Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 12 august 2020, a doua parteMagazinul online Republica BIO: Veniturile din primul semestru au egalat ?ntreg anul trecut. V?nz?rile au explodat ?n luna martie Ioana Nita 12.08.2020, Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO: Anticip?m o men?inere a trendului ascendent al cererii ?i pentru semestrul 2, cu o accelerare ?n noiembrie ?i decembrie ca urmare a Black Friday ?i s?rb?torilor de iarn?, astfel c? estim?m venituri cel pu?in duble fa?? de 2019. Pe l?ng? contextul favorabil ne baz?m pe diversificarea portofoliului de branduri din magazin ?i pe extinderea distribu?iei produselor marca Republica BIO.Republica BIO a investit recent ?n dezvoltarea unor noi func?ionalit??i pentru site precum ?coletul meu“, ?realitatea virtual?“ ?i ?cum te sim?i azi“.Magazinul online Republica BIO, specializat ?n comercializarea de produse bio ?i naturale, ?inte?te dublarea afacerilor anul acesta, ?n condi?iile ?n care ?n prima jum?tate a acestui an a ?nregistrat venituri de 3 milioane lei, ajung?nd astfel deja la nivelul cifrei de afaceri realizat? ?n 2019.?O cre?tere spectaculoas? a fost ?nregistrat? ?n luna martie, dar v?nz?rile s-au men?inut la un nivel ridicat ?i ?n perioada urm?toare, inclusiv ?n iunie, dup? relaxarea m?surilor de siguran?? ?i ie?irea din starea de urgen?? impus? de autorit??i”, a declarat pentru ZF Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO. El a pus bazele magazinului online ?n urm? cu circa cinci ani, businessul ?nregistr?nd ?n medie an de an o cre?tere de 43%.Salariile angaja?ilor din Horeca r?m?n cele mai mici , Adriana Popescu 12 august 2020Salariile angaja?ilor din restaurante ?i hoteluri r?m?n cele mai mici – 1.773 lei este c??tigul salarial mediu nominal net pentru ace?tia, la nivelul lunii iunie, potrivit datelor publicate mar?i, 11 august de INS. La polul opus, valorile cele mai mari ale c??tigului mediu net s-au ?nregistrat ?n activit??i de servicii ?n tehnologia informa?iei (inclusiv activit??i de servicii informatice), cu o medie de 7.540 lei.De?i, ca urmare a relu?rii activit??ii dup? introducerea m?surilor de relaxare, cele mai semnificative cre?teri ale c??tigului salarial la nivel de sec?iuni/diviziuni CAEN Rev.2, s-au ?nregistrat chiar ?n horeca: 27,2%, aceast? cre?etere nu compenseaz? r?m?nerea salariilor angaja?ilor din domeniul ospitalit??ii pe ultimul loc din toate ramurile economiei.C??tigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, ?n luna iunie 2020, cu 181 lei (+3,5%) mai mare dec?t ?n luna mai 2020, iar c??tigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, ?n cre?tere fa?? de luna precedent? cu 119 lei (+3,7%),??n luna iunie 2020, ?n activit??ile din sectorul economic, nivelul c??tigului salarial mediu net a crescut fa?? de luna precedent? ca urmare a relu?rii activit??ii anumitor agen?i economici dup? introducerea m?surilor de relaxare, a realiz?rilor de produc?ie ori ?ncas?rilor mai mari (?n func?ie de contracte/proiecte) ori a acord?rii de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performan?e deosebite), drepturi ?n natur? ?i ajutoare b?ne?ti, sume din profitul net ?i din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, noteaz? INS.O cre?tere cuprins? ?ntre 7% ?i 9,5% s-a ?nregistrat ?n fabricarea b?uturilor, tip?rirea ?i reproducerea pe suporturi a ?nregistr?rilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ?i semiremorcilor, colectarea ?i epurarea apelor uzate, fabricarea produselor farmaceutice de baz? ?i a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe ap?, telecomunica?ii.Pe de alt? parte, asemenea, sc?derile c??tigului salarial mediu net au fost cauzate de ?ntreruperi/?ncet?ri ale activit??ii, de continuarea ?omajului tehnic de c?tre anumi?i agen?i economici, de nerealiz?rile de produc?ie ori ?ncas?rile mai mici (?n func?ie de contracte/proiecte) sau de remunerarea par?ial? a salaria?ilor din unele activit??i economice.Unde pute?i ie?i de Sf?nta Maria: gr?tare, brunch-uri, cine speciale Adriana Popescu 12 august 2020 Dac? vre?i s? s?rb?tori?i Sf?nta Maria ?n ora?, mai ales c? va fi ?i ?ntr-o zi de s?mb?t? ?i c?uta?i ceva mai interesant (?i gustos!), v-am f?cut mai jos o list? de recomand?ri de evenimente organizate de restaurante.Bor? de pe?te, icre, scoici ?i gr?tare ?n parcul IORBuc?t?ria lu’ Pe?te IOR Parc are trei zile de preparate din pe?te ?i fructe de mare la discre?ie pentru 49.90 lei de persoan?. Se va g?ti live ?n mijlocul naturii din parcul IOR, tot week-endul, de pe 14 august p?n? pe 16 august.Meniul include: bor? de peste, salat? de icre, humus de pe?te, salat? de pe?te afumat, crochete de pe?te, macrou ?n crust? de m?lai, sardine la plit?, macrou la plit?, scoici ?n sos de vin, paella plus chifle, m?m?lig? ?i usturoi. A?a c? ve?i avea ce alege dac? sunte?i iubitori de pe?te ?i fructe de mare.Copiii sub 10 ani au intrarea liber?. Rezerv?ri la tel.: 0735.582.698.Aripioare, mici ?i muzic? de Bucure?ti vechi La Mahala?n schimb, Bodega La Mahala din Centrul Vechi aduce ?n aten?ie aripioarele la gr?tar, dulci-picante, glazurate – pe care le pute?i consuma nelimitat la pre?ul de 25 de lei. Pentru copii nu va trebui s? pl?ti?i. Dar nu doar aripioare ve?i putea comanda pentru c? din meniul restaurantului ave?i ce alege – de la mici ?i cotelete, la saramur? ?i sarmale ?i multe alte preparate rom?ne?ti. Muzica de Bucure?ti vechi, cu roman?e, balade ?i alte melodii “de mahala” v? va ?nso?i masa.Muzic? live ?i m?ncare italian? la Trattoria I Butteri?i Trattoria I Butteri (str. MIhai Eminescu nr. 188) are s?mb?t? ?n meniu muzic? live, cu Strada Pogo, pe l?ng? o serie de preparate propuse pentru meniul de s?rb?toare.Iat? ?i ce ve?i putea savura: gustare – trio de bruschette arancini caprese, paste – pappardelle bolognese, felul doi – pui cu funghi porcini pe pat de spanac, desert – cheesecake.Pre?ul meniului este de 79 lei / persoan?. Rezerv?ri la trattoriaibutteri@. Petrecerea ?ncepe de la ora 19.30. Brunch-uri, la alegereExpirat Halele Carol v? a?teapt? pe terasa umbrit?, ?n week-end, c?ci, zic cei de aici, doar unde se duc obiceiurile noastre de noapte c?nd nu mai au unde s? ias?, altundeva dec?t pe timp de zi?Din meniu: pizza Pizza Gic? Petrescu (ca?caval afumat, sos de ro?ii, c?rna?i de la Sergiana, ceap? verde, mu?tar, m?rar –? 35 lei, sandwich ciabatta “la plancha” cu scrambled eggs, prosciutto cotto, ro?ii, castrave?i, salat? verde, ketchup – 28 lei, omlet? la cuptor cu ciuperci, spanac, mozzarella ?i rosii cherry cu foccacia? 28 lei, frig?nele din p?ine cu maia, ou?, lapte, zah?r brun, piersici ?i afine proaspete – 25 lei plus o serie de b?uturi din care v? pute?i alege.Brunch-ul se serve?te ?ntre orele 12:00 ?i 16:00, at?t la buc?t?rie c?t ?i la bar, dar pute?i r?m?ne ?i dup?, comand?nd din meniul standard. Preparatele se comand? individual. Informa?ii pe pagina de facebook Expirat.?i Point (str. Eremia Grigorescu 10) ??i men?ine programul de brunch de week-end, s?mb?t? ?i duminic?. Meniul con?ine, de regul?, multe feluri de ou? – po?ate, moi, Croque Madame, asortate cu tot felul de br?nzeturi ?i legume, tacos, steak-uri, salate, pancakes.Toate sunt disponibile cu pre?uri individuale, de la 25 lei por?ia, ?ntre orele 11.00-16.00. Rezerv?ri ?i detalii despre meniul complet la tel.: 0748.291.815 ?i pe instagram: @pointarthub. Cin? la Apus de Soare cu Adi H?dean: miel dobrogean copt ?n p?ine, pl?cinte, gust?ri ?i vinDac? ajunge?i la mare, o sear? gastronomic? se ?nt?mpl? la restaurantul Apus de Soare – Hotel Scandinavia, Mamaia. Adi H?dean ?i echipa sa g?tesc mielul dobrogean copt ?n p?ine, pl?cin?ele umplute cu br?nz?, feluri cu legume ?i multe altele, iar vinul bun le va ?nso?i.Meniul serii cuprinde:? 4 antreuri reci vegetariene, 1 antreu cald cu pe?te sau fructe de mare, 4 feluri de carne, 3 garnituri vegetariene, 1 desert – minimum 13 feluri diferite, preparate, garanteaz? cei de aici,? cu ce e mai bun ?i proasp?t din pia??.Accesul se face cu rezervare la tel.: 0752.243.809. Evenimentul are loc at?t pe 14 august, c?t ?i pe 15 august, de la ora 19:00. Pre?: 220 lei / persoan?, cu un welcome drink inclus.Amenzi de 496.800 lei pentru unit??ile de alimenta?ie public? de pe litoral , Adriana Popescu12 august 2020 81 de unit??i de alimenta?ie public? de pe litoral au fost depistate cu nereguli de inspectorii sanitari veterinari, ?n prima s?pt?m?n? a lunii august, respectiv: 27 de restaurante, 10 unit??i fast-food, 8 unit??i tip bufet, 4 rulote, 12 magazine alimentare, 11 baruri, 2 bistro-uri, o braserie, 4 laboratoare cofet?rie/patiserie, un mijloc de transport auto ?i un stand cu produse alimentare. ?n urma acestora, amenzile totale au ajuns la 469.800 de lei, potrivit unui comunicat de pres? remis de Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA).?Medicii veterinari oficiali care activeaz? ?n cadrul ”Comandamentului Sezon Estival 2020,” au verificat ?n total 245 de unit??i de alimenta?ie public?.Neconformit??ile constatate au fost: manipularea neigienic?, ambalarea ?i etichetarea necorespunz?toare a produselor alimentare ?n vederea depozit?rii ?i valorific?rii, comercializarea acestora neetichetate potrivit legisla?iei ?n vigoare, comercializarea direct? c?tre consumatorul final a produselor alimentare ?n spa?ii neaprobate sanitar-veterinar, condi?ii necorespunz?toare de igien? ?n spa?iile de produc?ie, depozitarea necorespunz?toare a produselor alimentare, depozitarea ou?lor ?n condi?ii necorespunz?toare, depozitarea alimentelor sub form? de materii prime sau semipreparate ?mpreun? cu produse finite ce se consum? f?r? prelucrare termic?, func?ionarea f?r? documente de ?nregistrare sanitar? veterinar?.Deasemenea, a fost emis? o Ordonan?? de suspendare temporar? a activit??ii pentru o unitate de tip fast food ?i au fost confiscate ?i retrase de la v?nzare 118 kg de produse alimentare improprii consumului uman, produse care au fost dirijate c?tre o unitate de neutralizare.ANSVSA, prin intermediul DSVSA Constan?a, pune la dispozi?ia celor interesa?i num?rul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786. 577.007, unde se pot face sesiz?ri, sau se pot ob?ine informa?ii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguran?ei alimentelor. Acest num?r de telefon func?ioneaz? ?n paralel cu cel al Call-Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice re?ea de telefonie.Piata Sudului, o investitie de 10 milioane de euro! Agrostandard | 11 August, 2020 Piata Sudului a fost reconstruita si extinsa cu spatii comerciale reconfigurate, in urma unei investitii de circa 10 milioane de euro, inaugurarea avand loc in data dee 11 august. Au fost amenajate 145 de tarabe pentru producatorii de fructe si legume, dispuse pe doua nivele – 105 la parter si 40 la etaj, precum si 37 spatii comerciale. “Investitia de la Piata Sudului este complexa si integrata. Ea este alcatuita din corpul central al cladirii, cu doua corpuri anexe, totalizand o suprafata de peste 6.000 de metri patrati. Are o esplanada verde, parcul central – pentru ca intreaga zona a fost regandita si urbanizata corespunzator. Mai mult de atat, peste drum avem o parcare etajata, o premiera in Bucuresti, o parcare modulara, cu o capacitate de aproximativ 300 de locuri”, a declarat primarul Sectorului 4, Daniel Baluta.De saptamana viitoare va fi implementat un sistem electronic de atribuire a tarabelor. Ordinea in piata si in proximitatea acesteia este asigurata de o firma de paza, precum si de echipaje ale politiei locale, potrivit Agerpres.