Ministerul Educației, Culturii și Cercetării | Guvernul ...



MINISTERUL EDUCA?IEI AL REPUBLICII MOLDOVA CENTRUL REPUBLICAN DE ASISTEN?? PSIHOPEDAGOGIC?INDIVIDUALIZAREA PROCESULUI EDUCA?IONAL PRIN ADAPT?RI CURRICULARE Ghid metodologicAprobat prin:Ordinul Ministerului Educa?iei al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( ?n baza deciziilor Consiliului Na?ional pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017) Chi?in?u, 2017Acest Ghid a fost elaborat ?n cadrul proeictului ”Promovarea educa?iei incluzive ?n Republica Moldova”, finan?at de UNICEF, implementat ?n baza Acordului de Colaborare din 06 octombrie 2015 ?ntre Ministerul Educa?iei, UNICEF ?i Centrul Republican de Asisten?? Psihopedagogic?Aprobat prin:Ordinul Ministerului Educa?iei al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( ?n baza deciziilor Consiliului Na?ional pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017). Coordonatori:Virginia Rusnac, doctor ?n psihologie, Centrul Republican de Asisten?? Psihopedagogic?Svetlana Curilov, Centrul Republican de Asisten?? Psihopedagogic?Autori:Agnesia Eftodi, expert, Lumos MoldovaAngela Cazac, cadru didactic, grad didactic I, ?coala-primar? gr?dini?? nr. 120, mun. Chi?in?uGalina Filip, cadru didactic, grad didactic superior, L.T.”Orizont”, mun. Chi?in?uSvetlana Galben, cadru didactic, grad didactic superior, ?coala-primar? gr?dini?? nr. 120, mun. Chi?in?uRecenzen?i:Nicolae Bucun, doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de ?tiin?e ale Educa?ieiMaia ?evciuc, doctor, conferen?iar universitar, Universitatea de Stat din MoldovaMariana Budan, cadru didactic, grad didactic I, ?coala primar? ”A. Donici”, or. CahulNadia Cristea, cadru didactic, grad didactic superior, Liceul Teoretic ”Pro Succes”, mun.Chi;in[uValentina Lungu, cadru didactic, grad didactic superior, I.P. ?coala-gr?dini?? nr. 152, Pas cu PAS, mun. Chi;in[uDescrirea CIP a Camerei Na?ionale a C?r?iiCuprinsPreliminarii ……………………………………………………………..6CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INDIVIDUALIZAREA PROCESULUI EDUCA?IONAL PENTRU ELEVII CU CERIN?E EDUCA?IONALE SPECIALE ..……………..91.1.Considera?ii generale privind individualizarea ……………91.1.1.Individualizarea procesului educa?ional prin adapt?ri curriculare…151.1.2.Individualizarea procesului educa?ional prin modific?ri curriculare ..28CAPITOLUL II. REPERE METODOLOGICE PRIVIND PROIECTAREA ?I ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCA?IUONAL DIN PERSPECTIVA INDIVIDUALIZ?RII382.1Proiectarea didactic? din perspectiva individuialuz?rii procesului educa?ional pentru copilul cu cerin?e educa?ionale speciale………………………...................................................................382.1.1.Aspecte ale proiect?rii procesului educa?ional din perspectiva individualiz?rii …………………………………………………………...382.1.2.Planificarea asisten?ei elevului la lec?ie de c?tre cadrul didactic de sprijin …………………………………………………………………….572.anizarea procesului educa?ional din perspectiva individualiz?rii ……………………………………………………………………………..622.2.1.Strategii didactice de individualizare a procesului educa?ional ……...682.2.2.Teoria inteligen?elor multiple ?i individualizarea procesului educa?ional …………………………………………………………….......792.2.3.Sus?inerea ?i facilitarea ?nv???rii din perspectiva stilului de ?nv??are..882.2.4.Valorificarea tehnologiei informa?iei ?i comunica?iei ?n procesul educa?ional ………………………………………………………….…..992.2.5.Rolul activit??ilor ludice ?n dezvoltarea elevilor cu cerin?e educ?ionale speciale ……………………………………………………..………………1032.3.Structuri ?i servicii de suport educa?ional ………………………………1052.4.Evaluarea progresului ?colar al elevilor cu cerin?e educa?ionale speciale …………………………………………… ……………………….1112.4.1.Individualizarea strategiilor de evaluare a progresului ?colar al elevilor cu cerin?e educa?ionale speciale …..…………………………….1122.4.2.Evaluarea final? ?i certificarea elevilor cu cerin?e educa?ionale speciale ........................................................................................……………………125Repere bibliografice ………………………………………………………133ANEXE …………………………………………………………………….134 Lista AnexelorAnexa 1.Exemplu de Curricul? Modificat? (CM)................................................134Anexa 2.Exemplu de proiectare a unit??ii de ?nv??are ………………................139Anexa 3.Exemplu de plan al lec?iei la clasa ?n care este integrat elevul cu CES, care studiaz? ?n baza CM ……………………………………......142Anexa 4.Exemplu de plan al lec?iei ?n care este integrat elevul cu CES care studiaz? ?n baza CM ..............................................................................147Anexa 5.Individualizarea procesului educa?ional din perspectiva managementului timpului - 45 min. …………………………………..153Anexa 6. Chestionar pentru stabilirea profilului de inteligen?? (Test adaptat)..154Anexa 7.Repere ?n elaborarea sarcinilor ?n cheia inteligen?elor multiple..........156Anexa 8.Exemple de sarcini date elevului, ?n func?ie de tipul de inteligen?? ...157Anexa 9.Chestionarul VAK (adaptat). Chestionar pentru stabilirea stilului de ?nv??are ………………………………………………………………....160Anexa 10.Modalit??i de adaptare a pred?rii (Lewis&Doorlag, 2003)………….163Anexa 11.Modalit??i de adaptare a mediului de ?nv??are....................................164Anexa 12.Sugestii pentru adaptarea activit??ilor de la clas? ?n sprijinul elevilor cu CES …………………………………………………………164Anexa 13.Strategii de management al comportamentului (McCarney&Cummins) ……………………………………………….165Anexa 14JOCURI…………………………………………………………………166Anexa 15.Exemplu de test sumativ…………………….........................................177Anexa 16.Exemplu de test docimologic pentru testarea na?ional? (Curriculum modificat) ………………………………………………........................181Anexa 17Exemplu de test docimologic pentru testarea na?ional? (Curriculum modificat)............................................................................................... 187Anexa 18Exemplu de test docimologic pentru evaluarea final?(Curriculum modificat)............................................................................................... 193AbrevieriCASFC- Centrul de Asisten?? Social? a Familiei ?i ElevuluiCDS - Cadrul didactic de sprijinCES - Cerin?e educa?ionale specialeCG - Curriculum generalCGA - Curriculum general cu adapt?ri ale strategiilor de predare-?nv??are-evaluareCM - Curriculum modificatCMI- Comisia Multidisciplinar? Intra?colar?CRAP - Centrul Republican de Asisten?? Psihopedagogic?CREI- Centrul de Resurse pentru Educa?ia Incluziv?ME- Ministerul Educa?ieiPEI - Planul educa?ional individualizatSAP - Serviciul raional/municipal de asisten?? psihopedagic?TIC - Tehnologii informa?ionale ?i de comunicareTIM-Teoria inteligen?elor multiplePreliminariiMisiunea educa?iei presupune satisfacerea cerin?elor educa?ionale ale individului ?i ale societ??ii; dezvoltarea poten?ialului uman pentru a asigura calitatea vie?ii; promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleran??, a nediscrimin?rii ?i a incluziunii sociale; promovarea ?nv???rii pe tot parcursul vie?ii (Codul Educa?iei, cap. II,art.5). Finalit??ile educa?ionale prev?d formarea unui caracter integru ?i dezvoltarea unui sistem de competen?e care include cuno?tin?e, abilit??i, atitudini ?i valori ce permit participarea activ? a individului la via?a social? ?i economic? (Idem, cap. III, art.11).?n contextul prevederilor Codului Educa?iei (Idem, cap. VI, art.32), ?nv???m?ntul pentru elevii ?i elevii cu cerin?e educa?ionale speciale (CES) este parte integrant? a sistemului de ?nv???m?nt ?i are drept scop educarea, reabilitarea ?i/sau recuperarea ?i integrarea educa?ional?, social? ?i profesional? a acestora.Educa?ia incluziv?, ca parte component? a paradigmei ?Educa?ie pentru to?i”, specific? c? to?i elevii trebuie s? aib? ?anse egale de a frecventa aceea?i ?coal? ?i de a ?nv??a ?mpreun? cu semenii lor, indiferent de capacit??ile lor intelectuale sau fizice, de apartenen?a lor cultural?, social?, etnic?, rasial?, religioas?. Aceasta presupune individualizarea procesului educa?ional adaptat la necesit??ile unei mari diversit??i de copii, asigur?ndu-le tuturor accesul la educa?ie. (Programul de dezvoltare a educa?iei incluzive ?n Republica Moldova pentru anii 2011-2020, cap.IV, art. 47).Educa?ia incluziv? este o abordare ?i un proces continuu de dezvoltare a politicilor ?i practicilor educa?ionale, orientate spre asigurarea oportunit??ilor ?i ?anselor egale pentru persoanele excluse/marginalizate de a beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare ?i educa?ie ?n condi?iile diversit??ii umane. Astfel, ?n contextul politicilor educa?ionale de stat, elementele integrante ale educa?iei de calitate vizeaz? promovarea dreptului fiec?rui copil la educa?ie, incluziune socio-educa?ional?, respect ?i apreciere, la participare ?i la realizarea plenar? a propriului poten?ial. Este important ca demersul, reflectat ?n practicile de zi cu zi, s? fie axat pe principiile stipulate ?n documentele interna?ionale ?i na?ionale. Ast?zi, mai mult ca oric?nd, pedagogul trebuie s? promoveze diversitatea, s? asigure valorizarea fiec?rui copil ?n procesul educa?ional, s? coopereze cu to?i responsabilii de formarea personalit??ii elevului, ?n vederea realiz?rii unor interven?ii eficiente pentru progresul ?n dezvoltarea acestuia. Fiecare copil trebuie s? fie perceput ca participant activ la procesul educa?ional, ca membru cu drepturi egale a comunit??ii ?i societ??ii. Diferen?ele umane presupun adaptarea ?nv???rii la necesit??ile elevului. Din aceste considerente, educa?ia incluziv? este centrat? pe to?i elevii ?i pe fiecare ?n parte. Satisfacerea cerin?elor educa?ionale speciale ale elevului presupune abordarea individualizat?, prin activit??i de recuperare, compensare, sprijin ?n procesul educa?ional. ?in?nd cont de CES ale elevilor, menirea cadrului didactic este proiectarea ?i organizarea unui proces de predare-?nv??are-evaluare de calitate, accesibil ?i relevant pentru fiecare copil, asigur?nd participarea la procesul de construire a propriilor cuno?tin?e, semnifica?ii ?i deprinderi care, mai apoi, ?l vor ajuta s? devin? membru responsabil al societ??ii (Educa?ia – 2020). Pornind de la Declara?ia de la Salamanca (1994, UNESCO) ”… fiecare copil are dreptul fundamental la educa?ie ?i fiec?rui copil trebuie s? i se ofere ?ansa de a ajunge la un anumit nivel ?i a se putea men?ine la un nivel acceptabil de ?nv??are. Sistemele educa?ionale ar trebui proiectate ?i programele educa?ionale implementate ?n a?a fel ?nc?t s? se ?in? cont de diversitatea elevilor.”, individualizarea procesului educa?ional devine un factor important ?n asigurarea incluziunii educa?ionale ?i unul dintre indicatorii educa?iei de calitate.Implementarea educa?iei incluzive ?n ?nv???m?ntul primar ?i secundar general din Republica Moldova are la baz? de un ?ir de documente interna?ionale ?i na?ionale: Constitu?ia Republicii Moldova, Codul Educa?iei, Programul de Dezvoltare a Educa?iei Incluzive ?n Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Conven?ia ONU cu privire la Drepturile Elevului (1990), Conven?ia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilit??i (2010), acte normative care asigur? o educa?ie de calitate pentru fiecare copil.?n contextul documentelor de politici na?ionale ?i interna?ionale, individualizarea procesului educa?ional devine o preocupare major? a fiec?rui cadru didactic. Din aceast? perspectiv?, educa?ia incluziv? este declarat?, o prioritate educa?ional?.Ghidul Individualizarea demersului educa?ional prin adapt?ri curriculare (?n continuare - Ghidul), serve?te drept resurs? pentru implementarea politicilor na?ionale cu referin?? la organizarea ?i realizarea procesului de ?nv???m?nt, din perspectiva asigur?rii dreptului la educa?ie pentru to?i elevii. Ghidul este un suport pentru cadrele didactice ?n proiectarea, realizarea ?i monitorizarea asisten?ei individualizate a elevului cu cerin?e educa?ionale speciale. De asemenea, concretizeaz? viziunea individualiz?rii, promovat? prin cadrul normativ ?i de politici ?n sistemul educa?ional din Republica Moldova.Prezenta lucrare stabile?te aspecte specifice ale procesului educa?ional individualizat, ?n vederea asigur?rii accesului ?i a ?anselor egale la educa?ie de calitate fiec?rui copil ?i are la baz? teoriile acceptate la nivel interna?ional ?i practicile de succes din sistemul educa?ional na?ional. Totodat?, asigur? o viziune de ansamblu, pentru to?i actan?ii educa?ionali, asupra individualiz?rii procesului educa?ional. Nu exist? o singur? teorie care s? cuprind? ?n totalitate psihopedagogia dezvolt?rii elevului. ?n elaborarea Ghidului s-a ?inut cont de teoriile/conceptele recunoscute la nivel mondial: teoria stadial? a dezvolt?rii cognitive a elevului (Jean Piaget), teoria dezvolt?rii psihosociale a elevului (Erik Erikson), teoria ?nv???rii socioculturale ?i zona proximei dezvolt?ri (Lev V?gotsky), teoria inteligen?elor multiple ?i a stilurilor de ?nv??are (Howard Gardner), teoria ?nv???rii experien?iale (John Dewey). Prezentul Ghid se adreseaz? comunit??ii educa?ionale ?i are ca scop sus?inerea eforturilor cadrelor didactice ?n individualizarea procesului educa?ional. ?n paginile ghidului ve?i g?si r?spunsuri exhaustive la unele ?ntreb?ri adresate frecvent de c?tre cadrele didactice, care vizeaz? concepte ale incluziunii educa?ionale, proiectarea de lung? durat? ?i curent?, individualizarea procesului educa?ional prin adapt?ri curriculare (adapt?ri ?i/sau modific?ri curriculare).Lucrarea este alc?tuit? din dou? capitole ?n care sunt prezentate aspectele teoretice ?i metodologice ale individualiz?rii procesului educa?ional prin adapt?ri curriculare (adapt?ri ?i/sau modific?ri curriculare) proiectarea didactic? ?i evaluarea progresului elevului cu cerin?e educa?ionale speciale.?n primul capitol al Ghidului se face referin?? la delimit?rile conceptuale ?n domeniul individualiz?rii educa?ionale ?i se stabile?te cadrul terminologic.?n capitolul al doilea este prezentat? metodologia de proiectare didactic? prin adapt?ri curriculare (adapt?ri ?i/sau modific?ri curriculare), modalit??i de individualizare a procesului educa?ional ?n func?ie de necesit??ile de ?nv??are ale elevului ?n vederea proiect?rii unor trasee educa?ionale individuale. Asigurarea dreptului tuturor elevilor la educa?ie de calitate impune noi abord?ri ale paradigmei ?nv???rii. Abord?rile teoretice ?i metodologice vin s? argumenteze necesitatea trecerii la noua paradigm? a ?nv???rii, care a devenit o condi?ie inerent? ?n organizarea procesului educa?ional.Tabelul 1. Paradigma ?nv???riiVechea paradigm?Noua paradigm??nv??area are loc predominant prin memorare ?i reproducere de cuno?tin?e;?nv??area are loc predominant prin formare de competen?e ?i deprinderi practice;?nv??area favorizeaz? competi?ia ?ntre elevi, av?nd drept scop ierarhizarea, succesul ?colar fiind atribuit doar unor elevi (celor mai buni);?nv??area se realizeaz? prin cooperare, se urm?re?te progresul fiec?rui elev, iar succesul ?colar este asigurat pentru to?i elevii, ?n func?ie de poten?ial ?i particularit??i de dezvoltare;Lec?iile au o structur? liniar? rigid?; destul de rar se face referin?? la experien?a personal? a elevului, la via?a lui cotidian?, primordiale fiind conceptele ?tiin?ifice;Lec?iile deruleaz? ?n spiral?, av?nd la baz? cuno?tin?ele, competen?ele achizi?ionate anterior ?i fiind orientate spre un obiectiv final, este ?ncurajat? investiga?ia,? explorarea ?i ?nv??area prin experimentare, iar via?a cotidian?, experien?a personal? a elevului constituie punctele de reper ?n ?nv??are;Sarcinile ?colare, fiind acelea?i ?i obligatorii pentru to?i, sunt percepute de elevi drept o povar?;Se promoveaz? transformarea sarcinilor ?colare ?n activit??i interesante, atractive pun?ndu-se accent pe necesit??ile de ?nv??are ?i poten?ialul elevilor;P?rin?ii nu sunt implica?i ?n procesul educa?ional, ?coala nu are leg?turi cu comunitatea local?;P?rin?ii sunt parteneri ai ?colii, ?coala se integreaz?? ?n comunitatea local?;Profesorii sunt v?zu?i ca autorit??i care emit concluzii de adev?r ?n ultim? instan??, atribuindu-?i, astfel, statut de adversari ai elevilor;Profesorii devin parteneri ?n ?nv??are, facilitatori ?i consilieri ai elevilor;Elevul este produsul ?colii.Elevul este rezultatul propriului proces de formare ?i dezvoltare, a ?colabor?rii cu ?coala, comunitatea ?i familia. Este implicat ?n monitorizarea propriului progres.CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INDIVIDUALIZAREA PROCESULUI EDUCA?IONAL PENTRU ELEVII CU CERIN?E EDUCA?IONALE SPECIALE1.1. Considera?ii generale privind individualizarea?n contextul prezentului Ghid, individualizarea se refer? la adaptarea activit??ii didactice la particularit??ile individuale de dezvoltrare ?i poten?ialul elevului.Individualizarea a fost dintotdeauna o preocupare predilect? a cercet?rilor psihopedagogice ?n domeniu la nivel interna?ional (C. Freinet, J. Piaget, E. Erikson; J. Dewey, C. Rogers, H. Gardner etc.). ?n ultimul timp, odat? cu implementarea educa?iei incluzive, se acord? aten?ie aspectelor individualiz?rii reflectate ?n studiile mai multor cercet?tori din Rom?nia (I. Radu, A. Ghergu?, E. Vr?sma?, T. Vr?sma?, M-D. Boco?, S. Cristea etc.), dar ?i de la noi din republic? (A. Racu, A. Danii, M. Vr?nceanu, V. Chicu, M. Had?rc?, T. Cazacu etc.). ?n literatura de specialitate, conceptul de individualizare este abordat din perspective multiple: strategii de optimizare a ?nv???rii;proces dinamic;direc?ie de formare a competen?elor cadrelor didactice;incluziune educa?ional? etc.Individualizarea este un factor esen?ial ?n facilitarea incluziunii educa?ionale a elevului cu CES.Din aceast? perspectiv?, individualizarea presupune reconstruc?ia continu? a corela?iilor necesare ?ntre principalele ac?iuni implicate ?n procesul educa?ional (predare-?nv??are-evaluare) ?i dezvoltarea lor individualizat? ?n contexte/situa?ii psihosociale extrem de variate ?i de diversificate. ?n acest context se ?nscriu ?i conceptele educa?iei: educa?ia pentru to?i; constructivist?, educa?ia centrat? pe elev, ?coala prietenoas? elevului, educa?ia incluziv?.?n 1994, la Salamanca, “educa?ia pentru to?i“ a fost definit? ca “acces la educa?ie ?i calitatea acesteia pentru to?i elevii“, obiectiv care presupune asigurarea posibilit??ilor particip?rii la educa?ie a tuturor elevilor, indiferent de c?t de diferi?i sunt. Astfel, ?coala trebuie s? includ? ?n procesul de ?nv???m?nt to?i elevii, fie ei cu dizabilit??i sau supradotati, copii ai str?zii sau copii provenind din grupuri marginalizate. Dup? cum afirma J. Bruner, ?coala este “obligat?“ s? creeze condi?ii adecvate pentru a da posibilitatea fiec?rui elev “s?-si realizeze propria lui dezvoltare optim?“, deoarece “oricine poate ?nv??a, la orice v?rst?