INTRODUCERE - Gradinita particulara Piata Sudului Berceni ...



Matei camelia florentinaMATEI CAMELIA FLORENTINA BUCURE?TI 2019Copyright ? 2019 by Matei Camelia FlorentinaMotto:“Jocul este puntea ?ntre copil?rie ?i v?rsta matur?” (J. Chateau)Cuprins TOC \o "1-3" \h \z \u INTRODUCERE PAGEREF _Toc9159663 \h 2Capitolul I Bazele teoretice PAGEREF _Toc9159664 \h 4I.1. Particularit??ile psihice ale pre?colarului ?i ?colarului mic PAGEREF _Toc9159665 \h 5I.2. Dezvoltarea deprinderilor intelectuale ale pre?colarului ?i ?colarului mic PAGEREF _Toc9159666 \h 13I.3. Jocul- no?iuni conceptuale PAGEREF _Toc9159667 \h 22I.3.1. No?iuni generale (conceptul de joc) PAGEREF _Toc9159668 \h 22I.3.2. Jocul didactic PAGEREF _Toc9159669 \h 23I.3.3. Valen?e formative ale jocului didactic PAGEREF _Toc9159670 \h 26I.3.4. Locul ?i rolul jocului didactic ?n lec?ia de matematic? PAGEREF _Toc9159671 \h 30I.3.6. Tipuri de jocuri didactice matematice PAGEREF _Toc9159672 \h 35I.3.7. Jocurile logico-matematice PAGEREF _Toc9159673 \h 35Capitolul II Prezentarea gradini?ei Happy Junior37Capitolul III Cercetarea aplicativǎ ?n cadrul Gradini?ei HAPPY JUNIOR39III.1. Scopul cercet?rii39III.2. Obiectivele cercet?rii39III.3. Ipoteza cercet?rii39III.4. E?antionul40III.5. Etapele cercet?rii ?i metodologia de lucru40Concluzii59Referin?e bibliografice61INTRODUCEREPentru contribu?ia deosebit? pe care o aduce ?n instruirea ?i educarea copiilor, jocul constituie o component? a ?nv???m?ntului pre?colar ?i primar. ?n primul r?nd, pentru c? jocul r?spunde particularit??ilor de v?rst? ale ?colarilor mici ?i ?n al doilea r?nd pentru c? elementul distractiv pe care ?l con?ine stimuleaz? curiozitatea ?i interesul copiilor pentru ?nv??are.?n joc, copilul transpune realitatea obiectiv?, ?n special realitatea social?. Evident, nu este vorba despre o reproducere identic? a realit??ii, ci, ?n joc, copilul transfigureaz? obiectele, fenomenele, rela?iile, ceea ce presupune capacitatea de simbolizare, de abstractizare, capacitate ce nu se poate forma dec?t prin exerci?iu, implic?nd ?n acela?i timp, procesele senzoriale.Prin joc, copilul ??i ?mbog??e?te via?a afectiv?, ?i ?n acela?i timp, dob?nde?te ?n mod progresiv, capacitatea de a-?i st?p?ni emo?iile. El ?nva?? s? reac?ioneze sincer, pozitiv sau negativ, fa?? de ceea ce este bun, frumos, moral ?i fa?? de ceea ce este imoral. Copilul g?se?te cea mai eficient? recompens? ?n ?nsu?i faptul de a se juca. Latura voli?ional? este intens solicitat? ?n joc. ?n acest sens, jocul cu reguli devine o metod? de maxim? eficien??.Eficien?a jocului depinde de cele mai multe ori de felul ?n careeducator?tie s? asigure o concordan?? ?ntre tema jocului ?i materialul didactic existent, de felul ?n care ?tie s? foloseasc? cuv?ntul ca mijloc de ?ndrumare a copililor prin ?ntreb?ri, r?spunsuri, indica?ii, explica?ii, aprecieri.S-a constatat c?:Jocul nu apare spontan ?i autonom, nu se dezvolt? de la sine, trebuie s? fie ?nv??at ?n ambian?a social?; Jocul are un caracter universal cu rol de propulsare ?n procesul obiectiv al dezvolt?rii.Jocul are un caracter polivalent, fiind pentru copil munc?, art?, realitate, fantezie.Jocul este o realitate permanent? cu mare mobilitate pe scara v?rstelor.Caracterul colectiv al jocului reprezint? o expresie a trebuin?elor de comunicare. Ambian?a de comunicare confer? jocului o motiva?ie social? suplimentar?. Rela?iile de grup intervin ca un factor organizatoric care exercit? o influen?? coercitiv?, disciplinatoare asupra activit??ii fiec?rui copil. ?n joc, copilul ?nva?? s? se supun? cerin?elor, regulilor impuse de colectiv.Platon a considerat jocul ca o atitudine, ar?t?nd c? munca poate fi efectuat? uneori ?n joac? de fiin?a umanǎ, iar cercetǎtorii rom?ni considerǎ cǎ prin joc se pot determina ?nclina?iile fiecǎrui copil. To?i cei care au facut studii ?n domeniu considerǎ jocul un mod foarte eficient prin care se pot dezvolta func?iile psihice ale fiecǎrui copil. ?n ceea ce prive?te limbajul matematic, de?i acesta este dificil de introdus, se poate utiliza eficient mai ?nt?i ?n?elegerea ?i transpunerea no?iunii ?ntr-un limbaj clar pentru copii, apoi se poate efectua reprezentarea denumirii lor ?tiin?ifice. Consider?nd toate aceste aspecte am structurat lucrarea astfel:?n capitolul I am prezentat Bazele teoretice, anume particularit??ile psihice ale ?colarului mic, precum ?i dezvoltarea deprinderilor intelectuale ale pre?colarului ?i ?colarului mic, apoi am prezentat jocul: no?iuni generale, informa?ii despre jocul didactic ?i valen?ele formative ale jocului didactic, am prezentat principalele no?iuni ale jocului didactic matematic ?n lec?ia de matematic?, eviden?iind organizarea ?i desf??urarea jocului didactic matematic, utiliz?nd tipuri de jocuri matematice.?n capitolul II am prezentat metodologia cercetǎrii privind utilizarea jocului didactic matematic ?n gradini?a de copii.?n capitolul III am efectuat o cercetare aplicativ? despre utilizarea jocului didactic matematic in gradini?a unde imi desfasor activitatea HAPPY JUNIOR ?i am prezentat rezultatele acesteia, am fǎcut interpretarea ?i comentariile. Apoi, am prezentat concluziile lucr?rii, legate de eficien?a jocurilor ?n principal ?i a jocurilor didactice matematice ?n dezvoltarea g?ndirii copililor din gradini?a de copii. ?n final, am adǎugat referin?ele bibliografice ?i anexele. Aceast? lucrare poate ajuta to?i profesorii din ?nv???m?ntul primar ?n desf??urarea activit??ii prin eficientizarea actului didactic de predare. Capitolul I Bazele teoretice I.1. Particularit??ile psihice ale pre?colarului ?i ?colarului micPersonalitatea este un conglomerat de aptitudini ?i atitudini care are ?n centrul s?u Eul ca un factor de integrare ?i coordonare. Cuv?ntul personalitate atunci se referǎ la caracteristici de durat?. Defini?ia global? a personalit??ii este cea care prezint? realitatea integral? a fiin?ei umane, ?n unitatea ?i intercondi?ionalitatea sa complex?, non-liniar? a celor trei determina?i esen?iali: biologic, psihic ?i socio-cultural. Dimensiunile ei fundamentale sunt: Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetic? a personalit??ii, care se exprim? cel mai pregnant ?n conduit?. Temperamentul este latura cea mai accesibil? ?i mai u?or constatabil? a personalit??ii, exprimat? at?t ?n activitatea intelectual? ?i ?n afectivitate, c?t ?i ?n comportamentul exterior, ?n motricitate ?i vorbire, mai ales. ?n psihologia rom?neasc? no?iunea de temperament este sinonim? cu termenul de fire (firea omului). Caracterul reprezint? latura rela?ional – valoric? a personalit??ii, pe care ?l deducem din modelul propriu de a se comporta ?n activitate ?i rela?ii sociale. ?n sens larg caracterul este un mod de a fi, un ansamblu de particularit??i psiho-individuale ce apar ca tr?s?turi ale unui ?portret” psihic global. Aptitudinile constituie latura instrumental? a personalit??ii. Aptitudinile sunt subsisteme sau sisteme opera?ionale, superior dezvoltate, care mijlocesc performan?ele supramedii ?n activitate. Ele arat? ce poate un individ, nu ceea ce ?tie. Un om inteligent este cel care reu?e?te s? extrag? dintr-un minim de cuno?tin?e un maxim de efect. Sunt oameni care posed? multe cuno?tin?e, ajung la erudi?ie, dar nu reu?esc s? opereze cu acestea, astfel ?nc?t s? ob?in? efecte pe m?sura preg?tirii lor.Este important, din punct de vedere pedagogic, s? se fac? o distinc?ie ?ntre termenii aptitudine ?i capacitate care, ?n limbajul curent, sunt considera?i sinonimi. Aptitudinea ne dǎ m?sura gradului de organizare a sistemului personalit??ii sub aspect adaptativ-instrumental concret. (Golu, 1993, p.70)?n unele manuale de psihologie, prin aptitudine sunt denumite:- o serie de alte "realitǎ?i" psihice si chiar psihofiziologice, cum ar fi predispozi?iile sau capacitǎ?ile.Literatura de specialitate face o distinc?ie ?i anume:aptitudinile reprezint? un poten?ial ?i se demonstreaz? prin u?urin?a ?n ?nv??are ?i ?n execu?ie;capacitatea desemneaz? o aptitudine ?mplinit? care s-a consolidat prin deprinderi (exerci?ii) ?i s-a ?mbog??it cu o serie de cuno?tin?e.Precocitatea manifestat? prin surprinz?toare reu?ite ?ntr-un anumit domeniu arat? f?r? ?ndoial? prezen?a unor aptitudini, dar numai prin exers?ri ?i elabor?ri complexe de sisteme de lucru individul ajunge la rezultate deosebite, put?ndu-se vorbi despre capacit??i deosebite.Aceast? diferen?iere dintre aptitudini ?i capacit??i indic? faptul c? aptitudinile depind de ereditate, dar nu sunt oferite nemijlocit de ea, ci se f?uresc ?n condi?iile oferite de activitate. De aceea spunem c? aptitudinile au o parte ereditar? ?i una dob?ndit?, f?r? a putea preciza raportul dintre ele. ?n depistarea ?i cultivarea aptitudinilor, un rol important ?i revine educatorului.Aptitudinile au grade diferite de complexitate, ?ncep?nd cu cele simple, elementare, propriet??i perceptive, de orientare ?n timp sau ?n spa?iu, de reprezentare a obiectelor, sim?ul ritmului, calit??i ale memoriei, aten?iei etc.La un nivel mai sus se afl? aptitudinile complexe. Acestea nu sunt doar o ?nsumare a unor aptitudini simple, ci reprezint? adev?rate structuri care implic? numeroase componente care interac?ioneaz? ?i se compenseaz? reciproc, evolu?nd global ?i dup? care se profileaz? un stil individual propriu.Aptitudinile complexe se ?mpart la r?ndul lor ?n aptitudini speciale ?i aptitudini generale. simple, elementareAptitudini speciale literare, muzicale, pedagogice, matematice etc complexe generale inteligen?a(Sursa: Zlate, op.cit. p. 92)Aptitudinile speciale pot exista numai ?ntr-un anumit domeniu, cum ar fi: literatur?, muzic?, arte plastice, teatru, matematic?, tehnic?, sport, pedagogie etc.Aptitudinile generale se numesc astfel deoarece sunt ?nt?lnite ?n toate domeniile de activitate ?i nu pot ?nlocui aptitudinile speciale, ci doar le pot compensa ?ntr-o anumit? m?sur?. Exemple de aptitudini generale sunt: spiritul de observa?ie, aptitudinea pentru ?nv???tur?, capacitatea de a memora ?i de a reproduce fidel, combinatorica imaginativ?. Cea mai important? ?i ?ntr-adev?r general? aptitudine este inteligen?a, deoarece ea aduce un spor de eficien?? tuturor activit??ilor, de la fotbal la compozi?ia simfonic?.Problema diversit??ii defini?iilor despre inteligen?? ar putea g?si o rezolvare ?n abandonarea ideii unei inteligen?e unice ?i acceptarea teoriei inteligen?elor multiple a lui H. Gardner referitoare la capacitatea cognitiv? a omului, descris? printr-un ansamblu de abilit??i, talente, deprinderi mentale. De?i capacitatea de concentrare a aten?iei este ?n evident progres, pe parcursul ?colarit??ii mici, se pot constata ?nc? insuficien?e ?n manifestarea ei, ?n sarcinile dificile sau ?n situa?ii ?n care apare oboseala. Trebuie ac?ionat cu r?bdare ?i tact ?n antrenarea corespunz?toare a aten?iei, ?n func?ie de tipurile de sarcini, pentru a asigura, pe de o parte succesul ?n realizarea lor, ?i pe de alt? parte, a evita ca disfunc?ionalit??ile de scurt? duratǎ s? creeze nemul?umire at?t copilului, c?t ?i ?nv???toarei.O sarcin? special? la clasele mici este de a descoperi copilii care au dificult??i speciale de aten?ie:a) ?Neaten?ia activ?, care se poate u?or constata, ?ntruc?t se exprim? ?n neast?mp?rul copilului, agita?ia inutil?, ?mpr??tierea ?n ceea ce face, instabilitatea ?n desf??urarea propriei activit??i ?i deranjarea celorlal?i”. (Cre?u, 2009, p.206)b) Forma pasiv?, care este mai greu de rcopilat, ?ntruc?t respectivul copil este lini?tit, el poate da impresia c? urm?re?te ce se petrece ?n clas?, pare s? lucreze ce s-a cerut, dar ?n realitate s? se afle cu mintea ?n alte locuri.Ac?iunile educative vor fi orientate spre ?nl?turarea cauzelor ?i spre tratarea individual? a acestor copii, ?n sensul sprijinirii speciale a lor pentru a-?i dezvolta mecanismele aten?iei voluntare ?i calit??ile.Schimbarea fundamental? ce se petrece ?n planul g?ndirii, ?n cadrul acestui stadiu, a treia copil?rie, este dob?ndirea caracterului operatoriu ?n func?ionarea ei. J.Piaget, care a studiat sistematic stadiile intelegen?ei umane, consider? c? ?perioada dintre 7-8 ani ?i 11-12 ani este cea a des?v?r?irii opera?iilor concrete. (Piaget, Inhelder 2000, p.81).?ncep?nd cu pre?colaritatea, copilul devine din ce ?n ce mai capabil s? desf??oare o alt? activitate semnificativ? pentru via?a ?i dezvoltarea sa, ?i anume ?nv??area. ?ntre 3 ?i 6 ani, ?nv??area apare frecvent ?n ?mpletirea cu jocul, iar la cei mari, ?i ca activitate de sine st?t?toare, at?t ?n forme spontane, c?t ?i organizate. (Cre?u, 2009, p.185)Prin joc se dezvolt? astfel ?i limbajul copilului. Un joc colectiv nu e perceput f?r? comunicarea verbal? ?ntre parteneri. Dar copilul vorbe?te chiar ?i atunci c?nd se joac? singur ?i g?nde?te cu voce tare. (Simion, 2010, p. 39)A?a cum arat? ?i A.M. Gorki, copilul se joac? vorbind ?i astfel ?n via?? toate subtilit??ile limbii materne, ??i ?nsu?e?te armonia, ci ?i concomitent, ceea ce filosofii numesc ?spiritul limbii”. (?chiopu, 1967, p.145)Jocul contribuie la dezvoltarea limbajului, la ?mbog??irea vocabularului, la precizia ?i coeren?a acestuia. Cercetǎtorul H. Wallon, considerǎ cǎ ?n perioada 3-6 ani copilul se afla ?n stadiul personalismului, ce implicǎ: perioada de opozi?ie, de la 3 la 4 ani, perioada de gra?ie, de la 4 la 5 ani, perioada de imita?ie, de la 5 la 6 ani. ?n cadrul acesteia copilul este ?ncǎ centrat pe sine. ?n perioada de opozi?ie, copilul independent ?i cu autonomie, este con?tient de sine ?i de diferen?ele dintre el ?i al?i copii. Dupǎ aceastǎ perioadǎ, urmeazǎ perioada de gra?ie ?n care copilul depinde con?tient de necesitatea de a fi aprobat de cei din jur, fiind chiar narcisist ?n cautarea acestei aprobǎrii din partea celor din jur. Urmǎtoarea perioadǎ se nume?te perioada imita?iei, ?n cadrul acesteia copilul imitǎ adultul at?t la nivelul gesturilor, rolurilor, personajelor c?t ?i atitudinilor. Dacǎ ?n perioada precedentǎ imita?ia ?i atitudinea se produceau ?n acela?i timp, acum aceasta este am?natǎ, pentru a putea crea imita?ia, care este un concept foarte important ?n gandirea lui Wallon, fiind liantul dintre inteligen?a situa?ional? ?i inteligen?a discursiv?. Cele mai multe teorii psihologice pun ?n prim plan jocul ca ?i activitate de bazǎ in dezvotarea psihologicǎ a unui copil. Jocul este o formǎ de activitate foarte importantǎ, deoarece ?i confera copilului capacitatea de a munci ?i de a ?nvǎ?a ?n acela?i timp. Jocul este utilizat la toate v?rstele ?i are func?ii foarte complexe, fiind complementar cu alte activitǎ?i, cum ar fi antrenare psihologicǎ pentru muncǎ, antrenarea unei activitǎ?i, depǎ?irea unor probleme. ?n copilǎrie, jocul este cea mai importantǎ activitate, ?n tinere?e acesta consumǎ energia ?i o ?ndreaptǎ cǎtre alte activitǎ?i, iar la v?rsta adultǎ, jocul este o activitate ce ajuta la recuperarea dupǎ activitatea de muncǎ. Conform lui H. Piéron, jocul uman urmǎre?te ni?te reguli, dar ?n acela?i timp con?ine ?i o parte de hazard, ?n care fiecare dintre cei care participǎ urmǎre?te sǎ fie ?nvingǎtor. J. Piaget consider? c? activitatea de joc const? ?n asimilarea ce func?ioneaz? pentru ea ?ns??i, f?r? nici un efort de acomodare. Jocul ?ndepline?te pentru toate v?rstele func?ii psihologice complexe, func?ii educative, dintre care cele mai importante sunt: asimilarea de conduite, acumularea de experien?? ?i informa?ie, func?ii de dezvoltare fizic? prin antrenarea sau men?inerea capacit??ilor fizice, func?ii sociale ?n dezvoltarea rela?iilor sociale ( ?chiopu, 1975, p.114). P?nǎ la v?rsta de trei ani un copil se joacǎ mai mult cu obiecte ?i mai pu?in se poate corela cu al?i copii, astfel se joaca singur chiar in compania al?ilor. Acest lucru a dat na?tere teoriei egocentrismului, a lui Jean Piaget, care ?ncearcǎ sa explice jocul izolat al unui copil. Acesta atitudine este una intermediarǎ intre individual ?i social fiind regasitǎ la copilul ?ntre 3 ?i 6 ani ?i explicate prin lipsa diferen?ierii ?ntre subiect ?i lumea din jur. Dupǎ Ursula ?chiopu (?chiopu 1963, p. 200), nu egocentrismul, ca ?i tr?s?tur? de caracter, determin? posibilitǎ?ile de joc al copilului antepre?colar, ci posibilitatea redusǎ de a corela ac?iunile, interesele, dorin?ele ?i inten?iile sale cu ale altor copii, din cauza ?ngustimii ?i nedezvolt?rii unor capacit??i psihologice fiziologice. (Ursula ?chiopu, 1963, p. 200). Chiar dac? la 3 ani ?nc? persist? jocul de manipulare, apar maniere complexe de dezvoltare a jocului chiar daca imita?ia predomin?, desi func?ioneaz? ca un catalizator creativ, copilul prelu?nd ?n comportamentul s?u conduitele umane simple la care a asistat. Cǎtre v?rsta de 4 ani, copilul poate face activitǎ?i mai complexe, merge pe bicicletǎ, patineazǎ, se joacǎ cu mingea ?i simte nevoia de a se juca mai mult cu ceilal?i, se poate juca cu copii mai mici sau mai mari, pentru a fi ?i subordonat si lider. Copilul preia roluri din familie sau societate, acum el devine ?mamǎ”, ?tatǎ”, ?pompierul”, ?v?n?torul”. Jocul ?n care apar parin?ii ?l ajutǎ sǎ se identifice ?i integreze pentru a-?i dezvolta identitatea. Jocurile de rol ?l pot ajuta ?n via?a socialǎ, iar in jur de 6 ani, apar scenarii foarte reale: magazinul, doctorul, ?coala/gradini?a, iar acestea ?l ajutǎ sǎ ??i ?mbogǎ?eascǎ cuno?terea ?i comunicarea cu ajutorul unor informa?ii noi din mediul ?nconjurǎtor. Un rol important ?l are ?i adultul, ?ncǎ din copilǎria micǎ. P?nǎ la 4 ani, adultul stimuleazǎ ?i ini?iazǎ tipul de joc pentru copil, dar este important ca acesta sǎ nu ??i impunǎ propriile idei, ci sa lase copilului ini?ia?ivǎ. Adultul este important pentru a sus?ine ?i limita copilul, dar ?i pentru afectivitatea pe care o oferǎ. Copilul percepe dragostea adultului mai mult prin intermediul jocului asociat cu sentimente pozitive fa?