“Sunt doua categorii de elemente comerciale. Pe de o parte avem tarabele, unde in proportie de 80% sunt producatori – acesta fiind un alt scop pe care acest demers l-a avut, acela de a stimula intreprinzatorii din zonele limitrofe Bucurestiului. Costurile pe care tarabele il au este identic cu cel pe care l-am avut in urma cu an si jumatate, cand am inceput reabilitarea. Celelalte spatii comerciale au fost atribuite, o parte dintre ele – pentru ca mai sunt si cateva care nu au fost inca atribuite – in urma unor licitatii. (…) De exemplu, pentru corpurile din fata, costul chiriei este aproximativ 35 de euro/metru patrat. Pentru o taraba este in jur de 20 de lei pe zi”, a declarat Daniel Baluta.DIVERSECONTROALE la fabricile alimentare cu produse de origine non-animala. PROBLEMELE constatate , 12 august 2020CONTROALE la fabricile alimentare cu produse de origine non-animala. Verificarile inspectorilor sanitari veterinari ?i pentru siguran?a alimentelor ?n acest sector se realizeaz? ?n baza Programul de supraveghere ?i control pentru anul 2020 ?i vizeaz? operatorii din industria alimentar? care ??i desf??oar? activitatea ?n domenii precum: fabricarea produselor de mor?rit, a p?inii ?i produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a b?uturilor r?coritoare ?i alcoolice, precum ?i unit??i de depozitare – alimentare, semin?e, legume fructe.Verific?rile au urm?rit modul ?n care operatorii din industria alimentar? ?respect? condi?iile de ?nregistrare, autorizare ?i func?ionare a unit??ilor, modul de ?ntre?inere ?i igienizare a spa?iilor ?n care produsele alimentare sunt manipulate, condi?iile de prelucrare ?i de depozitare a materiilor prime ?i a produselor finite, cerin?ele de trasabilitate ?i a cele privind etichetarea, controlul d?un?torilor, eviden?a documentelor ?i a informa?iilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).?n perioada aprilie – iulie 2020, s-au efectuat?31.051 de controale??n unit??ile din industria agroalimentar? ?i au fost verificate 183 de mijloace de transport pentru produse alimentare de origine non-animal?, la nivelul celor 42 de Direc?ii Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor.?n timpul controalelor efectuate ?n unit??ile din industria agroalimentar? s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor ?i instruc?iunilor din Programul de supraveghere ?i control pentru anul 2020, urm?rindu-se prezen?a ?i ?ncadrarea calit??ii produselor alimentare ?n limitele maxime admise privind prezen?a de reziduuri de pesticide, contaminan?i ?i alte substan?ele interzise ?n alimente. De asemenea, s-au prelevat probe ?n vederea verific?rii respect?rii criteriilor microbiologice ?n alimente ?i de pe suprafe?e/ustensile de lucru din unit??ile de industrie alimentar?.PROBLEMELE CONSTATATECele mai frecvente deficien?e constatate de c?tre reprezentan?ii ANSVSA cu ocazia controalelor, au fost:– neconformit??i privind respectarea bunelor practici de igien? ?i fabrica?ie cum ar fi: ne?ntre?inerea igienic? a spa?iilor de depozitare, ?ntre?inerea necorespunz?toare a spa?iilor tehnologice de produc?ie – iluminare neprotejat?, neasigurarea stocurilor corespunz?toare de substan?e destinate opera?iunilor de dezinfec?ie, neefectuarea opera?iunilor de DDD ?n condi?iile legisla?iei specifice domeniului alimentar;– neconformit??i privind monitorizarea ?i implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;– neconformit??i legate de asigurarea trasabilit??ii ?i conformit??ii produselor alimentare (etichetare, buletine analiz? cu rezultate nesatisf?c?toare);– ?neconformit??i privind ?ntre?inerea ?i igiena echipamentului de protec?ie sanitar? a personalului muncitor ?i/sau legate de atestarea st?rii de s?n?tate a acestuia;– alte tipuri de neconformit??i (desf??urarea de activit??i ne?nregistrate sanitar-vetrinar ?i pentru siguran?a alimentelor, neanun?area ?nceperii activit??ii de c?tre operatorii alimentari).– neinformarea consumatorilor cu privire la alergenii prezen?i ?n preparate.Controalelor efectuate de inspectorii ANSVSA se concentreaz? ?n principal pe preven?ie ?i consilierea operatorilor din industria alimentara. Sanc?iuniile contraven?ionale sunt acordate ?n momentul ?n care deficien?ele constatate ini?ial nu au fost remediate ?n intervalul de timp stabilit sau pun ?n pericol s?n?tatea consumatorilor.RECOMANDARI ANSVSAAutoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor recomand? popula?iei ca, ?n perioadele cu temperaturi ridicate, s? acorde aten?ie modului ?n care p?streaz? sau prepar? alimentele ?i a locurilor de unde acestea sunt cump?rate.Astfel, consumatorilor li se recomand? s?:cumpere produse alimentare numai din locuri sau spa?ii ?nregistrate sau autorizate sanitar veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, pentru c? le ofer? garan?ia unor produse sigure, care sunt controlate sanitar veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor ?i care sunt depozitate ?n condi?ii corespunz?toare de temperatur? ?i igien?;nu cumpere produse alimentare expuse la v?nzare ?n locuri ?i condi?ii necorespunz?toare (pe strad?, din portbagajul ma?inilor etc.) cu at?t mai mult ?n cazul alimentelor u?or perisabile – carne, pe?te, ou?, lapte ?i produse lactate;aleag? alimentele cu aten?ie, ?in?nd cont de aspect, miros, termen de valabilitate);ia ?n considerare temperatura la care trebuie p?strate se las? la final alimentele ce necesit? p?strare la rece;verifice prospe?imea ?n momentul achizi?ion?rii – s? nu cumpere alimentele cu miros nepl?cut sau av?nd culoarea, consisten?a modificat? sau care prezint? mucegai pe suprafa??;nu cumpere produse care poart? indica?iile “p?stra?i la frigider”, “p?stra?i la rece” sau “p?stra?i ?n congelator” ?i care nu au fost depozitate ?n condi?ii de refrigerare sau congelare.ambaleze separat alimentele care urmeaz? a fi depozitate ?n frigider ?i s? le men?in? ?n decursul perioadei de valabilitate, la temperaturile indicate pe ambalaj;p?streze alimentele g?tite ?n recipiente acoperite;nu recongeleze produsele care au fost decongelate, pentru a fi preparate sau consumate ulterior;?ndep?rteze alimentele alterate, care sunt o surs? de contaminare pentru celelalte alimente;spele bine fructele ?i legumele ?nainte de a le depozita ?n frigider ?i ?nainte de a le consuma.Controalele Autorit??ii cu aceast? tematic? sunt ?n desf??urare la nivel national.A pl?tit avans de 4.000 de euro pentru un tractor second-hand ce nu exist?! Angelica Lefter Angelica Lefter - 12 august 2020 06:44Fermieri, aten?ie la tranzac?iile de v?nzare-cump?rare desf??urate online! Noile tehnologii ?i accesul la internet pot fi utile, ?ns? tot de acestea se pot folosi ?i ho?ii moderni. A?a a p??it o femeie din localitatea Socodor, jude?ul Arad, care a pl?tit avansul pentru un tractor inexistent.Femeia-fermier a negociat pentru achizi?ionarea unui tractor la m?na a doua cu doi b?rba?i din Bucure?ti. A pl?tit un avans de 4.000 de euro, ?ns? tranzac?ia s-a ?ncheiat ?n acest punct.Potrivit oamenilor legii din ora?ul Chi?ineu-Cri?, doi b?rba?i de 32 ?i 35 de ani, din Bucure?ti, ar fi pretins, ?n data de 1 august, de la femeia de 44 de ani din Socodor suma de 4.222 de euro, cu titlu de avans, pentru a-i vinde un tractor postat pe un site on-line de anun?uri, a scris newsar.ro. Ar?deanca nu si-a mai primit utilajul, iar anun?ul s-a dovedit a fi fals.Prejudiciul urmeaz? s? fie recuperat, iar pe numele celor doi a fost ?ntocmit un dosar de cercetare penal? pentru s?v?r?irea infrac?iunii de ?n?el?ciune, conform poli?i?tilor.UNIUNEA EUROPEANARom?nia se num?r? printre acele ??ri care nu vor fi capabile s?-?i redreseze total nivelul PIB-ului ?n 2021, potrivit raportului "COVID-19 ?i Europa de Sud-Est (ESE): Perspectivele ini?iale de combatere a crizei", realizat de SeeNews. InCont.ro, 11 august 2020 Raportul acoper? Albania, Bosnia ?i Her?egovina, Bulgaria, Croa?ia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Rom?nia, Serbia ?i Slovenia.Analiza se bazeaz? pe 11 indicatori cheie: m?suri de oprire a evolu?iei, m?suri economice, recuperare a PIB-ului, risc de expunere la datorii, produc?ie industrial?, ratinguri de credit, risc sectorial, stimulare a valorii ad?ugate brute, pia?a muncii, risc fiscal ?i risc la export."Pia?a for?ei de munc? din Rom?nia este una dintre cele mai bine pozi?ionate ?n toat? regiunea Europei de Sud-Est, datorit? ratei extrem de sc?zute a ?omajului ?nainte de debutul pandemiei COVID-19. Ca urmare a gradului mare de ocupare a for?ei de munc?, impactul pandemiei va fi cu at?t mai greu de acoperit ?n cifrele legate de ?omaj, chiar daca sunt unele dintre cele mai mici din ESE, p?n? la finalul lui 2021 nu vor mai reveni la nivelul din 2019. De asemenea, Rom?nia este printre acele ??ri care nu vor fi capabile s?-?i redreseze total nivelul PIB-ului ?n 2021", se spune ?n raport.Conform sursei citate, Bulgaria se num?r? printre ??rile din sud-estul Europei care prezint? un risc mediu de redresare a PIB-ului ?n 2021 la nivelurile sale pre-pandemice din 2019."Unul dintre factorii agravan?i ?n aceast? direc?ie este dependen?a acestei ??ri de exporturi. Bulgaria avea al doilea cel mai mare raport dintre exporturi ?i PIB ?n 2019 (dup? Slovenia). Av?nd ?n vedere imprevizibilitatea evolu?iei pandemiei, incertitudinea canalelor de distribu?ie ?i posibilitatea unei ?ncet?ri bru?te a comer?ului reprezint? un risc extrem pentru economie. Valoarea m?surilor fiscale ?i monetare pentru reducerea efectelor negative ale crizei s-a ridicat la 10,7% din PIB, fapt care pozi?ioneaz? ?ara pe locul al treilea din regiune, dup? Slovenia ?i Serbia. Este important de men?ionat c? unele dintre aceste m?suri vizeaz? consolidarea sistemului bancar ?i nu stimularea direct? a economiei", se men?ioneaz? ?n document.Datorit? sectorului s?u agricol puternic, Albania are cea mai performant? economie dintre cele 11 analizate ?n raport ?n ceea ce prive?te oportunit??ile de atenuare a impactului crizei economice indus? de pandemie. Dezavantajul este pachetul de m?suri anun?at de guvern pentru criz?, care reprezint? doar 2,8% din PIB - una dintre cele mai mici rate din ?ntreaga regiune a ESE.??rile Europei de Sud-Est au mai multe avantaje ?n fa?a crizei economice De asemenea, Moldova este una dintre cele dou? ??ri din ESE, ?mpreun? cu Albania, care se afl? ?ntr-o pozi?ie favorabil? ?n ceea ce prive?te oportunit??ile de atenuare a impactului crizei economice cauzat? de pandemie, datorit? sectorului agricol puternic. Cu toate acestea, Moldova este a doua cea mai vulnerabil? ?ar? din ESE ?n ceea ce prive?te riscul de expunere m?surat prin cota consumului privat ?i formarea brut? de capital ?n economie.Potrivit raportului, datele arat? c? ??rile din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezint? mai multe avantaje ?n fa?a crizei economice viitoare. ?n primul r?nd, majoritatea ??rilor aveau un nivel sc?zut al datoriei publice ?n momentul anun??rii st?rii de urgen??. Acest lucru a dat guvernelor locale posibilitatea de a pune ?n aplicare m?suri economice cuprinz?toare pentru a sprijini ?ntreprinderile ?i persoanele fizice, f?r? a pune prea mult? presiune asupra datoriilor suverane. Din perspectiva asisten?ei medicale, majoritatea ??rilor din ESE au ac?ionat decisiv ?i rapid la debutul pandemiei, impun?nd m?suri stricte de stopare a evolu?iei. Ratele de infec?ie ?n toat? regiunea erau cu mult sub nivelurile globale ?n momentul ?n care ??rile de pe glob au ?nceput s? ??i redeschid? economiile. R?m?ne de v?zut dac? aceste c??tiguri ini?iale vor deveni irelevante, date fiind noile cre?teri ale cazurilor din mai multe ??ri din ESE.SeeNews men?ioneaz? c? la ?nceputul crizei, regiunea era predispus? ?i la anumite riscuri. Majoritatea ??rilor din regiune se bazeaz? foarte mult pe sectoare pe care, ?n scopul prezentului raport, le-am numit "sectoare ?n pierdere" - acestea sunt industriile care se a?teapt? s? suporte urm?rile crizei economice provocat? de COVID-19.Raportul relev? c? exist? ?i sectoare care vor ie?i "?nving?toare" din aceast? criz?, dar cele mai multe dintre acestea compun o pondere prea mic? din valoarea ad?ugat? brut? (VAB) a economiilor din ESE pentru a face diferen?a ?i a contrabalansa efectele negative ?ntr-un mod semnificativ. Aceast? dispropor?ie ?ntre sectoarele ?n pierdere ?i cele ?nving?toare face ca regiunea ESE s? fie, ?n special, susceptibil? la riscuri sectoriale iar unele economii se confrunt? ?n mod inevitabil cu probleme legate de gradul de ocupare a for?ei de munc?, precum ?i cu riscuri fiscale cauzate de diminuarea impozitelor. Analiza arat? c?, potrivit prognozelor, ?n prezent doar 7 din cele 11 ??ri din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019.SeeNews este o platform? de afaceri din sud-estul Europei. Produce ?tiri financiare ?i de business, interviuri, studii de pia?? ?i analize pentru diferite industrii.?.......................... GreciaPresa din Grecia: Cum au ajuns Salonicul ?i Halkidiki ?n fa?a unui lockdown iminent? ? 