“.Constructivismul, una dintre teoriile contemporane din domeniul ?nv???rii, sus?ine c? ?nv??area presupune s? cl?de?ti pe temelia deja existent? adic? construirea propriei cunoa?teri prin experien??. Acesta permite crearea unor scheme (modele mentale) care se modific? prin dou? procese complementare: asimilare ?i acomodare. ?n viziunea constructivismului piagetian, ?nv??area este un demers individual.Centrarea pe copil presupune dezvoltarea personalit??ii, valorificarea poten?ialului fiec?rui copil, dar ?i responsabilizarea elevului fa?? de propria ?nv??are ?i progresele ?nregistrate. Abordarea centrat? pe copil vizeaz? orientarea activit??ii didactice spre asigurarea ?i sus?inerea proceselor de autocunoa?tere, autoedificare ?i autorealizare a personalit??ii elevului, dezvolt?nd individualitatea acestuia.?n esen??, conceptul centr?rii pe cel ce ?nva?? este o abordare de predare-?nv??are-evaluare extins?, care presupune aplicarea unei game largi de metode ?i tehnici, ?n care accentul principal este pus pe satisfacerea necesit??ilor educa?ionale ale elevului. ?n acest sens, individualizarea st? la baza noilor tendin?e ale educa?iei orientate spre formarea/dezvoltarea personalit??ii fiec?rui elev. Astfel, la nivel de sistem educa?ional, are loc adaptarea ?colilor la necesit??ile de ?nv??are ale elevilor, centrarea procesului educa?ional pe necesit??ile individuale ale elevului, ?n vederea dezvolt?rii unui sistem de competen?e de baz? ?i a unui traseu educa?ional individualizat. Premisa de la care se porne?te ?n procesul de individualizare este c? to?i suntem diferi?i, de aceea diferen?ele sunt o caracteristic? a fiin?elor umane. ?coala are menirea s? valorifice aceste diferen?e umane ?i s? se adapteze la necesit??ile specifice de educa?ie care deriv? din ele, pentru a putea r?spunde continuu unei mai mari diversit??i de copii. Abord?rile ?n acest context se reg?sesc ?n conceptul ?coala prietenoas? elevului. Principiile ?colii prietenoase elevului vizeaz? promovarea educa?iei de calitate prin individualizarea ?nv???rii, proiectarea obiectivelor care r?spund necesit??ii de ?nv??are a elevilor ?i capacit??ii acestora de a ?nv??a cum s? ?nve?e, structurarea resurselor ?n raport cu obiectivele stabilite, dezvoltarea continu? a competen?elor profesionale ale cadrelor didactice. ?ntru asigurarea accesului la educa?ie pentru to?i elevii, sunt semnificative recomand?rile ?i principiile cuprinse ?n Declara?ia de la Salamanca (1994):fiecare copil are dreptul fundamental la educa?ie ?i fiec?rui copil trebuie s? i se asigure ?ansa de a atinge ?i de a men?ine un nivel acceptabil al ?nv???rii;fiecare copil are particularit??i, interese, abilit??i ?i necesit??i de ?nv??are unice;sistemele educa?ionale ?i programele de ?nv??are trebuie proiectate ?i aplicate ?n a?a fel ?nc?t s? se ?in? cont de marea diversitate a acestor particularit??i ?i cerin?e;elevii cu cerin?e educa?ionale speciale trebuie s? aib? acces ?n ?colile generale, care trebuie s?-i accepte, organiz?nd o educa?ie centrat? pe copil, promov?nd o pedagogie care poate satisface necesit??ile specifice.Forumul Mondial al Educa?iei de la Dakar, 2000, a abordat ?i a accentuat ideea necesit??ii educa?iei incluzive, precum ?i a corel?rii ei cu educa?ia pentru to?i elevii.?n lumina ,,Declara?iei drepturilor omului" (ONU - 1948), fiin?ele umane au drepturi ?i ?anse egale de dezvoltare ?i manifestare.Modelul de educa?ie incluziv? implementat ast?zi ?n cadrul sistemului educa?ional na?ional are la baz? fundamente sociale, pedagogice ?i psihologice, principii care au fost stipulate ?n Rezolu?ia Organiza?iei Na?iunilor Unite (ONU) ?n 1993: dreptului egal la educa?ie ?i egaliz?rii ?anselor; individualiz?rii procesului educa?ional ?i dezvolt?rii maximale a poten?ialului fiec?rui copil; nondiscrimin?rii, toleran?ei ?i valorific?rii tuturor diferen?elor; flexibilit??ii ?n activitatea didactic?; designului universal etc. Realizarea individualiz?rii are la baz? mai multe teorii recunoscute ?i aplicate la nivel mondial.?n acest sens, cele mai frecvente teorii abordate din perspectiva individualiz?rii procesului educa?ional se refer? la:Tabelul 2. Teorii din perspectiva individualiz?riiTeoriaAspecte specificeTeoria stadial? a dezvolt?rii cognitive a elevului (Jean Piaget)Teoria lui Piaget este o teorie din cadrul psihologiei dezvolt?rii. ?n studiile sale, Piaget a elaborat o teorie original? asupra genezei ?i mecanismelor g?ndirii denumit? teoria opera?ional?.Teoria lui Piaget conform c?reia capacitatea intelectual? este calitativ diferit? la v?rste diferite ?i elevii au necesit??i de interac?iune cu mediul ?nconjur?tor pentru a c??tiga competen?? intelectual?, a influen?at ?tiin?a educa?iei ?i psihologia.Teoria dezvolt?rii psihosociale a elevului (Erik Erikson)Erikson propune abordarea stadial? a form?rii personalit??ii din perspectiva socializ?rii (Teoria dezvolt?rii psihosociale), ax?ndu-se pe influen?ele psihosociale.Totodat?, sus?ine c? dezvoltarea la fiecare stadiu trebuie corelat? cu contextul cultural ?i experien?a unic? de via?? a fiec?rui individ. Teoria ?nv???rii socioculturale ?i zona proximei dezvolt?ri (Lev V?gotsky)V?gotsky define?te zona proximei dezvolt?ri drept distan?a dintre nivelul de dezvoltare ac?ional?, a?a cum este determinat prin rezolvarea independent? de probleme ?i nivelul dezvolt?rii poten?iale, a?a cum este determinat prin rezolvarea de probleme sub ?ndrumarea adultului sau ?n colaborare cu al?i colegi.Teoria inteligen?elor multiple ?i a stilurilor de ?nv??are (Howard Gardner)Teoria inteligentelor multiple, dezvoltat? de Gardner, abordeaz? inteligen?a drept? un set de aptitudini prin care o persoan? poate rezolva diverse probleme/situa?ii. Gardner clasific? inteligen?a ?n 9 tipuri ?i sus?ine c? toate fiin?ele umane au inteligen?? multipl?. Abordarea individualiz?rii procesului educa?ional din perspectiva teoriei inteligen?elor multiple este reflectat? ?n capitolul II, p.2.2.2, al prezentului Ghid.Teoria ?nv???rii experien?iale (John Dewey, Kurt Lewin)?nv??area experien?ial??dezvoltat? de Dewey, Lewin, este procesul prin care cunoa?terea este creat? din experien?a direct?, adic? "a ?nv??a din experien??".?nv??area experien?ial? pune accentul pe procesul de ?nv??are individual.Activit??ile experien?iale sunt printre cele mai eficiente instrumente de predare ?i de ?nv??are.??nv??area experien?ial? necesit? ini?iativ? din partea elevului, o "inten?ie de a ?nv??a" ?i o "faz? activ? a ?nv???rii".Pedagogia contemporan? admite at?t existen?a unor particularit??i psihofizice individuale ce deosebesc persoanele unele de altele, c?t ?i existen?a unor particularit??i relativ comune unor grupuri. Individualizarea ?nv???rii exprim? necesitatea adapt?rii dinamice a componentelor cognitiv? ?i ac?ional? ale con?inuturilor ?i ale strategiilor didactice la particularit??ile psihofizice ale fiec?rui copil si, respectiv, la particularit??ile relativ comune unor grupuri de copii, ?n vederea atingerii poten?ialului maxim ?n dezvoltare. Prin individualizare se asigur? unitatea ?ntre particular ?i general ?n educa?ie, ?ntre obiect ?i subiect al educa?iei, ?ntre strategiile de grup ?i cele individuale.?n abordarea individualiz?rii urmeaz? s? g?sim r?spunsuri explicite la mai multe ?ntreb?ri:Ce este? De ce? Cum? Pentru ce? De ce ?inem cont? IndividualizareaCe este?baza organiz?rii procesului educa?ional, realiz?rii educa?iei centrate pe copil;adaptarea activit??ii didactice la poten?ialul/particularit??ile individuale ale dezvolt?rii elevului (personalizarea educa?iei);distribuirea sarcinilor de ?nv??are ?n func?ie de particularit??ile individuale;este un r?spuns al cadrului didactic la necesit??ile celor care ?nva??.De ce?pentru realizarea idealului educa?ional - formarea unei personalit??i armonioase ?i creatoare, capabil? s? se adapteze la schimbare ?i s? ralizeze rolurile cu care o investe?te societatea;pentru a oferi cadrului didactic ?ansa s? ?in? fiecare copil ?n zona proximei dezvolt?ri.Cum?Prin:valorificarea resurselor umane (copil, cadrul didactic, al?i speciali?ti, p?rinte) ?i stabilirea obiectivelor/finalit??ilor educa?ionale individuale;adaptarea procesului educa?ional la diversitatea de necesit??i ale elevului;diversificarea metodelor, tehnicilor ?i a procedeelor;utilizarea materialelor didactice conform necesit??ilor elevului (elaborare, adaptare, suplimentare);Pentru ce?Pentru:asigurarea reu?itei fiec?rui elev ?i realizarea unor performan?e c?t mai apropiate de poten?ialul s?u intelectual maxim;oferirea de ?anse elevului pentru participare;valorificarea rolului social al elevului. De ce ?inem cont? (condi?iile)poten?ialul ?i particularit??ile individuale pe domenii de dezvoltare (emo?ional, motor, cognitiv, verbal, social);aptitudinile, inteligen?a predominant?;v?rsta cronologic? a elevului;ritmul de dezvoltare;temperamentul (flegmatic, sangvinic, coleric, melancolic);stilul de ?nv??are (auditiv/vizual/kinestezic; global/analitic);interesele, preferin?ele individuale;punctele forte ?i necesit??ile;mediul socio-cultural al familiei (modul ?n care g?ndesc, se comport?, valorile, religia etc.).Prezentul Ghid abordeaz? individualizarea ?n contextul educa?iei incluzive ?i presupune adaptarea procesului educa?ional la poten?ialul/particularit??ile individuale de dezvoltare ale elevului.Individualizarea, ?n contextul incluziunii ?colare, este unul dintre indicatorii calit??ii ?i relevan?ei procesului educa?ional. ?n acest context, cadrului didactic ?i revine miisiunea s? asigure incluziunea educa?ional? a elevilor cu CES ?n baza unor programe adecvate necesit??ilor fiec?rui copil.Odat? cu implementarea educa?iei incluzive, se acord? o deosebit? aten?ie studierii procesului educa?ional din perspectiva individualiz?rii. Abord?rile respective se reg?sesc ?n studiile mai multor cercet?tori din Rom?nia (I. Radu, A. Ghergu?, E. Vr?sma?, T. Vr?sma?, M-D. Boco?, S. Cristea etc.), dar ?i de la noi din ?ar? (G. Bulat, A. Racu, A. Danii, M. Vr?nceanu, V. Chicu, M. Had?rc?, T. Cazacu etc.). Din perspectiva educa?iei incluzive, individualizarea vizeaz? valorificarea tuturor diferen?elor ?i individualizarea procesului educa?ional prin dezvoltarea maximal? a poten?ialului fiec?rui copil. Conform prevederilor Codului Educa?iei, incluziunea elevilor cu CES ?n ?coal? este asigurat? prin abordarea individualizat? (art.33, alin. (3)).Asisten?a individualizat? a elevului se proiecteaz? ?i realizeaz? odat? cu stabilirea/confirmarea CES, ?n baza Planului educa?ional individualizat (PEI) ?i vizeaz? at?t suportul educa?ional individualizat, precum ?i suportul non-educa?ional, adecvat situa?iei elevului:Figura 1. Asisten?a individualizat? a elevului cu CES Copilul cu CESlizat?Asisten?? individualizat?lizat?PEI\sEISuport educa?ionalSuport non-educa?ionalReabilitare fizic? Asisten?? educa?ional?lizat?Adapt?ri curriculareModific?ri curriculare(finalit??i, con?inuturi ?i/sau strategii)Adapt?ri curriculare(adaptarea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare)Protec?ie / asisten?? social?Asisten?? individualizat? la clas? (CD) Asisten?? medical?CDS SimplificareExcludereComasareAdapt?ri psihopedagogiceAdapt?ri ?n materie de evaluare Echipament specializatAdapt?ri ambientaleTransport specializatAsisten?? psihologic?Asisten?? logopedic?Alimenta?ieTerapii specifice?n conformitate cu prevederile documentelor de politici educa?ionale, procesul educa?ional se realizeaz? ?n contextul Curriculumului Na?ional (2010), care constituie documentul normativ principal al ac?iunilor educa?ionale. ?ntemeiat pe principiile de baz? ale ?nv???m?ntului, curriculumul vizeaz? demersul didactic din perspectiva form?rii unui sistem pertinent de competen?e menite s? asigure interesele ?i cerin?ele educa?ionale ale elevilor, ?n scopul dezvolt?rii personalit??ii ?i asigur?rii inser?iei sociale. ?n acest sens, cadrele didactice urmeaz? s? adapteze procesul didactic la condi?iile clasei ?i ale fiec?rui elev ?n parte.?n ?nv???m?ntul general curriculumul contureaz? viziunea asupra demersului educa?ional, reflect?nd a?tept?rile societ??ii cu privire la rezultatele scontate ale ?nv???rii pentru fiecare disciplin? ?colar?, pe niveluri de ?nv???m?nt.Curriculumul poate fi adaptat sau modificat pentru a satisface necesit??ile elevilor ?i elevilor cu cerin?e educa?ionale speciale. Modul de parcurgere a curriculumului se precizeaz? ?n Planul educa?ional individualizat pentru copilul cu cerin?e educa?ionale speciale (Codul Educa?iei, art. 40).1.1.1. Individualizarea procesului educa?ional prin adapt?ri curriculareCalea spre cunoa?tere este particular? fiec?rui elev, de aceea cadrul didactic va c?uta cele mai adecvate strategii pentru ca elevul s?-?i formeze propriul traseu al ?nv???rii. Individualizarea ?nv???rii impune respectarea diferen?elor umane ?i valorificarea lor, adaptarea activit??ilor de ?nv??are, a formelor de organizare ?i a strategiilor didactice la disciplina ?colar?. Alegerea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare se determin? ?in?nd cont de finalit??ile de ?nv??are stabilite, con?inuturile de ?nv??are, stilul propriu de ?nv??are al elevului (auditiv, vizual, kinestezic), tipul de intgeligen?? (lingvistic?, logico-matematic?, spa?ial-vizual?, muzical-ritmic?, corporal-kinestezic?, naturalist?, interpersonal?, intrapersonal?, existen?ial? sau ?mbinarea acestora).?n contextul individualiz?rii procesului educa?ional, Curriculumul ?colar se adapteaz? la cerin?ele elevilor, ?i nu invers. ?colile ofer? oportunit??i curriculare conform necesit??ilor tuturor elevilor. Elevii cu cerin?e educa?ionale speciale necesit? sprijin suplimentar ?n contextul curriculumului ?colar general sau individualizat. ?n acest context individualizarea procesului educa?ional reprezint? o necesitate, o dimensiune deosebit de important?, av?nd drept scop asigurarea accesului la o educa?ie de calitate tuturor elevilor.Abordarea individualizat? este determinat? de necesitatea de a favoriza dezvoltarea optim? a competen?elor fiec?rui elev prin individualizarea sarcinilor didactice, a modalit??ilor de realizare a lor, a gradului de efort ?i a procedeelor de reglare a acestora potrivit particularit??ilor individuale de dezvoltare. Individualizarea procesului educa?ional prin adapt?ri curriculare (adapt?ri sau modific?ri) are la baz? urm?toarele: fiecare copil ?nva?? ?i realizeaz? progrese ?n dezvoltare ?n modul ?i ritmul propriu;fiecare copil este participant activ al propriei dezvolt?ri, asum?ndu-?i responsabilit??i ?n procesul de achizi?ionare de competen?e, experien?e, comportamente;interven?ia timpurie garanteaz? progresul ?n dezvoltare, de aceea asisten?a individualizat? trebuie ini?iat? c?t mai devreme posibil;adapt?rile curriculare (adapt?ri sau modific?ri) se realizeaz? printr-un parteneriat socio-educa?ional constructiv (cadre didactice ?i nedidactice, p?rin?i, comunitate ?i, ?n mod inevitabil, copilul).Individualizarea procesului educa?ional prin adapt?ri curriculare poate avea loc pe dou? c?i: prin adapt?ri curriculare (adaptarea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare) ?i prin modific?ri curriculare ( modificarea finalit??ilor, con?inuturilor ?i/sau strategiilor).Individualizarea procesului educa?ional prin adapt?ri curriculare (adaptarea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare) presupune identificarea ?i utilizarea acelor strategii de predare-?nv??are-evaluare care asigur? progres ?n dezvoltarea elevului/elevului cu CES, corelarea/adaptarea acestora la poten?ialul elevului, pentru asigurarea realiz?rii finalit??ilor educa?ionale conform Curriculumului general. ?n acest sens, elevul cu CES va realzia curriculumul general, cu ad?pt?ri ale strategiilor de predare-?nv??are/evaluare (CGA).Procesul de proiectare, organizare ?i realizarea adapt?rilor curriculare se bazeaz? pe cunoa?terea ?i respectarea de c?tre cadrele didactice a urm?toarelor principii:principiul egaliz?rii ?anselor;principiul interesului superior al elevului;principiul individualiz?rii procesului educa?ional;principiul flexibilit??ii curriculare;principiul asigur?rii serviciilor de sprijin;principiul managementului educa?ional participativ etc.Adapt?rile curriculare (adaptarea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare) presupun diversificarea/ajustarea strategiilor didactice, a sarcinilor. Selectarea/combinarea armonioas? a strategiilor didactice de predare-?nv??are-evaluare pentru elevul cu CES se face ?n baza principiilor curriculare ?i a finalit??ilor stabilite ?i asigur? participarea elevului, implic?ndu-l ?n propria ?nv??are. ?n realizarea adapt?rilor curriculare se va ?ine cont de stilul de ?nv??are al elevului, de tipul deinteligen??, de ritmul propriu de cre?tere ?i dezvoltare. Adapt?rile curriculare se consemneaz? ?n PEI-ul elevului, care este examinat ?i coordonat de Comisia multidisciplinar? intra?colar? (CMI) ?i aprobat ?n ?edin?a Consiliului profesoral al institu?iei de ?nv???m?nt. Adapt?rile presupun: adapt?ri psihopedagogice, adapt?ri ?n materie de evaluare, adapt?ri ce vizeaz? echipamentul specializat necesar elevului ?i adapt?ri ambientale.Adapt?rile psihopedagogice includ modific?rile operate ?n strategiile pedagogice conform Curriculumului general, ?n scopul facilit?rii procesului educa?ional pentru elev ?i asigur?rii progresului ?n dezvoltarea acestuia.Adapt?rile ?n materie de evaluare se refer? la modul de organizare/utilizare a strategiilor de evaluare, pentru a permite elevului s? demonstreze competen?ele achizi?ionate.Adapt?rile ce vizeaz? echipamentul specializat prev?d tehnologiile auxiliare utilizate pentru a recupera (compensa) sau substitui lipsa func?iilor naturale ale organismului care permit elevilor cu CES s? participe activ ?n procesul de interac?iune ?i comunicare.Adapt?rile ambientale includ schimb?rile sau m?surile de sprijin a elevului ?n mediul fizic al clasei sau al institu?iei.Tabelul 3. Exemple de adapt?riAdapt?ri 1. Adapt?ri psihopedagogiceservicii de asisten?? individual?parteneriat/cooperare; sarcini/activit??i ?n perechi/grupsarcini individuale diferen?iate sarcini de: subliniere, ?ncercuire, eviden?iere, bifare, desensprijin ?n gestionarea timpului (elaborarea unui program de autoobservare/autodirijare: ?nregistrarea, la un anumit timp, a ac?iunilor realizate: lectur?, scriere, odihn?, joac? etc.)pauze mai frecvente; aplicarea tehnicilor de relaxareliste de reguli/cerin?e/restric?iisarcini de scurt? durat?; marcarea sarcinilor realizate la un panou/agend?instruc?iuni simpliste (adaptate), repetate; reformul?riinstruc?iuni pe etape (pa?i), algoritm; utilizarea frazelor de introducere a informa?iei importante/de captare a aten?iei (Acum fi?i foarte aten?i!)transcrip?ii cuv?nt ?n cuv?ntcopii ale vocabularului important al lec?ieicititul ?n cordivizarea sarcinilor mai mari ?n sarcini mai miciutilizarea tehnicilor mnemoniceoferirea indiciilor/pa?ilor consecutivjocuri pentru orientare ?n spa?iu, cu marc?ri; joc pe rolurireformularea/reamintirea materiei de ?nv??aresisteme de comunicare auxiliare ?i de suplinire lecturi ghidate, ?nso?ite de imagini, tabele, diagramematerial concret;de manipulare (obiecte tactile)indicatori gestuali/vizualiliste cu litere/alfabet ?i cifrecaractere mai groaseoferirea unui rezumat/scheme a lec?iei/textuluiexpunerea, la tabl?/poster a materialului importantsprijin/supraveghere/ajutor din partea colegilorpracticarea modalit??ilor de ilustrare vizual? a con?inutului celor prezentate (?ntreb?ri – reper, cuvinte – cheie, liste de verificare, modele, imagini, scheme, schi?e, grafice etc.) algoritmi/pa?i/modele de urmatformat simplificat, format cu indicarea spa?iilor pentru scriererepere color; coduri de culorimateriale didactice stimulative ?i sugestiverigl?/alfabet/hart? ?n reliefalfabetul Braille?nregistr?ri audio/videodiapozitive subtitratecifre/litere/figuri/forme geometrice din plastic sau din material textil etc.2. Adapt?ri ?n materie de evaluarelocul sus?inerii probei de evaluare/testului/examenului (la locul imobiliz?rii, ?n institu?ie ?n sala comun?