ǎ de activitǎ?i zilnice (m?ncat, ?mbrǎcat). Acestea p?nǎ la patru ani sunt considerate negative de copil, deoarece ?ntrerup jocul. Cu ajutorul jocului se pot diagnostica foarte eficient diferite tulburari de dezvoltare. ?tiin?a care s-a ocupat cu aceastǎ analiza, psihanaliza a utilizat ?ndeosebi jocurile simbolice pentru a ajuta diagnosticarea. Alte tipuri de jocuri pot fi jocul spontan sau jocul condus. Conform Mitrofan, 2001, modul ?n care se joac? copilul, cu ce se joac?, care sunt formele sale de expresie, c?t de mult participǎ, performan?a, nivelul de dezvoltare cognitiv, capacit??ile adaptative ?i creativitatea ?n rezolvarea problemelor simple, rela?ia cu copiii ceilalti, reac?ia la persoane strǎine, agregarea sau participarea la activitatea de grup, observarea unor afinitǎ?i, dar ?i a antipatiilor, comportamentul empatic, agresivitatea sau lipsa acestuia, toate aceste elemente se regasec ?n jocul spontan al copilului.P?nǎ la v?rsta de 6 ani, interac?iunile copilului cu familia ?i cu mediul social sunt cele mai importante, deoarece copilul nu reuse?te complet sǎ vorbeascǎ despre trǎirile, g?ndurile ?i atitudinile sale sau despre capacitatea de a se face ?n?eles. Toate acestea pot fi descoperite prin joc, care reprezintǎ poarta de acces cea mai potrivit?, spun autorii cita?i, c?tre tr?irile afective ale copilului. Se pot utiliza cu rezultate pozitive desenul, modelajul, jocul cu nisip, marionetele sau dramatizarea unor pove?ti, colajul ?i alte tehnici pentru evaluarea psihodiagnostic? a copiilor, ele ac?ion?nd simultan ?i ca mijloace de suport a efectelor terapeutice. Prin aceasta, ele sunt mijloace provocative ?i catalizatoare ale procesului terapeutic analitic ?i restructurant (Mitrofan, 2001). ?n jurul v?rstei de 6 ani, ?n via?a copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intr?rii la ?coal?. La ?nceputul acestei perioade copilul p?r?se?te faza narcisismului ?i ?afirm?rii” personalit??ii pentru a intra pu?in c?te pu?in ?n lumea cunoa?terii. Se poate constata o schimbare a intereselor. Copilul nu mai este centrat pe sine, ca ?n stadiul centripet ?i devine din ce ?n ce mai centrat pe exterior ca ?n stadiul centrifug. Debutul stadiului este numit de c?tre H. Wallon perioada precategorial? (de la 6 la 9 ani), g?ndirea devine din ce ?n ce mai diferen?iat?, dar r?m?ne concret? (legat? de obiecte ?i situa?ii reale). Psihanaliza arat? c? de la 6 la 12 ani se instaleaz? perioada de laten??. Termenul de laten?? marcheaz? faptul c? ?ntre 5 ?i 6 ani evolu?ia sexualit??ii se ?ncetine?te sim?itor sau chiar se opre?te. Mica ?colaritate este perioada c?nd se modific? substan?ial regimul de munc? ?i via??; ?coala introduce ?n fluxul activit??ii copilului un anumit orar, anumite planuri ?i programe cu valoare structurant? pentru activitate.Mediul ?colar, ?n care copilul de 6 ani intr?, este diferit de cel familial, el fiind creat, cum observ? M. Debesse, ?nu pentru a distribui satisfac?ii afective, ci pentru o munc? disciplinat?, continu?, organizat?”. (Debesse, 1981, p. 124)?coala este un loc ?n care se ofer? copilului o colectivitate ?i un loc de munc?, cu numeroase ?ntrep?trunderi – mentale, afective, morale – care se constituie ca un important resort al dezvolt?rii lui psihice.()Muta?iile bru?te care acompaniaz? noua v?rst? ?n desf??urarea copil?riei, muta?ii ce se petrec sub ac?iunea sistematic? a mediului ?colar, care aduce cu sine noi cuno?tin?e, noi tehnici intelectuale, noi exigen?e ?i ?ndatoriri i-au determinat pe speciali?ti s? vorbeasc? de ?ocul ?colariz?rii.La sf?r?itul acestei perioade, creierul atinge dimensiunile de adult. Continu? procesul de osificare, denti?ia permanent? o ?nlocuie?te pe cea provizorie, cre?te volumul masei musculare, implicit for?a muscular?, se dezvolt? musculatur? fin? a degetelor m?inilor. Coloana vertebral? devine mai puternic?, dar ?n acela?i timp este expus? deform?rilor prin pozi?ii incorecte. Perioada este una de tranzi?ie ?i deci una ?n care pot apare disfunc?ii ?i crize de cre?tere ?i dezvoltare. ?coala solicit? permanent ?i sistematic capacit??ile de aten?ie ale copilului ?i prin acestea le ?i dezvolt?. ?n acest stadiu trebuie dob?ndite sau amplificate c?teva calit??i ale aten?iei, absolut necesare pentru desf??urarea activit??ilor copilului, de acum, c?t ?i din urm?toarele trepte ?colare.La na?tere regiunile primare ale cortexului, responsabile cu impulsurile motorii ?i senzoriale ale organelor de sim?, precum ?i de feedback, ca ?i cele secundare legate de g?ndire, nu sunt dezvoltate ?i se maturizeaz? ?n etape diferite. Diferitele arii corticale se dezvolt? a?a cum la copil apar anumite capacit??i, respectiv cea mai avansat? este regiunea mi?c?rii, responsabil? de mi?c?rile grosiere, largi, ce controleaz? mi?c?rile m?inilor, trunchiului ?i apoi ale picioarelor. ?Regiunile senzoriale sunt urm?toarele ce se dezvolt? ?i se maturizeaz?. Prima este cea care controleaz? sensibilitatea tactil?, urmat? de vedere ?i zona senzorial? primar? auditiv?” (Tanner, 1979, p.80). Aceast? secven?ialitate ?n dezvoltare ajut? ?n explicarea varia?iei, ?n maturarea pe nivele a sistemului senzorial. Adaptarea la noile condi?ii ?n cadrul ?colii aduce ?n via?a copilului aspecte noi pe plan intelectual, afectiv ?i social. Dac? treapta ante?colar? se caracterizeaz? prin joc, etapa ?colar? pune ?nv??area ?n centrul activit??ii copilului, spre deosebire de joc, care este o activitate impus? din afar?, care se efectueaz? ?ntr-un ritm sus?inut, solicit? eforturi ?i urm?re?te scopuri pe care copilul nu le ?n?elege de la ?nceput. (Rom?nescu , 2012, p.15)O dat? cu intrarea ?n ?colaritate cresc efortul fizic ?i intelectual ce conduc la instalarea st?rii de oboseal? variind ?n func?ie de caracteristicile individuale ale fiec?rui copil. Astfel este necesar un program zilnic pentru fiecare copil ?i asisten?a unui p?rinte, atunci c?nd ?nva??, ??i face temele, ?ns? acesta nu trebuie s? i se substituie, ci s? urm?reasc? dezvoltarea progresiv? a autonomiei ?n lucru, el adultul, men?in?ndu-?i doar interesul pentru ce ?i cum face copilul ?i valoriz?ndu-i munca. (Cre?u, 2009, p. 193). Declan??nd un proces de adaptare la un mediu ?i la un sistem de solicit?ri foarte diferit de cel din familie ?i din gr?dini??, ?coala ??i exercit? de fapt calitatea ei formatoare asupra evolu?iei psihice a copilului.Adaptarea esen?ial? la activit??ile ?colare a copilului din clasele mici const?, mai ales ?n mobilizarea proceselor ?i ?nsu?irilor pshice cerute de aceast? nou? form? de activitate. Este vorba de men?inerea voluntar? a aten?iei, de calitatea percep?iilor, de efortul de memorare ?i g?ndire, de un reglaj voluntar sus?inut pentru dep??irea obstacolelor, pentru finalizarea activit??ilor. Dar toate acestea se ating treptat, cu r?bdare ?i tact. ?ns? odat? ob?inute devin cele mai importante condi?ii ale randamentului ?colar crescut. De?i maturizarea organelor de sim? (ochiul, urechea, corpusculii tactili) se termin? relativ timpuriu ?n dezvoltarea ontogenetic?, dezvoltarea senza?iilor este un proces ?n plin? desf??urare.La 6-7 ani se constat? l?rgirea c?mpului vizual central ?i periferic, precum ?i cre?terea diferen?ierii nuan?elor cromatice. (). ?n baza dezvolt?rii sistemului nervos, dezvoltarea ?i maturizarea senza?iilor ?i percep?iilor continu?. ?n ceea ce prive?te v?zul, sensibilitatea general? cre?te cu 60% fa?? de stadiul anterior, iar capacit??ile de diferen?iere a stimulilor cu 45%. Cre?te capacitatea de recep?ionare a sunetelor ?nalte ?i de autocontrol al emisiunilor verbale, se perfec?ioneaz? ?i nuan?eaz? intona?ia. Se consolideazǎ schemele perceptive, (Zlate,1999, p.111) care vor permite identificarea rapid? a literelor ?i cuvintelor ?n citire. Culorile, c?t ?i formele sunt mai bine diferen?iate ?i verbalizate. ?n ceeea ce prive?te auzul, cel fonematic este cel mai mult solicitat ?i dezvoltat ?n leg?tur? cu ?nsu?irea cititului ?i scrisului. Se formeaz? capacit??i de discriminare mult mai bune dec?t ?n stadiul anterior ?i se perfec?ioneaz? func?ia auzului de a regla actul citirii.Se produc de asemenea generaliz?ri ale direc?iei spa?iale (dreapta, st?nga, ?nainte, ?napoi) ?i se formeaz? sim?ul orient?rii.Sensibilitatea ?i percep?iile tactile continu? s? aib? un rol ?nsemnat ?n cunoa?terea obiectelor ?i copiii sunt ?nc? tenta?i c? tot ce v?d s? fie atins sau manipulat, dar sub influen?a ?colii aceste explor?ri perceptive devin mai organizate ?i mai sistematice.Astfel, ?reprezentarea cap?t? noi caracteristici. Fondul de reprezent?ri existent este utilizat voluntar din povestiri ?i desene; el poate descompune acum reprezentarea ?n p?r?i componente, ?n elemente ?i caracteristici cu care opereaz? ?n contexte diferite. Realizeaz? noi combina?ii ?i noi imagini, astfel structur?ndu-se procesele imagina?iei ?i g?ndirii. De la reprezent?ri separate, ?colarul mic trece la grupuri de reprezent?ri, ?i cre?te gradul de generalitate al reprezent?rilor”. ( Golu, 1993, p.111).?Ca urmare a descentr?rii progresive ?i a coordon?rii din ce ?n ce mai accentuate a diferitelor puncte de vedere, intui?ia preoperatorie se va transforma ?n cursul acestei perioade ?ntr-o g?ndire operatorie mobil? ?i reversibil?”. (Tourrette, Guidetti, 2002, p.115). Criteriul trecerii de la intui?ie la opera?ie conform teoriei piagetiene este reversibilitatea. P?n? la v?rsta de 7/8 ani copiii nu dezvolt? no?iunea de ?reversibilitate”. O transformare operatorie nu se efectueaz? dec?t prin raportarea la un invariant. Construirea unui invariant ?n cadrul unui sistem de transform?ri este evaluat pornind de la conservare: conservarea cantit??ilor discontinue ca ?n proba jetoanelor ?i a cantit??ilor continue. I.2. Dezvoltarea deprinderilor intelectuale ale pre?colarului ?i ?colarului micDezvoltarea social? a copilului, dintr-o perspectiv? behaviorist?, se referǎ la anumite conduite unele observabile, altele personale ?i intime. Dupa Jean Stoetzel, atunci c?nd copilul ac?ioneaz?, el joac? roluri, adic? el ac?ioneaz? ?n felul ?n care simte c? se a?teapt? de la el s? o fac?, ba mai mult, ?n felul ?n care copilul crede c? se a?teapt? de la el s? o fac?, utiliz?nd limbajul. Este important de subliniat c? toate aceste roluri sunt mediate de limbaj. Conform teoriei behaviorismului, copilul interac?ionezǎ cu grupul social, iar pe mǎsura ce acesta cre?te, interac?iunile se vor intensifica. Astfel, datoritǎ ?nvǎ?arii sociale, copilul prin interac?iune dobande?te comportamente ?i valori sociale utile. Copilul, la 4-5 ani, este stimulat ?n dob?ndirea acestor achizi?ii de o serie de nevoi ?i trebuin?e psihosociale noi (nevoia de apreciere, de reciprocitate rela?ional?, de statut, de integrare ?n grup), dar dac?, de exemplu, comportamentul observat este ?i ?nt?rit el va fi asimilat cu o ?i mai mare u?urin?? (Golu, Verza, Zlate, 1993). ?ntre factorii care pot fi folosi?i pentru a ?ntari un comportament putem avea aprobarea, recompensa ?i sanc?iunea moral?. Imitarea, observarea, implicarea ?i participarea direct? ofer? copilului posibilitatea de a asimila noi comportamente, constituind prin aceasta baza ?nv???rii sociale.?nv??area didactic? ?ncepe o dat? cu ?ntrarea copilului ?n gr?dini??. Pre?colaritatea, stadiul care se ?ntinde ?ntre 3 ?i 6-7 ani, se distinge printr-o cre?tere semnificativ? a capacit??ilor fizice ?i psihice ale copilului, f?c?nd posibil? o echilibrare cu ambian?a, ?n cadrul c?ruia”principiul realit??ii”, cum ?l nume?te Freud, ??i face tot mai mult loc ?i dǎ siguran?? ?i reu?it? ?n adaptare. Toate acestea sunt tr?ite cu sentimente de bucurie ?i senin?tate de c?tre copil, ceea ce face c? acest stadiu s? fie cunoscut ca “v?rsta de aur a copil?riei”. (Cretu, 2009, p. 131)?n cadrul acestui tip de ?nv??are, caracterul spontan al activit??ii ?nv???rii sociale este ?nlocuit cu caracterul dirijat, organizat ?i sistematic al acestui nou tip de ?nv??are. Experien?a direct? cu realitatea pe care o posed? copilul este organizat? de adult pe cale verbal?. Totodat?, copilul exerseaz? astfel aten?ia, memoria, ?n?elegerea, exprimarea verbal?. Caracteristicile ?nv???rii depind de particularit??ile de v?rst? ale pre?colarilor. ?nv??area, pentru a fi eficient? ?i pentru a respecta particularit??ile de v?rst? (3-5/6 ani), trebuie organizat? sub form? de joc didactic.Acest stadiu contribuie la dezvoltarea psihic? general? a fiin?ei umane prin:Exuberan?a motorie ?i senzorial?, care faciliteaz? considerabil adapt?rile; Cre?terea autonomiei ?n plan practic, prin formarea a numeroase deprinderi de autoservire ?i de m?nuire a obiectelor; Dezvoltarea proceselor psihice complexe care schimb? caracteristicile comportamentului copilului,Lǎrgirea posibilit??ile de anticipare ?i organizare ale acestuia; Marea curiozitate ?i sete de cuno?tere, care stimuleaz? activit??ile exploratorii ?i ?mbog??esc experien?? personal?; Formarea unei con?tiin?e morale primare care spore?te capacitatea copilului de adaptare la mediul social. Constituirea bazelor personalit???i ?i accentuarea aspectelor individualizatoare. (Cre?u, 2009, p. 132)I.2.1. Regimul de via?? ?i dezvoltarea fizic? a pre?colarului ?i ?colarului micDezvoltarea fizic? ?i psihic? a copilului ?ntre 3 ?i 6-7 ani se desf??oar? ?ntr-un alt context dec?t cel din stadiul anterior. Familia, care continu? s? fie mediul formativ dominant, stabile?te rela??i noi cu copilul. El ?nsu?i ?i-a sporit capacit??ile de recep?ionare ?i r?spuns, ?i-a schimbat nevoile ?i trebuin?ele ?i are alte a?tept?ri fa?? de familie. ?mpreun? cu cei din familie, copilul ia cuno?tin?? de spectacolul str?zii sau de institu?ii culturale cum ar fi teatrul, cinematograful, parcul de distrac?ii, gr?dina zoologic?. Gr?dini?a ?i prilejuie?te copilului noi interac?iuni. Cele cu educatoarea sunt cu totul deosebite. Aceasta p?streaz? disponibilit??ile afective ale mamei, dar le distribuie ?n mod egal ?n grupul de copii. Ea este cea care organizeaz? activit??i variate ?i interesante, le comunicǎ lucruri deosebite, ?i ?nva?? c?ntece, poezii ?i jocuri noi. Copiii ?ncarc? de semnifica?ii deosebite rela?iile cu educatoarea, influen?a ei domin?nd spa?iul gr?dini?ei ?i extinz?ndu-se ?i ?n cel familial. Mai ales ?n cadrul gr?dini?ei, jocul atinge apogeul, fiind ?mbog??it ?i diversificat ?n chip deosebit. Al?turi de aceasta se desf??oar? ?i alte activit??i, care creeaz? un spa?iu din ce ?n ce mai mare pentru ?nv??are, preg?tind astfel copilul pentru ?nt?lnirea cu ?coala. Pre?colarul a atins deja o serie de parametrii func?ionali care ?i permit s? tolereze mai bine ?i s? asimileze alimente variate, foarte asem?n?toare cu cele pentru adul?i, dar trebuind s? satisfac? ?ntotdeauna exigen?ele de prospe?ime ?i de asigurare a tuturor principiilor nutritive. Mai semnificativ pentru acest stadiu este faptul c? se produce o culturalizare a modului de satisfacere a trebuin?elor alimentare. (?chiopu, 1981, p.97) citat ?n Cre?u, p. 133, astfel se disting mesele principale ?i gust?rile ?i se formeaz? obi?nui?a de a respecta programarea. Copilul ??i ?nsu?e?te o anumit? ?inut? la mas?, ??i folose?te deprinderi de folosire a tac?murilor, ?tie s? se adreseze politicos celor cu care se afl? ?n aceste momente. Reu?e?te s? a?tepte ?mpreun? cu ceilal?i desertul, de?i acesta exercit? asupra lui o mare atrac?ie. Cre?terea fizic?, mai ales a taliei ?i a greut??ii, exprim? calitatea regimului de via??. La ?nceputul stadiului, cre?terea ?n talie este ceva mai lent? (cu 4-6 cm anual), dup? care se accelereaz?, astfel c? la sf?r?it, se ating, ?n medie 116 cm. Greutatea va fi ?n final de 22 kg. Se modific? ?i raportul trunchi/cap, la 6 ani fiind de o ?esime, dar capul r?m?ne ?nc? mare fa?? de corp, iar membrele mai scurte ?i mai plinu?e. ?esutul muscular devine mai dens, av?nd o for?? de contrac?ie mai mare la nivelul mu?chilor lungi. De mare interes sunt transform?rile de la nivelul sistemului nervos. Astfel, corpul neuronal cre?te, la fel ?i prelungirile nervoase, f?c?nd c? greutatea total? a creierului s? fie, la sf?r?itul stadiului, de 1200 g. Diferen?ierea neuronilor ?i procesul de mielinizare continu?. Specializarea diferitelor arii corticale se ad?nce?te ?i se exprim? mai evident asimetria ?n func?ionalitatea celor dou? emisfere cerebrale. Zona limbajului se dezvolt? foarte mult ?i se leag? func?ional de toate celelalte arii senzoriale ?i motrice. Toate formele inhibi?iei condi?ionate se manifest? ?i asigurǎ cre?terea posibilit??ilor de st?p?nire ?i coordonare motricǎ.Toate aceste schimb?ri organice duc la o alur? caracteristic? pentru acest stadiu: copilul este relativ ?nalt, plinu?, cu tenul roz, privirea vioaie, d?nd dovad? de inteligen?? ?i exuberan?