10 August 2020 A fost o lun? fierbinte luna care tocmai s-a ?ncheiat. Din toate punctele de vedere. ?n ciuda recrudescen?ei epidemiei ?n Balcani, guvernul grec a decis s?-?i deschid? grani?ele c?tre Balcani, scrie Thessalia TV, citat? de Rador.?ncep?nd cu luna mai, secretarul de stat ?n Ministerul de Interne, responsabil pentru Macedonia ?i Tracia, Theodoros Karaoglou, a propus ?n scris guvernului deschiderea imediat?, ?n prima faz?, a patru dintre cele treisprezece puncte de trecere terestr? de la grani?a de nord, ?i anume: Kipoi cu Turcia, Promachonas (Bulgaria), Evzones (Macedonia de Nord, Serbia) ?i Krystallopigi la grani?a greco-albanez?.?i ?n acela?i timp efectuarea la acestea a unor controale sanitare pe toat? durata zilei (termometrizare ?ntr-o prim? faz?) pentru cei care intrau ?i ie?eau din ?ar?.A?adar, grani?ele se deschid, s?rbii ?ncep s? vin?, de?i la mijlocul lunii iunie un act publicat ?n Monitorul Oficial al Greciei prevedea prelungirea p?n? la data de 30 iunie a interdic?iei de a intra ?n Grecia pentru locuitorii din ??ri ter?e, din afara statelor UE ?i a Acordului Schengen.Protestele oamenilor din sectorul turistic al Greciei de Nord l-au obligat pe premier s? intervin? pentru ca frontierele s? se deschid?. La grani?? ?ns? lucrurile devin brusc greu de separat, sute de s?rbi r?m?n bloca?i de-a valma, din cauza lipsei de clarific?ri, dar dup? cum spune ministrul Turismului ?am depus un efort (!) pentru a rezolva problema, ?ntruc?t au fost mul?i oameni care s-au adunat la frontier? ?i, ?n cele din urm?, este de a?teptat s? treac? ?n Grecia ?i, ?n final, este dat? o solu?ie de premierul ?nsu?i, pentru a rezolva aceast? problem?”.Grupurile mari de oameni trec grani?a greac?, ?ncep?nd cu 15 iunie, unii oameni chibzui?i exprim? temeri, dar mass-media pro-guvernamental? celebreaz? turismul din nord care va salva sezonul estival din Grecia.Grecia avea 13 cazuri noi ?n acea zi. ?ntre timp, ?n Balcani, pandemia escaladeaz? din nou ?n mod periculos, iar Belgradul ia m?suri, dup? care urmeaz? ?i alte ??ri. ?n Grecia, de la 1 iulie p?n? ?n 6 iulie, au fost ?nregistrate 87 de cazuri importate dintr-un total de 133 de cazuri.?n Halkidiki, o familie de s?rbi se ?mboln?ve?te ?i caut?nd hotelul de referin?? care ar trebui s?-i g?zduiasc?, constat? c? nu a fost desemnat niciun hotel de carantin?, deoarece omul de afaceri care a acceptat ini?ial s?-?i aloce hotelul ?n acest scop, ?n zona Fourka, s-a r?zg?ndit ???n ultima clip? sub presiunea primit? de la al?i factori locali.?n cazul s?rbilor, de fapt, angaja?ii hotelurilor la care erau caza?i a fost nevoi?i s? gestioneze singuri cazurile, pun?ndu-le ?n carantin?. Asimptomaticii au cerut s? se ?ntoarc? ?n ?ara lor, cuplul ?i-a exprimat dorin?a de a p?r?si Halkidiki ?i de a se ?ntoarce ?n Serbia, dar acest lucru nu a fost posibil p?n? c?nd hotelierul nu a primit o confirmare scris? de la autorit??ile sanitare grece?ti pentru a le returna pa?apoartele pe care le re?inuse la check-in.?n cele din urm?, familia s-a ?ntors ?n ?ara lor. La data de 10 iulie aveam 27 de cazuri importate -50 ?n total, la Promachonas au fost depista?i pozitiv prin testarea aleatorie 25 de turi?ti veni?i din Rom?nia ?i Bulgaria ?n concediu. P?n? ca grani?ele s? fie ?nchise din nou ?i s? fie introduse condi?ii noi, mai mul?i balcanici asimptomatici au circulat zile ?ntregi prin Halkidiki ?i, bine?n?eles, prin Salonic.?ntre timp, o serie de evenimente sociale cu mult? lume au ?nceput s? se organizeze pe parcursul lunii iulie. Nun?i ?i botezuri ?n Salonic ?i Halkidiki f?r? nicio m?sur? de control ?i protec?ie. Rezultatul este cunoscuta propagare a contamin?rii, cu zeci de cazuri la astfel de ceremonii ?i, ?n principal, la petreceri.?n acela?i timp, p?n? la sf?r?itul lunii iulie, s?rb?torile bisericilor din municipiul Salonic s-au desf??urat normal, ?n urma presiunii Bisericii asupra municipalit??ii, cu participarea a mii de oameni, de?i ?n alte ora?e au fost interzise. O mare problem? au constituit-o, desigur, ?i cluburile ?i barurile din Salonic ?i Halkidiki, unde aglomera?ia era incredibil? ?n r?ndul popula?iei tinere. Imaginile postate de tineri pe re?elele de socializare amintesc de vremurile bune, ?n timp ce guvernul vorbea despre controale ?i amenzi.Dar ce anume s-a ?nt?mplat? ?n cazul a zeci de inspec?ii, proprietarii cluburilor au fost anun?a?i ?n avans ?i ?n ultima clip? clubul a fost golit sau au fost puse ?n aplicare regulile de distan?are, iar de ochii lumii, barurile au primit avertismente doar pentru poluarea fonic?.?n unele cazuri, ?n Halkidiki, c?nd angaja?ii se ?mboln?vesc, ?i trimit acas? cu o dispozi?ia de a nu spune nimic nim?nui pentru a nu afecta renumele clubului/restaurantului. Este relevant faptul c?, chiar ?i duminic? sear?, cu c?teva ore ?nainte de a se interzice ca oamenii s? stea ?n picioare ?n cluburi, care, desigur, au fost l?sate s? func?ioneze pe tot parcursul weekendului, deoarece guvernul a cedat iar la presiunea oamenilor din sectorul restaurantelor ?i nu a implementat m?sura direct din ziua ?n care a fost anun?at?, adic? de s?mb?t?, ?n Halkidiki, la un concert de la un bar de pe plaj?, imaginea a fost de mare aglomera?ie, de?i ?n ?ar? se ?nregistrau deja 75 de cazuri noi cu 15 ?n Salonic ?i 4 ?n Halkidiki. ?n Salonic, ?n cazurile restaurantelor de pe terase, exist? reclama?ii cum c? portarul avea obliga?ia s?-l informeze pe responsabilul restaurantului imediat ce ap?rea vreo patrul? de poli?ie, d?nd astfel alarma ca mul?imea s? se disperseze pe perioada inspec?iei.Chiar ?i ast?zi controalele sunt limitate, de?i dup? ?edin?a de ast?zi, dup? rata ?nfrico??toare de r?sp?ndire ?i dup? modelele matematice ale Universit??ii din Salonic care preconizeaz? o explozie uria?? de cazuri la sf?r?itul lunii august ?n ora?, ?ncep inspec?ii intensive ?n cluburi, impun?ndu-se prevederi cu privire la orarul de func?ionare, interzicerea circula?iei ?i alte m?suri dure.Desigur, toate acestea, dup? cincisprezece august, ca nu cumva Biserica s? fie deranjat? … La data de 30/7 a fost tras semnalul de alarm? cu privire la ceea ce se ?nt?mpl?, dar se pare c? nimeni nu a ascultat. ?n plus, pentru unele dintre aceste cluburi exist? proprietari celebri, dar ?i clien?i la fel de celebri care le frecventeaz?. Sursa: Thessaliatv.gr/ Rador/ Traducerea: Carolina CiuluCHINA Ironia pandemiei: Oktoberfest nu se mai ?ine ?n Bavaria, ci ?n China ? 11 August 2020 ? Din cauza pandemiei, tradi?ionalul festival al berii din Bavaria, Oktoberfest, nu se va mai organiza anul acesta. ?ns? Oktoberfest-ul tr?ie?te ?ntr-o alt? form?, ?n alte col?uri de lume.O’zapft is… Dar nu ?n Bavaria! Fiindc? cep la butoiul cu bere nu se mai d? anul acesta. Cel pu?in nu la München. Conform tradi?iei, primarul ora?ului inaugureaz? festivalul rostind formula magic? pentru iubitorii berii ?O’zapft is”. Astfel a ?nceput oficial, decenii la r?nd, cea mai mare serbare popular? din lume. P?n? anul acesta c?nd criza coronavirus a pus cap?t distrac?iei. Evenimentul a fost anulat.Cu peste 6 milioane de vizitatori anual, Oktoberfest-ul este un factor economic extrem de important pentru ora?ul München, dar ?i pentru ?ntreaga regiune. De la apari?ia sa, ?n 1810, p?n? ?n prezent, festivalul a fost anulat de 24 de ori – ?ntre altele din cauza r?zboaielor sau a epidemiei de holer?. Apoi, timp de 70 de ani, a fost organizat f?r? ?ntrerupere.Anul acesta ar fi trebuit s? ?nceap?, ca ?ntotdeauna, ?n cea de-a doua parte a lunii septembrie. Pe 21 aprilie, ?ns?, premierul landului Bavaria, Markus S?der, anun?ase deja anularea evenimentului. Pagina online a festivalului se deschide cu urm?torul avertisment: ?Din cauza pandemiei, Oktoberfest 2020 este anulat f?r? posibilitate de ?nlocuire“. Oare, chiar nu exist? niciun ?nlocuitor??nlocuitorul nu este ?nlocuitor?n schimb, anul acesta, la München se organizeaz? prima edi?ie a evenimentului ?Var? ?n ora?“. Pe l?ng? multele standuri cu de toate, r?sp?ndite ?n capitala Bavariei, exist? ?i atrac?ii cum ar fi cel mai mare trenule? pe ap? mobil din lume. Cine ?ntreab? la administra?ia ora?ului dac? ?Var? ?n ora?“ este ?nlocuitorul Oktoberfest-ului prime?te r?spuns negativ. Noul eveniment este un experiment organizat ?n condi?ii de igien? ?i siguran?? stricte.Punctele de divertisment ?i standurile cu m?rfuri, m?ncare sau b?utur? sunt r?sp?ndite prin ora? pentru a nu se ajunge la ?mbulzeala tipic? Oktoberfest-ului. Evenimentul inaugurat pe 24 iulie va ?ine cel pu?in p?n? pe 6 septembrie ?i are rolul de a sprijini antreprenorii ?i liber profesioni?tii afecta?i de pandemie. Ceea ce la t?rgurile obi?nuite era de neimaginat p?n? anul acesta, acum este posibil: proprietarii de standuri, carusele ?i alte atrac?ii nu achit? taxe pentru amplasarea acestora. ?n ciuda eforturilor administra?iei locale, ?ns?, ?n ora? nu domne?te atmosfera specific? Oktoberfest-ului.Mini-OktoberfestRenumita s?rb?toare bavarez? a berii este mai pu?in iubit? pentru standurile cu dulciuri sau oferta de divertisment, ci mai mult pentru corturile uria?e ?n care se serve?te berea produc?torilor locali. Iar ace?tia s-au g?ndit acum la o alternativ?: ?Die Wirtshauswiesn“.Evenimentul este programat s? ?nceap? pe 19 septembrie – data la care ar fi trebuit s? ?nceap? Oktoberfest-ul. Prin ?Wirtshauswiesn“ c?rciumarii din centrul ora?ului s-au g?ndit la un mini-Oktoberfest cu bere, bine-cunoscu?ii covrigi bavarezi, m?nc?ruri tradi?ionale ?i chiar muzica specific? petrecerii uria?e de pe ?Wies`n“ (paji?te).Dar mini-Oktoberfest-ul nu este un ?nlocuitor, ci o manifestare ceva mai apropiat? de adev?ratul Oktoberfest. ??n 1810, c?nd a avut loc primul Oktoberfest, nu existau corturi. Pe Theresienwiese (n.r. Locul ?n care se organizeaz? ?n mod tradi?ional Oktoberfest-ul) nu exista catering. Oamenii s-au retras ?n ora?, la hanuri. De aici analogia cu Wirtshauswiesn“, explic? Gregor Lemke, purt?tor de cuv?nt al gastronomilor din ora?ul München. Desigur, noul experiment se va desf??ura cu respectarea condi?iilor de igien?: distan?are, masc?, dezinfectan?i. Senza?ia nu va fi cea de Oktoberfest. ?n schimb, exist? ?n alt? parte. La 8000 de kilometri distan??.Cel mai mare Oktoberfest din lume la QingdaoCine ?i-ar fi imaginat c?, din cauza pandemiei, cel mai mare Oktoberfest de anul acesta nu se va ?ine ?n ?ara de origine a serb?rii, ci ?n ?ara de origine a coronavirusului? Ironia pandemiei – dac? putem spune a?a. P?n? acum, festivalul berii organizat la Qingdao (estul Chinei), ?mprumut?nd mult de la adev?ratul Oktoberfest, trecea drept cea de-a doua mare serbare a berii din lume.Anul acesta, fiindc? ?n Bavaria nu se mai organizeaz? festivalul, dar la Qingdao da, cel din China devine cea mai mare manifestare de acest fel din lume.Evenimentul c?ruia organizatorii ?i spun cu pl?cere ?Oktoberfest-ul Chinei“ a ?nceput deja ?i se va ?ncheia pe 23 august. Se estimeaz? c? standurile cu bere vor avea c?teva sute de mii de vizitatori. Acestora li se ?nregistreaz? datele personale ?i li se m?soar? temperatura. To?i poart? masc? de protec?ie.Regulile par s? nu influen?eze num?rul participan?ilor. Conform presei din China, la deschiderea festivalului au fost mai mul?i vizitatori ca anul trecut.Dou? concepteOktoberfest-ul din München nu se mai organizeaz? anul acesta. A fost anulat din timp. ?n schimb, ?n capitala Bavariei, au loc ?Var? ?n ora?