/separat?,?n institu?ie cu spa?iu adaptat)teste individualizatesus?inerea testului/examenului scris la calculator????timp suplimentarprezen?a unui asistent individual (cadrul didactic/CDS), care: va asista la sus?inerea testului/examenului, va acorda servicii de asisten?? personal? elevului,va transmite oral informa?ia din test, va ?nscrie r?spunsurile dictate de elev la itemii din test r?spunsuri orale/scrise?nregistr?ri pe bande sonoremediu diferit ?i stimulativpauze mai frecventereamintirea condi?iilor sarcinii sisteme de comunicare auxiliare ?i de suplinirecaractere mai groasesemne fondate pe diferite culoriformat simplificat, cu indicarea spa?iilor pentru scriereop?iuni informa?ionale stabilirea num?rului de sarcini pentru evaluarea nivelului de ?nsu?ire a unui conceptsau de achizi?ionare a unei competen?e, ?n func?ie de particularit??ile individuale de dezvoltare psihofizic?a elevului, ?n conformitate cu PEI3. Adapt?ri ce vizeaz? echipamentul specializat scaun cu rotile premerg?torochelari tehnologii asistive: dispozitive (lup?; rigl?/echer; calculator/abac la matematic?)aparataj func?ional specializat (aparat auditiv; c??ti pentru ascultare, bande sonore;echiparea b?ncii elevului cu boxe mici/microfon )echipament adaptat (softuri specializate; programe soft educa?ionale)tehnologii auxiliare (tehnic? de suport pentru comunicare: dictafon, computer, casetofon; proiector de imagini) etc.4. Adapt?ri ambientaleacces arhitectural ?n cl?direa institu?iei/sala de clas?/sala de examengrup sanitar adaptatiluminare special?separare de un grup marespa?iu adaptat specificului dizabilit??iireducerea/amplificarea stimulen?ilor vizuali sau auditivi alte arii de activitatepozi?ionare strategic? a locului elevului ?n sala de clas? ?i ?n banc?excluderea materialelor care disociaz? aten?ia (izolarea de excitan?ii interni/externi; reducerea zgomotului de fundal)?mbun?t??irea acusticii ?n clas? etc.Pentru a elabora adapt?ri eficiente care s? conduc? la ?nl?turarea/diminuarea barierelor, cadrul didactic porne?te de la natura dificult??ilor cu care se confrunt? copilul:de cunoa?tere ?i ?nv??are;de comunicare ?i interac?iune;senzoriale ?i fizice;sociale, emo?ionale ?i comportamentale.Dificult??i de cunoa?tere ?i ?nv??areDificult??ile din domeniul cunoa?terii ?i ?nv???rii pot fi complexe, acoperind o arie vast? a domeniului, dar ?i specifice, copilul ?nt?mpin?nd dificult??i doar ?n anumite domenii ale ?nv???rii, destul de ?nguste.Caseta 1. Dificult??i de cunoa?tere ?i ?nv??areCategorii de dificult??iCaracteristici dificult??i specifice de ?nv??areElevii cu dificult??i de ?nv??are specifice pot avea o dificultate anume de a ?nv??a s? citeasc?, s? scrie, s? foloseasc? corect numerele, astfel ?nc?t performan?a lor ?n aceste zone se situeaz? sub nivelul celora ?nscrise ?n alte zone. De asemenea, ei pot avea dificult??i de memorare pe termen scurt, de organizare ?i coordonare. Aceste dificult??i sunt ?nt?lnite frecvent ?n arealul educa?ional. Printre dificult??ile de ?nv??are specifice se num?r?: dislexia, dislalia, disgrafia, discalculiadificult??i medii de ?nv??are Elevii cu dificult??i de ?nv??are medii nu reu?esc s? realizeze finalit??ile curriculumului general (CG). Ei au o dificultate mult mai mare dec?t colegii lor ?n dob?ndirea de abilit??i de scriere, citire, calcul de baz? ?i ?n ?n?elegerea conceptelor. De asemenea, le poate fi specific? o ?ncetineal? ?n vorbire ?i utilizarea limbajului, cu un nivel sc?zut de concentrare. Prezint? un respect de sine sc?zut ?i abilit??i sociale sub nivelul particularit??ilor v?rstei. dificult??i accentuate de ?nv??areDificult??ile accentuate de ?nv??are vizeaz? at?t particularit??ile intelectuale, c?t ?i cognitive ?n dezvoltarea elevului. Aceasta are un efect major asupra capacit??ii lor de a face fa?? curriculumului general. Ei pot de asemenea avea dificult??i de mi?care ?i coordonare, comunicare, percep?ie, inclusiv ?n dob?ndirea abilit??ilor sociale ?i de autonomie personal?. Majoritatea sunt capabili s? sus?in? conversa?ii simple, al?ii folosesc semne ?i simboluri. Elevii cu dificult??i accentuate de ?nv??are au necesit??i de suport educa?ional individualizat ?n parcurgerea materiei la disciplinele ?colare.dificult??i severe ?i multiple de ?nv??areElevii cu dificult??i severe ?i multiple de ?nv??are au necesit??i educa?ionale complexe. Pe l?ng? dificult??ile de ?nv??are severe, ace?tia prezint? ?i alte dificult??i semnificative, precum dizabilit??i fizice, probleme senzoriale sau probleme de s?n?tate. Ei necesit? mult sprijin din partea adul?ilor, at?t ?n ?nv??are, c?t ?i ?n ?ngrijire. Este posibil s? aib? necesit??i de stimulare senzorial?. Acestor copii le este specific? comunicarea prin gesturi, simboluri, prin indicarea cu privirea, printr-un limbaj foarte simplu.Dificult??i de comunicare ?i interac?iune Dificult??i de comunicare ?i interac?iune vizeaz? limbajul, modul de comunicare ?i interac?iune, dup? cum este reflectat ?n caseta:Caseta 2. Dificult??i de comunicare ?i interac?iuneCategorii de dificult??iCaracteristici dificult??i de limbajdificult??i de exprimare prin limbaj (verbal ?i non-verbal)dificult??i de recep?ionare a mesajului (capacitatea de a asimila ?i ?n?elege limbajul folosit de al?ii)dificult??i de transmitere ?i recep?ionare a mesajuluidificult??i de comunicare ?i interac?iune(cele mai multe sunt tulbur?ri din spectrul autist) dificult??i de comunicareverbal? ?i/sau non-verbal?dificult??i ?n ?n?elegerea/perceperea comportamentului social, care afecteaz? capacitatea elevului de a interac?iona comportament rigid, manifestat prin ac?iuni limitate (pot fi obsesive sau repetate). Dificult??i senzoriale ?i fiziceDificult??ile senzoriale ?i fizice sunt determinate de tulbur?ri sau disfunc?ii patologice la nivelul analizatorilor.Caseta 3. Dificult??i senzoriale ?i fiziceCategorii de dificult??iCaracteristicidificult??i senzorialedeficien?e de v?zdeficien?e de auzdificult??i multisenzorialecombina?ie de dificult??i legate de vedere ?i auz dificult??i fizice dificult??i legate de dizabilitatea fizic? ( motricitatrea fin? ?i grosier?)Dificult??i ?n domeniile social, emo?ional ?i comportamental Dificult??ile ?n domeniile social, emo?ional ?i comportamental, care, aparent, nu ar influen?a incluziunea educa?ional? a elevului, ?n realitate constituie unul dintre factorii care perturb? procesul de dezvoltare a copuilului pe mai multe domenii, inclusiv cel cognitiv ?i afectiv.Caseta 4.Dificult??i ?n domeniul social, emo?ional, comportamentalCategorii de dificult??iCaracteristicidificult??i ?n domeniul socialneacceptarea celor din jurneacceptarea de c?tre cei din jurdificult??i ?n domeniul comportamental comportamente inacceptabile (comportament agresiv, anti-social, violent) hiperactivitate, deficit de aten?iedificult??i ?n domeniul emo?ional anxietate, fobie (fric?), acces de panic?, timiditate, ticuri verbale (repetarea anumitor cuvinte), cu implicarea diferitor grupuri de mu?chi (grimase faciale, clipit des etc.). ?n elaborarea adapt?rilor este important? cunoa?terea profilului elevului (cum g?nde?te, cum ac?ioneaz?, cum se orienteaz?, punctele forte/slabe etc.), st?p?nirea ?i aplicarea de c?tre cadrul didactic a unui ansamblu de m?suri care vine s? r?spund? necesit??ilor elevului. ?n procesul de proiectare ?i realizare a adapt?rilor se ?ine cont de tipul ?i gradul dificult??ilor cu care se confrunt? elevul. Tabelul 4. Exemple de adapt?ri Dificult??iAdapt?ri dificult??i de memoraresimplificarea vocabularului;formularea sarcinilor de memorare ?n func?ie de importan?a acestora pentru experien?a zilnic? a elevului;recapitularea periodic? ?i asigurarea transferului competen?elor achizi?ionate ?n via?a de zi cu zi;utilizarea tehnicilor de memorare (eviden?ierea cromatic? a conceptelor-cheie);utilizarea h?r?ilor conceptuale pentru a eviden?ia rela?iile ?ntre concepte (dup? Haager ?i Klingner, 2005) etc.dificult??i de aten?iepozi?ionarea elevului ?n primele b?nci sau c?t mai aproape de ?nv???tor/ ?n zona din fa??/departe de ferestre; utilizarea unui semnal pentru captarea aten?iei (aten?ie, ascult?m cu to?i, spun ceva important); oferirea unei singure indica?ii clare ?i concise;stabilirea contactului vizual cu elevul ?i men?irea aten?iei ?n timpul instruc?iunilor verbale;valorizarea momentelor c?nd copilul manifest? aten?ie ?i interes (aprecierea r?spunsurilor corecte);propunerea activit??ilor care pot fi realizate ?n perechi;folosirea culorilor stridente/pale pentru atragerea aten?iei etc.dificult??i de concentraredesemnarea unui coleg care s? ajute copilul cu CES;solicitarea elevului s? repete indica?iile oferite ?n scopul asigur?rii c? sarcina a fost ?n?eleas?;oferirea suportului necesar (scheme, algoritm, grafice, cuvinte - cheie, plan de idei etc.) care ar sus?ine concentrarea ?i ar conduce la finisarea sarcinii/activit??ii;crearea unui confort psihologic ?n cazul solicit?rii ajutorului din partea elevului cu CES;men?inerea unui echilibru ?ntre activit??ile de munc? ?i cele de odihn? cu aplicarea tehnicilor de relaxare;identificarea ?i valorizarea domeniilor ?n care elevul este lider;crearea unui spa?iu ?n sala de clas? unde elevul se poate retrage oric?nd va fi necesar; prezen?a pe mas? a unui set de materiale utile;implicarea elevului ?n sarcini mai scurte ?i oferirea recompenselor dup? ce sarcina este finalizat?; adaptarea fi?elor de lucru ?i de evaluare pentru a con?ine c?t mai pu?ine elemente pe o pagin?;practicarea imaginilor (orarul zilei, pa?ii ?n fiecare activitate, sf?r?itul activit??ii ?i trecerea de la o activitate la alta) etc. dificult??i ?n organizarestabilirea rutinelor simple;oferirea sprijinului vizual pentru fiecare secven?? a activit??ii;utilizarea h?r?ilor conceptuale pentru eviden?ierea cuvintelor-cheie;p?strarea ordini ?n spa?iul de lucru;sprijinirea elevului ?n organizarea caietului de noti?e(dup? Haager ?i Klingner, 2005);organizarea unui mediu de ?nv??are confortabil (orar predictibil al activit??ilor zilnice ?i al rutinelor folosind imagini);valorificarea comunic?rii efective (PECS- Picture Exchange Communication System);dezvoltarea competen?elor sociale (a folosi comportamente sociale adecvate: a a?tepta r?ndul, a ?mp?r?i materiale cu colegii etc.)(dup? Mastropieri&Scruggs, 2004);marcarea sarcinilor/activit??ilor ?ndeplinite pe o foaie sau un panou de perete;utilizarea culorilor ?n marcarea unor teme, sarcini, cuvinte, ac?iuni;practicarea frecvent? a verific?rii prezen?ei rechizitelor, manualelor, caietelor, ghiozdanului etc.;solicitarea p?rin?ilor de a semna temele realizate; practicarea elabor?rii unui program de autoobservare, autoevaluare ?i autodirijare;crearea ?i urm?rirea rutinelor zilnice, ?ntr-o atmosfer? de lucru c?t mai calm? ?i pl?cut? posibil; evitarea schimb?rilor frecvente ?n orar; elaborarea, ?mpreun? cu elevul, a unor liste pentru organizarea sarcinilor de lucru/activit??ilor; planificarea sarcinilor care presupun mi?carea(distribuirea fi?elor de lucru); elaborarea, ?mpreun? cu elevii, a regulilor clasei (simple, la vedere) etc.dificult??i de limbajmen?inerea unui mediu sigur/tolerant pentru ca to?i elevii s?-?i poat? dezvolta abilit??ile de vorbire;pronun?area clar? ?i corect? a cuvintelor/propozi?iilor;toleran?? la erorile de pronun?ie/ritmul/modul de exprimare;oferirea timpului necesar pentru concentrare/formulare/finisare a cuvintelor/g?ndului f?r? a ?ntrerupe elevul;?ncurajarea elevilor cu tulbur?ri de limbaj s? vorbeasc?;planificarea sarcinilor de realizare ?n pereche, grup mic;practicarea lecturilor/recit?rilor ?n cor;prezentarea clar?, simpl? ?i concis? a sarcinilor de ?nv??are, una c?te una, cresc?nd treptat complexitatea acestora etc. dificult??i de comunicare?i interac?iunepropunerea sarcinilor, realizarea c?rora necesit? tehnici/metode/procedee de lucru interactive;organizarea ?i desf??urarea activit??ilor care conduc la stabilirea rela?iilor de reciprocitate (c?ntece ?nso?ite de mi?c?ri, jocuri cu mingea ?i alte obiecte etc.);utilizarea metodelor alternative de comunicare (pictograme);crearea situa?iilor de ?nv??are/de comunicare, respect?nd un ritm mai lent;utilizarea propozi?iilor afirmative, simple ( ?Arat?-mi!”, ?Hai s? mergem!”);utilizarea imaginilor/graficelor/tabelelor etc.;plasarea ?n banc? cu un copil pe care ?l agreaz?;planificarea, organizarea ?i desf??urarea sarcinilor care ofer? posibilitatea de a comunica/a interac?iona;oferirea feedback-ului constructiv, recompens?nd ?i eviden?iind succesul c?t de mic al elevului etc.dificult??i socialeplanificarea activit??ilor structurate ?mpreun? cu colegii (?n pereche sau ?n grup);practicarea activit??ilor de imitare/dramatizare/jocul de rol;formularea instruc?iunilor clar, scurt ?i folosite ?n mod frecvent;lectura pove?tilor sociale (Gray&Garand, 1993);crearea situa?iilor care conduc la modelarea unui comportament specific (a a?tepta r?ndul);utilizarea propozi?iilor simple ?i a imaginilor pentru a demonstra comportamentul social dorit ?i emo?iile/reac?iile celorlal?i;?ncurajarea succesului ?i a realiz?rilor elevului;includerea elevului ?n grupuri de ?nv??are prin cooperare;discutarea cu copilul a modului ?n care comportamentele impulsive ?i afecteaz? pe ceilal?i;discutarea op?iunilor ?n diverse situa?ii sociale etc.dificult??i comportamentaleelaborarea unui program de management al comportamentului care s? ?nt?reasc? comportamentele pozitive ?i s? influen?eze elevul pentru a-?i schimba comportamentele dezadaptative;stabilirea unui set de reguli ale clasei (spre exemplu, a?tept?m r?ndul, vorbim frumos cu colegii) care trebuie reamintite frecvent, eventual repetate cu voce tare;aplicarea aceluia?i set de cerin?e unice de c?tre toate cadrele didactice care predau la clas?; evitarea separ?rii elevului cu tulbur?ri de comportament de al?i elevi;aplicarea, ?mpreun? cu p?rin?ii elevului, a unui program comun de consolidare a comportamentelor pozitive ?n dezvoltare; stimularea modelor pozitive de comportament (spre exemplu, dac? depune efort sau lucreaz? mai mult timp la o sarcin?). (McCarney&Cummins, 1988)oferirea imediat? a feedback-ului cu privire la lucrul efectuat ?i la comportamentul pozitiv;tolerarea comportamentelor inadecvate ne?nsemnate;ab?inerea de la pedepsirea elevului pentru comportamentele/reac?iile ce nu pot fi controlate; ?ncurajarea elevului s? g?ndeasc? o modalitate pa?nic? ?n locul unei reac?ii impulsive etc.dificult??i emo?ionaleaprecierea comportamentului adecvat;explicarea clar? a a?tept?rilor;cultivarea r?bd?rii ?i men?inerea calmului ?n timpul unui acces al elevului;dezvoltarea abilit??ilor sociale prin valorificarea lucrului ?n pereche, ?n grup;practicarea ?edin?elor comune ale cadrului didactic, psihologului ?colar, elevului, ?n cazul c?nd acesta vorbe?te deschis despre problemele personale;manifestarea unei atitudini tolerante/?n?eleg?toare fa?? de comportamentele necontrolate, ajut?nd copilul s? se autodirijeze; atribuirea responsabilit??ilor care implic? formarea/dezvoltarea unor abilit??i- lips?;valorificarea abilit??ilor forte ?n cadrul activit??ilor etc.dificult??i de citireaudierea textelor ?nregistrate audio;utilizarea imaginilor ?n graficele de ?nregistrare a performan?ei elevului;modificarea m?rimii caracterelor, spa?iului dintre r?nduri;simplificarea/reducerea materialelor scrise;utilizarea vocabularului func?ional;recapitularea vocabularului la tem? ?i cuvintelor-cheie din textul care urmeaz? s? fie citit sau scris;utilizarea tehnicii acoper?-copiaz?-compar?;practicarea autoverific?rii (cu verbalizare oral?);oferirea timpului suplimentar;eviden?ierea cuvintelor-cheie;planificarea ?i desf??urarea sarcinilor de lectur? ?n pereche;oferirea unui material interesant, captivant;practicarea unei rigle/echer pentru men?inerea r?nduluipracticarea lecturii/recit?rii ?n cor;solicitarea implic?rii elevului pentru a exprima reac?ii/emo?ii similare;anticiparea lecturii textelor cu o zi ?nainte de predarea acestuia etc.dificult??i de scrierecrearea situa?iilor ?n care elevul s? asocieze concepte cu exemple concrete de scriere (elemente de scriere a literelor/cifrelor, bastona?, c?rligel etc.);folosirea unui pix, creion mai sub?ire/mai gros, utilizarea/adaptarea instrumentelor pentru scris;propunerea sarcinilor care pot fi realizate la computer;practicarea sarcinilor ce necesit? subliniere/?ncercuire;utilizarea listelor cu litere/cifre pentru verificarea corectitudinii scrierii;planificarea sarcinilor de scriere cu repere corespunz?toare;recomandarea foilor liniate/?n p?tr??ele etc.dificult??i de calculcrearea situa?iilor de ?nv??are semnificativ? (num?ratul folosind elemente din clas?);utilizarea tehnicilor de sprijin (reprezentarea spa?ial? a cifrelor 3, 5, 7, 9, modelarea acestora);explicarea opera?iei de adunare pornind de la imagini sau situa?ii reale (2+2 ro?ile ma?inii, 7+7 dou? s?pt?m?ni din calendar);aplicarea matematicii func?ionale (cheltuieli zilnice, calendar);oferirea instruc?iunilor scrise pas cu pas ?n cazul problemelor cu multe etape;folosirea calculatorului, abacului;divizarea sarcinii ?n sarcini mai mici sau etape;reducerea num?rului ?ntreb?rilor;planificarea activit??ilor de ?nv??are mai solicitante diminea?a etc.dificult??i senzorialestabilirea contactului vizual;iluminarea suplimentar? a s?lii de clas?;evitarea razelor solare directe;utilizarea unui proiector de imagini pentru o mai bun? lizibilitate ?n locul scrierii cu creta la tabl?;utilizarea unei lupe;practicarea materialelor ?i utilajelor adaptate pentru citit (de dimensiuni mai mari), audiat;practicarea creioanelor/pixurilor de culoare ?ntunecat? cu griful moale;c?utarea alternativelor la jocurile ?n care obiectele mici s? fie ?nlocuite cu altele mari;oferirea prealabil? elevului cu CES a planurilor, schi?elor, textelor, graficelor pentru ca elevul s? poat? urm?ri mai u?or;practicarea ?nregistr?rii lec?iilor, textelor la dictafon;oferirea posibilit??ilor de ?ndeplinire a temelor pentru acas? cu ?nregistrarea vocii/r?spunsului/povestitului/recit?rii pe dictafon;?ncurajarea elevului s?