ǎ motricǎ ?i senzorial?. I.2.2. Dezvoltarea proceselor senzoriale ?ntre 3 ?i 6-7 aniDespre pre?colar se afirm? c? are o deschidere perceptivǎ caracteristic? asupra spectacolului lumii ?i este avid de a o cunoa?te, ceea ce stimuleaz? ?n mare m?sur? dezvoltarea tuturor capacit??ilor senzoriale. Datorit? acestui fapt, se spune c? aceast? v?rst? nu trebuie pierdut?, dac? ?inem la atingerea mai t?rziu, a anumitor performan?e. Astfel, exuberan?a motrica ?i senzorial? a acestui stadiu se exprim? ?i prin perfec?ionarea evident? a sensibilit??ii tactile, respective prin cre?terea rolului sau ?n explorarea lumii: copilul vrea s? pip?ie tot ceea ce vede. Diferen?ierea din ce ?n ce mai evidentǎ a activit??ii celor dou? m?ini permite o complementaritate bun? ?i o relativ? specializare, ceea ce face s? creasc? aportul lor la cunoa?terea lumii. Percep?iile tactile permit acumul?ri importante de experien?e personale cu lucrurile. Sensibilitatea ?i percep?iile vizuale sunt at?t de amplu antrenate ?n explorarea lumii ca ?i cele tactile. Pre?colarul este capabil de discrimin?ri vizuale mai fine, pe care acum are posibilitatea s? le identifice mai precis cu ajutorul cuv?ntului ?i s? le fixeze mai bine ?n memorie. Formele geometrice principale sunt bine ?nsu?ite ?i denumite ?i servesc la distingerea formelor diverselor obiecte ?n mod mai fin ?i mai operativ. P?n? la 5 ani se recunosc ?i se denumesc corect culorile de bazǎ: ro?u, galben, verde,albastru, maro, iar ceva mai t?rziu ?i cele mai rar folosite: violet ?i indigo. ?n afara faptului c? pre?colarii disting bine culorile de bazǎ ?i le denumesc, reu?esc s? le deta?eze de obiectele la care se ?nt?lnesc ?i s? le foloseasc? ?ndeosebi ?n desen. V?zul continu? s? se integreze ?i s? structureze unitar informa?iile tactile, dar mai sunt ?nc? dificult??i, ?n sensul c? se recunoa?te mai greu vizual ceea ce s-a perceput mai ?nainte tactil. Auzul ?nregistreaz? c?teva direc?ii de progres foarte important. ?n primul r?nd, sensibilitatea auditiv? devine de dou? ori mai fin? fa?? de stadiul anterior. Auzul fizic este bine dezvoltat, copilul identific?nd u?or orice sunet sau zgomot din spa?iul lui de via?? ?i ?l raporteaz? corect la surs?. Pre?colarul ?nva?? s? c?nte ?i poate reproduce linii melodice simple. ?n genere ?i place mult sǎ c?nte, iar stadiul acesta este favorabil dezvolt?rii auzului muzical. Pre?colarul se orienteza aproximativ bine ?n momentele zilei, dar nu ?ntotdeauna le verbalizeaz? corect. Unii pre?colari reu?esc s? citeasc? cu aproxima?ie ceasul. ?n ceea ce prive?te aprecierea duratei evenimentelor, au ?nc? multe dificult??i, ?ns? se las? fura?i de desf??urarea lor. Dac? ar fi s? sintetiz?m, putem rcopila c?teva caracteristici de ansamblu ale percep?iilor pre?colarilor: (Cre?u, p. 138). 1. Sunt stimulate ?i sus?inute de curiozitatea lor foarte mare. 2. S?turate emo?ional, percep?iile pre?colarilor sunt foarte vii. 3. Explorarea perceptiv? este facilitat? de transferurile mai u?oare de la tact ?i auz la v?z,astfel ?nc?t chiar dac? pre?colarul doar vede un obiect, poate s? se refere ?i la celelalte calit??i ale lui. 4. Pot ap?rea uneori performan?e discriminative surprinz?toare pentru cei din jur, dar ?n ansamblu percep?ia r?m?ne global?, mai ales cea a structurilor verbale. 5. Percep?ia pre?colarului poate beneficia de experien?a anterioar?, dar uneori transferurile sunt deformate; astfel, dac? vede un recipient ca un cilindru, spune c? e pahar, iar dac? vede la gr?dina zoologic? un lup, spune c? e un c?ine mare. 6. Percep?ia pre?colarilor poate fi dirijat? verbal de c?tre adult, ?n special de c?tre educatoare. Mai mult chiar, datorit? maturiz?rilor neurofunc?ionale ?i influen?elor formative sistematice ale gr?dini?ei, Elena Bonchi? observ? c?: “Acum percep?ia ?ncepe s? se constituie ca un proces orientat c?tre un scop, transform?ndu-se ?ncet, ?ncet ?n observa?ie, care cunoa?te o evolu?ie ascendent?, de la pre?colarul mic la cel mare”. (2004, p.155).Reprezent?rile, ap?rute ca fapte psihice noi ?n antepre?colaritate, au devenit deja componente de baz? ale planului intern, subiectiv. Ele joac?, la pre?colar, un rol considerabil ?n construirea semnifica?iei cuvintelor, ?n desf??urarea g?ndirii intuitive ?i ?n imaginative ?i deci sunt ?n plin avant. Un efect pozitiv asupra structur?rii reprezent?rilor ?l are ?i limbajul, a?a cum a demonstrat un alt colaborator al lui Piaget, H.Sinclair. El a prezentat unei grupe de copii o ?n?iruire de baghete pe care trebuiau s? le perceap?. Unei a doua grupe i se d?dea acela?i ?ir, dar copiilor li se cerea s? le descrie. Dup? c?teva zile, copiii din ambele grupe trebuiau s? recunosc? acel aranjament de baghete dintre altele asem?n?toare. Cei din grupa a doua au avut rezultate mai bune. Cuv?ntul poate ac?iona ?i asupra restructur?rii reprezent?rilor. Puternica leg?tur? dintre percep?ii ?i reprezent?ri este definitǎ ?i de dificultatea pe care o ?nt?mpin? copiii ?n desenarea unui profil uman sau a unei c?ru?e trase de cai. Imaginile ob?inute arat? conservarea ?n reprezentare a unor puncte de vedere perceptive privilegiate, adic? pozi?ia cea mai frecvent? ?i mai avantajoas? din plan perceptiv. Dac? deseneaz? o cas?, copilul face ?i mobil? din acea cas?, realiz?nd un desen “rontgen”, at?t de caracteristic pentru acest stadiu. La fel, desenul figurii umane realizat la 3 ani exprim? o imagine mental? ?n care se selecteaz? ?i se impune capul, mai ales fa?a, restul fiind doar schi?at sau chiar neglijat. (Schaffer, 2005, p. 238). Aceste particularit??i ale reprezent?rilor se exprim? ?i ?n desenele libere ale pre?colarilor, mai ales a celor de v?rst? mijlocie, caracterizate prin urm?toarele: -nu organizeaz? elementele desenului pe o tema dat?, put?nd ap?rea ?i altele, care nu au nici o leg?tur? cu ce ?i-a propus s? fac?;-ceea ce deseneaz? este dispus unul l?ng? altul, pe o linie orizontal?, exist?nd ?i situa?ii ?n care copilul deseneaz? separat elementele unei structuri (p?l?ria plasat? mult deasupra capului). -nu respect? propor?iile, astfel ?nc?t oamenii pot fi la fel de mari sau chiar mai mari dec?t casele; -nu respect? perspective, toate sunt puse ?n acela?i plan. ?ntre 3 ?i 6 ani se produce o ?mbun?t??ire a tehnicii de desenare ?i se folosesc anumite cli?ee grafice ( un fel de a desena un om, o cas?, un pom), care dau operativitate general? desenului. Marea dezvoltare a reprezent?rilor este caracteristic? pentru acest stadiu, fiind o condi?ie de baz? a desf??ur?rii activit??ii copilului ?i mai ales a jocului. I.2.3. Dezvoltarea g?ndirii pre?colarului ?i ?colarului micDe-a lungul acestui stadiu, de?i g?ndirea copilului se afl? la nivel preopera?ional, se ?nregistreaz? o serie de progrese evidente pe m?sura apropierii de ?ncheierea lui. L?rgirea remarcabil? a c?mpului explor?rilor perceptive, marea curiozitate, ?nsu?irea tot mai bun? a limbajului, ca ?i implicarea profund? ?n joc ?i alte forme de activitate ?mpreun? cu adultul ?i sub conducerea lui sunt condi?ii de baz? ale dezvolt?rii mentale din acest stadiu. Pre?colarul reu?e?te din ce ?n ce mai mult s? se desprind? de ac?iune, iar aceasta devenind din ce ?n ce mai bine articulat?, mai prompt? ?i mai u?or transferabilǎ, nu-i mai absoarbe toat? aten?ia ?i-i permite s? fie mai receptiv la real. Paralel cu descentrarea de ac?iune, se petrece un proces similar ?i ?n ceea ce prive?te planul afectiv, copilul devine capabil s? se orienteze ?i s? cunoasc? lumea nu numai ?n m?sura ?n care aceasta ?i satisface trebuin?ele, ci ?i pentru c? este o realitate din afara sa, care i se opune ?i de care trebuie s? ?in? seama. Preconceptele, ca entit??i cu care opereaz? g?ndirea acum ?i care au ap?rut ?nc? din anteprescolaritate, c??tig? ?n generalizare ?i precizie pentru c? se sprijin? pe o experien?? perceptiv? mai bogat?, iar comunicarea cu cei din jur, ?nt?re?te for?a lor integratoare. I.2.4. Limbajul copilului ?ntre 3 si 7 ani ??n pre?colaritate, o spectaculoas? dezvoltare se petrece ?n planul limbajului, iar diferen?ele dintre ?nceputul ?i sf?r?itul stadiului sunt remarcabile. Chiar ?n jurul v?rstei de 5 ani, unii pre?colari pot s? ne surprind? prin felul cum vorbesc: corect fonetic ?i grammatical, cu o adaptabilitate deosebit? fa?? de ?mprejur?ri. Vocabularul pasiv poate s? inregistreaze cre?teri minime, de la 400 la 1500 de cuvinte, ?i cre?teri maxime, ?ntre 1.000 ?i 2.500-3.000, ?n timp ce vocabularul activ r?m?ne ceva mai restr?ns, at?t volumul vocabularului, c?t ?i nivelul vorbirii prezent?nd varia?ii individuale datorate urm?torilor factori: procesul de maturizare func?ional a aparatului fonator, preocuparea p?rin?ilor pentru dezvoltarea copilului, prezen?a unor fra?i ?i surori mai mari, frecventarea gr?dini?ei. (Vincent, 1970, p.163). ?Pre?colarii manifest? o adev?rat? pl?cere ?n a-?i ?nsu?i cuvinte noi, ?i apoi s? se m?ndreasc? pentru c? le ?tiu. Sunt aten?i la vorbirea celor mari ?i preiau de la ace?tia anumite modalit??i de exprimare care tind s? se stabilizeze ?n comunicarea lor verbal ?i care au fost numite “cli?ee verbale”. Cu alte cuvinte, copilul se poate exprim? preten?ios f?r? c? ceea ce spune s? aib? un ?n?eles deplin pentru el. Debitul verbal este astfel, la 6 ani, foarte apropiat de cel al anturajului. Dup? ?mplinirea v?rstei de 5 ani se poate remarca o cre?tere a capacit??ii de verbalizare a tot ceea ce face ?i vede copilul ?i chiar o anumit? flexibilitate verbal? care face posibil? vorbirea alternativǎ c?nd poveste?te sau se joac?. ?n ceea ce prive?te pronun?ia, p?n? la 3-4 ani se dep??esc unele dintre dificult??ile stadiului anterior, dar mai departe r?m?n doar rotacismele ?i sigmatismele, a c?ror prezen?a nu trebuie s? nelini?teascǎ, ci s? determine apelarea la un logoped, dac? fenomenele persist?. ?nv??area limbii const? ?n capacitatea de a se exprima corect. Activitatea oral? ?i vizual? este ?n echilibru prin citit ?i scris. Ordinea prezent? ?n procesul instructiv-educativ a celor patru deprinderi fundamentale este: ascultarea (?n?elegerea), exprimarea, citirea ?i scrierea. (). I.2.5. Memoria ?i imagina?ia – aspecte caracteristice pentru pre?colar ?i ?colarul micNumeroasele achizi?ii ale acestui stadiu sunt condi?ionate ?i de transform?rile pe care le ?nregistreaz? memoria copilului. Prima schimbare vizibil? este cre?terea volumului ei. Mai ales pre?colarii mari ??i ?nsu?esc foarte multe elemente de experien?? personal? ?i con?inuturi de ?nv??are. Memorarea involuntar? este ?nc? foarte ampl?; tot ceea ce le suscit? interesul ?i pl?cerea este repede ?ntip?rit. Ritmicitatea ?i sonoritatea faciliteaz? de asemenea memorarea la aceast? v?rst?, adesea cu neglijarea ?n?elesului, ?i deci r?m?n?nd pe seama memoriei mecanice. Con?inutul memor?rii este constituit din rezultatele observa?iilor directe, din ceea ce face efectiv, din dialogul cu adultul, din pove?ti ?i povestiri, din c?ntece, din poezii. ?n mare parte, memoria de acum este una verbal, ?ntruc?t ?colarul verbalizeaz? tot ceea ce face ?i vede. Evident, nu va putea memora con?inuturi abstracte, rela?ii logice complexe. Memoria lui continu? s? fie concret?. O parte ?nsemnat? a con?inuturilor ei este reprezentat? de experien?? personal? de via??, acum pun?ndu-se bazele acesteia ?i constituindu-se primele amintiri. P?strarea ?ncepe s? fie mai ?ntins? ?n timp; p?n? la 4-5 ani, p?strarea unor evenimente mai deosebite este de c?teva luni. Dup? 5 ani se constituie amintirile, adic? se re?in acele evenimente deosebite, cu mare ?nc?rc?tur? afectiv?, cu multe detalii situative, ?ns? raport?rile spa?io-temporale sunt relative vagi ?i cu goluri care le dau un carecter fragmentar, dar ?i a?a tot contribuie la realizarea identit??ii de sine. Se manifest? un fenomen specific, ?i anume reminiscent, mai ales la pre?colarii mici ?i mijlocii. Dac? ei au asistat la un eveniment cu totul deosebit, ?n etap? imediat urm?toare nu pot relata nimic, dar a doua zi pot reproduce chiar aspecte de detaliu. ?n pre?colaritate se ?nregistreaz? ?nc? o schimbare semnificativ?, ?i anume se instaleaz? treptat mecanismele memoriei voluntare. ?n genere, imagina?ia pre?colarului este stimulatǎ de tr?irile lui afective: pl?cerea, bucuria, ?l fac pe copil s?-?i amplifice imaginativ a?tept?rile, s? vad? p?pu?a sa ca pe cea mai frumoas?, cadoul sau ca fiind cel mai mare, dup? cum fric? ?l poate face s? vad? ?n orice umbr? un uria? r?u ?i nemilos. O alt? caracteristic? a imagina?iei pre?colarului este leg?tur? str?ns? cu percep?ia ?i experien?? concret?, pe care le combin? pentru a-?i u?ura ?n?elegerea sau pentru a-?i da un r?spuns la numeroasele de ce-uri. Specific pentru imagina?ia pre?colarului este faptul c? ea interela?ioneazǎ cu o g?ndire care nu-i apt? de control ?i evaluare ?i ?n acest caz ?n imagina?ie se petrec rapid ?i necontrolat treceri de la un plan transformativ la altul, deci evolu?ii de cele mai multe ori fanteziste. Lumea pove?tilor, a miraculosului, este c?mpul libert??ii imaginative nelimitate care permite structurarea unei atitudini mentale caracteristice, ?i anume: dorin?a de a ?ncerca, de a ?ndr?zni, de a cuteza, care va preg?ti veritabil? crea?ie de mai t?rziu. Fantezia ?ng?duit? ?i cultivat? la pre?colaritate va genera for?ele creatoare de mai t?rziu. I.2.6. Particularitǎ?ile aten?iei la pre?colar ?i ?colarului micAten?ia involuntar? este amplu manifestat? ?i permanent sus?inut? de marea curiozitate a prescolarului. Este deosebit de activ?, at?t ?n contactul direct cu ceea ce ?l ?nconjoar?, c?t ?i fa?? de alte surse care ?i satisfac curiozitatea, cum ar fi filmele, diapozitivele, c?r?ile ilustrate, cele ce i se povestesc. Posibilit??ile de ?n?elegere, care au crescut, contribuie la activizarea aten?iei ?i la sporirea eficien?ei ei ?n desf??urarea interesantelor activit??i de la gr?dini??. Se remarc? de asemenea, cre?terea volumului aten?iei, pre?colarul fiind ?n stare s? urm?reasc? at?t propria activitate, c?t ?i unele aspecte din ambian?a, ?nscriindu-?i mai adecvat comportamentul ?n activit??ile cu ceilal?i. Poate relativ concomitent s? observe ceva ?i s? asculte explica?iile educatoarei. ?n acest caz este implicat? ?i mobilitatea, care ?i permite s? se integreze bine ?n desf??urarea ?i dinamica activit??ilor. Calitatea noilor mecanisme se exprim? ?i ?n cre?terea de-a lungul stadiului a concentr?rii ?i stabilit??ii. Astfel, dac? la pre?colarul mic concentrarea este de doar 12 minute, la cel mijlociu de 14-15 minute, iar la cel mare de 20-25 minute. ?n pre?colaritate, o spectaculoas? dezvoltare se petrece ?n planul limbajului, iar diferen?ele dintre ?nceputul ?i sf?r?itul stadiului sunt remarcabile. Chiar ?n jurul v?rstei de 5 ani, unii pre?colari pot s? ne surprind? prin felul cum vorbesc: corect fonetic ?i gramatical, cu o adaptabilitate deosebit? fa?? de ?mprejur?ri. (Cre?u, 2009, p.152)Aten?ia involuntar? este amplu manifestat? ?i permanent sus?inut? de marea curiozitate a pre?colarului. Este deosebit de activ?, at?t ?n contactul