“ ?i ?Wirtshauswiesn“ – dou? evenimente noi-nou?e. Cu respectarea normelor de igien?, dar f?r? senza?ia de Oktoberfest.?n Qingdao se ?ine festivalul berii ca ?i cum nu s-ar fi ?nt?mplat nimic. Chiar dac? ?i acolo se impun reguli de igien?, fluxul mare de vizitatori nu pare s? deranjeze. ?ns? nici solu?ia bavarez?, nici cea din China nu-i mul?ume?te pe fanii adev?ratului Oktoberfest. Speran?a vine doar de pe site-ul oficial al uria?ei manifest?ri cu originea ?n Germania: ?Tradi?ionala serbare a berii va ?ncepe s?mb?t? 18 septembrie 2021 la ora 12:00“.SUAUrm?torul val de sanc?iuni americane ar putea viza produc?torii de b?uturi alcoolice din blocul comunitar ?i din Marea Britanie Catalina Apostoiu 12.08.2020, ?n aceast? s?pt?m?n?, oficialul american de top pe comer? Robert Lighthizer analizeaz? noi tarife care ar putea cre?te pre?urile unei game de bunuri europene ca ginul britanic ?i berea german?, relateaz? Bloomberg.De?i tarifele au leg?tur? cu solu?ionarea unei dispute privitoare la subven?ii ilegale acordate Airbus, acestea afecteaz? ?i alte sectoare.SANATATE si GASTRONOMIECum arat? exodul medicilor rom?ni ?n Europa. ?n Fran?a ?i Germania, rom?nii sunt cei mai numero?i din totalul medicilor str?ini, iar ?n Ungaria ponderea medicilor rom?ni este de 70% din totalul speciali?tilor str?ini Georgiana Mihalache 12.08.2020, Fran?a ?i Germania au avut peste 8.700 de medici rom?ni ?n 2018, iar ?n Ungaria ponderea medicilor rom?ni este de 70% din totalul speciali?tilor str?ini.Cei mai mul?i medici str?ini din Fran?a ?i Germania vin din Rom?nia, peste 8.700 de speciali?ti rom?ni fiind ?nregistra?i ?n cele dou? ??ri, arat? datele OECD, o organiza?ie interna?ional?, aferente anului 2018.Din Rom?nia merg medici pentru a-?i termina studiile ?i ?n ??ri precum Belgia, Ungaria sau Marea Britanie, acestea fiind printre cele mai frecvente ?inte pentru speciali?tii rom?ni.Datele OECD se refer? la num?rul de doctori care au ob?inut prima calificare medical? ?n alt? ?ar? ?i au dreptul s? practice medicina acolo. Num?rul ?i implic? ?i pe cei care au ob?inut orice alt tip de certificate s? practice profesia ?n ?ara ?de primire“, dar ?i pe medicii reziden?i. Sunt exclu?i ?ns? medicii care au acreditare ?n ?ara respectiv?, dar practic? medicina ?n alt? ?ar?.?A? alege s? merg ?n Fran?a, dar mai mult pentru motive personale acum. Dar ?i pentru salariu mult mai mare fa?? de ce e aici ?i pentru posibilitatea de a te dezvolta profesional. Am colegi care au fost ?n stagii acolo, inclusiv stagii de genetic?, e mult mai OK acolo, te implici mai mult, ?nve?i mai multe“, a spus pentru ZF Bianca, o t?n?r? rezident? din Bucure?ti, care se g?nde?te s? plece ?n str?in?tate dac? va exista oportunitatea aceasta.De altfel, Fran?a este cea mai frecvent? alegere a medicilor rom?ni, peste 4.700 de speciali?ti lucr?nd ?n aceast? ?ar?, din datele OECD.DOSARTest ?n c?mp: C?t ?a c?nt?rit” aplicarea unui fungicid la rapi?? ?ntr-un an cu secet? extrem?! Angelica Lefter Angelica Lefter - 12 august Tratamentele fungicide la rapi?? au o importan?? deosebit?, chiar ?i ?n condi?ii de secet? major?, a?a cum s-a ?nt?mplat ?n acest an. Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a mers al?turi de speciali?tii companiei Bayer CropScience ?n c?mpul de testare de la Comlo?u Mare, ?n jude?ul Timi?, pentru a vedea rezultatele comparative, la recoltare, pentru loturile tratate cu fungicid ?i cele la care aceast? investi?ie nu a fost f?cut? ?n acest an. Carmella Duma, reprezentant market developement Bayer, a explicat cum se efectueaz? test?rile pe hibrizii de rapi?? ?i care au fost efectele aplic?rii fungicidelor precum Propulse 250 EC, pe anumi?i hibrizi, dar ?i care sunt efectele vremii ?n dezvoltarea plantelor ?i apari?ia d?un?torilor.Atac puternic al bolilor la plantele care n-au fost protejate”Hibrizii noi care apar ?i care an de an vin la dumneavosatr? ?n ferm? ?i sunt recomanda?i de colegii mei din v?nz?ri, sunt testa?i 2-3 ani. Cu to?ii ?tim c? anul acesta, ?n perioada ?nfloritului, chiar p?n? la finalizarea ?nfloritului, care a putut dura ?ntre 2 s?pt?m?ni ?i peste 4 s?pt?m?ni, ?n func?ie de zona geografic?, ploaia ne-a ocolit cu des?v?r?ire, mul?i dintre dumneavoastr? a?i considerat c? Sclerotinia nu va ap?rea ?i bolile vor avea un impact redus. Neav?nd ploi ?n momentul ?nfloririi, Sclerotinia ?i sclero?ii ace?tia nu ?i vom reg?si ?n culturile de rapi??, mai ales acolo unde s-a aplicat fungicidul Propulse, fungicid aplicat preventiv ?n perioada de ?nflorire a culturii de rapi??. ?n zonele ?n care nu s-a aplicat fungicid la ?nflorit putem observa o alt? gam? de boli ce au diminuat produc?ia final?”, a spus Carmella Duma.Rapi?a tratat? cu fungicidul Propulse ?i-a p?strat tulpinile s?n?toase p?n? la recoltareEfectele tratamentului cu fungicid s-au putut vedea la recoltare, acolo unde loturile unde s-a aplicat Propulse au avut tulpinile verzi, ?n timp ce la plantele netratate, acestea au fost uscate ?i afectate de diferite boli. ”Am dou? tulpini, una este ?nc? verde. O cultur? de rapi??, preg?tit? pentru recoltat, trebuie s? aib? ?nc? tulpini verzi. O tulpin? uscat?, chiar dac? vizual poate p?rea c? recoltarea se va realiza mult mai u?or ?i nu ?nt?mpin?m probleme ?n momentul recoltatului, ?nseamn? c? acea plant? a beneficiat de mai pu?in? ap? ?i o cantitate mai redus? de nutrien?i. Pe plantele cu tulpina verde s-a aplicat Propulse ?n perioada ?nfloririi, pe aceasta uscat? nu s-a aplicat. Dac? desfacem tulpina uscat?, o s? observ?m c? sclero?ii, at?t de caracteristici bolii Sclerotinia, nu sunt prezen?i, deoarece ?n perioada ?nfloritului nu am avut precipita?ii ?i aceast? boal? nu s-a manifestat. Dar alte boli, ca ?i Verticilium, Alternaria mai ales, ?i f?inarea ?n anumite zone au determinat o uscare prematur? a acestei plante, iar instalarea bolii Phoma, ?n urma atacului de Ceutorhynchus napi din prim?var?, a determinat putrezirea complet? a tulpinii”, explica? reprezentanta Bayer CropScience. Diferen?a de produc?ie: minim 500 kg/haCel mai important pentru fermier: tratarea cu fungicid a rapi?ei a reu?it s? fac? diferen?a la recoltarea. Astfel, la parcelele tratate cu Propulse, fermierul Lauren?iu Sarcin?, reprezentant al Columirom Comlo?u Mare, din jude?ul Timi?, a explicat c? ?i cu ap? pu?in? ?n sol, datorit? Propulse, produc?iile au avut cu peste 500 de kilograme la hectar mai mult fa?? de c?t s-a estimat.”Rapi?a este o cultur? uimitoare, mereu am spus acest lucru, am avut o secet? pedologic? crunt?, mai ales ?n perioada martie-aprilie-mai, adic? exact perioada ?n care rapi?a are nevoie de consum mare de ap?, dar m-a surprins pentru c? m? a?teptam s? fie produc?ia mult mai sc?zut? dec?t ce am recoltat. ?nc? o dat?, cred c? rapi?a este o cultur? care dac? ai grij? de ea ?i reu?e?ti s? st?p?ne?ti toate verigile tehnologice nu d? gre?. Mai mult ca sigur c? datorit? Propulse, produc?iile vor trece cu cel pu?in 500 de kilograme la hectar”, a declarat fermierul dup? primele loturi recoltate.Recoltarea comparativ? ?i analiza produc?iilor, posibil? cu FieldviewAnaliza produc?iilor a fost posibil? ?n c?mpul de testare din jude?ul Timi? cu ajutorul Fieldview. Combina echipat? cu acest program a ajutat speciali?tii ?i fermierul s? analizeze pe loc rezultatele. A fost nevoie de acest echipament de precizie pentru a calcula produc?ia diferen?ele de produc?ie ?ntruc?t la fiecare hibrid s-a aplicat pe o jum?tate de lot fungicidul Propulse, pe cealalt? jum?tate nu s-au tratat plantele. Numai cu Fieldview, echipa Bayer a putut recolta ”la linie” ?i calcula exact sporul de produc?ie pentru fiecare hibrid de rapi?? Dekalb.”Folosesc Fiedlview de c??iva ani ?i a ?nceput s?-mi devin? indispensabil pentru simplul fapt c? de fiecare dat? c?nd se face o opera?ie este ?nregistrat?, r?m?ne acolo ?i foarte important va fi acum la recoltat pentru c? voi vedea produc?iile pe fiecare hibrid ?n parte ?i m? va ajuta s? iau decizi pe viitor”, a explicat fermierul Lauren?iu Sarcin?.Harta produc?iilor, realizat? ?n timp realFabian B?descu, reprezentantul tehnic al platformei Climate Fieldview Bayer a prezentat ?n am?nunt sistemul care poate colecta datele din produc?ie ?ntocmind o hart? util? speciali?tilor: ”Vreau s? men?ionez c? ?i colegii mei din Market Development folosesc aceast? platform? ?n re?eaua lor de testare ?i ?n cazul nostru concret ne folosim de aceast? combin? pentru a colecta datele de produc?ie. Practic se construie?te acea hart? de produc?ie utiliz?nd senzorul de produc?ie, senzorul de umiditate ?i GPS. Pe l?ng? harta de recoltare, fermierul ?i-a mai ?nregistrat ?i harta de la sem?nat ?i de la tratamente. Are o eviden?? concret? asupra produselor pe care le folose?te, iar acum la final poate s? vad? rezultatul final ?i s? ia cele mai bune solu?ii utiliz?nd aceste h?r?i. Dispozitivul Fiedlview Drive se cupleaz? la priza de diagnostic a utilajului. El preia din sistemul camBUS al combinei date de la senzorii de produc?ie ?i umiditate ?i GPS ?i apoi aceste date sunt transmise prin Bluetooth pe un iPad conectat cu dispozitivul ?i acele date sunt puse sub form? de hart?. Set?m echipamentul, am selectat combina, am pus GPS, senzorul de produc?ie ?i umiditate au fost calibrate ?n prealabil cu scopul de a avea date c?t mai precise, acea produc?ie pe hectar s? fie c?t mai exact?.” ?n final, Carmella Duma, reprezentant Market Developement Bayer, a explicat faptul c? harta ob?inut? ?n urma recolt?rii include ?i men?iunile legate de partea de culturp tratat? cu Propulse ?i cea netratat?, astfel ?nc?t speciali?tii s? poat? analiza cu aten?ie toate datele.”?n urma recolt?rii geospa?iale am ob?inut harta de produc?ie ?i totodat? am putut face not?rile din timpul recoltatului at?t ?n partea tratat? cu Propulse versus partea netratat? cu Propulse. Aceast? recoltare geospa?ial? ne ajut? s? facem analiza pe fiecare hibrid ?n parte ?i totodat? s? ?n?elegem comportamentul hibrizilor privind toleran?a acestora privind complexul de boli ce-l reg?sim ?n fiecare an ?n cultura de rapi??. La final, dup? recoltarea tuturor loturilor din Rom?nia ?i a biozonei din care facem parte, are loc validarea acestora ?i dup? o atent? analiz?, noii hibrizi care vin c?tre fermieri vor avea sporuri de produc?ie superioare ?i toleran?? ?n ceea ce prive?te rezisten?a la boli: Sclerotinia, Alternaria, Botrytis, chiar ?i f?inarea. ?n acest c?mp, produc?iile au variat de la 3,7 tone/ha la 4,7 tone/ha, ?n func?ie de setul de hibrizi testat ?i ?n func?ie de poten?ialul fiec?rui hibrid. Hibrizii au f?cut parte din toate grupele de timpurietate, de la hibrizi extratimpurii, cu ?nflorire ?i restart timpuriu, p?n? la hibrizii cu ?nflorire semitardiv? ?i tardiv? ?i, la fel, restart tardiv”, a mai spus reprezentantyul Bayer. * * * * * *La Ploie?ti vor fi fabricate rachete care produc ploaie pe timp de secet?, dar ?i z?pad? ?n iernile uscateA.P. Miscellanea / 12 august Sistemul na?ional de combatere a grindinei va putea fi folosit ?ncep?nd de anul viitor ?i pentru combaterea secetei. Directorul Sistemului Antigrindin?, generalul Gheorghe C?unei, a declarat ?n exclusivitate pentru observatorulph.ro c? rachetele care produc precipita?ii (ploaie ?n perioada secetoas?, respectiv z?pad? ?n anotimpul rece) vor fi produse ?n cur?nd de societatea Electromecanica Ploie?ti, scrie Observatorul Prahovean.Electromecanica Ploie?ti, societate care face parte din Compania Na?ional? Romarm, va fabrica un tip de rachet? care va avea rolul de a produce artificial precipita?ii. ?n aceast? perioad? se fac mai multe teste, inclusiv probe ?n poligonul de ?ncercare.Directorul Sistemului Antigrindin?, generalul Gheorghe C?unei, a declarat ?n exclusivitate pentru observatorulph.ro, care este principiul de func?ionare a rachetelor care ar putea fi folosite cu succes pentru combaterea secetei."Vrem s? cre?tem gradul de precipita?ii pentru c? ?i Rom?nia se confrunt? cu schimb?ri climatice majore. Anul trecut, ?n decembrie, am f?cut un experiment ?n B?r?gan, prin care am reu?it s? cre?tem nivelul precipita?iilor, de la 0,1 l/mp la 10 l/mp, folosind un avion. La Electromecanica Ploie?ti se testeaz? deja o rachet?, care va putea fi folosit? pentru combaterea secetei, sper?m, chiar de anul viitor. Racheta con?ine iodur? de argint, o substan?? care prin ardere creeaz? centre de condensare ce provoac? ?n mod artificial precipita?ii", a declarat generalul C?unei.Acesta sus?ine c? rachetele care aduc ploaia vor fi folosite prin unit??ile existente de combaterea a grindinei inclusiv cele aflate ?n Prahova, unde exist? 