-?i foloseasc? f?r? ezitare vederea;citirea cu voce mai tare a sarcinilor, instruc?iunilor;adaptarea unor texte ?i sarcini ?n formatul Braille;?ncurajarea de a purta ochelari folosind fraze de genul: Cei care poart? ochelari sunt oameni inteligen?i ?i de?tep?i;asigurarea c? elevul a ?n?eles sarcina/mesajul;utilizarea graficelor ?i a alte forme de sprijin vizual pentru a introduce concepte noi;utilizarea aparatelor individuale de amplificare a sunetelor etc. dificult??i fiziceplasarea elevului ?n sala de clas? ?ntr-un loc sigur, aproape de sala de baie;practicarea mi?c?rilor periodice pentru a preveni amor?irea;implicarea elevului ?n activit??i de scurt? durat?, ?n special cele de scris;oferirea timplului suplimentar pentru deplasarea dintr-o sal? ?n alta;desemnarea unui coleg care s? ajute copilul cu CES la activit??ile de scris;schimbarea accentului de la ?nv??area/parcurgerea ?ntregului material ?colar la crearea st?rii de bine a elevului;men?inerea unei rela?ii bune cu elevul cu CES, servind drept model pentru ceilal?i;oferirea pauzelor pentru odihn? etc.dificult??i de coordonareoferirea materialelor tip?rite ?i evitarea excesului de copiere;utilizarea calculatoarelor, plan?etelor;?ncurajarea deplas?rii cu indicarea punctelor de sprijin (masa, tabla, peretele, scaunul etc.);crearea mediului emo?ional favorabil pentru solicitarea ajutorului din partea colegilor ?i acceptarea tentativelor din partea colegilor;selectarea temelor, jocurilor, manipulativelor care genereaz? un interes sporit;?ncurajarea elevului de a comenta efectuarea unei noi sarcini;recomandarea sarcinilor de completare a spa?iilor;propunerea jocurilor senzoriale cu efect relaxant;comunicarea cu voce cald?, bl?nd?, dar ?i manifestarea insisten?ei ?n ob?inerea unor rezultate;acceptarea oric?rei pozi?ii comod? copilul, dac? aceasta nu este contraindicat? din punct de vedere medical;anun?area elevului ?nainte de a-l atinge, a-l mi?ca;folosirea semnelor de carte etc.Adapt?rile se elaboreaz? ?i se realizeaz? de c?tre toate cadrele didactice la discipline ?mpreun? cu CDS, dirigintele, ?n concordan?? cu finalit??ile propuse ?n PEI. Adapt?rile sunt parte component? a PEI-ului elevului.Unul dintre momentele importante ?n contextul individualiz?rii procesului educa?ional este de a proiecta ?i realiza activit??i ?i a utiluiza materiale speciale at?t c?t este necesar, f?r? exagerare. Nu este neap?rat ca materialele destinate elevilor cu CES s? fie costisitoare. Deseori, juc?riile apropiate v?rstei, unele materiale (cutii, ma?inu?e, cuburi, buc??i de lemn, recipiente de diverse forme/culori etc.) aduse chiar de c?tre copii, familiile acestora, cu ajust?ri minime sau chiar f?r? acestea, se pot utiliza cu succes. Trebuie doar s? facem apel la creativitatea, experien?a proprie, la intui?ie etc. Pornind de la afirma?ia c? educa?ia incluziv? presupune un proces permanent de ?mbun?t??ire care s? conduc? la o educa?ie de calitate, cadrele didactice care asist? copilul urmeaz? s? exploreze resursele existente, inclusiv cele umane, s? perceap? incluziunea ca o mi?care de extindere a scopului ?i rolului ?colii, pentru a r?spunde unei mari diversit??i de necesit??i educative ale elevilor. Astfel, ?nv???m?ntul trebuie structurat ?n func?ie de necesit??ile elevului ?i nu viceversa. ?n acest sens, este absolut necesar a ?ine conte de:Dac? p?n? acum copilul era cel care trebuia s? se adapteze la cerin?ele ?colii, atunci ast?zi ?coala trebuie s? fie cea care s? se adapteze la cerin?ele ?i necesit??ile elevului!Dac? copilul nu ?nva?? ?n felul cum pred?m noi, cadrele didactice, atunci noi trebuie s? pred?m ?n felul cum ace?tia ?nva??!1.1.2. Individualizarea procesului educa?ional prin modific?ri curriculareIndividualizarea procesului educa?ional prin modific?ri curriculare presupune modificarea finalit??ilor educa?ionale ?i a con?inuturilor din curriculumul general ?i adaptarea tehnologiilor de predare-?nv??are-evaluare, ?n func?ie de poten?ialul de ?nv??are ?i particularit??ile individuale de dezvoltare ale elevului. ?n acest sens, elevul cu CES va realiza un Curriculum modificat (CM).?n cazul CM la disciplina ?colar?, cadrul didactic stabile?te, ?n comun cu al?i speciali?ti care asist? copilul, finalit??i adecvate necesit??ilor educa?ionale ?i nivelului de dezvoltare a elevului.Modific?rile curriculare se stabilesc din perspectiva asigur?rii implic?rii plenare a elevului ?n procesul educa?ional, ?n vederea preg?tirii lui pentru via??.Modific?rile curriculare pot fi realizate prin simplificare, comasare sau excludere.Modific?rile curriculare prin simplificare vizeaz? reducerea par?ial? a gradului de complexitate a finalit??ilor ?i/sau con?inuturilor.Modific?rile curriculare prin excludere pot fi realizate la nivel de plan-cadru sau disciplin? ?colar?. La nivel de plan-cadru, elevul nu va studia una sau unele discipline ?colare, exigen?ele studierii c?rora nu sunt compatibile cu poten?ialul acestuia. La nivel de disciplin? ?colar?, modific?rile curriculare prin excludere presupun omiterea unor finalit??i, con?inuturi, pe care elevul cu CES nu le poate accesa/achizi?iona.Modific?rile curriculare prin comasare pot fi realizate la nivel de plan-cadru sau de disciplin? ?colar?.La nivel de plan-cadru, modific?rile curriculare prin comasare se realizeaz? prin integrarea a dou? sau mai multe discipline ?colare.Pentru elevii cu CES, care atest? dizabilit??i severe (conform clasific?rii UNESCO, 1995), se admite predarea integrat? a dou? sau mai multe discipline ?colare, ?n scopul dezvolt?rii unor arii multidisciplinare/integrate, care asigur? preg?tirea acestora pentru via??. Multidisciplinaritatea se refer? la situa?ia ?n care o tem? care se studiaz?, apar?in?nd unui anumit domeniu, se abordeaz? din perspectiva mai multor discipline, acestea men?in?ndu-?i structura ?i r?m?n?nd independente unele ?n raport cu celelalte. Obiectele de studiu contribuie, fiecare ?n func?ie de propriul specific, la clarificarea aspectelor temei respective. ?n cadrul acestei abord?ri, procesele de integrare curricular? se situeaz? ?n special la nivelul con?inuturilor. De aceea, cele mai frecvente (?i mai clare) demersuri au loc ?ntre discipline ?nrudite (care provin, de exemplu, din aceea?i arie curricular?) sau care devin ?nrudite datorit? temei.?n educa?ia incluziv? abordarea integrat? a curriculumului apare ca o necesitate deoarece este centrat? pe ,,via?a real?”, pe problemele importante, semnificative, a?a cum apar ele ?n context cotidian ?i a?a cum afecteaz? vie?ile diverselor categorii de oameni. Studierea integrat? a realit??ii permite elevului explorarea ?n mod global a mai multor domenii de cunoa?tere, subordonate unor aspecte particulare ale realit??ii ?nconjur?toare, asigur?ndu-i achizi?ia unor concepte ?i legit??i fundamentale a unor proceduri de cunoa?tere a realit??ii. De asemenea, abordarea integrat? (interdisciplinar? ?i intradisciplinar?) a con?inuturilor permite:considerarea necesit??ilor elevilor ?n vederea asigur?rii preg?tirii pentru via?? ?i a integr?rii ?n societate;abordarea unor subiecte de interes pentru ace?tia ?n cadrul unor teme-proiecte sugerate de curriculum;implicarea activ? a elevului ca organizator al propriei ?nv???ri/cunoa?teri;rela?ionarea cu experien?ele ?i evenimentele curente ?i semnificative din via?a elevului.Curriculumul pentru disciplina ?tiin?e, treapta primar?, constituie un punct de plecare ?n predarea integrat? a disciplinei date. Programa la aceast? disciplin? desemneaz? cuno?tin?e din toate domeniile ?tiin?elor despre natur? ?i om - fizic?, chimie, biologie, astronomie, geografie, psihologie, sociologie etc. Acestea sunt conturate ?i rela?ionate at?t ?n interiorul ariei curriculare ?Matematic? ?i ?tiin?e", c?t ?i la nivelul celorlalte arii curriculare. Corela?iile interdisciplinare reprezint? una dintre perspectivele cele mai adecvate ?n abordarea fenomenelor ?i proceselor complexe, contribuind astfel la ?formarea unei imagini unitare a realit??ii". Pentru aceasta se va face apel la ?conexiunile interdisciplinare sistematice" prin organizarea unui demers educa?ional ?n care elevul s? fie implicat ?n situa?ii concrete ?i semnificative, realiz?nd sarcini care cer competen?e achizi?ionate la mai multe discipline ?colare. Tabelul 5. Exemple de abordare integrat?*Nutri?ia la om: M?n?nci ca s? tr?ie?tiConexiuni intradisciplinare (?n cadrul ariei curriculare)GeografieBiologieChimie- zonele naturale (adaptarea omului la diverse zone)- sistemul digestiv- din?ii ?i ?ngrijirea lor- lan?ul trofic- substan?e din componen?a alimentelor- procesul de transformare a alimentelor ?n substan?e hr?nitoare corpului uman- siguran?a produselor chimice de uz casnic- medicamente- m?suri de prevenire a consumului de substan?e toxice (nicotin?, alcoolul etc.)Conexiuni interdisciplinareLimba ?i Literatura rom?n?Matematica?tiin?eIstoriaEduca?ia tehnologic?Educa?ia plastic?Educa?ia fizic?? Consultarea ?i lecturarea c?r?ilor de recomand?ri culinare.Redactarea regulilor ?i respectarea lor ?n timpul servirii mesei.? Alc?tuirea de liste cu termeni specifici domeniului.? Realizarea de spoturi publicitare privind promovareaunui produs alimentar, sau a unei alimenta?ii s?n?toase.M?surarea masei, ?n?l?imii, temperaturii corpului etc.? Estimarea, compararea acestora.? Construirea de tabele ce reprezint? valorile calorice ale unor produse alimentare.? Ierarhizarea alimentelor conform unei nutri?ii s?n?toase.? Sistemul digestiv.Din?ii.? Componen-tele de baz? ale produselor alimentare.? Prezent?ri de re?ete cu degust?ri.? Investiga?ii.Proiect ?Moduri de nutri?ie ale omului: vegetarian?, omnivor?".? Proiect ?Evolu?ia hranei pe parcursul etapelor istorice".? Regimul alimentar? Arta culinar?: aplica?ii cu expozi?ii.? Materiale aplicative pentru ?n?elegerea func?iei aparatului digestiv.Discu?ii cu diver?i speciali?tii:- medici gastroente-rologi;- buc?tari-?efi;- chelneri.?Alc?tui-rea ?i ma-chetarea bro?urilor de bucate.Rolul ?i locul sportului ?n func?io-narea normal? a organe-lor interne.*Apud Z.Galben-Panciuc, I.Botgros, S.Galben. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta primar? de ?nv???m?nt, Chi?in?u, 2011?n contextul disciplinelor integrate, ?n func?ie de necesit??i ?i competen?e ce urmeaz? a fi achizi?ionate ?i dezvoltate, acestea pot fi: ”Achizi?ii fundamentale”, ”Deprinderi de autoadministrare”, ”Dezvoltare personal?”, ”Arte ?i tehnologii” etc. La nivel de disciplin? ?colar?, comasarea presupune ?mbinarea unor finalit??i ?i/sau con?inuturi, ?n func?ie de CES ale elevului. Modific?rile curriculare nu exclud adaptarea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare, acestea, de regul?, sunt parte a modific?rilor.Individualizarea procesului educa?ional pentru copilul cu CES nu implic? obligatoriu adapt?ri sau modific?ri curriculare la toate disciplinele ?colare. Astfel, elevul cu CES poate studia unele discipline ?colare ?n baza curriculumului general (CG), iar altele ?n baza curriculumului general, dar cu adapt?ri ale strategiilor de predare-?nv??are-evaluare (CGA) sau modificat (CM). Adapt?rile ?i/sau modific?rile curriculare se consemneaz? ?n PEI-ul elevului, se examineaz? ?i se coordoneaz? de Comisia multidisciplinar? intra?colar? (CMI) ?i, ca parte component? a PEI, se aprob? ?n ?edin?a Consiliului profesoral al institu?iei de ?nv???m?nt. ?n func?ie de evolu?ia ?n dezvoltare a elevului, adapt?rile ?i modific?rile curriculare pot fi tranzitorii de la modific?ri la adapt?ri ale procesului educa?ional ?i viceversa. Deciziile respective sunt condi?ionate de rezultatele monitoriz?rii ?i realiz?rii PEI-ului.Elaborarea curriculumului modificat ?ine de competen?a cadrului didactic la disciplina respectiv?, ?n colaborare cu al?i speciali?ti care asist? copilul. ?n procesul de elaborare a curriculumului modificat se va ?ine de cont de punctele forte, necesit??ile, poten?ialul ?i nivelul de dezvoltare a elevului.Cadrele didactice care vor elabora CM la disciplin?, ?ntru evitarea sarcinilor care dep??esc posibilit??ile de ?nv??are ale elevului cu CES, vor ?ine cont de principiile clasice ale pedagogiei:principiul leg?turii teoriei cu practica;principiul ?nsu?irii con?tiente ?i active;principiul sistematiz?rii ?i continuit??ii cuno?tin?elor;principiul accesibilit??ii sau respect?rii particularit??ilor de v?rst? ?i individuale;principiul ?nsu?irii temeinice a cuno?tin?elor.Curriculumul modificat se anexeaz?, ?n mod obligatoriu la PEI, fiind parte constituant? a acestuia. Modificarea curricular? vizeaz? finalit??ile educa?ionale, con?inuturile ?i/sau strategiile/tehnologiile didactice. La stabilirea ?i formularea finalit??ilor educa?ionale, se va ?ine cont de poten?ialul ?i nivelul de dezvoltare al elevului. ?n cazul disciplinelor de studiu care necesit? modific?ri curriculare, finalit??ile educa?ionale se precizeaz? ?n enun?uri care vor descrie ce competen?e urmeaz? s? achizi?ioneze elevul la finele cursului respectiv. Toate finalit??ile educa?ionale se descriu ?n rezultate m?surabile la finele unei anumite etape de ?nv??are. Este important ca finalit??ile s? fie formulate clar, astfel ?nc?t p?rin?ii ?i, dup? caz, elevul s? ?n?eleag? ce va fi ?n stare s? cunoasc? ?i s? fac? la finele capitolului/semestrului/anului. Con?inuturile reflect? acele subiecte/teme care permit dezvoltarea competen?ei stipulate ?n rubrica Finalit??i educa?ionale, prin anumite activit??i de ?nv??are /tehnologii didactice. Ele pot fi selectate din CG sau stabilite ?n func?ie de abilit??ile ?i posibilit??ile de ?nv??are ?i dezvoltare ale elevului.Pentru fiecare finalitate formulat? e necesar a indica strategiile didactice corespunz?toare, care ?l vor ajuta pe elev s? ating? finalit??ile de ?nv??are stabilite. ?n sec?iunea respectiv? din PEI urmeaz? a se indica strategiile didactice care vor fi utilizate de c?tre personalul didactic, inclusiv CDS. ?n cazul ?n care se utilizeaz? o strategie didactic? ?n raport cu o finalitate concret?, aceasta urmeaz? a fi ?nscris? vis-a-vis de finalitatea scontat?. Tabelul 6. Secven?? de curriculum modificat la disciplina Limba ?i literatura rom?n?, clasa a IV-aCompeten?? specific?: 1. Receptarea mesajului oral ?n diferite situa?ii de comunicare. Finalit??i (curriculum general)(subcompeten?e)Finalit??i (curriculum modificat)(subcompeten?e)1.pararea viziunii despre modalit??ile de exprimare oral? (dialogat?, monologat? ?i descriptiv?) ?n scopul de a eviden?ia esen?a vorbirii. 1.2.Con?tientizarea rolurilor de emi??tor sau destinatar al mesajului ?n scopul racord?rii limbajului la situa?ia de comunicare. 1.3.Receptarea corect? a unui mesaj ?n func?ie de mijloacele suplimentare de transpunere a informa?iei. 1.4.Verbalizarea con?inuturilor unor imagini ?n diverse forme: dialogat?, monologat?, descriptiv?, ?mbin?nd ?i comunicarea nonverbal?. 1.5.Interpretarea rela?iilor, faptelor relatate (evenimente, ?nt?mpl?ri, informa?ii), ?in?nd cont de succesiunea desf??ur?rii subiectului. 1.6.Identificarea dialogului ?i a elementelor de descriere ?n textele narative ?i argumentarea semnifica?iei lor. 1.7.Construirea unui text oral pe baza planului de idei propriu sau elaborat ?n grup. 1.8. Reproducerea oral? a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informa?ii libere sau tematice, alese independent, la dorin??, din diferite alte surse, ?n fa?a publicului din clas?. 1.9.Con?tientizarea rolului utiliz?rii de c?tre autor a dialogului ?i descrierii ?n textul narativ.1.10.Reproducerea integral? ?i succesiv?, selectiv? prin cuvinte proprii a con?inutului unui text citit sau audiat.1.1.Identificarea ?i numirea modalit??iide exprimare oral? (dialogat?, monologat? ?i descriptiv?) ?n scopul eviden?ierii persoanelor implicate ?n comunicare. 1.2.Delimitarea rolului de emi??tor sau destinatar al mesajului ?n scopul racord?rii limbajului la situa?ia de comunicare.1.3.Receptarea corect? a unui mesaj ?n func?ie de mijloacele suplimentare de transpunere a informa?iei. 1.4.Verbalizarea con?inuturilor unor imagini ?n diverse forme: dialogat?, monologat?, descriptiv?, ?mbin?nd ?i comunicarea nonverbal?, ?n cel pu?in 3 enun?uri. 1.5.Interpretarea rela?iilor, faptelor relatate (evenimente, ?nt?mpl?ri, informa?ii), ?in?nd cont de succesiunea desf??ur?rii subiectului, utiliz?nd imagini-secven?e din text/?nt?mplare.1.6.Identificarea dialogului ?i a elementelor de descriere ?n textele narative. 1.7.Construirea unui text oral, din cel pu?in 7 propozi?ii, ?n baza planului de idei sau a unui ?ir de imagini. 1.8.Reproducerea oral? a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informa?ii libere sau tematice, alese independent, la dorin??, din diferite alte surse, ?n pereche/grup mic/?n fa?a publicului din clas? (la alegerea elevului). 1.9.Con?tientizarea rolului utiliz?rii dialogului ?n situa?ii cotidiene prin simularea unor dialoguri tematice (,,La cump?r?turi", ,,La banc?", ,,La spectacol", ,,La medic", ,,La muzeu" etc.)1.10.Reproducerea succesiv?, selectiv? prin cuvinte proprii a con?inutului unui text citit sau audiat.Observ?m, din tabel, c? finalit??ile prev?zute de curriculumul general, pentru copilul cu CES unele au r?mas neschimbate (1.3. ), iar altele au fost simplificate (1.1.; 1.7.; 1.8.; 1.9.) Pentru realizarea finalit??ilor propuse, cadrul didactic la disciplin? va selecta/modifica strategiile didactice, con?inuturile, anumite activit??i de ?nv??are din CG, c?t ?i va valorifica toate situa?iile relevante (inopinate/oportunit??ile de ?nv??are sugerate de copii/de anumite idei/ac?iuni etc.). ?n scopul asigur?rii implic?rii/afirm?rii fiec?rui copil, cadrul didactic la disciplin? va ?ine cont de caracterul interactiv al strategiilor didactice, de utilizarea metodelor activ-participative ?i a celor adecvate/specifice disciplinei.Exemple de strategii ?i activit??i de predare- ?nv??are - evaluare care pot fi valorificate ?n cadrul orelor de Limba ?i literatura rom?n?, clasa a IV-a:strategii: Joc de rol, G?nde?te-Perechi-Prezint?, Asocieri libere, Lectura imaginii, Interogarea multiprocesual?, Simularea, Tehnica formul?rii de ?ntreb?ri, Explozia stelar?, Turul galeriei, Povestirea ?n lan?, Graficul T, Explicarea, Las?-mi mie ultimul cuv?nt!, M?na oarb?, Asaltul de idei, Lectura ghidat?, Microfonul magic, Lucrul cu textul, Cubul, P?l?rii g?nditoare, Dicu?ia ghidat?, Diagrama Veen, 4 Col?uri, Lectura ?n perechi, Lectura ?n cor etc.;activit??i de ?nv??are:exerci?ii de identificare a elementelor semnificative propriei experien?e din informa?ii, texte;exerci?ii de redare a unui mesaj ?n diverse contexte/situa?ii de comunicare; exers?ri ?n leg?tur? cu rela?iile dintre mijloacele de transpunere a informa?iei: eticheta comunic?rii (salut, permisiune, mul?umire etc.); comunicare nonverbal? (gest, mimic? etc.);lectura particular? (texte narative, ghicitori, proverbe etc.);exerci?ii de simulare a dialogurilor tematice cu persoane diferite ca v?rst? ?i func?ie; exerci?ii de antrenare ?n organizarea dialogului simplu din 4-6 replici; improvizarea unor situa?ii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale ?i informale de diverse tipuri) ?n cadrul c?rora elevii s? realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor ?ntreb?ri sau a unor r?spunsuri; povestirea unor fapte ?i ?nt?mpl?ri; exerci?ii de exprimare a acordului/dezacordului prin propozi?ii afirmative/negative; organizarea independent? sau ?n grupuri mici a unor dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral ?i ?n scris); exerci?ii de stabilire a ideilor ?n jurul c?rora se organizeaz? o tem? dat?; exerci?ii de ini?iere a discu?iei despre conceptul/tema; organizarea unui monolog pe baza diverselor informa?ii: starea vremii, nout??i din sport, ?tiri din ?ar? etc.; activit??i de comunicare pe baza unui plan de idei/un ?ir de imagini; jocuri de cuvinte; activit??i de organizare a unor monologuri pe baza informa?iilor culese din literatura ?i mass-media pentru copii. Prezentarea pentru publicul clasei; exerci?ii de rostire corect? a cuvintelor cu probleme de accentuare, de reglare a intona?iei, a tonului ?i a vitezei proprii de a vorbi;exerci?ii de recitare a unor poezii pentru a participa la concursuri de recital poetic; dramatizarea unor fragmente, prezentarea prin gest/mimic? a personajelor/emo?iilor ?i a unor replici; exerci?ii de punere ?n scen? a unor povestiri etc.Tabelul 7. Secven?? de curriculum modificat la disciplina Matematic?, clasa a IV-aCompeteten?a specific? 