direct cu ceea ce ?l ?nconjoar?, c?t ?i fa?? de alte surse care ?i satisfac curiozitatea, cum ar fi filmele, diapozitivele, c?r?ile ilustrate, cele ce i se povestesc. Posibilit??ile de ?n?elegere, care au crescut, contribuie la activizarea aten?iei ?i la sporirea eficien?ei ei ?n desf??urarea interesantelor activit??i de la gr?dini??. Se remarc? de asemenea, cre?terea volumului aten?iei, pre?colarul fiind ?n stare s? urm?reasc? at?t propria activitate, c?t ?i unele aspecte din ambian?a, ?nscriindu-?i mai adecvat comportamentul ?n activit??ile cu ceilal?i. Poate relativ concomitent s? observe ceva ?i s? asculte explica?iile educatoarei. ?n acest caz este implicat? ?i mobilitatea, care ?i permite s? se integreze bine ?n desf??urarea ?i dinamica activit??ilor. Calitatea noilor mecanisme se exprim? ?i ?n cre?terea de-a lungul stadiului a concentr?rii ?i stabilit??ii. Astfel, dac? la pre?colarul mic concentrarea este de doar 12 minute, la cel mijlociu de 14-15 minute, iar la cel mare de 20-25 minute. I.3. Jocul- no?iuni conceptuale I.3.1. No?iuni generale (conceptul de joc)No?iunea de joc prezint? anumite particularit??i la diferite popoare. La vechii greci, desemna activit??i proprii copiilor “a face copil?rii”, la evrei corespunde no?iunii de “glum?, haz”. Ulterior, ?n toate limbile europene, s-a extins asupra unei largi sfere de ac?iuni umane care “pe de o parte nu presupun o munc? grea, iar pe de alt? parte ofer? satisfac?ie ?i veselie”. (Elkonian, 1980, p.13)Jocul este o activitate specific uman?, dominant? ?n copil?rie, o activitate de tip fundamental cu rol hot?r?tor ?n evolu?ia copilului, const?nd ?n reflectarea ?i reproducerea vie?ii reale ?ntr-o modalitate proprie copilului, ca rezultat al interac?iunii dintre factorii bio-psiho-sociali.Esen?a jocului const? ?n reflectarea ?i transformarea pe plan imaginar a realit??ii ?nconjur?toare. Copilul reu?e?te s? imite ?ntr-un mod specific, via?a ?i activitatea adul?ilor.O valoare de cea mai mare importan?? o are jocul ?n dezvoltarea sferei motiva?ional-dinamic?.J. Chateau (1967) spune c? g?ndirea uman? ?ncepe prin joc; ?f?c?ndu-se c? ridic? un obiect sau c? cite?te, puiul de om se desprinde pentru prima dat? de ambian?? pentru a-?i imagina situa?ii, activit??i, lucruri absente. Omul ?ncepe cu jocul … ?n joc contempl?m, proiect?m, construim”. (Chateau, 1980, p.190). L.S V?gotski situa pe prim plan problema motivelor ?i trebuin?elor ca moment central ?n ?n?elegerea apari?iei ca atare a jocului de roluri, ?n timp ce Piaget descrie dezvoltarea ca pe o construc?ie intern? a subiectului, n?scut? din interac?iunea cu obiectele. V?gotski insist? asupra rolului interac?iunii sociale ?n aceast? dezvoltare. Construc?ia cognitiv? a persoanei se realizeaz? ?n contexte interactive, ?n cadrul c?rora copilul ?i adultul se angajeaz? ?ntr-o activitate comun?. (Salavastru, 2004, p.27)A.N. Leontiev spune c? esen?ial e faptul c?: “Lumea obiectual? con?tientizat? de copil devine pentru el tot mai larg?. ?n aceast? lume ?ncep s? fie incluse nu numai obiectele care formeaz? ambian?a copilului, ci ?i obiecte de ac?iune a adul?ilor cu care copilul nu este ?nc? ?n stare s? ac?ioneze ?i care sub aspect fizic ?i sunt deocamdat? inaccesibile. ?n trecerea de la v?rst? antepre?colar? la cea pre?colar?, la baza transform?rii jocului se afl? l?rgirea cercului de obiecte sociale a c?ror st?p?nire i se impune acum ca o sarcin? ?i al c?ror univers este con?tientizat de copil “pe parcursul dezvolt?rii sale psihice ulterioare”. (Leontiev, 1964, p.97)?La ?nceput, copilul este absorbit total de obiecte, de modurile de ac?iune cu el, de valoarea sa func?ional?, dar treptat el poate efectua ?n mod independent anumite opera?ii, moment ?n care se produce deta?area copilului de adult, se observ? c? ?i el ac?ioneaz? ca adultul”. (Simion, 2010, 32-33). Unul dintre factorii care pun bazele personalit??ii ?i caracterului copilului este ?i jocul, de aceea consider c? este obligatoriu ca ?nv???toarea s? cunoasc? importan?a ?i eficien?a jocurilor ?n via?a copilului, aceasta duc?nd ?i la ?ndeplinirea cu succes a obiectivelor ?nv???m?ntului ?colar.?n concluzie, jocul reprezint? o activitate complex?, practicat? mai ales de c?tre copil, fiind hot?r?toare pentru dezvoltarea lui psihic?. ?n acela?i timp, prin aceast? activitate copilul reflect? ?i reproduce realitatea, lumea ?i societatea, asimil?nd-o ?i prin aceasta se adapteaz? ?i el la dimensiunile mediului ambiant.Activitatea de joc pune ?n eviden?? permanen?a relativ? a activit??ii copilului ?i ?ntruc?t evolu?ia societ??ii ?i a omului sunt fenomene deschise, jocul ca o reflectare a acestora are ?i el o evolu?ie deschis?.I.3.2. Jocul didacticJocul didactic este o variant? a jocului cu reguli folosit ?n gr?dini??. Deosebirea const? ?n faptul c? regulile jocului sunt tocmai obiectivele pedagogice urm?rite de ?nv???tor ?i convertite ?n sarcini de ?nv??are. ?n programul zilnic al ?colarului mic, exist? o poft? de joc foarte important?. Integrarea jocului didactic ?n lec?ie r?spunde unei nevoi de a se juca a copilului, nevoie care se men?ine pe parcursul ?ntregii copil?rii. Jocul didactic este o strategie didactic? interactiv?, centrat? pe copil. S-a constatat c? lec?iile interesante, bogate ?n materiale intuitive, pres?rate cu jocuri didactice, ajut? copilii ?n aprofundarea cuno?tin?elor, men?in?ndu-le mai mult timp concentrat? aten?ia. Pentru c? lec?iile s? aib? o densitate maxim?, ca fiecare copil s? fie implicat ?n ?nv??are, este necesar? o bun? gestionare a timpului didactic ?i o plasare judicioas? a jocului didactic (fie sub form? de munc? independent?, fie sub form? de munc? ?n grup).Jocul didactic este un important mijloc de educa?ie care pune ?n valoare ?i antreneaz? capacit??ile creatoare ale ?colarului. Rolul ?i importan?a jocului constau ?n faptul c? el faciliteaz? procesul de asimilare, fixare ?i consolidare a cuno?tin?elor. Datorit? caracterului sau formativ, jocul influen?eaz? dezvoltarea personalit??ii copilului.Jocul este puntea ce poate uni ?coala cu via?a, activitatea ce-i permite copilului s? se manifeste conform naturii sale, s? treac? pe nesim?ite la munc? serioas?. Datorit? faptului c? copilul acumuleaz? sentimentele ?i interesele, ??i structureaz? opera?iile ?i ac?iunile f?r? a resim?i efortul, ?nv??area prin intermediul jocului se realizeaz? economicos ?i eficient. Introducerea jocului didactic ?n cadrul procesului de ?nv???m?nt este imperios reclamat? de particularita?ile de v?rst? ale copililor mici ?i de necesitatea trat?rii individuale a acestora, ?n vederea cre?terii randamentului ?colar, deci ?mbun?t??irea performan?elor ?colare. Prin caracterul s?u atractiv, prin dinamismul s?u, prin stimularea interesului ?i a competitivit??ii, contribuie la consolidarea cuno?tin?elor ?i la ?nsu?irea unor concepte ?i no?iuni noi. Jocul didactic d? un randament sporit fa?? de celelalte modalit??i de lucru folosite ?n activitatea de ?nv??are, ?n special la ?colarii mici, deoarece el face parte din preocup?rile zilnice preferate ale copiilor. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care ?nvǎ?ǎtorul consolideazǎ, precizeazǎ ?i chiar verificǎ cuno?tintele copililor, le ?mbogǎ?este sfera de cuno?tin?e, pune ?n valoare ?i antreneazǎ capacitǎ?ile creatoare ale acestora. (B?lan, Nica, 2008, p.31). ?n activitatea didactic? s-a constatat c?, fie datorit? slabei rezisten?e la efort intelectual a copililor, fie din cauza neg?sirii celor mai adecvate metode ?i procedee de men?inere a aten?iei acestora, se pierde continuitatea evenimentelor, necesar? desf??ur?rii lec?iei.De aici nevoia introducerii din c?nd ?n c?nd a jocului didactic, metod? care asigur? captarea, activizarea, relaxarea intelectual? ?i fizic? a copililor.Fiecare joc didactic cuprinde urm?toarele laturi constitutive :Con?inuturi-este constituit? din cuno?tin?ele anterioare ale copiilor, cuno?tin?e ce se refer? la plante, animale, anotimpuri, reprezent?ri matematice, istorice,etc.Sarcina didactic?-poate s? apar? sub forma unei probleme de g?ndire, de recunoa?tere, denumire, reconstituire,compara?ie, ghicire. Jocurile didactice pot avea acela?i con?inut, acestea dob?ndind un alt caracter, datorit? sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat, de fiecare dat? altele.Regulile jocului-decurg din ?ns??i denumirea ei. Regulile sunt menite s? arate copiilor cum s? se joace, cum s? rezolve problema respectiv?. Totodat? regulile ?ndeplinesc o func?ie reglatoare asupra rela?iilor dintre copii.Ac?iunea de joc-cuprinde momente de a?teptare, surprize, ghicire, ?ntrecere ?i fac ca rezolvarea sarcinii didactice s? fie pl?cut? ?i atractiv? pentru copili.Dac? vin ?n completarea lec?iei, jocurile didactice, pot fi grupate dup? obiectivele urm?rite ?i tipul lec?iei.Dup? obiectivele urm?rite, jocul este folosit ?n cadrul tuturor ariilor curriculare, iar dup? tipul lec?iei, jocul este folosit ca mijloc de predare, asimilare, mijloc de consolidare, sistematizare, recuperare a cuno?tin?elor.O alt? clasificare a jocurilor didactice este urm?toarea:??n func?ie de scopul ?i sarcina didactic?:‐ dup? momentul ?n care se folosesc ?n cadrul lec?iei‐ dup? con?inutul capitolelor de ?nsu?it?n func?ie de materialul didactic folosit:‐ jocuri didactice cu materiale (standard sau naturale);‐ jocuri f?r? material didactic”. (Saramet, 2014, p.14) Dup? Jean Piaget, (Piaget, Inhelder, 2000, p.25) avem urm?toarea clasificare: jocuri exerci?ii;jocuri simbolice;jocuri cu reguli”.-pedagogia ?tiin?ific? face urm?toarea clasificare:jocuri de cercetare (crea?ie);jocuri de mi?care;jocuri didactice.O alt? clasificare utilizat? este urm?toarea: (?chiopu, 1970, p.85)-dup? obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale,motorii, tactile ), jocuri de observare, jocuri de dezvoltare a limbajului, jocuri de stimulare a cunoa?terii interactive?;- dup? con?inutul instruirii?: jocuri matematice, jocuri muzicale, jocuri sportive, jocuri literare/ lingvistice?; - dup? forma de exprimare?: jocuri simbolice, jocuri de orientare, jocuri de sensibilizare, jocuri conceptuale, jocuri-ghicitori, jocuri de cuvinte ?ncruci?ate?;- dup? resursele folosite?: jocuri materiale, jocuri orale, jocuri pe baz? de ?ntreb?ri, jocuri pe baz? de fi?e individuale, jocuri pe calculator?;- dup? regulile instituite?: jocuri cu reguli transmise prin tradi?ie, jocuri cu reguli inventate, jocuri spontane, jocuri protocolare?; - dup? competen?ele psihologice stimulate?: jocuri de mi?care, jocuri de observa?ie, jocuri de imagina?ie, jocuri de aten?ie, jocuri de memorie, jocuri de g?ndire, jocuri de limbaj, jocuri de crea?ie”.Indiferent de modul de folosire, jocul didactic ?l ajut? pe copil s?-?i angajeze ?ntregul poten?ial psihic, s?-?i cultive ini?iativa, inventivitatea, flexibilitatea g?ndirii, spiritul de cooperare ?i de echip?.?n cazul ?n care jocurile organizate au scop educativ bine precizat, devin metode de instruire, iar dac? jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristic? a unei lec?ii, acesta devine un procedeu didactic.Este ?tiut c? jocul didactic are ?n activitatea ?colar? o deosebit? valoare practic?, ajut?nd la ob?inerea urm?toarelor obiective: permite valorificarea la timp a disponibilit??ii ?colarului mic;este un mijloc eficient prin care copilii, mai ales cei care ?nva?? mai greu, sunt ajuta?i s? descopere cuno?tin?ele; construie?te experien?a de via?? ?i limbajul copiilor;ajut? intereselor copilului ?n a dob?ndi cuno?tin?e;reprezint? o cale sigur? ce ?nlesne?te ?n?elegerea ?i formarea reprezent?rilor;jocul didactic folose?te stimuli schimb?tori, fiind o cale sigur? spre succesul ?colar al copililor; contribuie la dezvoltarea imagina?iei creatoare ?i a perspicacit??ii copililor, a ?ncrederii acestora ?n for?e proprii, creeaz? satisfac?ii, asigur? adaptarea la munca ?colar?. ()I.3.3. Valen?e formative ale jocului didactic Jocul este un element foarte important ?n via?a fiec?rui om. ?n via?a ?colar?, jocul aduce ?ntotdeauna lucruri noi ?i interesante ?i dezvolt? personalitatea, ajut?nd copilul s? ?nve?e ?n condi?ii de relaxare, astfel jocul are un rol de instruire, c?t ?i formativ-educativ.Astfel, caracteristicile jocului didactic sunt urm?toarele:solicit? o g?ndire de tip problematic;juc?torii utilizeaz? autonom cuno?tin?ele necesare jocului;respect? acelea?i etape ale activit??ii ca ?i exerci?iile cu material individual;asigur? realizarea obiectivelor ?ntr-un climat de bucurie;reune?te elemente de divertisment cu cele de ?nv??are;juc?torii devin interesa?i;este stimulativ.Elemente de joc didactic sunt : - ?ntrecerea – individual? sau pe grupe; - cooperarea - spiritul de echip?; - recompensa; - penalizarea.Func?iile jocului didactic sunt :cunoa?tere;socializare;echilibru ?i tonifiere;organizatoric?;motiva?ional?;dezvoltarea capacit??ilor intelectuale ?i anizarea ?i desf??urarea jocului didactic const? ?n urm?toarele activit??i:preg?tirea jocului didactic;organizarea judicioas? a jocului;respectarea momentului;ritmul ?i strategia conducerii; stimularea copililor;asigurarea atmosferei prielnice;varietatea elementelor de joc.Reu?ita jocului didactic este condi?ionat? de proiectarea, organizarea ?i desf??urarea lui metodic? sub directa conducere ?i ?ndrumare a ?nv???torului. Acestuia i se cere o bun? preg?tire psiho-pedagogic?, ?tiin?ific? ?i metodic? pentru a-l ajut? s? eficientizeze lec?ia prin alegerea celor mai adecvate metode. ??n timpul jocului, copiii dovedesc ini?iativ? ?i inventivitate, jocul le permite mai mult? independen?? ?i libertate de ac?iune; de asemenea, ?n timpul jocului didactic, se stabilesc rela?ii ?ntre copii, urm?rindu-se instaurarea unui climat favorabil conlucr?rii fructuoase ?ntre copii ?n vederea rezolv?rii cu succes a sarcinilor de joc, crearea unei tonalit??i afective de ?n?elegere ?i exigen?? ?n respectarea regulilor ?i stimularea dorin?ei copiilor de a-?i aduce propria contribu?ie la reu?ita jocului”. (Burc?, 2012, p. 90). Jocul didactic este mijlocul potrivit ales ?n vederea dezvolt?rii personalit??ii multilaterale a copiilor ?i a unei func?ionari optime din punct de vedere psiho-social a acestora. Trebuie remarcat faptul c? ?nva?area nu este scopul ?n sine al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile ?i const? ?n ob?inerea succesului ?i a satisfac?iei.?n anumite momente se poate spune c? copilii ?nva?? juc?ndu-se, ?i juc?ndu-se ?ntre ei ??i dau seama de rela?iile ce se stabilesc ?ntre ei ca parteneri de joc, dar ?i de rela?iile pe care le stabilesc ?ntre cuno?tin?ele ?nsu?ite. Cu c?t jocul este mai bine structurat, cu at?t copilul este mai motivat s? se implice activ ?n rezolvare sarcinilor de ?nva?are, ?ntruc?t copilul nu face bine dec?t ceea ce ?i place s? fac?.Ioan Radu f?cea o observa?ie, la un moment dat, ?i anume: ?logica celui care pred? nu este aceea?i cu logica celui care ?nva?? (...) (Ionescu, Radu, 2005, p. 89), ?i de cele mai multe ori ?nv???torul va prezenta lucrurile ?n formǎ finit?, condensat?, mai ales deductiv?”