11 puncte de lansare care protejeaz? o suprafa?? de 140.000 de hectare.Diferen?a fa?? de rachetele antigrindin? o reprezint? raza de ac?iune. Astfel, dac? rachetele pentru ploaie vor ac?iona la altitudini joase, de 1500-2000 de metri, cele pentru combaterea grindinei ac?ioneaz? la 10.000 de metri, ?n norii care se formeaz? vertical, detaliaz? Observatorul Prahovean.Mai mult, rachetele pentru precipita?ii, lansate terestru sau prin intermediul avia?iei utilitare, ar putea fi folosite ?i ?n sezonul rece."Iarna trecut? am avut un record negativ de precipita?ii. Imagina?i-v? ce ar ?nsemna s? producem un strat de 10 cm de z?pad? pentru culturile de gr?u, de exemplu sau pentru refacerea rezervelor de ap? ?n alimentarea marilor ora?e, precum Capitala", a precizat pentru observatorulph.ro directorul Sistemului Antigrindin?, generalul Gheorghe C?unei. * * *Vinul de azi: Sf?nta Maria 2017 Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Cu prilejul unei mari s?rb?tori cre?tine?ti, ne ?nt?lnim din nou cu Crama Opri?or. Colec?ia Cupola Sanctis este un demers care ?i-a dorit s? reprezinte o plec?ciune ?n fa?a celui mai ad?nc ?i intim aspect al Olteniei Profunde: credin?a. Avem de-a face cu un vin sec, ?n care notele de fructe ro?ii, dulce?uri ?i gemuri reu?esc s? te fac? s? r?m?i pl?cut impresionat, mai ales prin catifelarea tandr? de cacao. Cu postgust lung ?i surprinz?tor, acest vin merit? toat? aten?ia. Un vin semnat de Liviu Grigoric?, care poate fi oferit ?n dar prietenilor sau savurat pur ?i simplu cu ace?tia. Un mare lac din Rom?nia a secat aproape complet. Acum arat? ca un de?ert | Andreea Dogar aug. 12, 2020 Foto: Google Maps / George-Sergiu Niculescu / FacebookGeorge-Sergiu Niculescu, prefectul jude?ului Constan?a, a anun?at c? Lacul Nunta?i din comuna Istria, jude?ul Constan?a, a secat ?n propor?ie de 95%.Lacul cu ap? s?rat? se ?ntindea pe mai bine de 800 de hectare, ?ns? acum ?n urma lui a r?mas doar un pustiu alb (pentru compara?ie, Lacul Techirghiol are 1.068 de hectare).?Nu, pozele nu sunt f?cute ?n Anzi, acolo unde se g?se?te cel mai mare de?ert de sare din lume. Sunt f?cute ?n jude?ul Constan?a, comuna Istria, unde ar fi trebuit s? g?sim lacul Nunta?i. Acum vedem doar ce a mai r?mas din el. Ast?zi, ?n urma unei adrese primite de la prim?ria Istria, prin care ni se cere sprijinul pentru remedierea unei situa?ii nemai?nt?lnite, m-am dus personal la fa?a locului, ?nso?it de directorul ABADL (Administra?ia Bazinal? de Ap? Dobrogea – Litoral – n.r.), dl. Bogdan Bola ?i de speciali?ti din cadrul institu?iei. Recunosc, nu-mi imaginam c? situa?ia poate fi at?t de grav?, mai ales c? vorbim despre un lac at?t de c?utat ?n trecut, cu real poten?ial”, a scris Niculescu pe Facebook.?Situa?ia st? ?n felul urm?tor: din cauza secetei pedologice ?i a obtur?rii canalelor prin care putea fi alimentat cu ap?, lacul Nunta?i este secat ?n propor?ie de 95%! ?i vorbim despre un lac cu ap? s?rat?, asem?n?tor celui din Techirghiol, care se ?ntindea pe mai bine de 800 de hectare. Acolo, ?n urm? cu zeci de ani, oameni din toat? ?ara veneau s? se bucure de efectul terapeutic al n?molului sapropelic. Acum? O imagine dezolant? ?i nimic mai mult”, a mai spus el.Prefectul a declarat c? ?n perioada urm?toare vor fi decolmatate canalele de alimentare: ?At?t cel care face leg?tura ?ntre lacul Sinoe ?i lacul Istria, c?t ?i ?ntre lacul Istria ?i lacul Nunta?i. Abia apoi se va putea remedia aceast? situa?ie ?i lucrurile vor reveni la normal”. Foto: George-Sergiu * * *Hypermarketuri vs supermarketuri ?n pandemie. Formatul care a profitat cel mai mult de cre?terea consumului de produse de larg consum 10 aug, 2020 | Alina Stanciu |Pandemia a adus retailerilor interna?ionali, ?n unele luni, v?nz?ri cu p?n? la 34% mai mari din punct de vedere valoric fa?? de perioada similar? a lui 2019. Cei mai c??tiga?i au fost operatorii de supermarketuri care nu au raportat sc?deri, la niciuna dintre categoriile principale de produse, ?n nicio lun? din perioada martie-iunie 2020. Pandemia cu noul coronavirus a adus retailerilor moderni cre?teri de dou? cifre ale v?nz?rilor de alimente, produse pentru cas?, de ?ngrijire personal? ?i tutun, raportat la perioada similar? a anului trecut. Iar cei mai mul?i bani au ajuns ?n conturile operatorilor de supermarketuri, arat? o analiz? realizat? de compania de cercetare RetailZoom pentru . Enumera?i ?n ordine aleatorie, Mega Image, Carrefour Market, Penny, Profi, unit??ile Shop&Go mai mari de 100 de mp, DM ?i Inmedia au ?nregistrat ?mpreun?, ?n perioada martie-iunie 2020, un plus al ?ncas?rilor de 20% fa?? de perioada similar? a anului trecut, ?n timp ce hypermarketurile (Cora, Carrefour Metro) ?i magazinele tip convenience (Inmedio, Shop&Go mai mici de 100 de mp, Profi mai mici de 100 de mp, Xpress, Xtime) au avut cre?teri de numai 8%. Cre?terea reflect? at?t un cpnsum mai mare, c?t ?i dinamica pre?urilor. Aceasta ?n condi?iile ?n care, din datele RetailZoom, ?n 2020 pre?urile la produsele analizate au crescut cu 8,3% ?n cazul alimentelor, cu 7,1% la produsele pentru cas? ?i au sc?zut cu 1,8% ?n cazul produselor de ?ngrijire personal?. Starea de urgen?? a alungat oamenii din hypermarketuri Sursa-RetailZoom * *INCLUDE Tig?ri & Tutun vs analiza prezentat? ?n Jurnal ed.9 la pagina 4, ?n care acest sector este exclus. Discrepan?a dintre canale se datoreaz?, ?ntr-o propor?ie important?, ?i reac?iei consumatorilor la ?nceput de pandemie. Dup? cum reiese din analiza RetailZoom, ?n martie, prima lun? cu stare de urgen??, consumatorii au cump?rat mai pu?in din hypermarketuri ?i magaazinele tip convenience fa?? de peri evolu?ia v?nz?rilor, de la ?nceputul Pandemiei p?n? la sf?r?itul lunii oada similar? a lui 2019, reorient?ndu-se c?tre magazinele de proximitate. Avem astfel sc?deri de 7 ?i respectiv 3% la magazinele mari ?i cele convenience ?i un plus de 9% la supermarketuri. ?n lunile urm?toare, toate cele trei categorii de magazine au raportat cre?teri, supermarketurile fiind ?ns? mereu cu mai mul?i pa?i ?naintea celorlalte formate. "Canalul supermarket define?te evolu?ia pie?ei ?n perioada analizat?, contribuind cu dinamica cea mai mare fa?? de celelalte canale la evolu?ia v?nz?rilor, de la ?nceputul pandemiei p?n? la sf?r?itul lunii iunie. Pe fondul unui trend general de cre?tere a importan?ei magazinelor mici, dar ?i pe fondul generat de pandemie (izolare ?i deplasare preponderent c?tre magazinele mici din proximitate ?n lunile martie ?i aprilie), ?n luna iunie 2020 fa?? de martie 2020 observ?m o recuperare par?ial? a cump?r?turilor pierdute de magazinele de format mare", au explicat anali?tii RetailZoom. "Pe fondul unui trend general de cre?tere a importan?ei magazinelor mici, dar ?i pe fondul generat de pandemie (izolare ?i deplasare preponderent c?tre magazinele mici din proximitate ?n lunile martie ?i aprilie), ?n luna iunie 2020 fa?? de martie 2020 observ?m o recuperare par?ial? a cump?r?turilor pierdute de magazinele de format mare", mai spun ace?tia. De ce au pierdut magazinele mari Potrivit acestora, produsele alimentare contribuie cel mai mult ?n totalul raportat (>70%). "Aceasta influen?eaz? dinamica observat? ?n toate formatele de magazine ?i aduce ?i sc?derile observate ?n formatul mare ?i convenience pentru perioada aprilie. Dup? aprilie ?ns?, cre?terile comparativ cu anul anterior pentru alimente sunt dep??ite doar de c?tre ?ig?ri", mai spun exper?ii retailZoom. Totodat?, sc?derile categoriilor de ?ngrijire personal? ?nregistrate cu prec?dere ?n hipermarketuri ?i cash&carry au un impact major asupra trendurilor negative observate dup? v?rful de stocare din martie 2020. "Sectorul de ?ngrijire a casei este de asemenea influen?at de recuperarea v?nz?rilor observate ?n formatul mare de magazine, ?nregistr?nd o dinamic? ?n opozi?ie fa?? de supermarketuri (?n iunie +1% pentru cas? vs 2019 ?n formatul mare si -1% ?n super). ?n termeni de importan?? pentru acest sector, cele dou? formate de magazine mai mari (supermarketuri ?i magazine de format mare) au un nivel relativ similar ?i contribuie cel mai mult (peste 95%) ?n totalul raportat din punct de vedere al v?nz?rilor valorice", mai explic? anali?tii RetailZoom. Perioad? atipic? de var? Retailul traverseaz? o perioad? atipic? cu un consum ?n sc?dere de produse de sezon precum ?nghe?ata, sucurile sau produsele de plaj?, arat? o analiz? a companiei de cercetare Retail Zoom. ?n prima lun? de var?, consumul s-a mai domolit fa?? de perioada martie-mai, astfel c? v?nz?rile totale au crescut cu 6,5% fa?? de perioada similar? a lui 2019. ?n mai, v?nz?rile au fost cu 13% mai mariIunie 2020 a adus retailerilor moderni noi provoc?ri, consumul fiind din nou unul atipic, arat? o analiz? a companiei de cercetare Reatil Zoom. Fa?? de perioada similar? a anului trecut, produsele specifice sezonului precum r?coritoarele, ?nghe?ata sau produse de protec?ie solar? nu ?i-au mai f?cut loc ?n co?ul rom?nilor ?n aceea?i m?sur?. Spre exemplu, la b?uturi r?coritoare, sc?derea din iunie a fost de 7%, ?n timp ce ?n s?pt?m?na 23-26 v?nz?rile de r?coritoare necarbonaate au sc?zut cu 8%, iar cele carbonatate cu 2%. Totodat?, ?n aceea?i s?pt?m?na, s-a v?ndut cu 22% mai pu?in? ?nghe?at? dec?t ?n perioada similar? a lui 2019 ?i cu 15% mai pu?in? ap? mineral?. De asemenea, produsele de protec?ie solar? pierd 6 pozi?ii ?n clasamentul categoriilor de ?ngrijire personal?, fac?nd loc produselor de dezinfectare (spirt, ?ervete?e si gel antibacterian). Per total, ?n iunie 2020 fa?? de iunie 2019, valoarea v?nz?rilor a crescut cu 15,6% ?n retailul modern, cu un plus de 16% la alimente, 10% la produsele de ?ngrijire personal?, 16% la produse de cas? ?i 19% la ?ig?ri ?i tutun. Dintre produsele de sezon, berea este printre pu?inele cu cre?teri de dou? cifre. "S?pt?m?na Rusaliilor ?i prima s?pt?m?n? de vacan?? ?nregistreaz? fiecare un plus de 10%, peste media lunii, pe c?nd ultima s?pt?m?n? a lunii indic? o sc?dere a v?nz?rilor (-1%) fa?? de s?pt?m?na similar? din 2019. Este a doua s?pt?m?n? din 2020 c?nd v?nz?rile sunt sub nivelul lui 2019. Comparativ ?ns? cu media s?pt?m?nilor din perioada pandemiei, multe dintre categoriile sezonale ?nregistreaz? ?n continuare cre?teri, dar mai temperate (maxim 75% din cre?terile inregistrate anul trecut ?n iunie vs media lunilor martie-mai). Categoria de top a sectorului alimentar, berea, are o cre?tere semnificativ? ?n compara?ie cu anul trecut (+13%), pe fondul canalului horeca ?n continuare deschis par?ial", sus?in speciali?tii Retail Zoom. Men?ion?m c? analiza realizat? de RetailZoom pentru are la baz? indexul de date scanate ale RetailZooom compus din peste 3.000 de magazine, din comer?ul modern interna?ional. Total FMCG acoperit se refer? la 184 de categorii: produse alimentare, de ?ngrijire personal?, cas?, ?ig?ri ?i tutun. ?ntregul raport se refer? la evolu?ia v?nz?rilor valorice (RON) din perioada 24.02.2020-28.06.2020 versus aceea?i perioad? a anului trecut. * * *C?lin Tomescu a pariat pe orz ?i a c??tigat... 