2:Aplicarea opera?iilor aritmetice ?i a propriet??ilor acestora ?n contexte variateFinalit??i (curriculum general)(subcompeten?e)Finalit??i (curriculum modificat)(subcompeten?e)Efectuarea adun?rii ?i sc?derii ?n concentru l 0 - 1 000 000, f?r? ?i cu treceri peste ordin.Explicarea modului de calcul ?i a ordinii efectu?rii opera?iilor ?n exerci?ii cu, cel mult, 3 opera?ii, cu ?i f?r? paranteze.Aplicarea adun?rii, sc?derii ?i a propriet??ilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute ?n exerci?pletarea unor succesiuni de numere asociate dup? reguli simple, indicate sau identificate prin observare.Rezolvarea problemelor cu 1-3 opera?ii: cu plan sau justific?ri; prin exerci?iu.Formularea de probleme pornind de la: un enun? incomplet; schem?; opera?ii; exerci?iu.Explorarea unor modalit??i elementare de organizare ?i clasificare a datelor: scheme, tabele.Efectuarea adun?rii ?i sc?derii ?n concentrul 0-1000, f?r? treceri peste ordin, ghidat cu utilizarea diverselor instrumente: abac, calculator de buzunar etc.Identificarea ?i marcarea ordinii efectu?rii opera?iilor ?n exerci?ii cu, cel mult, trei opera?ii.Aplicarea adun?rii, sc?derii ?i a propriet??ilor acestora pentru: compunerea ?i descompunerea numerelor; aflarea unor numere necunoscute ?n exerci?ii dup? model ?i formul?.Completarea unor succesiuni de numere asociate dup? reguli simple, indicate sau identificate prin observare.Rezolvarea problemelor cu 1-2 opera?ii cu justific?ri.Formularea de probleme, pornind de la situa?ii reale din experien?a proprie ?i din cotidian cu tematici apropiate elevului (,,La magazin", ,,La medic", ,,La gar?", ,,La farmacie" ,,?n troleibus" etc.).Completarea unor tabele sau scheme ?n care se clasific?/planific? ?i se organizeaz?/se contabilizeaz? activit??i/ac?iuni/obiecte.?n scopul aplic?rii optime a CM la disciplina Matematic?, este necesar s? modific?m, dup? cum s-a men?ionat, subcompeten?ele/con?inuturile ?i strategiile de predare-?nv??are ?n func?ie de dificult??ile cu care se confrunt? copilul cu CES ?n ?nv??area matematicii. Astfel, ?n elaborarea curriculumului modificat pentru elevul cu CES din clasa a IV-a au fost selectate subcompeten?e din curriculumul general pentru clasa a III-a (chiar ?i unele dintre acestea fiind simplificate).Pentru realizarea finalit??ilor propuse cadrul didactic de la disciplin? va selecta/modifica strategiile didactice, anumite activit??i de ?nv??are din CG, de asemenea poate formula ?i alte finalit??i. Exemple de strategii ?i activit??i de predare-?nv??are care pot fi valorificate ?n lucrul cu copilul cu CES ?n cadrul orelor de Matematic?, clasa a IV-a: strategii: Problematizarea, ?nv??area prin descoperire, Algoritmizarea, Jocul didactic, Exerci?iul, Demonstrarea, Modelarea didactic?, Observarea, Analiza, Sinteza, G?nde?te-Perechi-Prezint?, Asocieri, Simularea, Tehnica formul?rii de ?ntreb?ri, Turul galeriei, Graficul T, Explicarea, Cubul, P?l?rii g?nditoare, Diagrama Veen etc.;activit??i de ?nv??are:adunarea ?i sc?derea oral? ?i scris?, comentarea etapelor de calcul; calcul ?n scris ?n lan?, cu efectuarea succesiv? a opera?iilor aritmetice; aflarea numerelor necunoscute ?n exerci?ii, ?n baza formulelor/modelelor ?i a regulilor de aflare a componentelor necunoscute ale adun?rii sau sc?derii;compararea, f?r? efectuarea calculelor: a dou? sume, care se deosebesc printr-un termen; a dou? diferen?e care se deosebesc prin desc?zut sau prin sc?z?tor;continuarea unor succesiuni de numere asociate dup? o regul? simpl?; identificarea regulii de formare a unor succesiuni de numere;rezolvarea, formularea, problemelor rezolvabile prin adun?ri, sc?deri; completarea de tabele, rubricile c?rora pot indica: componentele adun?rii sau sc?derii; cuvintele-cheie ale unei probleme/evenimente din via?a elevului; completarea unor scheme/lan?uri de calcule;activit??i matematice cu caracter ludic, utiliz?nd tehnici antreprenoriale ?n contextul orient?rii ?n timp/spa?iu/profesionale;exerci?ii de simulare a jocurilor tematice pornind de la situa?ii reale din experien?a proprie ?i din cotidian.Tabelul 8. Secven?? de curriculum modificat la disciplina Istorie, clasa a IV-a *Finalit??i (curriculum general)Finalit??i (curriculum modificat)?nsu?irea ?i recunoa?terea termenilor istorici de baz? din Istoria Rom?nilor.Descrierea datelor ?i evenimentelor din Istoria Rom?nilor.Orientarea ?n spa?iul istoric, utiliz?nd h?r?i istorice simple.Caracterizarea personalit??ilor remarcabile din istoria spa?iului rom?nesc.Prezentarea rezultatelor unor modific?ri ?n modul de via?? al oamenilor din localitatea natal?.Selectarea diferitelor tipuri de informa?ii despre un eveniment istoric din dou? surse diferite.Valorificarea surselor istorice orale.Explicarea ?ntr-un limbaj simplu a semnifica?iei a cel pu?in 8 termeni istorici de baz? din Istoria Rom?nilor.Descrierea, ?n c?teva enun?uri simple, a cel pu?in 5 date ?i evenimente din Istoria Rom?nilor.Orientarea ?n spa?iul istoric, utiliz?nd ohart? istoric? simpl?.Caracterizareaa cel pu?in4 personalit??i remarcabiledin Istoria Rom?nilor.Enumerarea unor modific?ri ?n modul devia?? al oamenilor din localitatea natal?.Finalitate exclus?Valorificarea unei surse de istorie local?.*Dup? Rodica Solovei, Educa?ie incluziv?. Ghid metodologic pentru institu?iile de ?nv???m?nt primar ?i secundar generalObserv?m, din tabel, c? finalit??ile prev?zute de CG au fost simplificate, iar o finalitate a fost exclus?. Pentru realizarea finalit??ilor propuse cadrul didactic de la disciplin? va selecta/modifica strategiile/tehnologiile didactice, anumite activit??i de ?nv??are din CG , de asemenea pot fi propuse ?i altele. Exemple de strategii ?i activit??i de predare- ?nv??are-evaluare care pot fi valorificate ?n lucrul cu copilul cu CES ?n cadrul orelor de Istorie, clasa a IV-a: strategii: Jocul didactic, Blazonul, G?nde?te-Perechi-Prezint?, Lucrul cu imaginea, Lectura imaginii, Ghidul de ?nv??are, Simularea, Tehnica formul?rii de ?ntreb?ri, Organizarea grafic?, Povestirea, Explicarea, Asaltul de idei, Linia valorii/Linia timpului, Interviul nestructurat, Lucrul cu harta, Lucrul cu textul, Lucrul cu documentul istoric, Demonstrarea etc.;activit??i de ?nv??are:exerci?ii de ?n?elegere a sensului termenilor istorici;exerci?ii de alc?tuire a unor enun?uri simple cu utilizarea termenilor istorici;exerci?ii de alc?tuire a unor enun?uri simple ?n baza imaginilor care reprezint?personalit??i istorice;dialoguri cu membrii familiei ?i cu rude despre familie/localitatea natal?;exerci?ii de formulare a ?ntreb?rilor ?i a r?spunsurilor pe marginea unui text citit/audiat, despre date ?i evenimente importante din Istoria Rom?nilor;exerci?ii de reproducere ?n 3-4 enun?uri simple a unui text scurt despre o personalitate din Istoria Rom?nilor;exerci?ii de descriere a activit??ilor oamenilor din localitatea natal? ?n prezent ?i ?ntrecut utiliz?nd termenii ?mai vechi”, ?mai nou”;exerci?ii de identificare pe hart? a localit??ii natale, a statului Republica Moldova, a statelor vecine Republicii Moldova, a Europei;prezentare prin desen, machet?, c?ntec etc. a localit??ii natale;exerci?ii de descriere ?i de apreciere, dup? imagine, ?n c?teva enun?uri simple, aunei personalit??i din Istoria Rom?nilor;activit??i de ?nv??are semnificativ?: s?rb?toarea anilor ?n istorie/familie, blazonul familiei, arborele genealogic, testamentul, linia timpului, scrisoare c?tre un cet??ean, comunic?ri istorice (filme, poze, povestiri etc.), excursii, vizite, expozi?ii, galerii foto, c?l?torie imaginar? pe hart?, ?ntocmirea h?r?ilor/schi?elor/planului (terenul ?colii/casei/cartierului/localit??ii, clasa, apartamentul etc.).Sincronizarea modific?rilor ?i adapt?rilor ?n procesul educa?ional Modificarea curriculumului la o disciplin? ?colar?,concomitent cu interven?iile ?n finalit??i ?i con?inuturi, impune ?i adaptarea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare. De exemplu:Caseta 5. Exemplu de sincronizareAspecte ExempleCon?inut: se modific? finalit??ile, obiectivele opera?ionale folosind acelea?i materiale.La geografie, un elev localizeaz? doar ?ara pe hart?, ?n timp ce al?ii trebuie s? localizeze ?i capitala.Volumul sarcinii: se adapteaz? num?rul de elemente pe care elevul trebuie s? le ?nve?e sau s? le realizeze. Se reduce num?rul de termeni ?tiin?ifici pe care un elev trebuie s? ?i ?nve?e ?ntr-o lec?ie.Strategii didactice: se adapteaz? metodele de predare, materialele, activit??ile, forma de organizare. Se folosesc diverse metode interactive, materiale ilustrative, se ofer? mai multe exemple din propria experien??, se planific? activit??i practice, se organizeaz? ?nv??area prin cooperare.Participare: se prevede m?sura ?n care elevul este implicat activ ?n rezolvarea sarcinii, cu asumarea diferitor roluri (timer, observator, secretar, organizator, prezentator etc.). La geografie, un elev va ?ine globul, ?n timp ce al?ii indic? locurile pe hart?.Timp: se adapteaz? timpul alocat finaliz?rii unei sarcini de ?nv??are sau a unui test. Se individualizeaz? timpul alocat pentru efectuarea unei activit??i; se stabilesc ritmuri diferite (crescut sau sc?zut) pentru unii elevi.Nivelul de sprijin: se aloc? mai mult sprijin individual elevilor care au necesit??ie. Unii elevi pot s?-?i ajute colegii, se folosesc cadre didactice de sprijin, tutori elevi (de aceea?i v?rst? sau mai mari).Diversificarea modului de realizare a sarcinilor: se propune modul de realizare a sarcinii ?i de prezentare a produsului, din perspectiva dificult??ilor de ?nv??are ?i a necesit??ilor elevului. Se poate utiliza calculatorul; se simplific? instruc?iunile pentru rezolvarea sarcinii; se schimb? regulile, pentru a r?spunde necesit??ilor elevilor.Elevul poate r?spunde oral ?i nu ?n scris sau viceversa, se folose?te un caiet de comunicare.CAPITOLUL II. REPERE METODOLOGICE PRIVIND PROIECTAREA ?I ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCA?IONAL DIN PERSPECTIVA INDIVIDUALIZ?RII Proiectarea didactic? din perspectiva individuialuz?rii procesului educa?ional pentru copilul cu CES2.1.1 Aspecte ale proiect?rii procesului educa?ional din perspectiv? individualiz?riia) Definirea conceptului: tradi?ional?, modern?, postmodernist?/constructivist?. Procesul educa?ional este, prin excelen??, ?un act teleologic care urm?re?te, ?n mod con?tient, atingerea unor finalit??i anterior stabilite”(V. Cojocariu, , 2002, p. 98), de aceea proiectarea didactic? devine o condi?ie sine-qua-non a unei activit??i didactice eficiente. Astfel, proiectarea didactic? reprezint? activitatea complex? de anticipare (prefigurare, prognozare) a modului de desf??urare a procesului educa?ional, mai ales, a componentelor sale.?n acest sens, sunt relevante ?i etimologiile termenului proiectare (lat. proicio, ere - a arunca ?nainte; proiectio, onis - ?ntindere ?nainte, dreptul de a construi f?c?nd o proiec?ie; proiectus – care iese ?n afar?). ?n lucrarea Didactica modern?, de M. Ionescu ?i I. Radu, se face o distinc?ie ?ntre sensul tradi?ional ?i cel modern al termenului proiectare: - ?n sens tradi?ional (planificare): ?mp?r?irea timpului, evaluarea materiei sub forma planului calendaristic, sistemului de lec?ii, planului tematic, proiectului de lec?ii; - ?n sens modern (design instruc?ional): act de anticipare, prefigurare a demersului didactic, ?n termeni care s?-l fac? traductibil ?n practic?.Proiectarea ?n sine ca proces este o construc?ie care este supus? acelora?i probleme ale cunoa?terii ?i este organizat? procedural: procesarea de c?tre cadrul didactic a informa?iilor acumulate privind realizarea optim? a curriculumului la clasa de elevi; selectarea unor con?inuturi adecvate ?i a situa?iilor de ?nv??are-evaluare contextualizate ?n vederea rezolv?rii anticipate a problemelor stipulate; interpret?rile ?i reflec?iile posibile de f?cut argumentarea deciziilor luate; apelul la colaborarea ?n cadrul unui grup de profesori pentru obiectivizare etc.Din perspectiv? constructivist?, proiectarea (dup? P. de Lisle) este una anticipativ? ?i procedural?, pentru c? se raporteaz? la situa?ii concrete ?i ofer? solu?ii, arat? cum se rezolv? teoretic o problem? a instruirii…, apoi tehnologia de rezolvare practic?. (E. Joi??, Bucure?ti, 2006, p. 251).Totodat?, proiectarea constructivist? se axeaz?pe formarea abilit??ilor de construire a cunoa?terii de c?tre elevii ?n?i?i, pornind de la ideea individualiz?rii procesului educa?ional, inclusiv a proiect?rii. ?n acest sens, se disting mai multe faze ale proiect?rii: preg?tirea, conceperea, realizarea, evaluarea, adaptarea, considerate construc?ii mentale ?i ac?ionale. De?i exist? o varietate de interpret?ri a cerin?elor fa?? de o asemenea proiectare, totu?i la baz? designului constructivist stau un set de principii prezentate ?n Tabelul 9 (dup? M.-D. Bogo?, Instruirea interactiv?, p. 41)Tabelul 9. Designul constructivist al individualiz?riiScopPreg?tirea elevului pentru incluziunea activ? ?ntr-o societate democratic?Principiisus?inerea s? dob?ndeasc? experien?a ?n procesul de construire a cuno?tin?elor; sprijinirea autocon?tientiz?rii procesului de construire a cunoa?terii;includerea ?nv???rii ?n experien?a social?; ?ncurajarea subiectului s?-?i organizeze/s? se implice ?n propriul proces de ?nv??arecontextualizarea ?nv???rii ?n situa?ii reale ?i relevanteRolul CD cadrul didactic ??i asum? rolul de facilitator ?i mentor at?t a procesului de ?nv??are a elevului, dar ?i de construire a traseului cognitiv, adaptat la noi situa?ii de ?nv??are. Totodat?, proiectarea didactic? reflect? viziunea cadrului didactic asupra finalit??ilor educa?ionale ale disciplinei, ?in?nd cont de contextul ?i colectivul clasei, de necesit??ile educa?ionale ale elevilor, iar punctele de reper ?n acest proces sunt prevederile documentelor oficiale ?n domeniu (Planul-cadru, Curriculum na?ional, Standardele educa?ionale). Mai nou, din perspectiva educa?iei incluzive, cunosc?nd, ?n prealabil, necesit??ile educa?ionale speciale ale elevului la clas?, cadrul didactic preia sau modific? finalit??ile de ?nv??are, adapteaz? procesul didactic la necesit??ile de ?nv??are ale elevului cu CES, stabilindu-i traseul educa?ional, ca parte component? a planului educa?ional individualizat (PEI). Astfel, proiectarea activit??ilor din perspectiv? individualiz?rii include proiectarea de lung? durat? (semestrial? sau anual?) ?i proiectarea curent? (planul pe unit??i de ?nv??are sau planul lec?iei).Principiile care stau la baza elabor?rii unei strategii de proiectare individualizat? sunt: centrarea procesului educa?ional pe copil ?i nu pe con?inuturi;adaptarea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare la comunitatea de instruire ?i la fiecare elev cu necesit??i speciale, ?n parte; asigurarea caracterului flexibil al procedurilor/activit??ilor de evaluare; asigurarea ?anselor egale fiec?rui copil prin adaptare la ritmul,stilul de ?nv??are, tipul de inteligen??;alternarea eficient? a formelor de organizare a procesului educa?ional (frontal, ?n grup, ?n perechi ?i individual);utilizarea metodelor activ-participative; implicarea elevilor ?n luarea deciziilor ?n procesul de proiectare;asigurarea conexiunii inter/intra/transdisciplinare;axarea pe progresul individual ?n realizarea evalu?rii bazat? pe competen?e.Cercet?toarea M-D. Bogo? ofer? c?teva sugestii privind proiectarea didactic? pentru instruirea interactiv? ?n lucrarea Instruirea interactiv?, 2013, p. 95:Caseta 6. Sugestii privind proiectarea din perspectiva interactivit??iiSugestiiDescriereAnaliza?i atent cuno?tin?elor ce trebuie s? le cunoasc? eleviiCare e stadiul de cunoa?terea vizat: cunoa?terea declarativ?, procedural? sau strategic??Conturara?i ?ntr-o manier? c?t mai exact? particularit??ile elevilor la clas?, pornind de la ceea ce exist?.Ce v?rst? au? Ce nevoi/necesit??i de ?nv??are au? Ce obstacole cognitive? Ce nivel de preg?tire, experien?? anterioar? de?in? Ce concep?ii, reprezent?ri, interese au? Ce cuno?tin?e au? Face?i din diversitatea elevilor o p?rghie pentru reu?it?Nu o considera?i o dificultate, un obstacol pentru predare ?i ?nv??are, ci ca pe o provocare profesional?.Imagina?i parcursuri/traiectorii de formare intelectual? ?i afectiv? adecvate Alege?i strategii adaptate fiec?rui elev, fiec?rui profil de inteligen??, fiec?rui stil ?i demers de ?n?elegere.Imagina?i ?i elabora?i strategii didactice ca sisteme coerente ?i deschise la neprev?zut?n parcursurile proiectate acestea vor l?sa loc pentru reflec?ia despre ?n/pentru ac?iune, pentru imagina?ie ?i creativitate, astfel ?nc?t s? fie adaptabile ?i s? orienteze procesul educa?ional ?n circumstan?ele date. Anticipa?i reac?iile ?i dificult??ile elevilor Realiza?i aceasta prin reajust?ri succesive, pe baza a ceea ce cunoa?te?i despre ei, despre felul cum ?nva?? ?i a experien?ei dumneavoastr?. b) Preciz?ri conceptuale Proiectarea didactic? reflect? viziunea cadrului didactic asupra finalit??ilor educa?ionale ale disciplinei, iar punctele de reper ?n acest proces sunt prevederile documentelor oficiale (Planul-cadru, Curriculum). Proiectarea didactic? se va face ?n baza triadei competen?? specific? – unitate de con?inut – activitate de ?nv??are-evaluare, componente aflate ?ntr-o str?ns? corela?ie. Figura 2. Componente ale proiect?rii didactice?n contextul educa?iei incluzive, proiectarea este individualizat? ?i se bazeaz? pe rezultatele evalu?rii complexe a elevului cu CES. Proiectarea individualizat? se realizeaz? prin adapt?ri curriculare (adaptarea strategiillor de predare-?nv??are-evaluare) ?i prin modific?ri curriculare (finalit??i/competen?e, con?inuturi).Totodat?, proiectarea individualizat? ofer? oportunitatea de a planifica activit??ile educa?ionale din perspectiva valorific?rii poten?ialului actual al elevului cu CES, fapt care solicit? cunoa?terea, ?n prealabil, a particularit??ilor individuale ale personalit??ii elevului ?n baza recomand?rilor date de c?tre speciali?tii-evaluatori ?i consemnate ?n PEI, a analizei probelor de evaluare ?i a altor produse elaborate de elev (compuneri, teste, portofoliu etc.), observarea sistematic?, convorbiri cu p?rin?ii ?i cu elevul ?nsu?i. Astfel, cadrul didactic proiecteaz? demersul/traseul educa?ional al elevului cu CES, prin adapt?ri curriculare (adapt?ri sau modific?ri) la disciplin?, ?ntr-o st?ns? colaborare cu alte cadre didactice, speciali?ti (membri ai echipei PEI), cu elevul ?nsu?i ?i familia acestuia. Adapt?rile curriculare presupun determinarea ?i aplicarea acelor strategii de predare-?nv??are-evaluare care asigur? progres ?n dezvoltarea elevului/elevului cu CES, corelarea/adaptarea acestora la poten?ialul elevului cu CES, pentru asigurarea realiz?rii finalit??ilor curriculare (CG). ?n acest sens, elevul cu CES va realiza curriculumul general, cu adapt?ri ale strategiilor de predare-?nv??are-evaluare (CGA). La stabilirea adapt?rilor curriculare (CGA) se va ?ine cont de modul de parcurgere a curriculumului la fiecare disciplin? ?colar? pentru elevul cu CES, iar echipa PEI va examineza toate oportunit??ile posibile, ?n vederea determin?rii celor care r?spund ?ntocmai necesit??ilor elevului. ?n acest caz adapt?rile curriculare (CGA) se refer? la procesul de predare-?nv??are-evaluare, iar finalit??ile ?i con?inuturile curriculare nu sunt modificate. Adapt?rile curriculare vizeaz? diversificarea/ ajustarea strategiilor didactice, a formelor de organizare, a sarcinilor ?i a materialelor didactice pentru a atinge finalit??ile stipulate ?n curriculumul general. ?n cazul Curriculumului general cu adapt?ri ale strategiilor de predare-?nv??are-evaluare, ?n proiectarea de lung? durat? la disciplina ?colar?, cadrul didactic va specifica modul de corelare/adaptare a strategiilor didactice cu/la poten?ialul elevului cu CES, pentru asigurarea realiz?rii finalit??ilor educa?ionale conform Curriculumului general. Finalit??ile de ?nv??are se formuleaz? clar, ?ntr-un limbaj accesibil, inclusiv pentru p?rin?i ?i elev; ?n enun?uri care descriu rezultate m?surabile, competen?ele specifice ce urmeaz? s? le achizi?ioneze elevul la disciplin? la finele anului/semestrului. Finalit??ile pot include diferite domenii de dezvoltare ale elevului, dar inerent racordate la punctele tari ?i necesit??ilor elevului. La elaborarea curriculumului modificat se stabilesc finalit??ile de ?nv??are pentru un semestru sau un an, ?n conformitate cu poten?ialul, necesit??ile elevului ?i activit??ile/strategiile de predare-?nv??are-evaluare adecvate. Tabelul 10. Structura curriculumului modificatFinalit??i educa?ionale(se indic? competen?ele specifice modificate)Con?inuturi (se vor indica con?inuturile curriculare modificate)Strategii/tehnologii didactice(activit??i de ?nv??are conform CES ale elevului)Strategii de evaluare(se vor indica strategiile specifice de evaluare pentru fiecare finalitate proiectat?)Note privind rezultatele monitoriz?rii (nivelul de atingere a finalit??ilor)Astfel, curriculumul modificat este structurat ?n baza a cinci unit??i distincte care sunt prezentate ?n Tabelul 10. Toate elementele structurale (finalit??i, con?inuturi, strategii) sunt ?ntr-o corela?ie ?i personalizeaz? calea de ?nv??are a elevului cu CES.?n acela?i timp, e necesar de asigurat corela?ia ?ntre elementele triadei curriculare: competen?? specific?