. ?ns?, copilul prefer? mai cur?nd procedeul inductiv, segmentarea materiei ?n pa?i mici, cu reveniri la p?r?ile dificile. De asemenea, exist? ritmuri diferite de asimilare ?n clas?, ca ?i nivele de inteligen?? ?colar? ?i de motiva?ie.Prin jocul didactic se poate asigura un cod comun ?i de aceea este necesar ca ?n perioada ?colarit??ii mici, ?nv???torul s? acorde o mai mare aten?ie at?t cre?rii timpului liber pentru joc, c?t ?i organiz?rii jocurilor copiilor, nu numai ca adaptare, ci ?i cu scopul ?nv???rii ?i consolid?rii prin varia?ie, divertisment ?i diversificare de con?inut ?i de dificultate.Evolu?ia jocului ?n via?a copilului ?colar apare ?n cele mai complexe variante ?i, pe m?sura ?naint?rii spre clasele a III-a ?i a IV-a, diversificarea lui este mult mai evident?; el scade ?n importan?a didactic?, dar nu lipse?te, ci r?m?ne un auxiliar al activit??ii propriu-zise de ?nv??are.Chiar ?i ?n aceste situa?ii, forme complementare, el este deosebit de eficient deoarece ofer? un ajutor important ?i eficient ?colarului pentru acumularea de informa?ii referitoare la metodele de prelucrare ?i de organizare a datelor. Prin urmare, ?n clasele primare ?mbin?nd armonios sarcinile instructiv–educative cu latura distractiv?, jocul realizeaz? dezideratul ?nv???rii prin joc, nu numai ?n clas?, ci ?i ?n timpul liber, ?n ?coal?, ?n familie, cu prietenii.Astazi, se pune tot mai mult accent pe ?nsu?irea instrumentelor de lucru, inclusiv a tehnicilor de informare ?i de studiu urm?rind s? cultive la copili un stil de munc? independent?. Apare sugestiv? ?n acest sens remarca unui psiholog ( H. Cerjony): “ Analfabetul de m?ine nu va fi cel care nu ?tie s? citeasc?, ci cel care nu a ?nv??at cum sa ?nve?e.” (Fr?ncu, 1972, p.78)Vorbind despre jocurile didactice, Ursula ?chiopu preciza c? ele “educ? aten?ia, capacit??ile fizice intelectuale, perseveren?a, promptitudinea, spiritul de echip?, de ordine, d?rzenie, moduleaz? dimensiunile etice ale conduitei”. (?chiopu, 1997, p.56)Integrarea organic? a jocului ?n structura de ?nv??are a ?colarilor mici este de natur? s? contribuie la realizarea unor importante obiective ale form?rii personalit??ii copilului.?colarul mic trebuie s? simt? c? este acceptat a?a cum este, c? se dore?te ?nt?lnirea cu el, c? vine la ?coal? s? desf??oare o activitate ce-i solicit? efort ?n cooperare cu ceilal?i copii, cu ?nv???torul, ?ntr-o atmosfer? de bucurie ?i nu numai s? reproduc?, ?n competi?ii cu ceilal?i ceea ce a ?nv??at.Jocurile didactice sunt antrenante pentru to?i copilii ?i ac?ioneaz? favorabil ?i la copilii cu rezultate slabe la ?nv???tur?, cresc?ndu-le performan?ele ?i c?p?t?nd ?ncredere ?n capacit??ile lor, siguran?? ?i promptitudine ?n r?spunsuri, debloc?nd astfel poten?ialul creator al acestora.Dac? pedagogii ?i-ar aminti c? v?rsta copil?riei este v?rsta jocurilor, totul ar merge foarte bine ?n activitatea didactic?. Prin joc,copiii pot ajunge la descoperiri de adev?ruri, ??i pot antrena capacitatea de a ac?iona creativ, pentru c? strategiile jocului sunt ?n fond strategii euristice, ?n care se manifest? iste?imea, spontaneitatea, inventivitatea, ini?iativa, r?bdarea, ?ndr?zneala, etc. Astfel, jocurile copiilor devin o metod? de instruire ?n cazul ?n care ele cap?t? o organizare ?i se succed ?n ordinea implicat? de logica cunoa?terii ?i a ?nv???turii. ?n acest caz, inten?ia principal? a jocului nu este divertismentul, rezultat din ?ncercarea puterilor, ci ?nv???tura care preg?te?te copilul pentru munc? ?i via??. Pentru a atinge aceste scopuri, jocul didactic trebuie s? fie instructiv, s? consolideze cuno?tin?ele copililor. Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu ?ntreaga clas?, aduce varia?ie ?n procesul de instruire a copiilor, f?c?ndu-l mai atractiv. (Bonta?, 1994, p.89). Pentru a veni ?n sprijinul dezvoltarii aptitudinilor copiilor ?n cadrul jocului, Ecaterina Vr?sma? arat? c? educatoarea, sau mama care se joac? cu copilul, va avea ?n vedere urmǎtoarele activitǎ?i care corespund nivelului de dezvoltare a copilului: s? aib? o mare flexibilitate ?n alegerea metodelor de interac?iune cu copilul, urm?rind de fapt independen?a acestuia ?i nu tutela modelului; s? laude ?i s? ?ncurajeze pozitiv eforturile copilului ?i c?nd el nu reu?e?te; s? creeze o leg?tur? afectiv? de comunicare cu copilul, prin aten?ie ?i concentrare asupra activit??ii comune; s? ?ncurajeze jocuri diferite pentru copil; s? asigure un mediu preg?tit ?i comod pentru copil; s? exprime prin gesturi ?i mimic? pl?cerea ac?iunii comune cu copilul; s? nu cear? copilului petrecerea unui interval de timp prea lung, ci at?t c?t este posibil, cu cre?teri ale timpului de concentrare (Ecaterina Vr?sma?, 1999, p. 128). I.3.4. Locul ?i rolul jocului didactic ?n lec?ia de matematic?Cercet?rile f?cute de speciali?ti ?n domeniu confirm? faptul c? introducerea cuno?tin?elor matematice ?n ?nv???m?ntul pre?colar este cu at?t mai eficient? cu c?t se realizeaz? devreme. Aceste cuno?tin?e trebuie introduse treptat, pornindu-se de la ac?iunea ?n plan extern cu obiectele, la formarea reprezent?rilor ?i abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii ?n aceast? manier? este accesibil? pre?colarilor ?i r?spunde inten?iei de a-l determina pe copil s? descopere matematica, trezindu-i interesul ?i aten?ia.“Cunosc?nd faptul c? jocul este activitatea fundamental? ?n gr?dini??, este firesc ca acesta s? fie valorificat la maximum ?i ?n predarea matematicii. ?n ?coal? ?ns?, jocul trece pe planul secund, locul lui fiind luat de o alt? form? de activitate: ?nv??area. Trecerea de la joc la ?nv??are se realizeaz? prin intermediul jocului didactic. Acesta ocup? un loc bine determinat ?n planul de ?nv???m?nt al institu?iilor pre?colare, fiind cel mai indicat mijloc de desf??urare a activit??ilor de matematic?, dar ?i a celor de cunoa?tere a mediului ?i de educare a limbajului”.(Burc?, 2012, p.26) Jocul didactic matematic este un tip specific de activitate prin care educatoarea consolideaz?, precizeaz?, chiar verific? cuno?tin?ele copiilor, ?mbog??e?te sfera de cunoa?tere matematice, pune ?n valoare ?i antreneaz? capacit??ile creatoare ale acestora. ?tiind faptul c? ?mbinarea elementului instructiv cu cel distractiv ?n jocul didactic duce la apari?ia unor st?ri emo?ionale complexe care stimuleaz? ?i intensific? procesele de reflectare direct? ?i nemijlocit? a realit??ii, valoarea practic? a jocului didactic matematic, const? ?n faptul c?, ?n procesul desf??ur?rii lui, copilul are posibilitatea aplicarii cuno?tin?elor ?nsu?ite, exers?rii priceperilor ?i deprinderilor formate. Atunci c?nd ?nva?? la matematic?, copilul observ? obiectivele ?i fenomenele cu ajutorul logiciii, opereaz? cu mul?imi, efectueaz? opera?ii de analiz?, sintez?, compara?ii, abstractiz?ri ?i generaliz?ri, transfer pe orizontal? ?i pe vertical? (intra ?i interdisciplinar), ra?ionament inductiv ?i transductiv (analogic). Astfel, pentru a ob?ine maximum de eficien?? se organizeaz? ?n mai multe feluri activit??ile matematice, fiind utilizat ?i jocul didactic.Activit??ile matematice realizate cu ajutorul jocului didactic sunt forme specifice care permit realizarea cu eficien?? a instruirii, cu func?ii diferite, pe nivele de v?rst?. Cu ajutorul jocului se asigur? efectuarea independent?, a unor ac?iuni obiectuale, se stimuleaz? descoperirea prin efort direct a unor cuno?tin?e, care vor ajuta la ?nsu?irea unor noi cuno?tin?e matematice. Jocul este o modalitate de predare ?i de evaluare ce ofer? satisfac?ie copiilor, care ob?in rezultate mai bune dec?t ?n cazul unei metode de evaluare sau predare tradi?ional?.Oricare ar fi tipul de joc, acesta impune educatorului respectarea unor anumite cerin?e metodice specifice jocului. Reu?ita jocului didactic este condi?ionat? de proiectarea, organizarea ?i desf??urarea lui metodic?, de modul ?n care educatorul ?tie s? asigure o concordan?? deplin? ?ntre elementele ce-l definesc. “Pentru ca jocul didactic matematic s? dea rezultate optime este necesar s? se aib? ?n vedere urm?toarele cerin?e de baz?:1.Preg?tirea jocului didactic;anizarea judicioas? a jocului;3.Respectarea momentelor jocului didactic;4. Ritmul ?i strategia conducerii lui;5. Stimularea copililor ?n vederea particip?rii active la joc. 6. Asigurarea unei atmosfere prielnice de joc.7.Varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor variante)”.(Burc?, 2012, p.34) 1. Preg?tirea jocului didacticO bun? preg?tire a jocului didactic presupune urm?toarele: Studierea atent? a con?inutului jocului, studierea structurii sale;Pregǎtirea materialului necesar (confec?ionarea sau procurarea lui);Elaborarea proiectului jocului didactic. Jocurile alese trebuie s? fie ?n str?ns? leg?tur? cu scopul lec?iei respective, trebuie s? fie alese cu grij? pentru a-?i aduce contribu?ia ?n ansamblu la realizarea scopului instructiv-educativ al lec?iei ?i s? corespund? posibilit??ilor copilului. ?n selec?ionarea jocurilor didactice (pentru o anumitǎ clas?, un anumit capitol sau o anumit? tem?) trebuie respectate anumite criterii:Interesul pe care ?l trezesc jocurile ?n r?ndul copililor; Posibilitatea de a se desf??ura individual sau ?n grup;Capacitatea copiilor de a realiza independent sarcinile didactice incluse ?n joc; II. Organizarea jocului didactic constituie o etap? foarte important?. Sub aspect metodic, jocul trebuie s? fie ?n mod foarte detaliat preg?tit. Astfel, trebuie s? asigure o ?mp?r?ire corespunz?toare a copililor clasei ?n func?ie de ac?iunea jocului. Clasa poate fi ?mp?r?it? pe echipe (r?nduri de b?nci) sau grupe de copili, ?n func?ie de ac?iunea jocului. Se pot desf??ura jocuri didactice individuale cu copilii ?i atunci important este ca fiecare copil s? participe la joc cu interes. Organizarea judicioas? a jocului didactic are o influen?? favorabil? asupra ritmului de desf??urare a jocului, supra realiz?rii cu succes a scopului propus. Timpul destinat acestei activit??i a micilor ?colari, imprim? activit??ii de joc un ritm mai dinamic ?i spore?te ?ncrederea copiilor ?n for?ele proprii. Fiecare copil caut? s? se ?nscrie ?n timpul care i-a fost rezervat lui, mobiliz?ndu-?i for?ele pentru a r?spunde corect. III. Preg?tirea ?i distribuirea materialului didactic este o alt? problem? organizatoric? necesar? desf??ur?rii jocului didactic matematic. Materialul didactic trebuie asigurat din timp. Se pot folosi materiale noi, confec?ionate special pentru jocul planificat sau pot fi folosite materiale de la alte jocuri. Materialele trebuie s? fie c?t mai variate, mai ales pentru clasa I (diferite truse, figuri geometrice, figurine decupate, jetoane). ?n general, materialul se distribuie la ?nceputul activit??ii de joc deoarece copilii, cunosc?nd ?n prealabil materialele didactice necesare jocului respectiv, vor ?n?elege mult mai u?or explica?iile ?nv???torului. Exist? ?ns? jocuri didactice matematice ?n care materialul didactic poate fi ?mp?r?it dup? explica?ia dat?. Aceste procedeu se folose?te mai ales c?nd copilii sunt ?mp?r?i?i pe echipe ?i c?nd distribuirea materialului ia mai pu?in timp. Jocurile didactice matematice care se desf??oar? pe baza unui material concret, obiectual, cer copiilor s? observe modul ?n care este aranjat materialul de c?tre ?nv???tor, s? efectueze corect ac?iunile cerute de desf??urarea jocului ?i s? ?i explice ce a lucrat. Prin urmare, ?n aceste activit??i se ?mbin? observarea cu ac?iunea ?i cu activitatea proprie de g?ndire a copilului.IV. Desf??urarea jocului didacticDe regulǎ, desf??urarea jocului didactic cuprinde urm?toarele momente sau faze: Introducerea ?n joc (discu?ii pregatitoare) se realizeaz? ?n func?ie de tema jocului. Atunci c?nd se impune s? familiariz?m copiii cu con?inutul jocului, activitatea poate s??nceap? printr-o simpl? descriere, precedat? de enun?area lui ?i prin exemplific?ri scurte, dup? care se trece la desf??urarea propriu-zis?. Introducerea ?n jocul matematic nu este ?ntotdeauna un moment obligatoriu ?i atunci, propun?torul poate ?ncepe anun??nd titlul jocului. Aceste lucru, de obicei se face atunci c?nd se reia un joc foarte bine cunoscut.Anun?area jocului se face scurt, clar, precis.Exemple: ?nv???torul poate s? anun?e jocul propus printr-o simpl? comunicare: “Ast?zi vrem s? vedem care dintre noi ?tie s? calculeze f?r? gre?eal?, organiz?nd ?mpreun? jocul...”Anun?area jocului se poate face printr-o fraz? interogativ?: ?ti?i ce o s? juc?m ast?zi? Vre?i s? va spun?”, printr-un ?ndemn: “Hai s? ne juc?m...”, printr-o ?ntrebare de tipul: “Vre?i s? ne juc?m...?”, sau ca o r?splat? a muncii depuse ?n cadrul orei: “Pentru c? a?i r?spuns bine ?i foarte bine p?n? acum, vom juca jocul...”.educatorpoate folosi formula clasic?: “Copii, ast?zi vom organiza un joc nou. Jocul se nume?te...El const? ?n...”. Se pot g?si formulele cele mai variate de anun?are a jocului, astfel c?, de la o lec?ie la alta, ele s? fie c?t mai adecvate con?inutului acesteia. Explicarea jocului didactic matematicUn moment hot?r?tor pentru succesul jocului didactic matematic este demonstrarea ?iexplicarea acestuia. Pentru a explica ?i demonstra un joc didactic matematic, ?nv???torului ?i revin urm?toarele sarcini:????????? S?-i fac? pe copii s? ?n?eleag? sarcinile ce le revin;????????? S?-i precizeze regulile jocului, asigur?nd ?nsu?irea lor rapid? de c?tre copii; ????????? S? prezinte con?inutul jocului ?i principalele lui etape, ?n func?ie de regulile jocului;????????? S? dea indica?ii cu privire la modul de folosire a materialului didactic;????????? S? scoat? ?n eviden?? sarcinile conduc?torului de joc ?i cerin?ele pentru a deveni c??tig?tori.????????? Cea mai eficient? metod? de explicare este demonstra?ia ?nso?it? de explica?ii. ?n cazul ?n care jocul se repet?, se renun?? la explica?ii ?i se trece direct la desf??urarea lui.educatortrebuie s? acorde o aten?ie deosebit? copililor care au o capacitate mai redus? de ?n?elegere sau asupra celor care au o exprimare mai greoaie. Pentru o mai bun? ?n?elegere a desf??ur?rii jocului,educatorpoate s? se joace el mai ?nt?i cu un copil. ?????????Educatorul trebuie s?-i fac? pe copili s? ?n?eleag? sarcinile ce le revin, s?-?i ?nsu?easc? regulile jocului, s? ?tie s? m?nuiasc? materialul didactic. Atunci c?nd elevii au un fond de cuno?tin?e ?i reprezent?ri, demonstra?ia se poate face cu ajutorul lor. ?nv??area dob?nde?te astfel un caracter activ, fiind mai valoroas?. “Fixarea regulilor jocului didactic matematic se face de obicei c?nd jocul este mai complicat. Cu c?t regulile sunt ?nsu?ite mai bine, cu at?t jocul devine mai captivant, iar sarcinile didactice mai u?or de realizat. F?r? o explica?ie, o demonstra?ie ?i o fixare a regulilor, jocul didactic nu-?i atinge scopul propus. Multe jocuri ??i iau titlul din regulile de care trebuie s? se ?in? seama ?n joc”. (B?lan, Nica, 2012, p.39)Exemplu: Jocul didactic “Stop” are ca regul? s? se opreasc? jocul la semnalul “Stop” sau ?n jocul “C?uta?i perechea” regula jocului impune ca la semnalul “c?uta?i perechea” s? ?nceap? jocul. De cele mai multe ori se va accepta o explica?ie dat? ?n limbajul nesigur ?i uneori ezitant al copilului, dec?t o repetare mecanic? a diferitelor reguli ale jocului.????? Executarea jocului de c?tre copili este o etap? fundamental?. Educatorul urm?re?te calitatea desf??ur?rii, a ?nv???rii, observ?nd gradul de participare ?i contribu?ia fiec?rui copil pentru a elabora corect evaluarea. ?n prima parte a jocului acesta intervine mai des, reamintind regulile jocului ?i d?nd unele indica?ii organizatorice. Pe m?sur? ce se ?nainteaz? ?n joc, ei cap?t? experien?a jocurilor matematice,educatorle acord? independen?? copililor, ?i las? s? ac?ioneze singuri, sau propune un conduc?tor de joc din r?ndul copililor. Pe parcursul jocului,educatorul poate trece de la conducerea direct? la conducerea indirect?, lu?nd parte activ? la joc, f?r? a interpreta rolul de conduc?tor, sau pe parcursul desf??ur?rii jocului poate alterna conducerea indirect? cu cea direct? ?i invers. Oricare ar fi participarea la joc, educatorul trebuie s? imprime un anumit ritm al jocului, s? men?in? atmosfera de joc, s? urm?reasc? evolu?ia jocului evit?nd monotonia, s? controleze modul ?n care copilii rezolv? sarcina didactic? respect?ndu-?i regulile stabilite.educatortrebuie s? urm?reasc? activitatea fiec?rui copil, s?