8 tone/hectar Violeta M?? cat: 12 august 2020 T?n?rul fermier a recoltat anul acesta peste 8 tone de orz la hectar. Cum a reu?it s? ob?in? aceast? produc?ie ?i ce face pentru a lupta contra secetei?La 26 de ani, C?lin Tomescu lucreaz? 200 de hectare de teren ?n Dude?tii Noi, jude?ul Timi?. A absolvit, acum doi ani, Facultatea de Agricultur? la USAMVB Timi?oara, iar rolurile sunt pu?in inversate ?n ferma familiei: el lucreaz? efectiv ?n c?mp, pe toate utilajele, iar tat?l s?u ?l ajut?.?n 2020, a sem?nat 22 de hectare cu orz, ?n jur de 60 de hectare cu gr?u, 50 de hectare cu soia, 20 de hectare cu floarea soarelui ?i aproape 50 de hectare cu porumb.??Orice tip de sol ai, trebuie s? conservi apa ?n el!”?Noi nu putem iriga, deci trebuie s? facem totul din tehnologie. Eu sunt singurul din zon? care nu ar? p?m?ntul, de vreo cinci ani. Humusul, cea mai important? parte din sol, materia organic?, cre?te undeva ?ntre 5 ?i 10 centimetri. Dac? vin cu plugul la 30 de centimetri, ?mi distrug humusul, ?i atunci ce fac? La sem?nat, toamna, fac doar o scarificare superficial?, la maximum cinci centimetri ad?ncime, cu discul, nu disc greu, chiar dac? la noi solul e foarte greu, nu e cernoziom. Orice tip de sol ai, trebuie s? conservi apa ?n el. Dac? am avea iriga?ii, a? face cultur? dubl?, de gr?u ?i de soia”, spune C?lin Tomescu.? Cea mai bun? cultur? ?n 2020: Peste 8 tone de orz la hectar!?Anul acesta, de?i a fost secet?, a ob?inut cea mai bun? produc?ie la cultura de orz de toamn?: a recoltat peste 8.000 kg/ha. Orzul l-a sem?nat ?n 10 octombrie, c?nd era deficit mare de ap?. Pe 16 ha - Jup, de la Caussade, iar pe alte 6 ha - orz baz? de la Gherla. Cultura premerg?toare a fost gr?u, ceea ce ?nu e foarte indicat”, recunoa?te t?n?rul fermier, dar spune c? ?dac? orzul merge pentru furajare, nu este o problem? foarte mare”.Fertilizare orz:?150 kg/ha DAP ?ncorporat cu discul, ?n septembrie, 150 kg/ha uree, aplicate ?n dou? etape, la sf?r?itul lunii februarie ?i la jum?tatea lunii martie ?i 200 kg/ha Nitrocalcar cu sulf - 100 kg/ha aplicate la ?mp?iere, ?i 100 kg/ha aplicate la ?nspicat.Seceta de anul acesta l-a determinat s? se g?ndeasc? serios ca de anul viitor s? aplice ?ngr???minte lichide, care au o absorb?ie mai bun? ?n sol.?Tratamente la orz: Prea multe sau prea pu?ine??Tratamente orz:?TI - Zizan 500 SC, la sf?r?itul lunii februarie; TII - Falcon 460 EC, la sf?r?itul lunii martie; TIII -Falcon 460 EC + erbicid Secator, ?n 20 aprilie; TIV - Nativo Pro 325 SC, la spic ?n floare, ?n luna mai.?Sunt multe, dar dac? nu aplicam toate tratamentele, nu ob?ineam a?a produc?ie. Primul tratament a fost preventiv, cam pe toate le fac preventiv, nu prea las s? se vad? boala pe plante, iar al treilea tratament a fost f?cut pentru p?tarea ?n ochi pe tulpin?. ?n plus, anul acesta am intrat destul de devreme ?i cu un insecticid ?mpotriva Lema. Ultimul tratament cred c? a fost esen?ial pentru produc?ie. Am avut o parcel? martor, unde am aplicat doar dou? tratamente, iar de acolo am scos doar cinci tone de orz pe hectar”, sus?ine C?lin Tomescu.? Ce a f?cut diferen?a dintre produc?ia de orz ?i cea de gr?u?Gr?u a sem?nat, ?n toamna lui 2019, pe 60 de hectare, ?n aceea?i dat? ?n care a sem?nat ?i orzul. A ales s? mearg? cu dou? soiuri: Anapurna ?i Apache, de la Limagrain. ?n anii trecu?i a avut ?i Glosa, despre care spune c? ?are o calitate foarte bun?, dar cantitate mai redus?”. Singura deosebire fa?? de orz a fost c? la gr?u a aplicat doar trei tratamente, ?ns? produc?ia medie pe ferm? ?n acest an a fost de numai 4.000 de kilograme de gr?u pe hectar.?Din iarn? au ie?it foarte bine ambele culturi, dar ce cred eu c? a f?cut diferen?a de produc?ie, de?i am aplicat aceea?i tehnologie la orz ?i la gr?u, este c? orzul a prins o ploaie de 5-6 litri cu vreo dou? s?pt?m?ni ?nainte de ?mp?iere, c?nd a fost aplicat ?i nitrocalcarul, ceea ce l-a ajutat. Aia a fost perioada critic? la orz. Din februarie p?n? la ?nspicat am avut doar 20 de litri de ap?. Gr?ul a stagnat ?i a fost mai ?nt?rziat ?i din cauza varia?iilor de temperatur? din prim?var?, ?ocul termic a fost puternic”, explic? t?n?rul fermier.?Pre?ul corect la orzAcesta spune c? orzul ?l vinde dup? recoltat, iar gr?ul ?l depoziteaz? ?i ?l vinde ?n decembrie sau ?n februarie, c?nd pre?urile sunt mai bune: ??ncerc?m s? mergem pe gr?u de panifica?ie, pe care ?l depozit?m ?i ?l vindem iarna, cui ofer? un pre? mai bun”, spune t?n?rul.La recoltat, pre?ul orzului era de 58-65 de bani pe kilogram, iar pentru gr?u, de 65-70 de bani pe kilogram. La un cost de produc?ie ce dep??e?te 2.500 de lei pe hectar, pre?ul corect ar fi de de 75-80 de bani pentru kilogramul de orz ?i de peste 1 leu pentru kilogramul de gr?u, crede C?lin Tomescu.???nverzirea”: Obliga?ii versus beneficii?Eu a? face ?nverzire ?i dac? n-ar fi obligatoriu, pentru c? fac pentru mine. Imediat ce recoltez, intru la sem?nat, c?t mai este umiditate ?n sol, direct ?n miri?te, cu sem?n?toare. M? cost? cinci litri de motorin? pe hectar sem?natul direct ?n miri?te, plus 100-150 de lei pe hectar ?nfiin?area unei culturi verzi, cu tot cu s?m?n?? ?i motorin?.?nverzirea este un lucru foarte bun, dar e prost g?ndit faptul c? nu sunt aprobate mai multe combina?ii de plante. ?n alte ??ri, sunt ?apte, zece combina?ii de plante pentru ?nverzire. Pe noi ne oblig? APIA s? sem?n?m mu?tar cu rapi??. De exemplu, ridichea furajer?, care mie mi se pare cea mai bun? cultur? pentru ?nverzire, nu este acceptat? pentru ZIE (zonele de interes ecologic)”, spune, u?or revoltat, fermierul timi?ean. C?lin Tomescu recunoa?te c? seam?n? mu?tar cu rapi?? doar pe suprafa?a minim? obligatorie pe care o cere APIA, iar pe restul suprafe?ei pune ridiche furajer?.?Nici soia nu este ?ncadrat? la culturi pentru ?nverzire. Dac? eu fac ?nverzire cu alte culturi ?i poate fac mai bine, de ce s?-mi taie subven?ia?”, se ?ntreab? C?lin Tomescu.? De ce este necesar? agricultura de precizie!?Am auzit mult? lume zic?nd c? nu merit? s? investeasc? ?n agricultura de precizie. Eu cred c? merit?, ?i ?nc? foarte mult, pentru c?, de exemplu, ?ntr-o sol? nu ai aceea?i structur? de sol ?i ai nevoie de rat? variabil? la sem?nat, la fertilizat. Se poate vedea, inclusiv la recoltat, cu ajutorul GPS-ului ?i cu un c?ntar pe combin?, ce parte a solei a fost mai bun? ?i ce parte a fost mai slab?.?n plus, cred c? cel mai important lucru pentru orice fermier sau agronom este s? realizeze cartarea solului, pentru a vedea exact ce ?i c?t trebuie s? pun? ?n fiecare loc, pentru c? degeaba d?m mult ?i facem produc?ie bun?, dac? facem costuri mari, ?nseamn? c? avem profit mic”, spune C?lin Tomescu.Deocamdat? el are GPS doar pentru combin?, John Deere 9880STS, cu heder de 11 m, cump?rat? acum trei ani din Germania, la m?na a doua. Restul utilajelor cu care lucreaz? sunt mai vechi: un tractor Case de 270 CP ?i unul John Deere de 90 CP, sem?n?toare V?derstad Rapid, disc V?derstad de 8,2 m, ma?in? de fertilizat ?i de erbicidat Rauch.Ar vrea s? ??i ?nlocuiasc? utilajele, mai pu?in combina. ?Am nevoie ?i de un tractor mare, cam de 400 de cai putere, ?i de o ma?in? autopropulsat? de erbicidat, chiar dac? am doar 200 de hectare. La patru tratamente, c?te am f?cut anul ?sta doar la orz, cel mai important este s? faci lucr?rile exact ?n momentul optim, ca s? nu ai pierderi”, ?ncheie t?n?rul fermier.?Degeaba facem produc?ie bun?; dac? avem costuri mari, ?nseamn? c? profitul e mic”C?lin Tomescu,?T?n?r fermier din Timi??RIDICHEA FURAJER? - AVANTAJEC?lin Tomescu explic? avantajele acestei culturi: ??n primul r?nd, ridichea furajer? scarific? natural terenul, deoarece cre?te la 20-30 de centimetri ?n ad?ncime. Iarna, bulbul putreze?te, deci este ?ngr???m?nt. Av?nd frunza lat?, umbre?te foarte bine solul, ceea ce m? ajut? s? adun umiditate ?n sol pentru toamn?, la sem?nat. ?n plus, ridichea nu cre?te la fel de ?nalt? ca mu?tarul ?i este mai u?or de ?ncorporat mecanic ?n sol, aceast? lucrare se poate face doar cu discul”.?EXPERIMENT CU SOIA: SPOR DE PESTE 100%Pe o sol? unde toamna trecut? a sem?nat gr?u a fost ?nainte soia, iar de pe o parcel? nu a recoltat soia, ci a ?ncorporat-o ?n sol, ca s? testeze ce efect ar putea avea ca plant? pentru ?nverzire. Anul acesta, de pe parcela respectiv? a recoltat 8.500 de kilograme de gr?u pe ha, fa?? de media de 4.000 de kilograme pe hectar ob?inut? ?n ferm?.?O alt? cultur? b?noas? este orzoaica de bere.?Fermierul Nicolae Doru Mo? s-a ata?at de?aceast??specie agricol? care i-a adus mai mereu satisfac?ii.?Ce condi?ii trebuie s? ?ntruneasc? recolta pentru a fi agreat? de berari? un reportaj de VIOLETA M?? * * *Cea mai veche constructie din Buzau, transformata intr-o ?locuinta traditionala” 12 august 2020O locuinta traditionala amenajat? ca pe vremea bunicii a devenit un punct de atrac?ie pentru buzoieni. Este vorba despre noua expozi?ie g?zduit? de cea mai veche construc?ie din Buz?u, casa ?Vergu M?n?il?”, care dup? ce a stat zece ani ?nchis?, ?i-a redeschis por?ile oferind publicului o expozi?ie spectaculoas?. ?Locuinaa traditionala din zona Buz?ului” este tema expozi?iei care red? curio?ilor o locuin?? veche, exact a?a cum erau amenajate casele fiec?rei familii ?n urm? cu 100-200 de ani.?Conceptul noii expozi?ii de baz? valorific? nu numai patrimoniul etnografic specific secolelor XVIII – XIX din zona Buz?ului, ci ?i imobilul care g?zduie?te expozi?ia. Acest lucru este posibil prin echiparea tematic? a camerelor cl?dirii, precum ?i prin amenaj?ri muzeotehnice dedicate”, a spus Costache Daniel, directorul Muzeului Jude?ean Buz?u. Casa are o buc?t?rie dotat? cu tot ce se g?sea ?ntr-o astfel de ?nc?pere ?i ?n urm? cu mai bine de un veac. In aceasta locuinta traditionala se reg?sesc obiecte originale, printre care o sob?, mobilier tradi?ional, debara dar ?i un hambar specific sf?r?itului secolului al XVIII-lea, ?nceputul secolului al XIX –lea. Toate aceste obiecte tradi?ionale cu aer de epoc? au fost g?site chiar ?n aceast? loca?ie sau au fost donate de buzoieni. ?n camera de lucru din locuin?a tradi?ional?, vizitatorii vor putea reg?si r?zboi de ?esut (o ma?in? de lucruspecial?) ?i ?es?turi specifice Buz?ului. G?sim la Casa Vergu M?n?il? ?i o camer? de dormit, precum ?i o camer? de zi cu un p?tu? de copil specific vremurilor dar ?i o camer? unde familia ??i petrecea majoritatea timpului.Casa Vergu-M?n?il? a fost atestat? documentar ?n 1794, na?ionalizat? ?n 1948, apoi a ajuns ?n paragin?, fiind reconstruit? ulterior ?n perioada 1971-1974, pe vechea funda?ie. Corespondent Agro TV Buzau: Marilena Dinu * * *12 m?suri antisecet? Vasile Popescu 12 august 2020 Dac? timp de 10 zile vara ?i 14 zile iarna nu plou?, apar deregl?ri ale bilan?ului hidrologic. Ce m?suri trebuie s? lu?m atunci c?nd solul nu mai poate furniza plantelor apa necesar??Secet? pedologic? este atunci c?nd coeficientul de transpira?ie (cantitatea de ap? ?n kg consumat? pentru a forma 1 kg de substan?? uscat?) este de 311 la mei, 322 la sorg, 368 la porumb, 397 la sfecla de zah?r, 518 la gr?u, 831 la lucern?, 905 la in.Observ?m c? meiul ?i sorgul sunt cele mai rezistente la secet?.Genticienii ?i amelioratorii se str?duiesc s? creeze soiuri ? hibrizi cu o c?t mai mare toleran?? la secet? ?i chiar rezisten?? la stresul hidric.?Principalele modific?ri morfo-fiziologice ?nt?lnite la plante pentru tolera?? la secet?: Mic?orarea masei vegetative - aeriene fa?? de volumul sistemului radicular;R?d?cini ad?nci, ramificate, cu peri?ori den?i ?i tensiune osmotic? mare;Frunzemici, ercte, cu procent ridicat de clorofil? ?i acid ascorbic;Frunzele de la baz? cad ?i alte frunze se r?sucesc;Stomate mai mici, ?n num?r redus ?i a?ezate ?n ad?ncitur? ?i acoperit? cu peri albi care reflect? lumina solar?;Frunzecu cuticula groas? ?i acoperite cu strat de cear?;Cre?terea presiunii osmotice a sucului celular;Celule cu protoplasma mai elastic?, care suport? deshidratarea ?i pot pierde p?n? la 50% din ap? ?i care rezist? deoarece caloizii din celule, prin deshidratare, se transform? ?n gel, cu for?? mai mare de re?inere a apei;Respira?ia ?i transpira?ia sunt reduse;Aceste plante acumuleaz? acizi organici cu rolul de a neutraliza amoniacul rezultat din degradarea proteinelor latemperaturi ridicate;Din hidrolizarea amidonului rezult? monozaharide, iar din protein? rezult? aminoacizi care ?mpiedic? coagularea ireversibil? a protoplasmei;La porumb, ?n condi?ii de secet?, v?rful ?tiule?ilor nu formeaz? boabe, pe o lungime mai mare sau mai mic?, ?n func?ie de deficitul de umiditate.? 