-unitate de con?inut-strategii de ?nv??are-evaluare, indic?nd ?n proiectare con?inuturile, strategiile care vor determina formarea/dezvoltarea competen?elor curriculare asigur?ndu-i progresul elevului cu CES. Toate modific?rile curriculare, cu referire la finalit??i, con?inuturi ?i adapt?rile curriculare (strategii), sunt consemnate ?n PEI-ul elevului.Elevul cu CES poate studia unele discipline ?n baza curriculumului general (cu sau f?r? adapt?ril ale strategiilor didactice), iar altele - conform unui CM. ?n contextul individualiz?rii procesului educa?ional, pentru elevul cu CES, la necesitate, se proiecteaz? ?i se realizeaz? activit??i destinate compens?rii/recuper?rii anumitor func?ii.?n Tabelul 11 sunt specificate unele aspecte privind planificarea procesului educa?ional.Tabelul11. Planificarea procesului educa?ional ?n contextul individualiz?riiTip de proiectareResponsabilSpecific?riProiectare de lung? dutrat?Cadrul didactic la disciplina de studiuPlan/proiectare anual?/semestrial?/la disciplina de studiu pentru clasa respectiv?;Curriculum individualizat (adaptat sau modificat), la necesitate, ?n contextul PEI, pentru elevul cu CES.Proiectare curent? (planul pe unit??i de ?nv??are sau planul lec?iei)Cadrul didactic la disciplina de studiuUn singur plan al lec?iei, ?n care se vor preciza anumite aspecte, la diferite etape ale lec?iei, privind implicarea elevului cu CES ?n procesul educa?ional: activit??i specifice (diferite de cele propuse celorlal?i elevi), fi?e de lucru individual, materiale-suport (scheme, algoritmi, desene, mulaje etc.), strategii concrete de evaluare.Proiectarea activit??ii de asistare a elevului la lec?ieCDS Orar al asist?rii elevului/elevilor cu CES la lec?ie; Planul de asistare a elevului la lec?ie (?n cazul c?nd ?n clas? sunt doi sau mai mul?i elevi pe care cadrul didactic de sprijin ?i asist?, acesta va elabora un singur plan de asistare, ?n care va preciza activit??ile comune cu ace?tia, precum ?i activit??ile individuale.?n acest context, cadrul didactic realizeaz? etapizat proiectarea individualizat? prin activit??i de proiectare de lung? durat?, pe unit??i de ?nv??are sau lec?ie. c) Proiectarea didactic? individualizat?Acest tip de proiectarea este o activitate de concep?ie care presupune parcurgerea de c?tre cadrul didactica cinci etape importante ale ?c?l?toriei” didactice:Figura 3. Etape ale proiect?rii didactice-1206582551. Documentarea2. Planificarea de lung? durat?3. Proiectarea unit??ilor de ?nv??are4. Proiectarea lec?iei5. Reflec?iaEtapa 1. Documentarea Pentru a realiza proiectarea individualizat?, se va porni, mai ?nt?i, de la cunoa?terea elevului prin analiza evalu?rilor elevului, a altor produse ale acestuia (lucr?ri, portofoliu etc.), observarea sistematic?, examinarea PEI-ului, convorbiri cu p?rin?ii ?i elevul; se va ?ine seama, ?n primul r?nd, de abilit??ile elevului, punctele tari, dar ?i de necesit??ile lui educa?ionale, de posibilit??ile ?colii de a asigura suportul necesar. Un prim-pas ?n elaborarea proiect?rii didactice, este consultarea documentelor, actelor normative care reglementeaz? procesul educa?ional: Planul-cadru pentru ?nv???m?ntul primar, gimnazial ?i liceal; Curriculumul na?ional la disciplin?;Planul educa?ional individualizat(PEI)Standardele de eficien?? a ?nv???rii la disciplin?; Referen?ialul de evaluare a competen?elor specifice.Planul-cadru reglementeaz? aloc?rile orare pentru fiecare disciplin?, inclusiv ?i orele disponibile pentru op?ionale, de aceea num?rul de ore alocate s?pt?m?nal este o informa?ie necesar? pentru a realiza proiectarea la disciplin?.Curriculum la disciplin? reprezint? un document normativ care orienteaz? ?ntreaga activitate a cadrului didactic. ?n general, curriculum are o structur? comun? pentru toate disciplinele: note generale, competen?ele generale/transversale ?i competen?ele specifice (CS)la disciplin?, valorile ?i atitudinile, con?inuturi, sugestii metodologice ?i de evaluare. Totodat?, curriculum constituie ?i o ofert? flexibil? care ?i permite cadrului didactic adaptarea activit??ii didactice la necesit??ile educa?ionale individuale ale clasei.Standardele de eficien?? reprezint? un set de afirma?ii care reflect? a?tept?rile privind ceea ce ar trebui s? ?tie ?i s? poat? face elevii ?n fiecare domeniu de ?nv??are, la o anumit? treapt? ?colar?. Standardele reprezint? un document ce informeaz? asupra a?tept?rilor pe care le pot avea cadrele didactice, to?i acei care particip? la cre?terea, dezvoltarea ?i educa?ia elevilor. Ele reflect? finalit??ile educa?ionale (competen?ele), care con?in implicit cele mai importante valori ale na?iunii sau ale statului, orienteaz? ?i ?mbun?t??esc practicile ?n acord cu specificul dezvolt?rii elevului ?ntr-o anumit? perioad? a vie?ii, av?nd ?n vedere ?n mod holistic toate domeniile dezvolt?rii lui. Standardele educa?ionale pentru fiecare arie curricular? ?i fiecare disciplin? ?colar? con?in: competen?ele generale, corelate cu sistemul de competen?e-cheie europene; competen?ele specifice, structurate pe domenii: cunoa?terea ?i ?n?elegerea; aplicarea; integrarea (inclusiv, formarea atitudinilor).Referen?ialul de evaluare, ?n general, este un sistem structurat de criterii, de puncte de reper sau indicatori de baza c?ruia se circumscriu, ?n plan real, dimensiunile, componentele si con?inutul unui anumit profil de formulare, ale unui curriculum, ale unui program de educa?ie sau ale unei profesii. ?n acest sens,referen?ialul de evaluare este un instrument ?n care rezultatele ?nv???rii vor fi aplicate ?i ?n func?ie de care vor fi evaluate, fiind structurat pe nivele de ?nv???m?nt, domenii specifice disciplinei, standardele de eficien?? a ?nv???rii, competen?a specific?, produse de m?surare a competen?ei, criterii de evaluare a produselor; indicatori de competen??.Planul Educa?ional Individualizat/PEI, conform Codului Educa?iei, este un instrument de organizare ?i realizare coordonat? a procesului educa?ional pentru elevii cu CES ?i faciliteaz? incluziunea lor ?n procesul educa?ional general, asigur? dezvoltarea psihofizic? ?n func?ie de poten?ialul acestora. Astfel, abordarea individualizat? a necesit??ilor porne?te de la poten?ialul actual de dezvoltare a elevului. De aceea consultarea PEI-ului ar da posibilitate cadrului didactic s? identifice punctele forte, interesele ?i necesit??ile elevului, fapt care contribue la realizarea unei proiect?ri individualizate calitative. Manualul este un instrument didactic flexibil care faciliteaz? activitatea cadrului didactic ?n procesul de proiectare-predare-evaluare, ?i este direc?ionat spre elev. Totodat?, este unul dintre suporturile de lucru ?n clas? pe care cadrul didactic ?l folose?te ?n func?ie de interesele reale ale grupului-?int? ?i nivelul de ?n?elegere al elevilor, ofertei de realizare a curriculumului la disciplin? ?i a adapt?rilor curriculare/curriculumului modificat stipulate ?n PEI etc. Etapa 2. Proiectarea de lung? durat? (PLD) Proiectarea de lung? durat? (PLD) individualizat? st? la baza elabor?rii curiculumului modificat ?i constituie un suport ?n realizarea proiect?rii pe unit??i de ?nv??are sau a lec?iei.La PLD cadrul didactic se asigur?, ?n prealabil, c? va putea r?spunde la urm?toarele ?ntreb?ri:Figura 4. Aspecte ale planific?rii de lung? durat?Strategiile de predare- ?nv??are-evaluare sunt adecvate?Pa?ii urm?ri?i de c?tre cadrul didactic ?n PLD: determin? unit??ile de ?nv??are, corespunz?toare temelor majore indicate ?n curriculum;stabile?te succesiunea unit??ilor de ?nv??are (ordinea unit??ilor de ?nv??are poate fi schimbat?, p?str?nd logica intern?), selecteaz? competen?ele specifice pentru fiecare unitate de con?inut, inclusiv pentru elevul cu CES, recomandat cu CM: ia decizii privind simplificarea, comasarea, excluderea unor finalit??i (la necesitate); monitorizez? distribuirea echitabil? a competen?elor, elabor?nd o matrice a competen?elor;selecteaz?/modific? con?inuturile adecvate competen?elor specifice pentru copilul cu CES). La necesitate unele con?inuturi pot fi excluse, simplificate, comasate;aloc? timpul necesar (ore-lec?ii) pentru fiecare unitate de ?nv??are ?i con?inuturile corespunz?toare (num?rul de ore pentru evaluarea sumativ?, analiza evalu?rii, dar ?i pentru individualizare); selecteaz?/adapteaz? strategiile de predare-?nv??are-evaluare ?n func?ie de clas?, de cerin?ele educa?ionale ale elevilor, de finalit??i ?i con?inuturi pentru a asigura progresul ?n raport cu finalit??ile planificate; selecteaz?/adapteaz? strategiile/metodele de evaluare sumativ? la fiecare unitate de ?nv??are (aceste metode/tehnici de evaluare sunt diversificate (oral, scris; test/eseu etc.) ?n func?ie de necesit??ile elevului cu CES; identific? resursele necesare realiz?rii finalit??ilor stabilite;ofer? servicii de consultan?? elevului ?i p?rin?ilor/altor reprezentan?i legali ?n parcurgerea demersului educa?ional la disciplina de studiu;completeaz? rubricile proiectului de lung? durat? extins;completeaz? rubricile corespunz?toare din PEI: pentru curriculum modificat, conform structurii prezentate ?n Tabelul 9. Structura curriculumului modificat.Elaborarea proiect?rii de lung? durat? necesit? aplicarea unor instrumente eficiente de planificare. Planul piramidei (dup?J.-Sh. Shumm Adaptarea materialelor) se preteaz? at?t proiect?rii de lung? durat?, c?t ?i proiect?rii pe unit??i de ?nv??are, con?ine cinci puncte de intrare ?i trei niveluri de ?nv??are.(Figura 5). ElevCe vor ?nv??a unii? ?????elevi eleviCe vor ?nv??a cei mai mul?i elevi (dar nu to?i)?Ce vor ?nv??a to?i elevii??ntrebareaAdaptarea sarcinii1. Elevul poate s? ?ndeplinesc? aceea?i sarcin? la fel ca ?i colegii?S? scrie o dictare din 40-50 de cuvinte.Dac? nu, poate2. Elevul poate s? fac? aceea?i activitate, dar cu a?tept?ri adaptate?O dictare cu cuvinte mai pu?ine.Dac? nu, poate3. Elevul poate s? fac? aceea?i activitate, dar cu a?tept?ri adaptate ?i cu ajutorul unor materiale didactice?S? copieze un text scris cu litere mai mari dintr-o fi ?? de lucru.Dac? nu, poate4. Elevul poate s? fac? o activitate similar?, dar cu a?tept?ri mai mici?S? scrie un ?ir de cuvinte care s?nt func?ionale ?i din mediul zilnic al elevului.Dac? nu, atunci poate5. Elevul poate s? fac? o activitate similar?, dar cu materiale didactice adaptate?S? ?ndeplineasc? un exerci?iu de verifi care a ortografi ei pe calculator.Dac? nu, poate6. Elevul poate s? fac? o activitate diferit? sau paralel??S? ?nve?e un program de scriere pe calculator, prin care s?-?i verifi ce ortografi a cu ajutorul dic?ionarului.Dac? nu, poate7. Elevul poate s? fac? o activitate practic? ?i func?ional? cu ajutor?S? se joace cu ni?te cuvinte-puzzle sau s? rezolve o integram? cu ajutorul unui coleg. Ce vor ?nv??a to?i eleviPractica instruc?ional?TematicaTematic?ContextContextFigura 5. Piramida planific?riiCadru didacticProfesorAxele piramidei reprezint? cele cinci domenii interconectate, inerente planific?rii: elevul, contextul, tematica ?i practica instruc?ional?. Planul ofer? cadrului didactic un context de planificare pentru nevoile diferitor elevi din clas?, pornind de la ideea c? to?i pot ?nv??a.Se pot diversifica con?inuturile, finalit??ile pe cele trei niveluri:ce vor ?nv??a to?i elevii;ce vor ?nv??a majoritatea elevilor, dar nu to?i; ce vor ?nv??a doar unii elevi; Apoi se identifica strategiile ?i adapt?rile curriculare necesare, dar ?i zonele ?n care procesul de predare-?nv??are trebuie individualizat.Cadrele didactice care-?i planific? lec?iile pe baza modelului piramidei trebuie s? realizeze c? cele trei ?niveluri” nu ?nseamn?, nici ?ntr-un caz, etichetarea elevilor, reducerea calit??ii lec?iei sau a a?tept?rilor fa?? de performan?ele elevilor. De fapt, piramida ?l ajut? cadrul didactic ?n elaborarea strategiei didactice generale (metode, tehnici ?i forme de organizare), dar ?i ?n identificarea zonelor ?n care procesul de predare-?nv??are se va individualiza. Este important ca elevii s? nu fie bloca?i la nivelurile piramidei ?i, totodat?, nu trebuie folosit? ca modalitate de a urma sau a limita a?tept?rile elevilor. ?n func?ie de interesul ?i experien?ele anterioare de ?nv??are, unii elevi pot ajunge repede ?n v?rful ei. De asemenea ?i elevii cu CES pot ajunge ?n v?rf dac? sunt f?cute adapt?rile/modific?rile adecvate. Acest model ??i poate g?si aplicarea ?i la nivel de planificare s?pt?m?nal?, pe unit??i de ?nv??are sau de lung? durat?, ?n cazul elevilor cu CES ?i nu numai.Aplicarea strategiei piramida ?n proiectarea didactic? ?i ajut? cadrului didactic s?-?i structureze ?i s?-?i organizeze procesul de predare-?nv??are, ?n care fiecare copil, inclusiv cu CES, are acces. Or, scopul aplic?rii acestui instrument de planificare didactic? este de a crea un context educa?ional favorabil pentru includerea activ? a tuturor elevilor ?n procesul de ?nv??are pentru succes, ?in?nd cont de necesit??ile educa?ionale individuale.Din perspectiva abord?rii individualizate, elaborarea CM are la baz? proiectarea de lung? durat? realizat? pornind de la punctele forte ?i necesit??ile educa?ionale ale elevului cu CES. Un instrument eficient de proiectare a curriculumului modificat este proiectul extins ce include ?i compartimente care vizeaz? direct elevul cu CES.Curriculumul la disciplina recomand? o variant? de proiectare calendaristic?, care poate fi adaptat?, p?str?nd conceptele-cheie ale rubricilor planului propus: unitatea de ?nv??are, competen?e specifice, con?inuturile curriculare, num?r de ore, data, activit??ile orientative de predare-?nv??are-evaluare, observa?ii. ?n Tabelul 12 este prezentat? o posibil? structur? a unui astfel de proiect de lung? durat? extins: Tabelul 12. Structura proiectului de lung? durat? peten?e specificeCompeten-?ele specifice modificateUnit??i de ?nv??are/ con?inuturiCon?inuturi modificateNr. oreDataStrategiide predare-?nv??areStrategii de predare-?nv??are adaptateStrategii de evaluareStrategii de evaluare adaptateScopul planific?rii de lung? durat? extins? este de a facilita activitatea cadrului didactic la disciplin?, asigur?nd continuitatea acestui proces, dar el nu devine obligatoriu. Cadrul didactic, pornind de la experien?a didactic? proprie poate g?si alte modalit??i de proiectare a curriculumului modificat. Pentru a demonstra aplicabilitatea acestui tip de proiectare, se va prezenta procesul de modificare ?n ordinea prezentat? ?n ?proiectul extins”. Astfel, unele competen?e /subcompeten?e au fost modificate prin simplificare, altele au fost excluse, ?n func?ie de abilit??ile ?i necesit??ile de ?nv??are ale elevului cu CES la momentul dat.?n Tabelul 13 sunt prezentate subcompeten?ele pentru toat? clasa ?i subcompeten?ele modificate pentru elevul cu CES. Subcompeten?a 1.1 a fost modificat?, deoarece, la moment, elevul nu are ?nc? aceste abilit??i dezvoltate. Astfel, subcompeten?a a fost simplificat?, s-a reformulat ?n termeni concre?i, m?surabili: Identificarea a 1-2 idei dintr-o secven?? de text de propor?ii mici.De asemenea a fost simplificat? ?i competen?a 2.1, deoarece tipurile de texte propuse (scrisoare, conspect) prezint? un grad sporit de dificultate pentru elevul cu CES, iar celelalte texte vor fi realizate la clas?, inclusiv ?i de c?tre elevul cu CES. Tabelul 13. Modificarea finalit??ilorFinalitate (subcompeten?e) la clas?Finalitate (subcompeten?e modificate)1.1. Ierarhizarea ideilor dintr-un text narativ ?ntr-un plan simplu de idei, utiliz?nd enun?uri proprii. 1.1. Identificarea 1-2 idei dintr-o secven?? de text/de propor?ii mici.2.1. A?ezarea grafic? ?n pagin? a textului: plan de idei; text simplu de tip informativ; dialog; conspect; scrisoare; descriere de peisaj. 2.1. A?ezarea grafic? ?n pagin? a textului: text simplu de tip informativ; dialog; descriere de peisaj. 