-i antreneze pe to?i ?n joc g?sind mijloace potrivite pentru fiecare ?n parte, s? urm?reasc? comportarea copililor, rela?iile dintre ei ?i felul ?n care se respect? cu stricte?e regulile jocului. Sunt momente c?nd copii devin conduc?torii jocului, ?l organizeaz? singuri, schimb? materialele, pot complica sarcina de lucru, pot introduce un element nou de joc sau un material nou. ?ncheierea jocului Educatorul formuleaz? concluzii ?i aprecieri asupra felului ?n care s-a desf??urat jocul, asupra modului ?n care s-au respectat regulile jocului ?i s-au executat sarcinile primite, face aprecieri asupra comport?rii copililor. (B?lan, Nica, 2012, p.39)Prin jocul didactic bine preg?tit ?i realizat, cultiv?m dragostea copiilor pentru studiul matematicii, le stimul?m efortul sus?inut ?i ?i determin?m s? lucreze cu pl?cere, cu interes, at?t la or?, c?t ?i ?n afara ei. “Gama jocurilor didactice matematice este foarte bogat? ?i divers?. Imagina?ia educatorului poate inventa modele din ce ?n ce mai ingenioase. Uneori, pot fi stimula?i ?i copiii s? conceap? jocuri didactice, s? propun? modificarea unor jocuri ?n sensul adapt?rii lor la situa?iile concrete date, s? desf??oare aceast? activitate cu c?t mai mult? ?ndr?zneal? ?i independen??, dar ?i r?spundere”. (B?lan, Nica, 2012, p.39)I.3.6. Tipuri de jocuri didactice matematice?n func?ie de scopul ?i sarcina didactic? propus?, jocurile didactice matematice se pot ?mp?r?i astfel:1)???? Dup? momentul ?n care se folosesc ?n cadrul lec?iei, ca form? a procesului de ?nv???m?nt:a)???? jocuri didactice matematice, ca lec?ie de sine st?t?toare, complet?;b)???? jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lec?iei;c)???? jocuri didactice matematice ?n completarea lec?iei, intercalate pe parcurs sau la final.2)???? Dup? con?inutul capitolelor de ?nsu?it ?n cadrul obiectului de ?nv???m?nt (matematic?) sau ?n cadrul anilor de studii:a)????? jocuri didactice matematice pentru aprofundarea ?nsu?irii cuno?tin?elor specifice unui capitol sau grup de lec?ii;b)????? jocuri didactice matematice specifice unei v?rste ?i clase.Exist? ?i jocuri didactice matematice folosite pentru familiarizarea copililor cu unele concepte moderne de matematic? (cum sunt cele de mul?ime ?i rela?ie), pentru consolidarea reprezent?rilor, despre unele forme geometrice (triunghi, dreptunghi, p?trat), pentru cultivarea unor calit??i ale g?ndirii ?i exersarea unei logici elementare. ?n acest sens se utilizeaz? jocurile logico-matematice. I.3.7. Jocurile logico-matematicePrin folosirea jocurilor didactice ?n predarea matematicii la clasele mici se realizeaz? importante sarcini formative ale procesului de ?nv???m?nt. Astfel, jocurile didactice matematice:-??????? antreneaz? opera?iile g?ndirii: analiz?, sintez?, compara?ia, clasificarea, ordonarea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea;-??????? dezvolt? spiritul de ini?iativ? ?i independen?? ?n munc?, precum ?i spiritul de echip?;-??????? dezvolt? spiritul imaginativ-creator ?i de observa?ie;-??????? dezvolt? aten?ia, disciplina ?i spiritul de ordine ?n desf??urarea unei activit??i;-??????? formeaz? deprinderi de lucru corect ?i rapid;-??????? asigur? ?nsu?irea mai rapid?, mai temeinic?, mai accesibil? ?i mai pl?cut? a unor cuno?tin?e relativ aride pentru aceast? v?rst?. ?Jocurile didactice acoper? o arie foarte larg? de activit??i cu un con?inut foarte variat, de la intuirea no?iunii de mul?ime p?n? la jocurile ce ilustreaz? opera?iile cu mul?imi ?i rezolvarea problemelor cu sau f?r? date numerice. Aceste jocuri sunt de real folos ?n formarea g?ndirii asambliste a micilor ?colari ?i a no?iunii de num?r natural”. (B?lan, Nica, 2012, p.39)Capitolul II Prezentarea gradini?ei Happy Junior?n perioada 22.01. – 18.05.2019, s-a desf??urat cercetarea practic? ameliorativ?, care a pus ?n valoare rolul jocului didactic ?n dezvoltarea personalǎ la v?rsta pre?colarǎ. Cercetarea s-a desfǎ?urat ?n cadrul Gradini?ei Happy Junior, ?n care ?mi desfǎ?or activitatea. Aceastǎ gradini?ǎ se aflǎ ?n Bucure?ti, sector 4, ?os.Berceni, Nr.8. Gradini?a Happy Junior oferǎ copiilor condi?ii deosebite de dezvoltare ?i afirmare personalǎ.Prin crearea unei ambien?e armonioase, este explorat poten?ialul fiec?rui copil, d?ndu-i astfel posibilitatea s? se dezvolte intelectual, social, emo?ional, creativ ?i comunicativ.Se promoveaz? calitatea ?n educa?ie, iar copiii sunt ?nconjura?i cu dragoste ?i c?ldur?. Cadrele didactice calificate ?i personalul auxiliar sunt ?nzestrate cu calm, amabilitate, r?bdare, afec?iune ?i au grij? de copii.Este pus? ?n valoare metoda ?nv???rii prin joc, astfel copiii pot s?-?i dezvolte aptitudinile, precum vorbirea, concentrarea, ascultarea, etc.De asemenea, este sus?inut? dezvoltarea copilului prin lucru individual ?i activit??i de grup, urm?rindu-se astfel dezvoltarea ?ncrederii ?n sine ?i a independen?ei copilului, prin oferirea unui mediu stimulant ?i a unor mijloace de comunicare moderne.Avantajele Gradini?ei Happy Junior sunt urmǎtoarele: Un mediu de ?nvǎ?are stimulativ si atractiv;Loc de joacǎ foarte mare ?n aer liber;Activitǎ?i recreative plǎcute;Meniu stabilit de asistentul medical ?i bucǎtar. Capitolul III Cercetarea aplicativǎ ?n cadrul Gradini?ei HAPPY JUNIOR III.1. Scopul cercet?rii - Identificarea ?i precizarea locului ?i rolului jocului didactic matematic ?n dezvoltarea personalǎ a pre?colarilor, ca form? de activitate ?n gr?dini?? ?i ca metod? de predare-?nv??are-evaluare, g?sirea ?i eviden?ierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valen?elor instructiv-formative ale jocului didactic ?n dezvoltarea personalǎ.III.2. Obiectivele cercet?riiO1: stabilirea celor mai eficiente modalit??i de implementare a jocurilor didactice ?n activit??ile de dezvoltare personalǎ;O2:evaluarea obiectiv? a cuno?tin?elor, capacit??ilor proceselor cognitive, priceperilor, deprinderilor, abilit??ilor de comunicare dob?ndite de pre?colari p?n? la debutul grupei preg?titoare;O3:?nregistrarea, compararea ?i interpretarea rezultatelor ob?inute la probele ini?iale, sumative, urm?rind eviden?ierea progresului realizat de pre?colari;O4: utilizarea ?n cadrul cercetǎrii experimentale, ?n mod constant, a unor strategii variate, atractive, bazate pe jocul didactic, ca factor determinant al dezvolt?rii personale la pre?colari, reflectate ?n progresul ?i ?mbun?t??irea performan?elor acestora;O5: valorificarea rezultatelor cercet?rii ?n vederea eficientiz?rii demersurilor didactice ulterioare.III.3. Ipoteza cercet?riiDac? jocul didactic este utilizat in dezvoltarea personale la grupa micǎ, fiind integrat ?i utilizat preponderent ?n toate tipurile de activit??i de educare a limbajului (activit??i comune, alese, pe arii de interes ?i recreative), at?t ca form? de activitate, c?t ?i ca metod? de predare-?nv??are-evaluare, atunci acesta are un rol deosebit ?n dezvoltarea personalǎ a pre?colarilor mici se dezvolt? ?ntr-un ritm mai rapid, cu o motiva?ie sporit?, asigur?nd ?mbun?t??irea rezultatelor pre?colarilor.III.4. E?antionul a fost alc?tuit din grupa de pre?colari de v?rstǎ mijlocie 12 copii grupa Albinutele de la Gradini?a Happy Junior, gradini?a ?n care ?mi desfǎ?or activitatea. Copiii au v?rste cuprinse ?ntre 3 ?i 4 ani, iar ?n ceea ce prive?te componen?a, aceasta este urm?toarea: 7 fete ?i 5 b?ie?i care provin din medii socio-economice ?i culturale diferite. III.5. Etapele cercet?rii ?i metodologia de lucruCercetarea de tip formativ-ameliorativ? a fost structurat? ?i desf??urat? ?n douǎ etape: etapa constatativ?;etapa de evaluare final?.Pentru testul ini?ial s-a fǎcut recapitularea cuno?tintelor, fiind utilizat un joc didactic, pe o structura mult mai mai simplu, decat jocurile complexe utilizate inaine de evaluarea finalǎ. Ca metode ?i tehnici de lucru, ?n cadrul cercet?rii au fost utilizate urm?toarele:Metoda observa?iei – care m? ajut? s? urm?resc modul ?n care pre?colarii prezint? judec??ile, atitudinea pe care o au ?n timpul jocului didactic, dar ?i a altor activit??i, dac? finalizeaz? sarcina de lucru, elaboreaz? solu?ii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.Am investigat cu ajutorul observa?iei participative aspectele propuse pe parcursul activit??ii mele didactice la grupa ?Albinu?ele” , at?t ?n cadrul activit??ilor pe domenii experien?iale, c?t ?i ?n cadrul jocurilor ?i activit??ilor alese.?n general calitatea datelor oferite de observa?ie depinde de precizia ?i concrete?ea scopului, de rigurozitatea planului, de adecvarea tehnicilor ?i instrumentelor utilizate, precum ?i de priceperea cercet?torului de a analiza ?i sintetiza materialul, de a identifica esen?ialul, de obiectivitatea lui.Datele observ?rii au fost notate ?n caietul de observa?ie. Acestea au fost:manifestarea comportamental? sesizat?;data ?i ora la care s-a realizat observa?ia;locul ?n care s-a manifestat respectivul comportament.Etapa constatativ? (pretest)O cercetare riguroas? impune cunoa?terea nivelului e?antionului de lucru, astfel am procedat ?n aceastǎ etapǎ prin stabilirea datelor ini?iale, utilizand metoda observa?iei pentru a determina nivelul de cuno?tin?e ?i deprinderi, existent ?n momentul ini?ierii experimentului, ?n grupa micǎ, ?Albinu?elor”. Tabelul nr. 1 Componen?a grupei ?Albinu?elor”Nr. crtNume copilData na?terii 1.C.R.M09.04.20152.D.D.S20.09.20153.M.D.A11.05.20144.P.N. 27.12.20145.M.C.G 07.08.20156.P.R.E. 17.03.20157. I.T.T21.04.20158.B.V.A03.06.20169.C.N.M04.06.201510.U.M.G21.03.201611.P.E.A26.08.201512.F.D.G06.09.2016Grupa mic? ?Albinu?elor” este compus? la ?nceputul anului ?colar 2018-2019 dintr-un num?r de 12 copii: 5 b?ie?i ?i 7 fete, cu v?rste cuprinse ?ntre 3 si 4 ani.To?i copiii sunt s?n?to?i din punct de vedere fizic ?i intelectual. Deficien?ele constatate s-au remarcat ?n domeniul pronun?iei.Copiii au un comportament adecvat la gr?dini??: ?tiu s? se joace frumos, nu sunt violen?i, sunt aten?i la activit??ile desf??urate, manifest? interes deosebit pentru activit??ile artistico-plastice ?i activit??ile de mi?care.Activit??ile preferate ale copiilor sunt cele desf??urate ?n aer liber, dar ?i unele activit??i extracurriculare, unde ei sunt l?sa?i s? se exprime liber.?n urma evalu?rii ini?iale desf??urate la grup?, am constatat c? aproape to?i copiii se exprim? ?n propozi?ii simple; unii copii repet? versuri sau cuvinte cu dificultate, al?ii omit sau ?nlocuiesc sunete din silabe. Cu privire la activit??ile de povestire, majoritatea copiilor sunt aten?i, iar cu ajutorul imaginilor ei ?ncearc? s? spun?, cu propozi?ii simple, ce au ?n?eles din poveste.To?i copiii ?tiu s? numere p?n? la 5 ?i nu numai, ?tiu s? denumeasc? obiectele din clas?, s? citeasc? imagini, s? separe obiecte mari de obiecte mici, obiecte din plastic de obiecte din lemn sau din plu?.Majoritatea copiilor sunt cooperan?i, au atitudini pozitive fa?? de sine ?i fa?? de ceilal?i copii. Av?nd o v?rst? foarte fraged?, pu?ini copii ?tiu s? foloseasc? ?i s? m?nuiasc? creionul, pensula, foarfecele. Sunt foarte atra?i de plastilin?, reu?ind cu to?ii s? modeleze ?bilu?e” sau ??erpi?ori”.To?i copiii particip? cu interes la activit??ile muzicale, le place s? c?nte ?i s? joace ?n acela?i timp (joc cu text ?i c?nt).To?i copiii sunt ap?i s? utilizeze deprinderile ?nsu?ite ?n anumite momente ?i contexte, au o atitudine pozitiv? fa?? de efortul fizic. Au, ?n general, o dezvoltare fizic? armonioas? ?i o ?inut? corporal? corespunz?toare.Etapa experimental? – etapa fundamental?, cu caracter instructiv / formativ, ?n care a fost introdus? variabila independent? / modalitatea nou? de lucru (con?inut, metode, tehnici, forme de organizare).Etapa final? - o etap? de control, ?n care au fost evaluate rezultatele: datele finale au fost raportate la datele de start, pentru a testa relevan?a diferen?elor ob?inute ?i evolu?ia copiilor.Rezultatele cercet?riiExperimentul pedagogic s-a desf??urat ?n perioada 22.02. – 18.03.2019, fiind implica?i copiii de la grupa mica “Albinu?ele”. Etapa constatativ??n perioada 22.02. – 26.02.2019 s-a desf??urat etapa constatativ? a cercet?rii, urm?rindu-se determinarea nivelului de dezvoltare personala oral? ale copiilor inclu?i ?n cercetare, Grupa ?Albinu?elor”. Etapa a constat ?n aplicarea unei probe de evaluare din disciplinele Cunoa?terea mediului, Activitate matematicǎ. Testele au urm?rit determinarea nivelului e?antionului de lucru, permi??nd apoi compararea rezultatelor dup? o perioad? de aplicare a metodelor interactive ?i jocului didactic ?n activit??ile de stimulare a comunic?rii, de cunoa?tere a progreselor realizate de copii.?n elaborarea con?inutului probei de evaluare ini?ial? s-a ?inut cont de ceea ce urmeaz? s? ?nve?e copiii pentru a putea anticipa demersul de continuare optim? a instruirii prin analiza rezultatelor.Conceput? ?i realizat? ?n acest mod, testarea ini?iat? devine instrument de diagnoz? a st?rii ini?iale de instruire ?i indic? cum se poate concepe demersul didactic viitor.Etapa constatativ? este reprezentativ? pentru c? verific? acele capacit??i ce sunt solicitate ?n viitor, identific? nivelul de performan?? dob?ndit, dar ?i locurile din etapa anterioar? de instruire.Se vor planifica spre ?nv??are ?nt?i no?iunile ?i categoriile cu cel mai mic grad de dificultate pentru ?n?elegere, pentru ca treptat, s? se fac? complet?ri succesive p?n? c?nd dezvoltarea g?ndirii ?i fondul de cuno?tin?e acumulate permit ?n?elegerea ?i ?nv??area logic? a cuno?tin?elor ?i a no?iunilor deplin elaborate. Astfel, ?n cadrul acestei etape constatative am utilizat jocuri didactice simple, descrise mai jos. Toate probele au precizate unitatea de con?inut, obiectivele de referin??, opera?ionale, itemii ?i descriptorii de performan??.DOMENIU EXPERIMEN?IAL: Domeniu ?tiin?? – Activitate matematic?DENUMIREA ACTIVIT??Ii: Joc didacticTEMA ACTIVIT??Ii: ?A?az?-m? l?ng? m?mic? mea”TIPUL DE ACTIVITATE: Predare – ?nv??areFORM? DE REALIZARE: Frontal?OBIECTIVE OPERA?IONALE: - s? sorteze obiecte dup? un criteriu dat – culoare;-? s? ordoneze un ?ir de obiecte ?ntr-un spa?iu dat;- s? numere con?tient – cu gest de ?ncercuire – ?n limitele 1-3;- s? numeasc? criteriul de formare a unor ?iruri de obiecte;- s? verbalizeze ac?iunile efectuate folosind un limbaj matematic adecvat.SARCINA DIDACTIC?: perceperea, recunoa?terea ?i formarea de grupuri de obiecte dup? un criteriu prestabilit.ELEMENTE DE JOC: mi?carea, m?nuirea materialului, aplauzele, elementele surpriz?, ?nchiderea ?i deschiderea ochilor, ghicirea elementului nou ap?rut. Pe tabl? magnetic? sunt a?ezate 5 g?ini de culori diferite – alb?, galben?, ro?cat?, maronie, neagr?. ?n urm? acestora, copiii chema?i trebuie s? a?eze pui?ori care au aceea?i culoare cu clo?ca, astfel ?nc?t s? formeze ?iruri de obiecte de aceea?i culoare. Copiii vor primi de la pui?orul Ciripel, care este la noi ?n vizit? o s?pt?m?nǎ, c?te un jeton cu pui?or de o anumit? culoare. C?nd Ciripel va numi un copil, acesta va a?eza pui?orul sau pe tabl? magnetic?, ?n urma g?inii a c?rei culoare o are ?i el. Jocul va continua ?n acest fel p?n? ce to?i copiii vor a?eza pe tabl? pui?orii primi?i ?i vor forma 5 ?iruri de obiecte triate ?n func?ie de culoare.Test ini?ial Grupa Albinu?elor 1. Spune cum te nume?ti?? 2. C??i ani ai?? 3. Locuie?ti la cas? sau la bloc??4. Mai ai fra?i ?i surori??Cum ?i cheam???5. Arat? ?i denume?te-?i p?r?ile corpului??6.Denume?te cel pu?in trei juc?rii preferate. 8. Denume?te cel pu?in trei animale.9. Denume?te cel pu?in trei culori. 10.Arat? m?rul mare, m?rul mic, cas? mare, cas? mic?, mingea mic?, mingea mare, ?arpele lung, ?arpele scurt, lum?narea groas?, lum?narea sub?ire11. Pune degetul ?n chenarul ?n care vezi?: multe frunze, un creion, multe mere, pu?ine frunze, nici un obiect, pu?ine mere. 12. Deseneaz? dup? model, cercurile ?i liniile de mai jos. Competen?e specifice?:1.Prezentarea datelor personale 2. Prezentarea componen?ei familiei 3.Prezintarea pǎr?ilor corpului 4. Cunoa?terea animalelor5. Prezentarea locuin?ei 6. Denumirea jucǎriilor preferate 7. Diferen?ierea categoriile de mǎrime 8. Recunoa?terea culorilor 9. Recunoa?terea mul?imilor10. Desenarea dupǎ un model Tabelul nr. 2 Descriptorii de performan?ǎ test ini?ialCompe- ten?a Itemul Punctaj Performan?aFoarte BineBineSuficient Insuficient 1.11.Prezintǎ date personale 2 p 4 elemente2 elemente 1 element 0 elemente1.2. 2. Prezintǎ componen?a familiei 2 p 4 membri2 membri1 membru 0 membrii 1.3. 3.Prezintǎ pǎr?ile corpului 2 p4 elemente2 elemente 1 element 0 elemente 1.44. Cunoa?te animalele2 p 4 - 5 animale2 - 3 animale1 animal0 animale1.55. Prezintǎ locuin?a 2 p 4 elemente2 elemente 1 element0 elemente 1.66. Denume?te jucariile preferate 2 p 4 jucarii 2 jucarii 1 jucarie 0 jucarii 1.7. 7. Diferen?iazǎ categoriile de mǎrime 2 p4 – 5 elemente2 - 3 elemente1 element0 elemente1.8. 8. Recunoa?te culorile 2 p4 – 5 culori 2 - 3 culori1 culoare 0 elemente1.9. 9. Recunoa?te mul?imile 2 p4 mul?imi2 mul?imi 1 mul?ime0 mul?imi 1.10. 