12 m?suri pentru a reduce efectele seceteiSolul s? aib? porozitate ridicat? pentru a asigura o bun? permeabilitate, s? ?nmagazineze ?ntreaga cantitate de ap? din precipita?ii, iar la suprafa?? s? aib? un strat protector, un mulci natural, care s? ?mpiedice pierderea apei prin evaporare;Terenul s? fie m?run?it ?i nivelat; bolovanii m?resc de 2-3 ori suprafa?a de evaporare a apei, iar spa?iile dintre bolovani sunt adv?rate camere de ventila?ie;Prezen?a materiei organice ?n sol m?re?te cu 20% capacitatea de ?nmagazinare a apei, iar humusul poate acumula de 4-6 ori mai mult? ap?, ?nt?rziind cu 2 s?pt?m?ni instalarea secetei;Perdelele forestiere de protec?ie asigur? 300-500 mc/ha ap? ?n plus, at?t din topirea z?pezii, c?t ?i prin reducerea evapora?iei;Un strat de paie peste z?pad? ?nt?rzie topirea acesteia cu 7 zile ?i acumularea a 36 mm de ap? ?n plus;La sem?nat s? se realizeze o densitate a plantelor mai mic?, dar uniform?, pentru a men?ine umiditatea ridicat?;S? se foloseasc? specii de plante mai rezistente la stresul hidric, cu perioad? de vegeta?ie mai scurt?, cu cre?tere mai rapid?, pentru a nu fi prin?i de ar?i??, cu consum specific mai mic;S? se aplice o fertilizare echilibrat?, controlat?, astfel ?nc?t cu pu?in? ap? s? se absoarb? suficiente elemente nutritive;Fertilizarea foliar? asigur? cre?terea capacit??ii sistemului radicular de a absorbi mai mult? ap? ?i hran?;Rota?ia culturilor: a nu se repeta culturi cu consum mare de ap? ?i cu elemente nutritive din acela?i strat de sol cu culturile premerg?toare;Protec?ia culturilor fa?? de buruienile mari consumatoare de ap? ?i de elemente nutritive, fa?? de boli ?i d?un?tori, care diminueaz? fotosinteza ?i care sporesc pocesele de respira?ie ?i transpira?ie;Schimbarea epocii de sem?nat pentru a evita ar?i?a.?CE ESTE SECETA? ?n intervalul de 10 zile vara ?i 14 zile iarna f?r? precipita?ii, se produc deregl?ri ale bilan?ului hidrologic. Seceta pedologic? este atunci c?nd solul nu mai poate furniza plantelor apa necesar?. Limita la care ?ncepe seceta este dat? de raportul temperatur? - cantitate de precipita?ii astfel:?Temperatura medie anual? (0°C)25 20151050- 5Precipita?ii medii anuale (mm)700600500400300200100?Prin urmare, la temperatura de 10°C seceta ?ncepe la 400 mm precipita?ii. Zile de secet? ?i ar?i?? sunt considerate cele ?n care temperatura dep??e?te 32 grade C, iar umiditatea atmosferic? este sub 30%. un articol de?Vasile Popescu Ioana Constantin: ?Tone de legume ?i fructe sunt aruncate sau v?ndute pe pre?uri de nimic” 12.08.2020 Ioana Constantin/ ?Tone de legume ?i fructe, tiruri ?ntregi, sunt aruncate sau v?ndute pe pre?uri de nimic, iar pie?ele din marile ora?e arat? exact ca ?i pia?a din imagini din sectorul 1: f?r? condi?ii decente pentru produc?tori, f?r? condi?ii pentru cump?r?tori”, a afirmat Ioana Constantin, candidatul PMP la Prim?ria Sectorului 1, pe pagina sa de Facebook.?PMP propune construirea de depozite de colectare ?i depozitare legume – fructe ?n fiecare jude?, pie?e modernizare cu costuri reduse pentru produc?torii no?tri, dar ?i pie?e volante pentru a aduce mai aproape de cump?r?tori produse proaspete ?i s?n?toase.Pentru sectorul 1, angajamentul meu ?i al PMP este s? avem pie?e modernizate, costuri reduse pentru produc?tori, zone unde s? ?i poat? depozita produsele ?n condi?ii bune. Pentru locuitorii din sectorul 1, pie?e curate, accesibile, iar ?n fiecare cartier pie?e volante pentru a putea beneficia de produsele rom?ne?ti.Produsele rom?ne?ti sunt s?n?tate curat?!”, a mai scris secretarul general adjunct al Partidului Mi?carea Popular?. (Articol sus?inut de Pebloguri.ro) * * *Radu Halip face agricultur? pe 4 hectare Liviu GORDEA 12 august 2020 De mica gospod?rie a lui Radu Halip depind cinci persoane. ?ntr-o agricultur? de subzisten??, rezultatele de produc?ie sunt ?ansa lui de a-?i continua afacerea ?n viitor.Decup?m cu mintea o fotografie din context. Contur de Rom?nie ?ntr-o Europ? ?n care noi avem cele mai multe ferme mici, care reu?esc s? supravie?uiasc?, ba chiar s? prospere uneori, printr-o munc? asidu? a proprietarilor. Radu Halip, rezident ?n Sculia, o mic? a?ezare de l?ng? G?taia (jude?ul Timi?), este protagonistul emblematic al acestui ?zoom” asupra unei realit??i detaliate. La 50 de ani, b?n??eanul ?ine o mic? gospod?rie de care depind cinci persoane. ?ntr-o agricultur? de subzisten??, rezultatul pe care ?l va ob?ine determin? ?ansa sa de a-?i continua afacerea ?n viitor.?Un cadru atipicPe tractorul s?u vintage, ?a prins” o zi ?nsorit? ?ntre numeroasele ploioase ?i a plecat la erbicidat porumbul. Dac? ai vedea doar aceast? secven?? ?i ai face abstrac?ie de lumea ?nconjur?toare, probabil nu ai observa aceast? prim?var? pandemic? ce a trecut deja peste oameni ?i ogoare.L-am surprins pe Radu Halip la sf?r?it de mai, c?nd aproape terminase de erbicidat cele 2 hectare de porumb pe care le de?ine la marginea ?oselei ce duce spre Re?i?a. Un peisaj cu dealuri domoale ?i culturi ?ngrijite. M-a luat pu?in prin surprindere, ?tiind c? este o zon? cu exploata?ii agricole mari.Un tractor Fiat ?i toate implementele aferenteNu m? a?teptam, sincer, s? v?d un tractor FIAT f?r? cabin?. De la distan?? p?rea a fi unul dintre primele modele fabricate la Bra?ov, av?nd o culoare aproape identic? cu b?tr?nele Universal. Este un FIAT de 55 cai putere, achizi?ionat la m?na a dou? ?n urm? cu ?ase ani, mi-a explicat fermierul. Al doilea tractor al s?u. Ini?ial a avut tot un FIAT, ?ns? de 45 CP, cump?rat imediat dup? Revolu?ie, odat? cu desfiin?area fostului IAS G?taia, dar l-a v?ndut pentru a-?i lua un tractor mai nou ?i ceva mai puternic. Chiar dac? nu este primul s?u proprietar, sus?ine c? merge foarte bine. ?E suficient de puternic pentru ce am eu nevoie. Nu-mi trebuie ceva mai bun. Pentru c? nu am mult p?m?nt. Dac? se stric? ceva la el, ?l repar singur. Am aproape toate utilajele necesare - plug, disc, grap?. Dac? ?mi lipse?te ceva, m? ajut? fratele meu”, spune acesta.Cele dou? hectare le-a erbicidat ?n mai pu?in de 15 minute. ?n total, de?ine 4 hectare ?i jum?tate. Pe l?ng? porumb, mai cultiv? gr?u, ov?z ?i lucern?.?Exclus din c?mpul munciiDe?i este de profesie zidar-zugrav, Radu Halip a lucrat o bun? perioad? de timp la fostul combinat Comtim, care ?n perioada sa de glorie (anii ’80) era un gigant industrial cu 15.000 de angaja?i. Din p?cate, ?n 1996 s-a ?mboln?vit de diabet ?i a devenit dependent de insulin?, motiv pentru care a decis c? e mai bine s? se fac? taximetrist, ?n Timi?oara. Dar nici aceast? meserie nu a putut-o exercita prea mult, deoarece risca s?-?i pun? clien?ii ?n pericol din cauza bolii sale. Cel pu?in asta i s-a comunicat din partea patronatului. A?a a ajuns s? se ocupe exclusiv de agricultur?. Pe l?ng? pensie, ceea ce cultiv? ?i cre?te ?n gospod?rie ?i asigur? un trai ?ndestul?tor, pentru el ?i familia sa. Cam a?a cum se ?nt?mpl? de obicei ?n mediul rural, unde oamenii mai cresc c?te un animal ?i de?in o palm? de p?m?nt pe care ??i produc hrana. Are trei vaci, patru porci ?i ?n jur de o sut? de p?s?ri de curte - ?n special g?ini. Pentru el agricultura e o stare de normalitate, aproape fireasc?.?Genetic? s?rbeasc?Seceta din prim?var? a pus ceva presiune pe culturi. Noroc cu ploile din iunie. ?Dup? ar?turile de toamn? am reu?it s? p?str?m ceva ap? ?n sol. Am o jum?tate de hectar cu ov?z ?i acolo se simte mai tare seceta. Plantele sunt mai mici dec?t ar trebui s? fie. Bine, nici gr?ul nu a crescut la un nivel optim, dar sper s? fac ceva produc?ie”, mi se confesa acesta.Porumbul, ?n schimb, are toate ?ansele s? se dezvolte a?a cum ??i dore?te. E un hibrid s?rbesc - ZP, acronimul de la Zemun Polje, numele unui important institut de cercetare din ?ara vecin?. P?n? una alta, G?taia se afl? la nici 30 km de grani?a cu Serbia iar fermierii din zon? cunosc destul de bine aceast? genetic?.?Mica afacere integrat?De obicei, recolteaz? ?n jur de 5-6 tone de porumb pe hectar. ?Pentru mine e suficient. ?in?nd cont c? eu nu dau foarte mult azot, a?a cum se ?nt?mpl? ?n cazul celor care fac agricultur? intensiv?. Eu nu vreau ca substan?ele astea s? se reg?seasc? ?n carnea ?i laptele pe care le produc. Am p??it-o odat?, c?nd am balotat tulei de porumb de la un fermier care a dat mult azot ?i laptele nu se mai ?nchega. Eu am hr?nit vacile cu acei tulei ?i am observat c? nu mai puteam face lapte acru. De atunci prefer s? hr?nesc animalele doar cu ce cultiv eu, pentru c? de obicei fermierii care au suprafe?e mari de teren dau foarte mult azot”, se justific? b?n??eanul.? ??M-am n?scut av?nd animale ?n curte. Tat?l meu le cre?tea ?i cred c? astfel am mo?tenit ?i eu pasiunea asta” ,?RADU HALIP, mic fermier din G?taia, jud. Timi???ANSA SUPRAVIE?UIRIIRadu Halip e ?nregistrat la APIA. Asta ?nseamn? c? prime?te subven?ie. E la curent cu politicile agricole ?i consider? c? este nevoie de sprijin pentru dezvoltarea micilor gospod?rii, ?ns?, ?n opinia sa, dac? tinerii nu se implic?, totul s-ar putea s? fie ?n zadar. Are cinci copii ?i tare s-ar bucura ca m?car unul dintre ei s?-i calce pe urme. ?ansele au sc?zut destul de mult pentru c? una dintre fetele sale a plecat deja de acas?, la Timi?oara, iar b?iatul cel mare s-a mutat ?n Germania. So?ia lucreaz? ca asistent la Spitalul de Psihiatrie din G?taia. Cel pu?in pentru moment, totul at?rn? pe umerii s?i.?O STRUCTUR? A PROPRIET??II FOARTE FRAGMENTAT?Rom?nia este ?ara european? cu cele mai multe ferme mici, procentul dep??ind cu mult media UE. Potrivit statisticilor oficiale, majoritatea produc?torilor agricoli de la noi care solicit? subven?ii, undeva ?n jur de 90%, lucreaz? sub 5 hectare. Circa 600.000 dintre cei ?nscri?i la APIA! Ace?tia practic? o agricultur? de sub ?i semi-subzisten??. De?i de cele mai multe ori ineficiente din punct de vedere economic, gospod?riile rurale continu? s? aib? un rol foarte important pentru securitatea alimentar? a Rom?niei, mai ales din perspectiva autoconsumului.?un articol de LIVIU GORDEA * * *PRECEDENT Seleu? c??tig? ?n instan?? ridicarea carantinei. Edilul: Dumnezeu s? binecuv?nteze comuna DE Octavia Constantinescu | 12.08.2020 - Comuna Seleu?, din jude?ul Arad, a c??tigat ?n instan?? ridicarea carantinei, cu dou? zile ?nainte de expirarea m?surii. Este a doua localitate, dup? Gornet (Prahova), care c??tig? ?n instan?? ridicarea carantinei. Decizia instan?ei nu este definitiv?.? ?Admite ?n parte ac?iunea. Anuleaz? Ordinul DSU nr. 4659263/01.08.2020. Respinge cap?tul de cerere av?nd ca obiect plata daunelor morale, ca ne?ntemeiat. Cu drept de recurs ?n termen de 2 zile de la comunicare, cererea de recurs urm?nd a fi depus? la Curtea de Apel Bucure?ti. Pronun?at? azi, 12.08.2020, prin punerea la dispozi?ia p?r?ilor prin mijlocirea grefei instan?ei”, este decizia Cur?ii de Apel Bucure?ti, pronun?at? miercuri.?Primarul Cristian Branc (PNL) a reac?ionat, pe contul s?u de Facebook, l?ud?ndu-se c? ?am promis c? voi lupta pentru cet??enii comunei Seleu? ?i asta am f?cut” ?i ?ncheind cu ?Dumnezeu s? binecuv?nteze comuna noastr?!”