3.1. Rezumarea unui text descriptiv, ?n limita de 100 de cuvinte.3.1. Prezentarea ?n 3-4 enun?uri (oral, scris) a unei secven?e de text descriptiv/de propor?ii mici.?n mod similar s-a analizat fiecare subcompeten??, s-a revenitla formularea ?i gradarea lor. Astfel, toate subcompeten?ele selectate ?i/sau modificate pentru elevul cu CES au fost revizuite din perspectiva finalit??ilor educa?ionale ale elevului ?i incluse ?n prima rubric? a curriculumului modificat - finalit??i de ?nv??are.Pentru a realiza distribuirea rezonabil? a form?rii/dezvolt?rii tuturor competen?elor pe parcursul anului, pe unit??i de ?nv??are, a fost elaborat? o matrice a competen?elor pe unit??i de ?nv??are ?n care unele competen?e, care vizau dezvoltarea abilit??ilor de comunicare scris? ?i oral?, dar ?i ?mbog??irea vocabularului, lectura textului au fost ?n aten?ie permanent? la fiecare lec?ie (5.1; 6.1; 9.1). Apoi au fost analizate/selectate unit??ile de con?inut curriculare, fiind corelate cu finalit??ile modificate ?i abilit??ile/necesit??ile elevului, respect?ndu-se principiile curriculare de selectare/structurare a con?inuturilor. Astfel, unele con?inuturi au r?mas identice cu cele la clas?, altele au fost modificate. ?n Tabelul 14 este prezentat? o secven?? de unitate de con?inut modificat?. Tabelul 14. Secven?? de unitate de con?inut modificat?Unit??i de con?inutUnit??i de con?inut modificateP?r?ile de vorbire (no?iuni generale). Substantivul. Substantive comune ?i proprii. Genul. Num?rul. Cazul.P?r?ile de vorbire (Substantivul, verbul adjectivul). Substantivul. Substantive comune ?i proprii. Genul. Num?rul. Cazul. (no?iuni elementare).Poezia liric?. Figurile de stil: epitetul, compara?ia, personificarea, repeti?ia, enumera?ia. Versifica?ia: versul, strofa, tipuri de strof?.Poezia liric?. Sens propriu ?i sens figurat. Figurile de stil: compara?ia, repeti?ia, enumera?ia. Versifica?ia: versul, strofa, tipuri de strof?.Astfel, prima unitate de con?inut a fost p?strat? integral pentru elevul cu CES. La studierea substantivului, aceste categorii gramaticale au fost studiate sub aspect func?ional, fapt care-i va facilita comunicarea corect? ?n limba rom?n?. ?n a doua unitate de con?inut au fost eliminate con?inuturile personificarea ?i epitetul, deoarece elevul nu cunoa?te no?iunile de sens propriu ?i de sens figurat ale cuv?ntului. ?n selectarea textelor literare s-a optat pentru adaptarea textelor de la clas?: s-a redus volumul textelor sau s-a propus o secven?? din text. De exemplu, 1-2 strofe dintr-un text liric, sau o secven?? pentru un text epic, ?in?ndu-se cont de criteriile curriculare de selectare a unui text literar. S-a optat pentru studiul unei secven?e semnificative, axate pe valori, dar, ?n acela?i timp, s? fie accesibil? ?i atractiv? pentru elev. Dac?, ini?ial, textele erau studiate secven?ial, apoi, odat? cu dezvoltarea competen?elor lectorale, s-a trecut pe texte adaptate, care erau mai mari ca volum ?i complexitate (Tabelul14).Dat fiind eterogenitatea grupului de elevi ai clasei, s-au introdus ?i texte tematice, racordate la textele de studiu la clas? pentru a le dezvolta competen?a sociolingvistic? ?i a le ?mbun?t??i abilit??ile de comunicare. ?n baza acestor texte tematice se lucreaz? ?n ateliere de lectur?, ?n programul educa?ional, dar ?i acas?. Astfel, competen?ele modificate ?i con?inuturile modificate, dar ?i textele ?n baza c?rora se va studia la ore au fost incluse ?n curriculum individualizat ?n rubricile respective: finalit??i de ?nv??are ?i con?inuturi. ?n Anexa 1 ave?i un exemplu de proiectare a CM la istorie, clasa a VIII-a.Tabelul 15. Racordarea textelor de studiu ?i a textelor tematiceTexte literare integralTexte (secven?e de text)Texte tematiceGr. Vieru Leg?m?ntGr. Vieru Leg?m?nt (2 strofe)Scoala mea. Clasa mea. Colegii meiD. Onofrei. Cartea de-a lungul veacurilorD. Onofrei. Cartea de-a lungul veacurilor”(secven??)C?r?ile. BibliotecaAl.Br?tescu-Voine?ti PrivighetoareaAl.Br?tescu-Voine?ti Privighetoarea (secven??)P?s?rile c?l?toareParabola Sem?n?torului Parabola Sem?n?torului (secven??)Anotimpurile. ToamnaParabola despre floarea adev?rat?Parabola despre floarea adev?rat?Lunile anului. Zilele s?pt?m?niiProiectarea de lung? durat? constituie suportul pentru proiectarea curent?, care se realizeaz? prin proiectarea pe unit??i de ?nv??are sau lec?ie.Etapa 3. Proiectarea pe unit??i de ?nv??areUnitatea de ?nv??are este un concept relativ nou ?n proiectarea didactic? de la noi, odat? cu implementarea curriculumului modernizat (2010). Ea reprezint? o structur? didactic? deschis? ?i flexibil? ?i are urm?toarele caracteristici ?n contextul proiect?rii individualizate: determin? formarea unor comportamente specifice, generate de integrarea competen?elor specifice; este unitar? din punct de vedere tematic;se desf??oar? sistematic ?i continuu pe o anumit? perioad? de timp (8 -12 lec?ii); se finalizeaz? cu o evaluare sumativ?. Prin proiectul unit??ii de ?nv??are cadrul didactic r?spunde la ?ntreb?rile din Tabelul 16.Tabelul 16. ?ntreb?ri pentru proiectarea pe unitate de ?nv??are?ntreb?riDescriereCum voi face?Ce activit??i de ?nv??are sunt potrivite pentru formarea/dezvoltatea competen?elor specifice ?Cum se preteaz? con?inuturilor curriculare?Ce activit??i de ?nv??are se potrivesc la etapele cadrului ERRE?Cum va fi implca?i elevii/elevul cu CES? Care este stilul de ?nv??are dominant ?n clas?/a elevului cu CES?Care sunt inteligen?ele multiple care predomin? ?n clas?/a elevului cu CES?Cu ce? Ce resurse voi folosi pentru dezvoltarea competen?elor elevilor? Ce resurse voi folosi pentru elevul cu CES?C?t?C?t timp se aloc? pentru fiecare activitate?Ce tip de evalure voi realiza?Ce strtegii/tehnici de evaluare voi aplica? Cum voi evalua progresul elevului cu CES?Planificarea unit??ilor de ?nv??are deriv? din planificarea de lung? durat? din care preia competen?ele specifice ?i con?inuturi.Pentru elevul cu CES, nu se elaboreaz? un plan separat, dar se suplimenteaz? proiectul pe unit??i de con?inut sau cel al lec?iei cu specific?ri privind strategiile didactice, activit??ile individuale, de grup sau frontale ?n care acesta va fi implicat, materialele didactice care vor fi utilizate.Proiectele unit??ilor de ?nv??are se fac treptat, pe parcursul anului, cu o s?pt?m?n? ?nainte de ?nceperea fiec?rei unit??i de ?nv??are. Un structur? orientativ? de planificare a unit??ii de ?nv??are este dat? mai jos. Modele orientative ale proiect?rii pe unit??i de ?nv??areProiectare pe unit??i de ?nv??are la Limba ?i litreratura rom?n?Clasa:Disciplina:Nr. de ore: Perioada: Competen?ele specifice : Subcompeten?ele*: (de indicat cele modificate pentru elevul cu CES)Lec?ia nr. /etapeleCon?inuturile (modificate*)/subiectul oreiObiectiveopera?ionaleActivit??i de ?nv??areTimpResurseMetode de evaluare(adaptat?*)1.Evocare2.Realizarea sensului3. Reflec?ie4. Extindere Not?: stelu?a (*)indic? modific?rile ?i/sau adapt?rile, care se specific?, la necesitate, pentru elevul cu CES. Proiectare pe unit??i de ?nv??are la Istorie (dup? R. Solovei, Educa?ia incluziv?, p.41)Unitatea de ?nv??are: .......................................Competen?e specifice/subcompeten?eSubompeten?e *1.2. etc.1.2. etc.Demers ac?ionalDataNr. de ordine al lec?ieiSubiectul lec?ieiTipul lec?ieiSe scrie subiectul lec?iei conform proiect?rii de lung? durat?Obiective opera?ionale ale lec?iei 1. 2. etc.Obiective opera?ionale* 1. etc.Etapele lec?ieiActivitatea educa?ional?Activitatea educa?ional?*Resurse materiale ?iprocedurale(metode, tehnici)TimpEvaluareEvaluare*EvocareRealizarea sensuluiReflec?ieExtindereAstfel, cadrul didactic: va indica ce finalit??i va atinge copilul cu CES pe parcursul unit??ii de ?nv??are, care vor fi preluate din proiectul de lung? durat?;va formula pentru elevul cu CES, pentru fiecare lec?ie, rezultatele a?teptate (obiectivele); va proiecta activit??i de ?nv??are, sarcini ?i modalit??i de evaluare. Toate acestea reprezint? o opera?ionalizare, concretizare a prevederilor curriculumului individualizat ( rubricile: strategii didactice ?i strategii de evaluare). Un tabel similar va fi completat pentru urm?toarele lec?ii din cadrul unit??ii de ?nv??are.Proiectarea didactic? de lung? durat? ?i a unit??ilor de ?nv??are este responsabilitatea fiec?rui cadru didactic la disciplin?, iar maniera personalizat? de realizare a acesteia, ?n conformitate cu prevederile curriculare, va reflecta viziunea proprie a cadrului didactic, centr?ndu-se pe specificul efectivului de elevi, dar ?i al elevului cu CES. O secven?? de proiectare orientativ? a unit??ii de ?nv??are este prezentat? ?n Anexa 2. Exemplu de proiectare a unit??ii de ?nv??are. ?n cazul aplic?rii acestui format de proiectare, este important a asigura corela?ia ?ntre: Competen?e specifice – Con?inuturi – Activit??i de ?nv??are – Resurse – Metode de evaluare; dar ?i ?ntre Competen?e specifice – Competen?e Specifice modificate; Con?inuturi – Con?inuturi modificate; Actvit??i de ?nv??are - Actvit??i de ?nv??are adaptate; Resurse – Resurse adaptate; Metode de evaluare - Metode de evaluare adaptate.Avantajul proiect?rii pe unit??i de ?nv??are este c? ofer? o imagine de ansamblu asupra secven?elor didactice, dar ?i din interiorul lor, care conduce spre realizarea unui demers coerent ?n care se ?mbin? armonios particularul/individualul cu generalul.Etapa 4. Proiectarea lec?ieiO proiectare reu?it? pe unit??i de ?nv??are admite excluderea obligativit??ii planific?rii curente (zilnice). ?n cazul elevului cu CES, proiectarea pe unit??i de ?nv??are reflect? ?n ansamblu abordarea individualizat? a acestuia, asigur?nd, astfel, corelarea optim? ?ntre componentele curriculare. ?n cazul proiect?rii curente a fiec?rei lec?ii separat, ?n func?ie de scopurile lec?iei, cadrul didactic poate folosi diverse modele de structurare a demersurilor didactice. ?n proiectarea eficient? a lec?iei ?n clasa ?n care sunt copii cu CES, cadrul didactic anticipeaz? r?spunsul la urm?toarele ?ntreb?ri: Cum voi corela activitatea de azi cu lec?ia anterioar??Cum pot deschide lec?ia?Care sunt activit??ile pe care le voi organiza? (R?m?n la activit??ile planificate ?n proiectul unit??ii de ?nv??are sau elimin/adaug ?i alte activit??i? ?n ce succesiune?)Cum ?l voi implica pe elevul cu CES la or? (individual, ?n grup)? Cum voi alterna activit??ile individuale cu cele de lucru ?n grup, ?n perechi ?i frontale?Ce resurse pot folosi? (Completez/elimin materialele planificate anterior?)Ce materiale am preg?tit pentru elevul cu CES?Cum voi ?nchide lec?ia?Ce teme pentru acas? individualizatele voi propune elevilor?Care sunt punctele de v?rf ale lec?iei?C?t timp aloc fiec?rei activit??i?Un exemplu de proiectare a unei lec?ii care prevede abordarea individualizat? a elevului cu CES este prezentat? ?n Anexa 3. Exemplu de plan al lec?iei la clasa ?n care este elevul cu CES, care studiaz? ?n baza CM. Aceasta reflect? asisten?a individualizat? a elevului la lec?ie, inclusiv de c?tre CDS. De asemenea, sunt evidente formele diverse de organizare a activit??ilor de ?nv??are: frontal, ?n pereche, ?n grup ?i individual, fapt care permite implicarea tuturor elevilor. ?n literatura de specialitate sunt descrise mai multe modele de proiectare a lec?iei. Proiectul de lec?ie ?Eu fac – noi facem – tu faci” (Fisher, Frey, 2007, dup? F. S?mih?ian, 20014) are la baz? principiile ?nv??arii eficiente ?i se axeaz? pe transferul de responsabilitate de la cadrul didactic la elevi care ?n final ??i monitorizeaz? individual propria ?nv??are. Modelul define?te etapele specifice asigur?rii acestor treceri: de la ghidarea ?nv??arii de c?tre cadrul didactic, ?n colaborare cu al?i colegi (?noi facem”) la individualizarea ?nv???rii (?eu fac”), c?nd se bazeaz? pe ceea ce poate face singur pentru a realiza sarcina de ?nv??are. ?n Anexa 4 aveti un exemplu de plan al lec?iei de biologie (adapt?ri srategii, metode), cl.8.Figura 6. Proiect de lec?ie ?Eu fac – noi facem – tu faci”Triunghiurile reprezint? interac?iune ?n dublu sens ?ntre cadrul didactic-elev, pornind de la interven?ia ini?ial? a cadrului didactic care, ulterior, doar ghideaz? ?i faciliteaz? procesul de ?nv??are.Un rol important ?n planificarea individualizat? revine formul?rii sarcinilor de ?nv??are care trebuie gradate, conform principiilor didactice: de la simplu spre compus, de la concret la abstract, de la particular la general, asigur?nd accesibilitate ?i progres elevului. Acestea, ?n ansamblu, se bazeaz? pe achizi?iile anterioare ?i experien?a elevului. Atunci c?nd un elev ?nt?mpin? dificult??i ?n realizarea unei sarcini de ?nv??are este recomandabil ca sarcina s? fie segmentat? pe pa?i pentru a o efectua. Exist? mai multe modalit??i de proiectare a sarcinii: ?analiza cognitiv? a sarcinii” (CTA – Cognitive Task Analysis), ?analiza re?elelor” (DNA Decompose, Neyyork, Assessment) etc. O modalitate eficient? ?n proiectarea ?i formularea sarcinilor pentru elevii cu dificult??i ?n ?nv??are, dar ?i pentru cei dota?i este scara curricular? (dup? M. Had?rc?, T. Cazacu Adapt?ri curriculare …). Ea reprezint? o strategie didactic? de individualizare prin care se realizeaz? adaptarea activit??ilor de ?nv??are la capacit??ile ?i necesit??ile specifice de ?nv??are ale elevilor cu CES. Un exemplu de aplicare a sc?rii curriculare ?n elaborarea sarcinii pentru elevii cu CES este prezentat ?n Tabelul 17 (dup? M. Had?rc?, T. Cazacu). Tabelul 17. Scara curricular? Constat?ri?ntreb?rileAdaptarea sarcinii1. Elevul poate s? ?ndeplineasc? sarcina propus? clasei?S? scrie o dictare din 40-50 de cuvinte.Dac? nu, poate2. Elevul poate s? realizeze activitatea, dar cu finalit??i modificate?O dictare cu mai pu?ine cuvinte.Dac? nu, poate3. Elevul poate s? fac? aceea?i activitate adaptat?, dar cu a?tept?ri adaptate ?i ajutorul unor materiale didactice?S? copieze un text scris cu litere mai mari dintr-o fi?? de lucru.Dac? nu, poate4. Elevul poate s? fac? o activitate similar?, dar cu a?tept?ri mai mici?S? scrie un ?ir de cuvinte care sunt func?ionale ?i din mediul zilnic al elevului.Dac? nu, atunci poate5. Elevul poate s? fac? o activitate similar?, dar cu materiale didactice adaptate?S? ?ndeplineasc? un exerci?iu de verificare a ortografiei pe calculator.Dac? nu, poate6. Elevul poate s? fac? o activitate diferit? sau paralel??S? ?nve?e un program de scriere pe calculator, prin care s?-?i verifice ortografia cu ajutorul dic?ionarului.Dac? nu, poate7. Elevul poate s? fac? o activitate practic? ?i func?ional? cu ajutor?S? se joace cu ni?te cuvinte-puzzle sau s? rezolve o integram? cu ajutorul unui coleg.Scara curricular? este constituit? gradual din 7 ?trepte” prin care se poate determina at?t gradul de dificultate al sarcinii de lucru pentru elev, c?t ?i suportul necesar de acordat elevului la realizarea sarcinii date. Acest instrument de proiectare poate fi aplicat individual, dar ?i adaptat pentru o clas?. ?n procesul de proiectare gradual? a sarcinilor, ?ntru asigurarea particip?rii elevului ?n rea?lizarea activit??ilor, cadrul didactic va ?ine cont de particularit??ile individuale de dezvoltare ?i poten?ialul elevului. Etapa 5. Reflec?iaReflec?ia este un exerci?iu de autoevaluare pe care ?l realizeaz? cadrul didactic dup? o lec?ie sau mai multe ?n vederea identific?rii punctelor forte ?i a necesit??ilor pentru a produce schimb?ri calitative asupra procesului. Cea mai bun? imagine a eficien?ei proiect?rii demersurilor didactice se reflect?, de fapt, ?n achizi?iile ?i competen?ele dezvoltate/formate elevilor. Un rol important al autoreflec?iei este acela de a analiza ?n ce m?sur? demersul conceput/proiectat a putut fi aplicat ?i a fost eficient la clas?. Autoevaluarea vizeaz? at?t demersul didactic la nivel global (anual), intermediar (unitate de ?nv??are), c?t ?i la nivelul fiec?rei lec?ii.Ca instrument de reflec?ie pot fi utilizate fi?e de autoevaluare, dar ?i tehnici care se preteaz? autoevalu?rii/reflec?iei: jurnalul reflexiv, pagin? de jurnal etc. Reflec?ia, indiferent ?n ce form? este realizat?, poate fi structurat? pornind de la ?ntreb?rile: Care este p?rerea mea despre lec?ie??n ce m?sur? am respectat/am modificat scenariul pentru aceast? lec?ie? De ce am f?cut aceste modific?ri?Care sunt aspectele care mi-au reu?it?Care sunt aspectele care nu mi-au reu?it? De ce?Dac? a? relua lec?ia ce aspecte a? modifica?La ce ar trebui s? atrag aten?ie ?n proiectarea ?i organizare activit??ilor ulterioare?Constat?rile ?i concluziile relevante, derivate din etapa de reflec?ie, vor servi drept temei pentru a ?mbun?t??i proiectarea curent? ulterioar?, din perspectiva necesit??ilor elevului cu CES.Se recomand? ca acestea s? fie ?nregistrate, inclusiv ?n fi?a de monitorizare a evolu?iei ?n dezvoltarea elevului.?n contextul dezvolt?rii competen?elor profesionale, din perspectiva abilit??ilor de autoevaluare ?i reflec?ie, cadrul didactic poate s? elaboreze propriile fi?e de autoevaluare a proiectului didactic. Un exemplu de fi?? este prezentat ?n Tabelul 18.Tabelul 18. Fi?? de autoevaluare CriteriiDescriereaPunctajAbordaredidactic?adecvat? pentru domeniile curriculare la disciplin?reflect? diversitatea de elevi ?n clas?(stil de ?nv??are, inteligen?ele multiple, elevi cu CES)Competen?elesunt proiectate spre realizare ?n timp suficientsunt modificate, la necesitate, pentru copilul cu CESCon?inuturilecorespund celor curriculare (inclusiv CGA. CM)adecvate v?rstei elevilorCoeren?a leg?turi ?ntre con?inuturisuccesiune logic? ?i gradat? (de la simplu la complex)Corela?iicorela?ii clare ?ntre competen?e – con?inuturi – activit??i de ?nv??are – resurse – evaluarecorela?ii ?ntre: competen?e – competen?e modificate con?inuturi – con?inuturi modificate; activit??i de ?nv??are – activit??i de ?nv??are adaptate resurse - resurse adaptate (materiale, de timp etc.) strategii de evaluare – strategii de evaluare adaptateproiectul pe unit??i de ?nv??are – proiectul de lung? durat?Activit??ile didacticediversificate stimulativeasigur? participarea tuturorformele de organizare adecvate activit??ilorResursele implicare relevant? a resurselor umane (cadru didactic la clas?, CDS, al?i speciali?ti, asisten?i, colegi)materialele didactice variate (adaptate la CES)adaptate la necesit??ile educa?ionale ale elevului cu CES management eficient al timpuluiEtapa autoevalu?rii finalizeaz? procesul de proiectare didactic?, dar, totodat?, deschide noi spa?ii pentru proiect?ri didactice ulterioare eficiente.2.1.2. Planificarea asisten?ei elevului la lec?ie de c?tre cadrul didactic de sprijin (CDS)Asistarea elevului cu CES la lec?ie constituie una dintre atribu?iile cadrului didactic de sprijin ?i este orientat? spre realizarea urm?toarelor obiective:motivarea ?i ?ncurajarea elevului de a se implica ?n procesul educa?ional;adecvarea demersului educa?ional la poten?ialul elevului;asigurarea progresului ?n dezvoltarea elevului (dezvoltare de competen?e).Pentru ca sprijinul acordat elevului de c?tre CDS nemijlocit la lec?ie (asistarea elevului la lec?ie) s? fie eficient, aceast? activitate se va planifica, organiza ?i, ?n mod inevitabil, coordona cu cadrul didactic la clas?. La etapa de coordonare a asist?rii elevului la lec?ie, CDS va preciza/coordona cu cadrul diactic la clas? modalit??ile de sprijinire ?i facilitarea implic?rii elevului ?n procesul educa?ional proiectat pentru lec?ia respectiv?. Astfel, asistarea propriu-zis? va fi precedat? de dou? etape importante:Activitatea ante-proiectare a lec?iei:Precizarea competen?elor/abilit??ilor elevului la disciplina ?colar?:rezultate monitorizare PEIanaliza evolu?iei dezvolt?rii elevuluianaliza rezultatelor ?colare la disciplina de studiuCooperarae cu cadrul didactic la clas?:informare reciproc? precizarea tipului, structurii, temei lec?ieiselectarea strategiilor educa?ionale care vor fi utilizate la lec?ie.?n func?ie de tipul lec?iei, ?in?nd cont de necesit??ile elevului, CDS planific? ?i realizeaz? urm?toarele activit??i cu elevul pe care ?l asist? la lec?ie.Tabelul 19. Activit??i ale CDS ?n asisten?a elevului la lec?ieTipul lec?ieiActivit??i ale CDSLec?ia mixt?Activit??i de captare a aten?iei?ncurajarea/sprijinirea elevului ?n expunerea temei de acas?Sprijin ?n realizarea sarcinii (la diferite etape ale lec?iei)Dezvoltare/achizi?ionare de competen?eLec?ia de comunicare de noi cuno?tin?e / achizi?ionare de noi competen?eMotivarea elevului spre achizi?ionare de competen?e la tema respectiv?Prezentarea mesajului cadrului didactic la disciplin? ?ntr-o formul? simplificat? (?n func?ie de caracteristicile de dezvoltare a elevului)Transfer de competen?e la situa?ii cunoscute elevuluiUtilizare de material concret, scheme, desene etc.Lec?ia de formare de priceperi ?i deprinderiActivit??i de actualizare a competen?elor la tem?Transfer de competen?e la situa?ii cunoscute elevuluiFormarea deprinderilor de lucru individualFacilitarea implic?rii elevului ?n activit??i de grupLec?ia de recapitulare ?i sistematizare Completarea, ?mpreun? cu copilul, a unor tabele, chestionare, fi?e la tema respectiv?Sprijinirea elevului ?n perfectarea materialelor la tem? (desene, obiecte, scheme, postere etc.)