10. Deseneazǎ dupǎ model 2 p4-5 desene2-3 desene1 desen 0 desene PUNCTAJ0 –?4 p = insuficient4-12 p = suficient13-16 p= bine?16-10 p = foarte bineTabelul nr. 3 Evaluare finalǎ a testului ini?ialITEMICALIFICATIVUL FINALRezolv? integral ?i corect 8 – 10 itemiFOARTE BINERezolv? integral ?i corect 6 – 8 itemi; incorect /par?ial corect restul itemilorBINERezolv? integral ?i corect 4 itemi; incorect /par?ial corect restul itemilorSUFICIENTRezolv? integral ?i corect 0-2 itemiINSUFICIENTTabelul nr. 4 REZULTATELE PROBEI DE EVALUARENr.crtNumele si prenumeleI1I2I3I4I5I6I7I8I9I10CfinalC.R.MFBFBSBFBBSBBBBD.D.SBBBBBSBBBBBM.D.AFBFBFBFBFBBFBFBFBFBFBP.N. BFBBSFBBSBBBBM.C.G BBBBBBSBBBBP.R.E. FBFBFBBFBBFBFBFBFBFBI.T.TFBFBFBBBFBFBFBFBFBFBB.V.ABBSISSSSSSSC.N.MBFBBSFBBBBBBBU.M.GBBSISSISSSSP.E.AFBFBFBFBFBBFBFBFBFBFBF.D.GBBSISSISSSSCopiii mai mici au ?nregistrat rezultate mai slabe, lucru de a?teptat din cauza v?rstei ( David, Matei, Victor). Tabelul nr. 5 CENTRALIZARE PE CALIFICATIVENr. eleviI1I2I3I4I5I6I7I8I9I10CfinalCalificativFB5742614444 4B7 5453725555 S0042343333 3I00030020000 Observa?ii:FB –33,3% B –41,6% S –25.0% I –0-%Dificult??i cele mai mari au fost ?nregistrare la diferen?ierea categoriilor de mǎrime, itemul I.7: 2 note de insuficient: Matei, David, c?t ?i la itemul 4 cunoa?terea animalelor, 3 note de insuficient: David, Matei, Victor. S-au mai ?nregistrat dificult??i ?i la urm?torii itemi:I.3 Prezentarea pǎr?ilor corpuluiI.8 Recunoa?terea culorilorI.9 Recuno?terea mul?imilorI.10 Desenarea dupǎ un model Se poate observa c? majoritatea calificativelor ob?inute este de bine (41.6%), deci putem spune c? o mare parte a copiilor au cuno?tin?e ?n general bune, potrivite v?rstei, s-au adaptat ?n colectivitate ?i au rezultate bune. Ponderea calificativelor de suficient este destul de mare, deci se poate face eficientizarea activit??ii prin utilizarea unui num?r mai mare de jocuri didactice, ?n special matematice. Figura nr. 1 Ponderea calificativelor ob?inute la testul ini?ial?n urma acestui test, pe parcursul activitǎ?ilor didactice urmǎtoare, la fiecare unitate de ?nva?are studiatǎ voi utiliza metoda problematizarii pentru a observa dacǎ situa?ia constatatǎ ?n acest test poate fi modificatǎ odatǎ cu aplicarea testului final. Etapa final?Etapa evalu?rii finale s-a desf??urat ?n perioada 14.03. – 18.03.2019 ?i a constat ?n aplicarea a unei probe de evaluare, majoritatea ?ntrebǎrilor fiind din cadrul Activitǎ?ii matematice, la grupa Albinu?elor, pornind de la cele din etapa constatativ?, dar ad?ug?nd elementele noi de con?inut transmise, precum ?i un grad sporit de dificultate.?n aceast? etap?, s-a utilizat o manier? de lucru agreabil? ?i atractiv?, sub semnul jocului mai complicat, ?mbin?nd metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integr?nd jocurile didactice ?n activit??i inter ?i transdisciplinare, select?nd jocuri interesante, atractive.Pe tot parcursul acestei etape s-a ?nregistrat m?surarea rezultatelor ?i aprecierea activit??ii copiilor.Joc final 1 Pentru a complica jocul ini?ial “A?azǎ-mǎ l?ngǎ mǎmica mea”, voi proceda astfel:Am a?ezat g?inile, dar ?n co? mi-au mai r?mas pui?orii. Ciripel spune s? vi-i dau vou?. ?l ascult. - Acum c? eu am a?ezat g?inile pe tabl?, iar voi a?i primit pui?orii s? ?ncepem s? ne ?i juc?m. Fiecare dintre voi are ?n m?nǎ, c?te un pui?or de o anumit? culoare. C?nd Ciripel va chema un copil, acesta trebuie s? ??i a?eze pui?orul pe tabla magnetic?, ?n urma g?inii care are culoarea pe care o are ?i puiul lui.- S? vedem cum facem? Cine vrea s? ne arate? Un copil numit de Ciripel se va ridica va spune ce culoare are puiul sau ?i ?l va a?eza unde consider? el c? ?i este locul. De exemplu: un copil care are ?n m?na un jeton cu un pui galben, va spune – ?Eu am un pui?or galben.” – ?i-l va a?eza ?n urma g?inii de culoare galben?.?n acest fel se va desf??ura jocul didactic, p?n? ce to?i copiii ??i vor a?eza pui?orii pe tabl? magenetica ?i se vor form? cinci ?iruri de elemente grupate dup? culoare.Dac? pe parcursul desf??ur?rii jocului, copiii vor ?nt?mpina dificult??i, vor fi ajuta?i de colegi sau de Ciripel. R?spunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze.Dup? ce obiectele au fost selectate – au fost formate cele cinci ?iruri de clo?ti cu puii dup? ele – ?mpreun? cu copiii vom num?ra puii din urma fiec?rei g?ini. ?n acest sens voi accentua gestica referitoare la num?rat – num?r?m obiectele prin ?ncercuire ?i ad?ugare cantitativ?.Exemplu: S? vedem c??i pui are clo?c? de culoare ro?cat?! Ce vom face ca s? afl?m? (num?r?m puii din urma ei). S?-i num?r?m! C??i sunt?(3 pui?ori)?n complicarea jocului Ciripel va cere copiilor s? ?nchid? ochii, iar el va inversa locul pui?orilor de g?in? pe tabla magnetic? – ?n sensul c? va pune un pui alb la clo?ca de culoare neagr?, spre exemplu, iar copiii c?nd deschid ochii trebuie s? sesizeze ?i s? numeasc? modific?rile nou ap?rute. Acest exerci?iu se va repet? de 4-5 ori.?n finalul activit??ii, Ciripel va face aprecieri asupra felului ?n care copii s-au comportat la activitate ?i va ?mp?r?i recompense.Joc final 2 CE SE ASCUNDE SUB(?N) CUTIEScopuri: 1.Fixarea no?iunii de grup?. 2.Perceperea global? a cantit??ii ?i denumirea diferitelor grupe de obiecte .Sarcina didactic?: Recunoa?terea grupelor de obiecte ?i denumirea corect? a culorii obiectelor,ghicirea grupei ascunse.Regulile jocului: Pe r?nd c?te un copil descoper? o grup? de obiecte ?i o denume?te.To?i copiii repet? r?spunsul ?n cor. Dup? ce copiii ?nchid ochii,educatoarea schimb? grupa de obiecte,o acoper?,i ar copiii trebuie s? ghiceasc? ce grup? a fost ascuns? ?n cutie.Elemente de joc:descoperirea grupelor de obiecte ,aplauzele.Material didactic:un ursule? de plu? sau p?pu?a de m?nuit,?ase grupe de obiecte din sala de grup?.Desf??urarea jocului:Copiii a?eza?i pe sc?unele ?n semicerc,iar grupele de obiecte sunt puse ?n fa?a lor ?n cutii.?n fiecare cutie se afl? c?te o grup? de obiecte.Copiii vor alege pe r?nd c?te o cutie pentru a descoperi ce se ascunde ?n ea.Modalit??ile de a alege o cutie pot fi diferite:cu o baghet? magic?,cu ajutorul unei poezii ritmatice etc.Copiii aplaud? r?spunsul corect ?i ?l repet?.Astfel se vor descoperi ?i denumi toate grupele.Copiii ?nchid ochii,iar educatoarea ascunde o cutie. Ei trebuie s? ghiceasc? care cutie a fost ascuns?.Variant? :Cu ajutorul unei ghicitori,copiii ?ncearc? s? descopere ce se afl? ?n cutie. Joc final 3 GARAJULSCOPURI: 1.Formarea reprezent?rii despre no?iunile mic-mare. 2.Formarea deprinderii de a construi grupe de obiecte dup? criteriul m?rimii.Sarcina didactic?: Separarea obiectelor de acela?i fel dup? m?rime.Regulile jocului: Fiecare copil are ?n m?n? c?te o ma?inu??.Copiii au rolul de ?ofer ?i vor parca ma?inile la semnalul educatoarei,la garajul potrivit :pe cele mici la garajul mic,pe cele mari la garajul mare.Motiveaz? gruparea .Elemente de joc:deplasarea ma?inu?elor ,surpriza.Material didactic:ma?inu?e de diferite culori,mari ?i mici.Desf??urarea jocului: ?n col?uri opuse ale grupei vor fi montate dou? garaje:unul mic,altul mai mare. Fiecare copil prime?te o ma?inu?? mare sau mic?.Copiii sunt ?oferi ?i circul? pe un traseu amenajat.La semnalul educatoarei :,,Ma?inu?ele la garaj” ,copiii vor parca ma?inile mari la garajul mare,iar pe cele mici la garajul mic. Apoi motiveaz? a?ezarea ma?inu?elor. Exemplu :Eu am parcat ma?inu?a ?n garajul mare pentru c? ma?inu?a mea este mare.Variant?: Ma?inile sunt a?ezate gre?it ?n cele dou? garaje.?n garajul mic sunt ?i ma?inu?e mari,iar ?n garajul mare sunt ?i ma?inu?e mici.Copiii trebuie s? corecteze gre?elile motiv?nd ac?iunea.Bibliografie : Jocuri didactice pentru activit??ile matematice din gr?dini?e-Editura AramisTest final Grupa Albinu?elor 1. Ce anotimp crezi c? reprezint? imaginea ?2. Ce legume cuno?ti?3. Ce fructe cuno?ti? 4. Ce cifra este aceasta? 5. ?ncercuie?te cifra doi . 6. G?se?te cinci obiecte cu care ??i ?ngrije?ti corpul. 7. Deseneaz? elementele dup? model. 8. Traseaz? pe linia punctat?. 9. Spune o poezie sau un c?ntec. 10. Ce se ?nt?mpl? ?n imagine? 11. ?ncercuie?te obiectul mare, coloreaz? obiectul mic. 12. Coloreaz? imaginea care reprezintǎ primǎvara. Competen?e specifice1.1. recunoa?terea anotimpurilor;1.2. recunoa?terea legumelor ?i fructelor;1.3. recunoa?terea cifrelor;1.4. recunoa?terea obiectelor de ingrijire; 1.5.desenarea dupa model;1.6. trasarea pe linia punctatǎ; 1.7. recitarea unei poezii sau a unui c?ntec; 1.8. recunoa?terea imaginilor1.9 diferen?ierea categoriilor de mǎrime;1.10 colorarea dupǎ o temǎ datǎ; Alte modele de jocuri se regǎsesc ?n Anexa 1. Descriptori de performan?ǎTabelul nr. 6 Descriptorii de performan?ǎ test finalCompe- ten?a Itemul Punctaj Performan?aFoarte BineBineSuficient Insuficient 1.11.Recunoa?te anotimpurile2 p 4 anotimpuri2 anotimpuri 1 anotimp 0 anotimpuri1.22. Recunoa?te legumele ?i fructele2 p 4 elemente2 elemente1 element 0 elemente1.33. Recunoa?te cifrele2 p 4 elemente3 elemente2 elemente1 element1.44. Recunoa?te obiectele2 p 3-4 obiecte2-3 obiecte1-2 obiecte 0 obiecte 1.55. Deseneazǎ dupǎ model2 p 4 - 5 elemente2 - 3 elemente1 elemente0 elemente 1.6. 6. Traseazǎ pe linia punctatǎ2 p4-5 desene2-3 desene1 desen 0 desene 1.7. 7. Recitǎ o poezie sau un c?ntec 2 p 4 strofe 2 strofe1 strofǎ0 strofe 1.8. 8. Recunoa?te imaginile2 p4 - 5 elemente2 - 3 elemente1 elemente0 elemente 1.9. 9. Diferen?iazǎ categoriile de mǎrime 2 p4 - 5 elemente2 - 3 elemente1 elemente0 elemente 1.10. 10. Coloreazǎ pe o temǎ datǎ2 p4 desene2 desene 1 desen 0 desene PUNCTAJ0 –?4 p = insuficient4-12 p = suficient13-16 p= bine?16-20 p = foarte bineEvaluare final?Tabelul nr. 7 Evaluare final? test finalITEMICALIFICATIVUL FINALRezolv? integral ?i corect 8 – 10 itemiFOARTE BINERezolv? integral ?i corect 6 – 8 itemi; incorect /par?ial corect restul itemilorBINERezolv? integral ?i corect 4 itemi; incorect /par?ial corect restul itemilorSUFICIENTRezolv? integral ?i corect 0-2 itemiINSUFICIENTTabelul nr. 8 REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE test final Nr.crtNumele ?i prenumeleI1I2I3I4I5I6I7I8I9I10CfinalC.R.MFBFBBBFBBFBFBBBFBD.D.SFBFBBFBFBFBFBFBBBFBM.D.AFBFBBFBFBFBFBFBFBFBFBP.N. BFBBSFBBBBBBBM.C.G BBBFBBBBBBBBP.R.E. FBFBFBFBFBFBFBFBFBFBFBI.T.TFBFBFBBBFBFBFBFBFBFBB.V.ABBBFBBBBBSSBC.N.MBFBBSFBSBBBBBU.M.GBBSBBBBBSSBP.E.AFBFBFBFBFBFBFBFBFBFBFBF.D.GBBSBBBBBSSBTabelul nr. 9 CENTRALIZARE PE CALIFICATIVE test final Nr. eleviI1I2I3I4I5I6I7I8I9I10CfinalCalificativFB683 6 7566446B647 45664556S00220102330 I000 00000000Figura nr. 3 Ponderea calificativelor ob?inute la testul final Observa?ii:La itemul I.1, majoritatea copiilor recunosc anotimpurile de calificativele bine ?i foarte bine. La itemul I.2, majoritatea copiilor recunosc legumele ?i fructele de calificativele bine ?i foarte bine.Au reu?it s? evolueze Victor, Matei ?i David de la suficient la bine la calificativul final. Nu se mai ?nregistreaz? nici un calificativ de insuficient. Rares ?i Daria ?i-au ?mbunǎta?it calificativele de la bine la foarte bine. Nicoleta, Carina, Natalia nu au ?nregistrat progrese, au rǎmas tot la calificativul bine. Se recomandǎ un program de pregatire diferen?iat cu acestea, pentru a insista pe elementele pe care nu le stǎp?nesc I.4 -de recunoa?tere (animale ?i obiecte), Nicoleta ?i Natalia, toate trei itemii 8, 9, 10. ( utilizarea, mul?imilor, culorilor, desenarea dupǎ model). Astfel, se poate constata ca cele mai mari probleme, unde existǎ ?ncǎ calificative de suficient sunt I.8 recunoa?terea imaginilor, 1.9 diferen?ierea categoriilor de mǎrime, 1.10 colorarea dupǎ o temǎ datǎ; Procentajul final a crescut ?n urma utiliz?rii jocurilor diverse ?i pe ?n?elesul copiilor de la 33.3% la foarte bine la 50 %, la bine procentajul a crescut de la 41.6% la 50.0%. Calificativele de suficient au sc?zut de la 30.7% la 0. FB –50,0% B –50,0% S –0% I –0-%Cea mai mare cre?tere se observǎ astfel la calificativele de foarte bine. (17%), si cea mai mare scǎdere la calicativele de suficient (25%). Reprezentarea datelor ob?inute?n scopul diagnosticǎrii progreselor elevilor, calificativele ob?inute de ace?tia la testǎrile ini?iale ?i finale au fost transformate ?n note. Aceastǎ transformare a dat posibilitatea calculǎrii mediei aritmetice. M=ΣXi NUnde Σ este sumǎ de, xi, reprezintǎ valorile individuale ?nregistrate, iar N este numǎrul subiec?ilor inclu?i ?n experimentul psihopedagogic. Tabelul nr. 10 Calcularea mediei aritmeticeTestarea ini?ialǎ Testarea finalǎVariabilaxiFrecven?afxiVariabilaxiFrecven?afxi101101022091992188216821671774286424621253155004004003 0030 0Total NΣ fxi=81Total NΣ fxi=94M (test ini?ial) =81/12=6.75M (test final) =94/12=7.83Se poate observa cre?terea mediei pe grupǎ de la 6.75 la 7.83 cu aproape un punct, ceea ce relevǎ ca jocul didactic are un rol foarte important ?n evolu?ia copiilor. Testele se regǎsesc ?n Anexa 2. Evaluarea progreselor ob?inute de eleviAnaliz?nd rezultatele ob?inute de elevi la testele de evaluare ini?ialǎ ?i finalǎ, poate fi identificat un progres semnificativ al competen?elor de cuno?tere a mediului ?nconjurǎtor, activitǎ?i matematice. La aceste discipline, din cei 3 elevi care au dob?ndit ini?ial calificativul suficient, la sf?r?itul anului ?colar toti trei au dob?ndit calificativul bine. Cre?terea numǎrului elevilor care au ob?inut calificativul foarte bine este semnificativǎ (de la 4 pre?colari la 6) ?i poate fi observatǎ grafic ?n tabelul ?i poligoanele de frecven?ǎ alǎturate. Calificativele de suficient nu au mai fost ?nregistrate. Tabelul nr. 11 ?nregistrarea notelor ob?inuteDisciplina Calificative Activitǎ?i I SBFBTest ini?ial 0354Test final 0066Figura nr. 3 Frecven?a calificativelor ob?inuteColoana albastrǎ semnificǎ rezultatele ob?inute de elevi la testul ini?ial, iar cele ro?ii la testul final. Se poate observa cǎ nu au mai fost ?nregistrate performan?ele de suficient ?i insuficient ?i au crescut performan?ele de foarte bine, datoritǎ utilizǎrii, cu precǎdere, a jocului didactic. Se eviden?iazǎ o deplasare ?n sus ?n zona notelor superioare. Rezultatele ob?inute au confirmat ipoteza cercetǎrii, eviden?iind faptul cǎ progresele ?colare ale pre?colarilor pot cre?te foarte mult cu ajutorul metodelor moderne de predare, ?n special a jocului didactic ?i a mijloacelor didactice aferente acestor metode didactice.?n urma aplicǎrii metodei problematizǎrii, am observat cǎ prescolarii ??i activizeazǎ deprinderi cognitive, nu rezolvǎ doar mecanic, utilizeazǎ toate cuno?tintele pe care le posedǎ p?nǎ ?n momentul de fa?ǎ. Elevii pot utiliza ?n practicǎ rezultatele teoretice ob?inute ?n urma rezolvǎrii jocurilor. ?n urma aplicǎrii jocului didactic am observat cǎ prescolarii sunt mult mai activiza?i ?i le place sǎ se joace pentru a descoperi lucruri noi ?i utile. Cadrul didactic va ?ncerca s? le insufle copiilor dragostea pentru ?nv??are ?n general, prin care ??i pot asigura un loc ?n comunitatea localǎ. Elevii vor fi activiza?i s? fie ?n competi?ie la activitǎ?i, s? r?spund? rapid ?i corect. ConcluziiJocul este o activitate care ?nso?e?te omul pe tot parcursul vie?ii sale. Acesta ajut? omul s? se cunoasc?, s? exerseze anumite abilit??i, dezvolt?nd imagina?ia, creativitatea, sporind ?i motiva?ia unei persoane, c?t ?i capacitatea de a se integra ?n via?? social?. Prin joc copilul ?nva?? s? cunoasc? lumea real?. El descoper? ?i se dezvolt? prin joc. Prin joc, copilul ia contact cu necunoscutul, testeaz? materiale, se descoper? pe sine, este mai ?ncrez?tor ?n for?ele proprii. ?n lumea tehnologiei ?n care tr?im exist? foarte mul?i copii care au pierdut capacitatea de a se juca. Tehnica modern? este ?vinovat?”, pentru aceast? ?lipsa” a copilului contemporan, agresiv sau prea re?inut, care nu face fa?? provoc?rilor unui joc ?n via?a real? ?i prefer? s? se joace pe tot felul de dispozitive electronice. Cadrele didactice trebuie s? ?ndrepte acest copil spre redescoperirea valen?elor formative ale jocului. Jocul are o capacitate fantastic?, de a dezvolta un copil, iar cadrul didactic trebuie s? ajute copilul s? se descopere prin joc. ?i activit??ile matematice sunt foarte importante pentru un pre?colar, deoarece folose?te aceste cuno?tin?e ?n via?a de zi cu zi(ex. num?rarea restului la magazin). O importan?ǎ deosebitǎ o au dezvoltarea capacitǎ?ilor mentale, utilizarea g?ndirii, modul ?n care elevii iau contact cu activitatea, modul ?n care sunt stimula?i sǎ rezolve problemele. Dorin?a ?i u?urinta cu care se poate utiliza abilitǎ?ile se pot observ? la elevii mici ?n modul ?n care interac?ioneazǎ cu mediul ?nconjurǎtor. Educatorul astfel ajutǎ copilul s? se integreze ?colar ?i ?n societate, ?l ajut? s? se dezvolte conform predispozi?iilor sale ereditare ?i a posibilitǎ?ilor intelectuale diferite. Activit??ile de dezvoltare personal? la nivel de gr?dini?? includ rutinele, tranzi?iile ?i activitatiile de dup?