?nu-i pe cine s?-i poat? comanda; ?nc? nu ?tie de cine s? asculte, fiindc? nu are deocamdat? ?ncredere ?n nimeni... Fript cu lapte, sufl? ?i-n br?nz?. N-a ajuns s? cump?neasc? bine ceea ce ar fi ?n stare s? poat? cu ceea ce i se pune ?mpotriv?, ?i astfel, ?nc? nu ?n?elege c? ?n m?na lui ar sta s?-?i ?ndrepteze soarta ?i s? dispun? apoi pe de-a-ntregul de ea - p?cum e drept ?i p?cum are s? ?i fie odat?. ?n fine, nu are ?nc? destul? ?ndr?zneal? s?-?i r?fuiasc? socotelile cu ,,binevoitorii lui epitropi". Dar, cu vremea, trebuie s? vin? ?i asta; trebuie s? vin? ?i ?n?elegerea f?r? de care nu poate fi o na?iune sigur? de avutul ei, nici de onoarea, nici de viitorul ei."

Cu aceste idei ale lui Caragiale declar deschise lucr?rile simpozionului.

Giula, 18 noiembrie 2000

Maria Ber?nyi

8

Simpozion

Gheorghe Petru?an

Luptele politice ale lui Mihai Eminescu

Anul interna?ional Eminescu ofer? un bun prilej pentru a evoca ?i comenta c?teva aspecte ale operei poetului legate de modul cum ele au fost ?i s?nt recep?ionate ?n literatura maghiar? ?i, implicit, la rom?nii din Ungaria, de la debut p?n? ?n zilele noastre. Prin urmare, nu poate fi vorba dec?t despre o schi?? a contactelor pe care Eminescu le-a avut ?i le-a ?ntre?inut, indiferent unde se afla ?ntr-o anumit? perioad? a vie?ii sale, cu imperiul habsburgic din care f?cea ?i el parte ca bucovinean, cu via?a politic? ?i cultural? a popoarelor din acest stat poliglot. ?n sf?r?it, vom face c?teva observa?ii ?n leg?tur? cu disputele care s-au ?ncins mai recent ?n jurul operei eminesciene.

Trebuie s? preciz?m de la bun ?nceput c? Mihai Eminescu nu este un venetic, un str?in la Viena sau Buda ?i Pesta, dup? cum nu i se poate repro?a nici faptul c? antrenarea sa ?n luptele politice antidualiste ale vremii, prin debutul din 1870 ?n paginile revistei Federa?iunea cu articolele S? facem un congres, ?n unire e t?ria ?i Echilibrul, ar fi un act incompetent, prematur. Din dou? motive: Eminescu vine din "dulcea" lui Bucovin? care ?n 1775 a fost ocupat? de Austria, st?p?nind-o p?n? ?n 1918, iar de Transilvania se leag? ca de o matrice a rom?nimii, c?ci, pe de o parte, rom?nii, indiferent de ?ara ?n care se g?seau, erau pentru el "s?nge din s?ngele lui", pe de alt? parte, c?nd este vorba de demnitatea ?i suveranitatea neamului, de ,,ideea rom?nismului" ?n general, Eminescu nu cunoa?te compromisuri. Numai ideea na?ional? poate face, ?n accep?ia acestei g?ndiri, dintr-o scriitur? o oper? ?tiin?ific?, de valoare, fapt de altfel eviden?iat de c?tre eminescologi. Alexandru Oprea are ?ntru totul dreptate c?nd ?ine s? sublinieze: ,,?n?elegem astfel determinantele istorice obiective, acea vatr? incandescent? la dogoarea c?reia se confi-

Simpozion

9

gureaz? ?ntr-un chip anume g?ndirea eminescian?, f?c?nd ca ideea na?ional? s? nu produc? doar un entuziasm de moment, ci s? afecteze, am spune, substructura sufleteasc? a poetului. O idee-for?? care de-a lungul anilor va suferi nuan??ri, preciz?ri, amplific?ri, dar nu va ?nceta niciodat? de a iradia, de a reprezenta un far ?n calea odiseei sale spirituale.

Un individ, pentru a-?i justifica, ?ntr-un sens ?nalt, existen?a, trebuie s? mearg? ,,cu principiul, cu na?iunea". ?nc? din primul articol, polemiz?nd cu maiorescienii, el arat? c? omul ?n sine e ,,muritorul plin de defecte omene?ti" ?i c? pentru a s?v?r?i fapte care s? r?m?n? ?n istorie se cere ca insul s? fie ,,limpezit" de ,,eterul opiniunei publice", s? reprezinte ,,personificarea unui principiu", ?i anume cel care ,,a dat consisten?? ?i con?tiin?? na?ional? maselor ?i a f?cut din ele o na?iune". Se observ? c?, totdeauna, nedezmin?it, prin na?iune el ?n?elege masele, poporul. "1 Fapt demn de subliniat, deoarece ?n baza legilor din Imperiul habsburgic masele populare (iobagii) nu au f?cut parte, nici de jure, nici de facto, din conceptul de na?iune. Iat? chintesen?a, "ideea fix?" a poetului pe care, transform?nd-o ?ntr-un ideal m?re?, are s? o sus?in? o via?? ?ntreag?, cu un fanatism f?r? precedent ?n lumea litera?ilor rom?ni, f?r? s? ia ?n considerare contextul politic al vremii, legile, modul de g?ndire al epocii, locul pe care rom?nii ?l ocupau sau rolul pe care ?l jucau ?n r?ndul popoarelor conlocuitoare ?i vecine sau s? opereze cu termeni limpezi (popor, na?iune etc.), fapt pe l?ng? care s-a trecut cu vederea, nu o dat?, ?n mod inten?ionat, dup? cum nu a fost analizat? ?n spirit critic nici "structura sufleteasc? a poetului", nici viabilitatea elementelor componente ale g?ndirii sale politico-sociale; cu at?t mai multe au fost idolatriz?rile, utiliz?rile ?n scopuri politice obscure ale tezelor lui de bun?-credin??, dar naive sau contestabile. (Aceasta ?ns? nu e "vina" lui Eminescu!)

Condus ,,de curentul ideilor na?iunii", de lupta pentru ,,egala ?ndrept??ire", de exemplu, Eminescu ?i va sus?ine na?ionalismul s?u cu argumente ?mprumutate din dreptul natural, din istorie, filozofie, legisla?ie etc., l?s?nd impresia, pentru cei care fac abstrac?ie de la b?t?lia cr?ncen? pe care o duceau popoarele ?n secolul trecut, c? ,,scopul scuz? mijloacele", folosind ?n discursurile sale un stil necru??tor, expresii, calific?ri care azi displac, dup? cum nu au fost tolerate nici de c?tre o bun? parte a contemporanilor s?i. Se

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download