.??n 1 august, cele dou? sate din comuna Seleu? au fost puse ?n carantin?, prin ordin al ?efului DSU, pentru c? se ?nregistraser? 55 de cazuri de infectare cu coronavirus, peste media de 3 cazuri la o mie de locuitori.?Primarul comunei Seleu?, de care ?in cele dou? sate, a atacat ?n instan?? ordinul DSU de punere sub carantin?, spun?nd c??ordinul a fost ?nelegal ?i abuziv”.?Ini?ial am sus?inut ideea carantinei, pentru c? am avut 55 de cazuri, dar apoi am avut doar c?teva cazuri noi ?i nu se mai justific? o astfel de m?sur?. Am luat decizia s? apelez la instan?? ?i pentru c? locuitorii comunei mi-au cerut o reac?ie, fiind foarte nemul?umi?i. Noi suntem recunoscu?i pentru cultivarea legumelor, iar localnicii ??i v?nd produsele ?n toat? ?ara, mai ales ?n Ardeal. De c?nd s-a auzit c? suntem ?n carantin?, produc?torii din Seleu? au mari dificult??i ?n a-?i vinde m?rfurile, clien?ii se feresc de ei c?nd afl? de unde provin”,?spunea, la acel moment, primarul Cristian Branc (PNL), din Seleu?, pentru Agerpres. La acel moment, comuna avea 60 de cazuri active, iar primarul ?i viceprimarul fuseser?, la r?ndul lor, confirma?i cu coronavirus.? * * *Care este povestea Teracota Media?, ultima fabric? de sobe presate ?i pictate manual din Rom?nia, cu 113 ani de istorie? "Deoarece tot timpul ne-am adaptat cerin?elor din pia??, am reu?it s? rezist?m p?n? ?n prezent" 12 aug 2020 528 afi??ri de Cristina Ro?ca E ultima fabric? de sobe presate ?i pictate manual din Rom?nia. E un loc creionat ?i dezvoltat pe parcursul a 113 ani, folosindu-se aceea?i re?et? de p?m?nt. E Teracota Media?, o unitate de produc?ie care a trecut prin dou? r?zboaie mondiale, mai multe schimb?ri de regim, crize economice c?rora le-a pierdut ?irul ?i, mai nou, o pandemie. ?i a rezistat. A rezistat ?i multiplelor schimb?ri de ac?ionariat - acum afl?ndu-se ?n m?inile unui antreprenor sas, la fel ca fondatorul businessului -, ?i schimb?rilor de tendin?e ?i de gusturi, apari?iei caloriferelor ?i ?emineelor. Cum a reu?it s? treac? testul timpului poveste?te Radu George, directorul general al fabricii.?Deoarece tot timpul ne-am adaptat cerin?elor din pia?? ?i am ?ncercat s? oferim clien?ilor produse custom made, am reu?it s? rezist?m p?n? ?n prezent“, spune el.Povestea Teracota Media? ?ncepe s? se scrie ?n 1906, c?nd antreprenorul sas Gref Iulius pune bazele fabricii, pe care o dezvolt? timp de c?teva decenii. Apoi, timp de aproape 80 de ani (1938 - 2015) aceasta a schimbat mai mul?i proprietari, printre ace?tia num?r?ndu-se inclusiv statul rom?n. Din 2015, fabrica este din nou ?n proprietatea unui antreprenor sas, Uwe Draser, care de?ine grupul de firme Sn Deco.Dup? mai bine de 110 ani ?i o mul?ime de schimb?ri sociale, politice ?i economice, Teracota Media? produce acelea?i cahle pictate, folosind cuptoarele vechi, re?eta original? de amestecuri de p?m?nt, acela?i num?r de manufacturieri ?i aceea?i tehnologie de glazurare ?i pictare manual?, st? scris pe site-ul companiei.?Am rezistat ?ncerc?nd s? producem cahle presate manual, adapt?ndu-ne cerin?elor clien?ilor, ?ntr-o fabric? clasic? de teracot?. ?n unit??ile de produc?ie ?n care presarea este realizat? mecanic, clientul poate s? aleag? un num?r restr?ns de modele ?i culori, pe c?nd noi personaliz?m fiecare pies? ?n func?ie de ce dore?te cump?r?torul.“ Dac? acesta dore?te o sob? ?n care s? ?ncastreze o anumit? emblem? sau un blazon de familie, Teracota Media? produce matri?a, realizeaz? aceast? pies? ?i o livreaz? odat? cu soba. ?n prezent, compania produce sobe presate ?i pictate manual pe care le livreaz? ?n ?ar? ?i ?n str?in?tate, at?t clien?ilor tradi?ionali ?i celor individuali, c?t ?i marilor re?ele precum Dedeman ?i Hornbach. ?De-a lungul a mai bine de 110 ani de istorie, activitatea fabricii a fost ?ntrerupt? doar ?nainte de achizi?ia ei de c?tre noul ac?ionar, la jum?tatea anului 2015, ?i par?ial la ?nceputul acestui an din cauza pandemiei de Covid-19“, spune Radu George.Momentan fabrica lucreaz? cu doar 15 angaja?i din cauza pandemiei, ?ns? dup? ce lucrurile vor reveni la normal num?rul de salaria?i se va dubla, pentru ca echipa s? fie ?ntregit?. Teracota Media? are permanent printre membrii echipei sculptori absolven?i ai Universit??ii Na?ionale de Arte Bucure?ti ?i pictori de cahle. Prin intermediul lor, fabrica are capacitatea de a reproduce orice model ?i de a asigura tiparele necesare produc?iei ?n serie, fiind astfel posibile proiecte de restaurare pornind de la piese vechi sau ?n stare avansat? de degradare.Deoarece cahlele presate ?i pictate manual sunt adev?rate opere de art?, ?mpreun? cu Asocia?ia Imbold, Teracota Media? a organizat diferite expozi?ii ?n ?ar?, precum cele din cadrul evenimentului Noaptea Galeriilor de Art? de la cafeneaua Acuarela ?n Bucure?ti ?i seria Teracota Mon Amour de la Castelul Cantacuzino din Bu?teni, de la Muzeul Satului din Sibiu sau de la Biserica Fortificat? din Viscri (expozi?ie ?nc? activ? p?n? ?n septembrie 2020).?Teracota Media? lucreaz? constant cu restauratori, funda?ii ?i investitori ?n patrimoniul cultural. Printre ace?tia se num?r? Muzeul Astra din Sibiu, Funda?ia Mihai Eminescu, o serie de case de oaspe?i din satele Viscri, Saschiz ?i Biertan - sate aflate ?n patrimoniul UNESCO -, conacul Apafi din M?l?ncrav, conacul Banffy din Cluj, Cop?a Mare Guesthouses ?i Funda?ia Michael Schmidt.“Activitatea fabricii se ?mparte ?n prezent ?n 3 direc?ii de activitate: restaurarea de piese ?i produc?ia de sobe tradi?ionale; manufacturarea de sobe pictate, mobile cu feronerie de Reghin ?i realizarea de proiecte moderne de sobe ?i termo?eminee cu aspect tradi?ional sau cu o serie de combina?ii contemporane de teracot? cu pl?ci din marmur?, sticl? refractar? ?i accesorii metalice.?Toate acestea le producem ?n cadrul societ??ii nostre situate ?n Media?, pe strada Stadionului, la num?rul 55.“Procesul de produc?ie ?ncepe cu c?nt?rirea ?i amestecul argilelor. Acestea se dozeaz? dup? aceea?i re?et? folosit? din anul 1906 p?n? ?n prezent, apoi se zdrobesc ?ntr-un utilaj. Ulterior se amestec? cu ap?, iar materia ob?i-nut? se a?az? pe ni?te supor?i din lemn. Peste acest material se aplic? un strat de angob? (argil? foarte deschis? la culoare), apoi se por?ioneaz? mixul ?n func?ie de piesa care urmeaz? s? fie presat?. Se ia aceast? f??ie de material, se aplic? ?n matri?a de ipsos ?i se preseaz? cu palma.?Producerea unei sobe de teracot? dureaz? ?ntre 4 ?i 6 s?pt?m?ni deoarece uscarea pieselor se face natural. Dup? presare piesa r?m?ne ?n atelierul de fasonare 3 - 4 zile, se cur??? de surplusul de material, se ?ndreapt?, iar apoi se scoate ?ntr-o ?nc?pere unde o s? stea p?n? se usuc?. Ulterior este cobor?t? la cuptor, glazurat? ?i ars? la 950-1.000 de grade.“ Teracota Media? p?streaz? func?ional cuptorul din anul deschiderii, 1906. Pentru perfec?iune, timpul de ardere este de 24h, urmat de perioada de r?cire ?n cuptor de ?nc? 24h. ?Despre cuptorul de cahle se spune c? este unul dintre cele mai reprezentative artefacte din civiliza?ia rom?neasc?, un artefact capabil s? redea evenimente ?i schimb?ri petrecute la nivelul societ??ii din punct de vedere etnic, politic, social, economic“, spun oficialii Teracota Media? pe site-ul propriu.u toate acestea, me?te?ugul fabric?rii manuale a cahlelor de teracot? a fost aproape uitat la ?nceputul secolului al XX-lea, c?nd sobele au ajuns s? fie considerate ca fiind demodate, odat? cu apari?ia sistemelor moderne de ?nc?lzire. ??n pofida tuturor beneficiilor pe care le ofer? noile sisteme de ?nc?lzire, acestea nu au reu?it s? ?nlocuiasc? frumuse?ea sobelor sau ?emineelor de teracot? pictat?, precum ?i atmosfera special? transmis? de acestea.“Prin tradi?ia breslelor de me?te?ugari, la fabrica Teracota Media? s-a transmis din genera?ie ?n genera?ie procedeul tehnologic de producere manual? a cahlelor de teracot?, ceea ce d? posibilitatea manufactur?rii oric?rui model, reproducerii de modele de patrimoniu ?i asigur? o structur? omogen? ?i compact? a masei din teracot?.?Materia prim? o lu?m de la carierele de argil? din ?uncuiu? din jude?ul Bihor - ?n cazul argilei refractare - ?i de la Medgidia - argila caulinoas?.“ Aceasta din urm? re?ine c?ldura, pe c?nd prima confer? pieselor de cahl? duritate ?i degaj? c?ldura treptat. Pentru produc?ie mai este folosit caolinul - o roc? cu granula?ie foarte fin?, plasticitate redus?, dar cu rezisten?? foarte mare la temperaturi ridicate, prin ardere devenind solid? ?i foarte dens? - ?i nisip cuar?os de Aghire?. Denumit ?i nisipul de sticl?, prin ardere acesta devine foarte solid, cu o rezisten?? mecanic? ridicat? ?i comportament bun la ?ocuri termice.?Avantajul sobelor construite din cahle presate manual const? ?n primul r?nd ?n grosimea pieselor. O plac? presat? manual este mai grea cu 1,5 kg dec?t una presat? mecanic. ?i, cel mai important lucru, datorit? amestecului de argile folosit - deoarece noi folosim argila caulinoas? ?i argila refractar? -, pl?cile noastre absorb c?ldura ?i apoi o elibereaz? treptat.“ Soba sau ?emineul realizate astfel rezist? timp de cel pu?in 50 de ani la cicluri repetate de ?nc?lzire. Cahlele din teracot? sunt piese ceramice utilizate pentru zidirea p?r?ii exterioare a sobelor de teracot?. Cele cinci elemente importante ce constituie exteriorul unei sobe sunt: pl?cile, col?urile, soclurile, corni?ele ?i burlanele. ?n afara acestor piese de baz?, se pot manufactura componente exclusiv ornamentale, specifice sobelor din ora?e, co-nace ?i case boiere?ti, respectiv st?lpi, arcade, medalioane, etajere, borduri, frontoane.Teracota Media? produce ?n prezent peste 300 de modele de cahle pentru sobe de teracot?. Acestea pot fi simple sau ornamentale, cu modele geometrice sau decorative, glazurate multicolor ?i pictate manual ?nainte sau dup? ardere cu glazuri termorezistente. Glazurarea cahlelor se poate face ?n mai multe culori - ocru, maro, alb, verde, albastru, cobalt, vi?iniu, policrom bej ?i ro?u, dar cele care reprezint? cel mai bine tradi?ia fabricii sunt piesele glazurate alb ?i pictate.?O mare parte din produc?ia noastr? se bazeaz? pe acei clien?i care cump?r? case ?i recondi?ioneaz? sobe. Reu?im s? facem replici dup? cahle vechi ?i s? oferim clien?ilor o sob? identic? cu cea ini?ial?. De obicei, clientul vine cu o plac? sau un col?, iar noi reproducem. Am avut cazuri c?nd am construit matri?e doar dup? fotografii vechi.“ Cea mai inedit? comand? a fost o sob? construit? pentru o cas? din Viscri. A fost realizat? din diferite modele de cahle. ?n interiorul acesteia a fost montat? o serpentin? ?i are legate 11 calorifere. ?Pe l?ng? aspectul deosebit are rol de central? termic? cu un randament foarte bun“, spune directorul general al Teracota Media?. Clien?ii fabricii sunt ?n special oameni care ?n?eleg randamentul pe care ?l are o sob? de teracot?, mai exact faptul c? odat? oprit focul, o plac? eman? c?ldur? timp de circa 8-9 ore. Mai mult de at?t, soba de teracot? nu mai este ?n momentul de fa?? o sob? clasic?, ?n interior se pot monta serpentine ?i se pot racorda calorifere ?i a?a rezult? o central? termic?. ?Astfel, pe l?ng? randamentul foarte bun, arat? ?i foarte bine.“ Pe scurt ?i ?n concluzie, clasica sob? de teracot? ?i-a p?strat farmecul original, ?ns? a fost modernizat? ?i ancorat? ?n prezent. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download