-amiaz?. Mijloacele de realizare a acestora sunt variate, dar nu trebuie s? uit?m c? jocul este activitatea fundamental? a copilului, el influen?eaz? ?ntregul comportament ?i pune bazele personalit??ii ?n formare a copilului. Astfel rolul jocului ?n dezvoltarea prescolarului este foarte important, deoarece astfel prescolarul ??i dezvolt? abilit??ile, sentimentele, devine ordonat ?i ??i structureaz? g?ndirea. De asemenea, pre?colarii ?nva?? s? lucreze ?n echipǎ, cap?t? ini?iativa, ??i dezvolt? interesul pentru a ?nva?a. Dupǎ cum se observa, aceste progrese arat? capacitatea pre?colarilor de a depune un efort sus?inut, dar ?i existen?a unor resurse metodologice ?i didactice ce pot fi utilizate. Prin utilizarea jocului didactic, elevii depun efort, particip? prin efort propriu de g?ndire ?i ac?iune la descoperirea adev?rului, ??i ?nsu?esc creativ noi cuno?tin?e ?i metode de investigare, ??i dezvolt? capacitatea de investigare ?i de gǎsire a rǎspunsurilor utile. Rolul jocului didactic este predominant, deorece acesta faciliteaz? ?nv??area, dezvolt? conduita, capacit??ile personale, motiva?ia. Utilizarea frecvent? a acestei metode spore?te caracterul formativ al ?nv???rii, dezvolt? spiritul de observ??ie, formeaz? ?i exerseaz? conduitele active ?i participative, dezvolt? capacitatea de analiz? ?i sintez?, interesul cognitiv ?i motiva?ia intrinsec?, mobiliz?nd energiile creatoare ?n rezolvarea de probleme ?i a situa?iilor problematice. Climatul din gradini?a Happy Junior este unul participative, pre?colarii sunt curio?i ?i dornici s? ?nve?e, de?i sunt ?nc? mici. Analiza rezultatelor ob?inute de elevi ?ntre testul ini?ial ?i testul final eviden?iazǎ progresul ?nregistrat ?i valideazǎ ipoteza de lucru. Jocurile didactice pe care le-am utilizat le-a dezvoltat g?ndirea, spiritul de echipa ?i cel de competi?ie. Pre?colarii au fost antrena?i ?n jocuri diferite, conforme v?rstei, ?i-au dezvoltat astfel receptivitatea ?i inventivitatea. Orice cadru didactic are o misiune ?n a form?, a modela tinerele min?i, care nu se pot dezvolt? singure. Aceast? interven?ie este foarte important?, mai ales pentru adaptarea la noul curriculum ?i la modific?rile continue ale societ??ii ?n care tr?im. De?i la grupa mic? este mai dificil? activitatea prin joc, din cauza v?rstei fragede a educa?ilor, un educator cu competen?e profesionale poate ajut? la imbuantatirea performan?ei pre?colarilor. ?n cadrul cercetǎrii pe care am efectuat-o ?n cadrul Gradiniei Happy Junior, s-a ?nregistrat sc?derea calificativelor de suficient ?i cre?terea calificativelor de bine ?i foarte bine, astfel utilizarea jocului didactic are un rol definitoriu ?n dezvoltarea personalǎ a pre?colarilor conduc?nd la ?mbunǎtǎ?irea rezultelor acestora. ??Referin?e bibliografice B?lan, O., Nica D.E. (2008). Jocul didactic ?n desf??urarea lec?iei de matematic? ?n ciclul primar. Bac?u: Rovimed Publishers.Bideaud, J. Houde O., Pedinielli J.L. (2002). L'Homme en développement, Paris: Presses Universitaires de France.Bonchi?, E. (2000). Familia ?i rolul ei ?n educarea copilului. Psihologia copilului @ Parenting. Bucure?ti: Polirom.Bonchi?, E. & Secui, M. (coord.) (2004). Psihologia v?rstelor. Oradea: Universitatea din Oradea. Bonta?,I., (1994). Pedagogie. Bucure?ti: AllBurc?, A., (2012). Jocul didactic matematic de la gr?dini?? la ?coal?. Bac?u: Cadrele DidacticeChateau, J. (1980). Copilul ?i jocul, Bucure?ti: E.D.P.Cre?u, T. (2009). Psihologia v?rstelor. Bucure?ti: PoliromDebesse, M., (1981). Etapele educa?iei, Bucure?ti: Didactic? ?i Pedagogic?. Elkonian, D.B., (1980). Psihologia jocului, Bucure?ti: Didactic? ?i Pedagogic?.Fr?ncu, A. (1972). Jocuri didactice ?i exerci?ii distractive, Bucure?ti: Didactic? ?i Pedagogic?. Golu, M., (1993). Dinamica personalit??ii, Bucure?ti: Geneze. Ionescu, M., Radu, I. (2005). Didactica modern?, Cluj-Napoca: Dacia. Julean F., (2012). Stimularea calit??ilor g?ndirii prin jocurile logico-matematice, Curtici. Leontiev, A.V., (1964). Probleme de psihologia copilului de v?rst? pre?colar?. Bucure?ti: Editura de StatPiaget J., Inhelder B., (2000). Psihologia copilului . Bucure?ti: CodexRadu, V. (1973). G?ndire concret-operatorie ?i con?inut obiectual. Bucure?ti: Academia Republicii Socialiste Rom?nia. Rom?nescu, C., (2012). Jocul didactic ?n ?nv???m?ntul primar. Bac?u: Cadrele Didactice. Salavastru, D., (2004). Psihologia educa?iei. Ia?i: Polirom.Saramet, M., (2014). Psihopedagogia jocului. Ia?i: PIM.Simion, M.N. (2010). Rolul jocului ?n dezvoltarea personalit??ii copilului. Bac?u: Rovimed Publishers. ?chiopu, U., (1967). Psihologia copilului. Bucure?ti: Didactic? ?i Pedagogic?.?chiopu, U. (coord.),(1970) Probleme psihologice ale jocurilor ?i distrac?iilor, Bucure?ti: Didactic? ?i Pedagogic?.Tanner J.M. & Falkner Frank, eds. (1979). Neurobiology and nutrition. Human Growth. Vol.3. New York: Plenum Press.Wallon H., (1975). Evolu?ia psihologic? a copilului. Bucure?ti: Didactic? ?i Pedagogic?, Zlate M., (1999). Psihologia mecanismelor cognitive. Polirom: la?i.Jocul didactic (2017, aprilie 5). Preluat de pe /rip/2015/ianuarie2015/06-IfrimElena-Jocul_didactic.pdfStadiul ?colar (2017, iunie 4). Preluat de pe practice (2016, iunie 20). Preluat de pe /sfaturi_practice/cum_ajutam_copilul_sa_treaca_usor_peste_adaptarea_scolara_-2738/Psihologia v?rstelor (2018, ianuarie 7). Preluat de pe ǎnǎtatea copilului (2017, mai 1). Preluat de pe (2018, aprilie 3). Preluat de pe v?rstelor (2017, iulie 14). Preluat de pe . discipline/psihologia-varstelor/ANEXE ANEXA 1 Jocuri didactice JOD DIDACTIC MATEMATIC DOMENIU EXPERIMEN?IAL: Domeniu stiinta – Activitate matematicaDENUMIREA ACTIVITATII: Joc didacticTEMA ACTIVITATII: ?Asaza-ma langa mamica mea”TIPUL DE ACTIVITATE: Predare – invatareFORMA DE REALIZARE: FrontalaOBIECTIVE OPERATIONALE: - sa sorteze obiecte dupa un criteriu dat – culoare;-? sa ordoneze un sir de obiecte intr-un spatiu dat;- sa numere constient – cu gest de incercuire – in limitele 1-3;- sa numeasca criteriul de formare a unor siruri de obiecte; - sa verbalizeze actiunile efectuate folosind un limbaj matematic adecvat.SARCINA DIDACTICA: perceperea, recunoasterea si formarea de grupuri de obiecte dupa un criteriu prestabilit.ELEMENTE DE JOC: miscarea, manuirea materialului, aplauzele, elementele surpriza, inchiderea si deschiderea ochilor, ghicirea elementului nou aparut. Pe tabla magnetica sunt asezate 5 gaini de culori diferite – alba, galbena, roscata, maronie, neagra. In urma acestora, copiii chemati trebuie sa aseze puisori care au aceeasi culoare cu closca, astfel incat sa formeze siruri de obiecte de aceeasi culoare. Copiii vor primi de la puisorul Ciripel, care este la noi in vizita o saptamana, cate un jeton cu puisor de o anumita culoare. Cand Ciripel va numi un copil, acesta va aseza puisorul sau pe tabla magnetica, in urma gainii a carei culoare o are si el. Jocul va continua in acest fel pana ce toti copiii vor aseza pe tabla puisorii primiti si vor forma 5 siruri de obiecte triate in functie de culoare.In complicarea jocului voi cere copiilor sa inchida ochii, iar Ciripel va schimba locul puilor – acestia vor fi mutati de la o closca la alta, copiii trebuind sa sesizeze schimbarile facute. METODE DIDACTICE: conversatia, explicatia, exercitiul, problematizarea.MATERIAL DIDACTIC: tabla magnetica, jetoane cu imaginile unor pui si gaini, o jucarie pui, recompense. DURATA ACTIVITATII: 15 minute.MATERIAL BIBLIOGRAFIC: - Neagu, Mihaela, ?Activitati matematice in gradinita”, Editura AS’S, 1995; -- ?Programa activitatilor instructiv – educative in gradinita de copii” - Ministerul Educatiei si Cercetarii, Bucuresti – 2005; Evenimentul didacticContinutul stiintific al activitatiiMetode didacticeMaterial didacticEvaluare instrumente si anizarea activitatii Pentru buna desfasurare a activitatii voi avea in vedere urmatoarele:-????????? aerisirea salii de grupa;-????????? aranjarea scaunelelor in semicerc;-????????? pregatirea materialelor necesare.2.Desfasurarea activitatiiIntroducerea in activitateAnuntarea temeiExplicarea si demonstrarea joculuiJocul de probaJocul propriu-zisComplicarea joculuiSe va realiza prin prezentarea – puisorului Ciripel, care este la noi in vizita si care ne-a adus o surpriza. - Ciripel a venit si astazi la noi si ne-a adus un cadou. Oare ce o fi?!! Voi chema un copil sa vada ce e in cosulet.- Ce sunt in cos? (sunt niste jetoane) Ce sunt desenate pe aceste jetoane?(niste gaini si puisori) - Ei, Ciripel ne-a adus aceste jetoane cu gaini si puisori si ne roaga sa ne jucam un joc. Jocul se numeste – ?Asaza-ma langa mamica mea!”- Voi vreti sa va jucati cu mine si cu Ciripel acest joc?!! Dar cum sa ne jucam?!! Ciripel ne spui tu, ce trebuie sa facem? Va rog liniste sa-l ascult pe Ciripel. – Voi mima ca ascult ce-mi spune puiul de gaina. – M-am lamurit. Sa va spun cum ne vom juca.- Voi aseza gainile pe tabla magnetica una sub alta. Ce culori au gainile pe care le-am fixat pe tabla magnetica? (galbena, alba, maro, roscata, neagra) - Am asezat gainile, dar in cos mi-au mai ramas puisorii. Ciripel spune sa vi-i dau voua. Il ascult. - Acum ca eu am asezat gainile pe tabla, iar voi ati primit puisorii sa incepem sa ne si jucam. Fiecare dintre voi are in mana, cate un puisor de o anumita culoare. Cand Ciripel va chema un copil, acesta trebuie sa isi aseze puisorul pe tabla magnetica, in urma gainii care are culoarea pe care o are si puiul lui.- Sa vedem cum facem? Cine vrea sa ne arate? Un copil numit de Ciripel se va ridica va spune ce culoare are puiul sau si il va aseza unde considera el ca ii este locul. De exemplu: un copil care are in mana un jeton cu un pui galben, va spune – ?Eu am un puisor galben.” – si-l va aseza in urma gainii de culoare galbena.In acest fel se va desfasura jocul didactic, pana ce toti copiii isi vor aseza puisorii pe tabla magenetica si se vor forma cinci siruri de elemente grupate dupa culoare.Daca pe parcursul desfasurarii jocului, copiii vor intampina dificultati, vor fi ajutati de colegi sau de Ciripel. Raspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze.Dupa ce obiectele au fost selectate – au fost formate cele cinci siruri de closti cu puii dupa ele – impreuna cu copiii vom numara puii din urma fiecarei gaini. In acest sens voi accentua gestica referitoare la numarat – numaram obiectele prin incercuire si adaugare cantitativa.Exemplu: Sa vedem cati pui are closca de culoare roscata! Ce vom face ca sa aflam?(numaram puii din urma ei). Sa-i numaram! Cati sunt?(3 puisori)In complicarea jocului Ciripel va cere copiilor sa inchida ochii, iar el va inversa locul puisorilor de gaina pe tabla magnetica – in sensul ca va pune un pui alb la closca de culoare neagra, spre exemplu, iar copiii cand deschid ochii trebuie sa sesizeze si sa numeasca modificarile nou aparute. Acest exercitiu se va repeta de 4-5 ori.ConversatiaConversatiaConversatiaExplicatiaExplicatia Explicatia DemonstratiaExercitiul ConversatiaExercitiulExercitiulExplicatia ProblematizareaExercitiulPuisorul Ciripel din jucarieGaini din carton cu magnetTabla magneticaPui de gainacu magnetGaini din carton cu magnetTabla magneticaPui de gainacu magnetGaini din carton cu magnetTabla magneticaPui de gainacu magnetSelectarea – trierea obiectelor dupa un criteriu dat – culoareEvaluare continuaFormarea de catre copii a sirurilor de elementeNumararea elementelor dintr-un sir folosind gestica adecvataEvaluarea orala si practic -aplicativa3.Incheierea activitatii In finalul activitatii, Ciripel va face apreceri asupra felului in care copii s-au comportat la activitate si va imparti recompense.ConversatiaRecompenseProiect de activitate integrat? ?Gr?dina cu flori“362902533020GRUPA: Mic? (3-4 ani)EDUCATOARE: Matei Camelia UNITATEA DE ?NV???M?NT: Gr?dini?a Happy Junior TEMA ANUAL? DE STUDIU: C?nd/ cum ?i de ce se ?nt?mpl??TEMA PROIECTULUI: Toamn? drag? bine ai venitTEMA S?PT?M?NII: Valsul florilor de toamn?TEMA ACTIVIT??II: Flori mari, Flori mici – grupare dup? m?rimeTIPUL ACTIVIT??II: Predare de cuno?tin?e, consolidare de priceperi ?i deprinderiCATEGORIA DE ACTIVITATE DE ?NV??ARE: Domeniul ?tiin?e – Cunoa?terea mediuluiFORMA DE REALIZARE: D? - Joc didacticFORMA DE REALIZARE: activitate cu con?inuturi integrate SCOPUL ACTIVIT??II: S?-?i ?mbog??easca experien?a senzorial?, ca baz? a cuno?tin?elor matamatice referitoare la recunoa?terea, denumirea obiectelor, constituirea de grupuri pe baza unor ?nsu?iri comune ,m?rimea (culoarea);ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVIT??II INTEGRATE: ALA+ADE+ADPALA1: Construc?ii ?Gr?dina cu flori“Joc de rol ?De-a gr?dinarii“ALA2: ? Plimbare printre straturile cu flori“ ADE: D? ?Flori mari, florimici“ – grupare dup? m?rimeADP: ?.D: ?Un z?mbet – o floare “R: ?Florile de le-ngrije?ti, natura o ocrote?ti“ –sp?lare legumeT: ?Mergem u?or printre flori “ – joc ritmicOBIECTIVE OPERA?IONALE:S? efectueze opera?ii de grupare de obiecte, respect?nd criteriul m?rime;S?formezegrupe de flori dup? culoare;S? descopere modificarea, utiliz?nd un limbaj adecvat. STRATEGII DIDACTICE: Metode si procedee didactice: exerci?iul, problematizarea, conversa?ia, descoperirea, explica?ia, demonstra?ia.Mijloace didactice:jetoane, panou, co?ule?.Forme de organizarea activit??ii: frontal, individual, pegrupe.SARCINA DIDACTIC?: Recunoa?terea, denumirea ?i ?ncadrarea florilor ?n gr?dina potrivit?. REGULILE DE JOC: Copilul numit alege un jeton, r?spunde la ?ntreb?rile educatoarei fiind aplaudat doar r?spunsul corect.ELEMENTE DE JOC: Deplasarea ?n grup?, aplauze, m?nuirea jetoanelor.EVENIMENTUL DIDACTICCON?INUT ?TIIN?IFICSTRATEGII DIDACTICEEVALUREOrganizareaactivit??iiPentru o bun? desf??urare a activit??ii, educatoarea preg?te?te materialul didactic necesar activit??ii:-aerisirea s?lii de grup?-a?ezarea sc?unelelor ?n form? de semicerc-preg?tirea materialului-intrarea ordonat? ?n sala de grup?.-controlul ?inutei.FrontalObservarea comportamentuluicopiilorCaptarea aten?ieiSe realizeaz? sub forma unei ghicitori:Ban de aur colorat,Cu pene ?nconjurat,?l pute?i ghici ?ndat?,C? are nume de fat?!(Margareta)ProblematizareaFrontalR?spunsulghicitoriiDirijarea ?nv???riiAnun?area temeiJocul de prob?Realizarea joculuiComplicarea joculuiSe realizeaz? prin expunerea ?n fa?a copiilor a unui buchet de flori, crizanteme, adus de z?na Toamna.Floricelele au fost culese din diferite gr?dini ?i amestecate ?ntre ele, crizanteme galbene ?i mici ?i crizanteme albe ?i mari. Z?na cere ajutor copiilor s? le g?seasc? gr?dina de unde au fost luate ?i duse astfel al?turi de suratele lor.Pentru a o ajuta pe Z?n? ?i pe flori, ne vom juca jocul ?Flori mari, flori mici“Educatoarea le explic? copiilor modul de desf??urare a jocului.Copilul ales de z?na Toamna va veni la masa educatoarei ?i va alege din co?ule? un jeton cu florea respectiv?. El va spune ce floare a ales, ce m?rime ?i culoare are ?i o va a?eza ?n gr?dina potrivit? (pe unul din cele dou? panouri). De exemplu, dac? a fost aleas? o margareta alba el va spune:-Aceasta este o margaret?. Este o margaret? mare ?i alb? ?i o voi a?eza ?n gr?dina ei, plin? cu margarete mari ?i albe.. La fel se va proceda ?i pentru margareta mic? ?i galben?.Pentru a vedea dac? jocul a fost ?n?eles de c?tre copii, acesta va fi desf??urat o dat? de prob?.Un copil vine la masa educatoarei, alege un jeton din co?ule? ?i spune ce este.Ce floare ai ales?Ce m?rime are?(Este mare sau mic??)Ce culoare are? A?eaz-o ?n gr?dina potrivit? al?turi de suratele ei.Jocul se va desf??ura p?n? c?nd to?i copiii vor ajunge pe r?nd la masa educatoarei. Copiii desf??oar? jocul cu aten?ie. Cei care r?spund ?i a?az? corect cartona?ul vor fi r?spl?ti?i cu aplauze, iar cei care gre?esc vor fi corecta?i de colegii lor.?G?se?te gre?eala! Educatoarea va muta inten?ionat jetoanele de la un panou la altul.Copiii pun m?na la ochi.La semnalul educatoarei deschid ochii.Copiii sesizeaz? gre?elile ?i a?az? imaginile corect, motiv?nd alegerea f?cut?.Conversa?iaFrontalFloriPersonajul z?na ToamnaExplica?iaDemonstra?iaExerci?iulFrontalCo?ule?JetonPanouExerci?iulFrontalIndividualExerci?iulProblematizareaFrontalIndividualProblematizareaExerci?iulExplica?iaFrontalIndividualJetoane cu imaginiPanouObservarea comportamentuluicopiilorObservarea comportamentului nonverbalEvaluare oral?Evaluare practic?Corectarea eventualelor gre?eliAprecieri verbaleAprecieri verbaleAsocierea elementelor cu panoul potrivitAprecieri verbaleEvaluarea desf??ur?rii jocului ?i a achizi?iilorEducatoarea propune copiilor s? recite o poezie sau s? c?nte un c?ntec pe tema florilor de toamn?.Copiii recit? poezia ?Crizantema“Crizantema, drag? floare nu ?i-e fric? de ninsoare? nu ?i-e fric? c? din cer or s? cad? flori de ger? ba de ger ?mi este fric?, iar z?pada r?u m? stric?! dac?-nghe? eu mor ?ndat?m?-ofilesc, ?ndurerat?...!Exerci?iulIndividualPe grupeAprecieri verbale?ncheierea activit??iiEducatoarea face aprecieri generale ?i individuale asupra desf??ur?rii jocului ?i a implic?rii copiilor ?n activitate.Conversa?iaFrontalAprecieri verbaleAnexa 2 Modele de teste Test initial Test formativTest final ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download