?ncurajarea elevului de a prezenta/demonstra propriile competen?e, viziuni, impresii, convingeriLec?ia de verificare ?i apreciere a rezultatelor ?colare Activitate preliminar? de formare a convingerii ?n propriile for?e (?n CREI)Coordonarea realiz?rii probei individuale de verificare a competen?elor la tem? (?n func?ie de necesit??i: utilizarea unor scheme, algoritmi, desene etc.)Lec?ia de lucr?ri practice/de laborator Asigurarea rechizitelor/ustensilelor necesare realiz?rii lucr?riiUtilizarea/explicarea programelor ”pa?i de urmat”Coordonarea activit??ii elevului (asigurarea continuit??ii etapelor)Cadrul didactic de sprijin este obligat s? respecte cerin?ele proiect?rii didactice ?i s? asigure realizarea activit??ilor cu elevii care atest? CES ?n clas?:La nivel de planificare, organizare:axarea pe obiectivele PEI, Curriculumul individualizat;cooperarea ?i parteneriat cu cadrul didactic la clas? (obiective comune);selectarea ?i utilizarea suportului educa?ional adecvat necesit??ilor elevului cu CES (scheme, fi?e, desene etc.);utilizarea tehnologiilor eficiente.La nivel de realizare:acordarea de suport calitativ ?i calificat;cooperarea ?i parteneriat;dozarea echilibrat? a sarcinilor;asigurarea flexibilit??ii;motivarea ?i stimularea ini?iativei elevilor.Exemplu de planificare a activit??ii CDS de asistare a elevilor cu CES la lec?iePlan de asistare a elevilor la lec?ieDisciplina: Matematica cl. a V-aElevul/elevii asista?i : E1, E2, E3Profesor la disciplin?: _________________________________________________________CDS: ______________________________________________________________________Subiectul lec?iei: Compararea numerelor zecimaleObiectivele lec?iei: La finele lec?iei elevii asista?i vor fi capabili:s? recunoasc? ?i s? scrie, ?n baz? de schem?, numere zecimale;sa compare numere zecimale, cu suportul fi?elor ?i exemplelor similare;s? aplice modalit??ile de comparare a numerelor (explica?ii suplimentare, mai multe variante de r?spuns).Etapele lec?ieiActivit??ile cu copilul ?n cadrul lec?ieiEvocareOrdonarea ?i verificarea materialelor de ?nv??are (manuale, caiete, rechizite, scheme).Sprijin ?i ?ncurajare pentru implicare ?n activit??ile propuse de profesorul la clas?, prin: Explicarea repetat? a sarcinii;Simplificarea/reformularea sarcinii;Utilizarea schemelor pentru formularea r?spunsurilor.Realizarea sensului?n baza schemei de comparare a frac?iilor zecimale, se verific? cu elevul exerci?iile rezolvate acas?; se explic?, repetat, modul de utilizare a schemei de comparare ?i se precizeaz? corectitudinea compar?rii.Suport, prin ?ntreb?ri/concretiz?ri suplimentare ?i utilizare de scheme la tema lec?iei, ?n formularea variantelor de r?spuns la ?ntreb?rile oferite de c?tre cadrul didactic la clas?.?nsu?irea algoritmului de reprezentare a frac?iilor ordinare sub form? de frac?ie zecimal?, prin utilizarea modelului (cu dozare gradual? a complexit??ii sarcinii):Reprezenta?i numerele sub form? de frac?ie, apoi compara?i-le:5,2 = 52105,3 = 105210 103,4 = 3,6 = 2,5 = 2,7 = Reflec?iePentru citirea ?i scrierea frac?iilor zecimale 3,45 ?i 12, 34 i se propune elevului s? utilizeze schema: Partea ?ntreag?Cifra zecimilorCifra sutimilor?n baza schemei, elevul va compara frac?iile.ExtindereTema pentru acas?Complementarea celor studiate ?n clas? cu activit??i de dezvoltare cognitiv? ?n CREIPrezentarea temei pentru acas? (individual pentru elevul cu CES).Asigurarea c? elevul a ?n?eles ce ?i cum trebuie s? rezolve acas?.Atunci c?nd elevul asistat particip? ?n activit??i de grup, CDS poate s? urm?reasc? comportamentul elevului. ?n procesul de observare, acesta va preciza nivelul de implicare a elevului ?n activitatea respectiv?, limitele de socializare, nivelul de responsabilitate manifestat? de copil. De asemenea, va observa comportamentul celorlal?i elevi din grup identific?nd, astfel, colegii cu care copilul asistat ar fi maximal compatibil ?i s-ar implica eficient ?n realizarea sarcinilor delegate grupului. ?n acest scop, poate completa fi?e de observare/ monitorizare.?n Figura 7 este prezentat un model de fi?? de monitorizare a activit??ii elevului cu CES ?n grup. CDS va observa ?i va aprecia comportamentul elevului ?n grup, estim?nd nivelul de manifestare a ini?iativei, gradul de implicare ?n activitatea grupului, rerspectarea regulilor grupului, asumarea responsa bilit??ii. De asemenea, va aprecia ?i comportamentul colegilor de grup, cuantific?nd prin puncte de la 1 la 5, activitatea acestora cu referin?? la atitudinea fa?? de elevul cu CES. Rezultatele observ?rii se ?nregistreaz? ?ntr-o fi??. Un model orientativ al fi?ei de observare poate fi: Figura 7. Monitorizarea elevului asistat de CDS la lec?ieComportamentul elevului asistatComportamentul elevilor din grupul de lucruManifest? ini?iativ? ?i implicare ?n activitatea grupului:PermanentUneoriNiciodat?Accept? ?i respect? regulile de activitate ?n grup (nu ?ntrerupe colegii, nu le ?ncurc? ?n realizarea sarcinii)PermanentUneoriNiciodat?Demonstreaz? un nivel de responsabilitate ?n exercitarea sarcinii de grup:?naltSatisf?c?torU?or sesizabilNesatisf?c?tor Nivelul st?rii de bine a elevului ?n cadrul activit??ii ?n grup:012345Elevii ?ncurajeaz? implicarea colegului ?n activitate12345E1.E2.E3.…Elevii ajut? colegul ?n realizarea sarcinilor12345E1.E2.E3.…Elevii ??i asum? responsabilitate pentru rezultatele implic?rii colegului ?n activitatea grupului12345E1.E2.E3.…Analiza mai multor fi?e de observare permite cadrelor didactice s? analizeze activitatea elevului ?n grup. De asemenea, ?i permite s? proiecteze ?i s? realizeze sttrategii eficiente ?i relevante de asisten??.Cadrul didactic de sprijin, asist?nd elevul cu CES la lec?ie, va evita:perturbarea atmosferei de lucru ?n clas?;tutelarea excesiv? a elevului;stoparea ini?iativei elevului;aglomerarea locului de munc? al elevului;implicarea nefondat? ?n activitatea grupului;estimarea/compararea activit??ii elevului ?n raport cu al?i copii. Organizarea procesului educa?ional din perspectiva individualiz?riiEduca?ia de calitate presupune organizarea procesului educa?ional care s? r?spund? necesit??ilor educa?ionale individuale ale tuturor elevilor astfel, ?nc?t fiecare dintre ace?tia s?-?i g?seasc? locul ?n acest proces de construire a propriilor cuno?tin?e, semnifica?ii ?i deprinderi care, mai apoi, ?l vor ajuta s? devin? membru responsabil ?i activ al societ??ii. Activit??ile de zi cu zi trebuie s? asigure oportunit??i egale de ?nv??are ?i participare pentru fiecare copil, acestea reie?ind din necesit??ile ?i poten?ialul aceluia care ?nva??. De aceea, ?n organizarea procesului educa?ional, individualizarea pretinde a fi un indicator care ar reflecta un proces echitabil ?i participativ.Procesului educa?ional din perspectiva individualiz?rii vizeaz?: necesit??i educa?ionale ale elevului;adapt?ri curriculare, inclusiv modific?rile curriculare;metode adecvatede predare-?nv??are-evaluare; climat favorabil desf??ur?rii activit??ilor educa?ionale;strategii de organizare (strategii de micro-grup, activ-participative, cooperative, parteneriale,de socializare etc.) etc.Prin individualizare se urm?re?te asigurarea progresului ?n dezvoltarea elevului.Din perspectiva socializ?rii, interven?iile educa?ionale individualizate sunt orientate spre dezvoltarea autonomiei, responsabilit???ii, stimei de sine, competen?elor de comuncare ?i interac?iune. Astfel, se asigur? preg?tirea elevului cu CES pentru via??.Abordarea individualizat? presupune c? orice copil poate ?nv??a ?i ?nregistra progrese, iar ?coala trebuie s? se adapteze la necesit??ile individuale ale fiec?rui copil. Elevii sunt diferi?i , fiecare fiind unic, iar diferen?ele sunt resurse valoroase, oportunit??i ?i nicidecum bariere. ?n vederea recunoa?terii unicit??ii ?i valorific?rii tuturor elevilor, cadrul didactic urmeaz? s? cunoasc? partcularit??ile individuale ale fiec?rui copil:Nivelul de dezvoltare (pe domenii: emo?ional, motor, cognitiv, verbal, social). Este important de a cunoa?te ?i valorifica aspectele individuale privind: procesele psihice;limbajul (verbal/non-verbal, activ/pasiv, oral/scris);g?ndirea (concret?/abstract?, reproductiv?/creativ?); imagina?ia (s?rac?, bogat?, reproductiv?/creativ?/combinat?, mecanic?/logic?,voluntar?/involuntar?); memoria (vizual?/auditiv?/kinestezic?; de lung?/scurt? durat?); aten?ia (volumul, mobilitatea, stabilitatea, flexibilitatea; voluntar?/involuntar?/post-voluntar?).tr?s?turile de personalitate:interioritatea (con?tiin?a); autonomia (libertatea);tipul de inteligen?? (lingvistic?, logico-matematic?, spa?ial?, muzical?, kinestezic?, intrapersonal?, interpersonal?, naturalist?, existen?ial?);afectivitatea/emotivitatea (introvert/extrovert, expresivitatea, mimica, pantomimica, emo?iile); temperamentul (flegmatic, sangvinic, coleric, melancolic); stilul de ?nv??are (auditiv/vizual/kinestezic; global/analitic); caracterul;cultura familiei;ritmul de dezvoltare; ritmul ?i echilibrul ?n activitate;motiva?ia pentru ?nv??are etc.Abordarea individualizat? este determinat? de necesitatea de a favoriza dezvoltarea optim? a competen?elor fiec?rui elev prin diferen?ierea sarcinilor didactice, a modalit??ilor de realizare a lor, a gradului de efort ?i a procedeelor de reglare a acestora potrivit particularit??ilor individuale. Preocuparea cadrelor didactice, ?n contextul individualiz?rii procesului educa?ional, este cum s? proiecteze ?i s? organizeze eficient o lec?ie, astfel ?nc?t s? asigure participarea tuturor elevilor, indiferent de nivelul de dezvoltare ?i poten?ialul fiec?rui. ?n acest sens,cadrul didactic ??i va asuma responsabilitatea de organizare a suportului educa?ional individualizat la clas?, prin cooperare cu to?i prestatorii de suport individual pentru copilul.Din perspectiva elevului, individualizarea implic? mai multe avantaje/beneficii:- dezvolt? tehnici de munc? independent?;- stimuleaz? originalitatea ?i creativitatea elevilor;- valorific? experien?a anterioar?;- sus?ine ?nv??area conform stilului propriu;- respect? ritmul individual al elevului;- promoveaz? spiritul de echip?;- asigur? corelarea intereselor elevilor cu obiectivele activit??ii;- dezvolt? ?ncrederea ?n for?ele proprii;- permite elevilor s? participe la evaluarea rezultatelor activit??ii;- sus?ine evaluarea prin compararea ?n raport cu sine etc.Un model de organizare eficient? a lec?iei din perspectiva managementului timpului - 45 minute se propune ?n Anexa 5. Individualizarea procesului educa?ional din perspectiva managementului timpului - 45 minute.Managementul clasei de elevi Gestionarea clasei reprezint? un proces multidimensional, ?n care cadrului didactic ?i revin roluri manageriale: Planificare. La aceast? etap?, cadrul didactic precizeaz? obiectivele educa?ionale, at?t cele generale pentru majoritatea elevilor, c?t ?i obiective pentru elevii cu CES. De asemenea, concretizeaz? ac?iunile de realizare a obiectivelor, structureaz? con?inuturile educa?ionale. Organizare. Cadrul didactic identific? modalit??ile de realizare a activit??ilor planificate, fixeaz? programul educa?ional, structurile ?i formele de organizare. Organizarea include ?i sarcina de asigurare a climatului ?i mediului favorabil pentru ?nv??unicare. Acest rol se manifest? ca un fenomen multiaspectual, care poate fi simultan informa?ie, ac?iune, interac?iune, retroac?iune, rela?ie, tranzac?ie. Procesul educa?ional la clas? implic? un dialog continuu cu elevii. Calitatea dialogului este marcat? de abilitatea cadrului didactic de a formula ?ntreb?ri, dar ?i de a acorda libertate elevilor ?n structurarea r?spunsurilor. Dialogul elev-profesor, elev-elev este eficient ?i rezultativ atunci c?nd se desf??oar? ?ntr-o atmosfer? pozitiv motivant?, educa?ional stabil?, deschis? ?i constructiv?.Conducere. Rolul de conducere ?n clas? se realizeaz? prin direc?ionarea procesului de percepere a mesajului educa?ional, de formare a competen?elor, atitudinilor, convingerilor. Coordonare. Procesul educa?ional la clas?, fiind unul global, necesit? realizarea unei sincroniz?ri ?ntre obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei. Prin coordonare se urm?re?te ?i coeziunea solidarit??ii grupului. Coordonarea interven?iilor educa?ionale ale tuturor cadrelor didactice la clas? este obligatorie ?n organizarea procesului educa?ional la clas? ?n general ?i, ?n mod aparte, pentru elevul cu CES. ?ndrumare. Cadrul didactic ?ndrum? elevii pe drumul cunoa?terii ?i achizi?ion?rii de competen?e prin interven?ii adaptate situa?iilor concrete, conform necesit??ilor fiec?rui copil, prin sfaturi ?i recomand?ri care vin s? sus?in? comportamentele ?i reac?iile elevilor.Motivare. Motivarea activit??ii elevilor la clas? reprezint? un aspect important al activit??ii manageriale a cadrului didactic. Motivarea este un factor eficient de ?ncurajare a implic?rii elevului ?n activit??i la clas?, de realizare a sarcinilor. ?n acest scop, cadrul didactic stimuleaz? activitatea elevilor prin ?ncuraj?ri; utilizeaz? aprecieri, ?n sprijinul consolid?rii comportamentelor pozitive; orienteaz? valoric, prin interven?ii variate, anumite tendin?e ?n conduitele elevilor; ?ncurajeaz? colaborarea ?ntre elevi.Consiliere. ?n contextul unei clase eterogene, cadrul didactic sprijin? activitatea elevilor prin oferire de recomand?ri privind realizarea sarcinilor, sugerare de idei, prin sfaturi privind selectarea ?i utilizarea unor metode ?i tehnici de lucru. O aten?ie aparte va acorda elevilor care se confrunt? cu dificult??i de ?nv??are. Asisten?a individualizat? a elevilor cu CES se va realiza de c?tre cadrul didactic la clas?, dar, dup? caz, ?i de c?tre cadrul didactic de sprijin, care asist? copilul (la lec?ie ?i ?n afara lec?iei).Control. Profesorul controleaz? activitatea elevilor la lec?ie, ?n scopul identific?rii/preciz?rii stadiului de realizare a obiectivelor, de stabilire a necesit??ii de interven?ie/consiliere a elevului ?n proces, de estimare a eficacit??ii ?i eficien?ei strategiilor utilizate. Controlul nu are dec?t un rol reglator ?i de ajustare a activit??ii ?i atitudinii elevilor.Evaluare. Evaluarea poate fi definit? ca procesul prin care se ob?in informa?ii asupra calit??ii, eficientei si dinamicii activit??ilor manageriale, inclusiv asupra progresului ?n achizi?ionarea de competen?e de c?tre elev (progresul ?colar al acestuia), racordate la obiectivele planificare. Altfel zis, evaluarea ca rol managerial la clas? reprezint? estimarea m?surii ?n care scopurile ?i obiectivele dintr-o etap? au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativ?, prin prelucr?ri statistice ale datelor ob?inute ?n rezultatul realiz?rii probelor de evaluare de c?tre elevi ?i prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Evaluarea, ca cfunc?ie managerial? la clas?, implic?, inevitabil, estimarea eficien?ei, efica?it??ii ?i relevan?ei stratregiilor educa?ionale din p?erspectiva individualiz?rii (stabilirea finalit??ilor educa?ionale pentru elevul cu CES, con?iunuturile educa?ionale proiectate, tehnologiile utilizate, mediul, parteneriatul intra?colar ?i comunitar etc.).Agen?ia European? pentru dezvoltarea educa?iei persoanelor cu cerin?e speciale identific?, ?n Raportul de sintez? ”Educa?ia incluziv? ?i practici la clas? ?n ?nv???m?ntul secundar general” (2005), eviden?iaz? ?apte grupuri de factori care marcheaz? eficien?a procesului educa?ional din perspectiv? incluziv?: organizarea activit??ii educa?ionale la clas? ?ntr-un cadru cooperant;?nv??area prin cooperare;rezolvarea problemelor ?n echip?;grupul eterogen;adaptarea tehnologiilor educa?ionale;?nv??area asistat? (servicii de sprijin educa?ional);strategii didactice anizarea activit??ii educa?ionale la clas? ?ntr-un cadru cooperantCadrul didactic coopereaz? cu porofesioni?tii din cadrul institu?iei, precum ?i cu profesioni?ti din afara institu?iei ?n procesul de planificare, organizare ?i realizare a procesului educa?ional la clas?. ?n acest context, cadrele didactice fac schimb de experien?? ?i analizeaz? eficien?a tehnologiilor educa?ionale utilizate. Echipele PEI, ?n cazul elevilor cu CES, se ?ntrunesc periodic ?i examineaz? factorii care condi?ioneaz? progresul ?n dezvoltarea elevilor.?nv??area prin cooperareCooperarea ?ntre elevi ?n procesul de ?nv??are este eficient? at?t din punct de vedere cognitiv, c?t ?i socio-emo?ional. Elevii se ajut? reciproc ?n realizarea sarcinilor. ?n cadrul unui grup flexibil ?i bine stabilit, beneficiaz? de ?nv??are ?n comun.Rezolvarea problemelor ?n echip?Lucrul ?n echip? poate facilita atingerea mai multor obiective educa?ionale. ?n echip? se manifest? necesit??ia de a cunoa?te, se dezvolt? abilit??ile elevului de a organiza munca ?n comun, de a planifica ?i realiza activit??i structurate pe etape. ?n grup elevii ?nva?? unii de la al?ii, compar? propriul punct de vedere cu opiniile membrilor grupului, dezvolt? o pozi?ie colectiv?. Implicarea elevului ?n activit??i de grup contribuie la dezvoltarea autonomiei ?i a responsabilit??ii, consolidarea sim?ului de respect pentru al?ii, dezvoltarea abilit??ilor de evaluare ?i autoevaluare.Grupul eterogenFiecare fiin?? uman?, este unic? prin modul de manifestare a propriei personalit??i, culturi ?i stil de via??. Orice copil are un anumit nivel de dezvoltare, caracter, cuno?tin?e, abilit??i ?i competen?e care ?l deosebesc de al?ii. Ansamblul diferen?elor, av?nd natur? ?i origini diferite, reprezint? sursa de eterogenitate a clasei de elevi. Eterogenitatea poate fi marcat? prin:diferen?e de v?rst?. ?n clas? pot fi elevi cu v?rste care dep??e?te v?rsta conform? clasei. Ace?tia manifest? alt nivel de maturitate ?colar? ?i social?;diferite stiluri de ?nv??are (vizual, auditiv, kinestezic etc.);experien?? diferit? de via?? ?i ?colar?. Fiecare copil intr? ?ntr-o clas? cu propria sa istorie ?i propria sa personalitate;motiva?ie diferit? a elevilor de a lucra si de a ?nv??a. Elevii percep ?n mod diferit procesul de ?nv??are, exprim? diferit necesit??ia, pl?cerea sau presiunea cu care se implic? ?n acest proces, au o anumit? imagine de sine ?i de al?ii;ritm diferit de g?ndire, ?n?elegere, memorare, asimilare, de rezolvare de probleme etc.;mod diferit de comunicare ?i exprimare. Diferen?ele de comunicare ?i exprimare condi?ioneaz?, adesea, un mod preferat de lucru pentru elev: independent, ?n pereche, ?n grup; unii se exprim? mai bine oral, al?ii ?n scris;.diversitatea premiselor. Unii elevi fac dovada anumitor premise, competen?e achizi?ionate anterior, al?ii nu prezint? aceast? dovad?. Astfel, cadrul didactic structureaz? demersul educa?ional ?in?nd cont de rezultatele evalu?rii competen?elor diversit??ii de elevi;Este de remarcat faptul c? factorii eterogenit??ii, de regul?, se intercondi?ioneaz?. Un grup eterogen impune o abordare sistemic?, care implic? strategii de lucru diferen?iat ?i individual la nivel de planificare, organizare ?i desf??urare a procesului educa?ional la clas?. Parabola, la care face referin?? Andre de Peretti ?n lucrarea ”Educa?ia ?n schimbare”, motiveaz? cadrele didactice spre o medita?ie profund? asupra oportunit??ilor pe care le admite eterogenitatea ?n formarea claselor de copii.Parabol? ?ntr-o zi, animalele s-au hot?r?t sa fac? ceva pentru a rezolva problemele lumii moderne. Au organizat alegeri ?i un urs, un bursuc ?i un castor au fost desemna?i membri ai Comisiei de ?nv???m?nt. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul consta ?n alergare, c???rare ?i zbor si, pentru a ?nlesni procesul de ?nv???m?nt, s-a hot?r?t ca toate aceste discipline vor fi obligatorii.Ra?a ?i ?ntrecea pe to?i la ?not, chiar ?i pe profesor, dar era mediocr? la zbor ?i extrem de slab? la alergare. Era at?t de slab? ?nc?t s-a hot?r?t s? i se fac? un program aparte: trebuia s? alerge pe c?nd ceilal?i mergeau s? ?noate. Dar acest antrenament i-a st?lcit ?ntr-at?t labele palmate ?nc?t ea abia a ob?inut nota de trecere la examenul de nata?ie.Veveri?a, care se c???ra mai bine dec?t oricine, avea ?ntotdeauna nota cea mai bun? la escaladare. Zborul, dimpotriv?, ?i displ?cea profund, c?ci cadrul didactic ?i cerea s? sar? din v?rful dealului pe c?nd ea prefera s?-?i dea drumul din v?rful copacilor. S-a obosit at?t de mult ?nc?t, dup? o vreme, n-a mai ob?inut dec?t 8 la c???rare ?i 6 la alergare.Vulturul era un ?nc?p???nat adesea pedepsit. ?i eclipsa pe to?i ceilal?i c?nd era vorba s? se ca?ere ?n copaci dar nu dorea s? foloseasc? dec?t propria sa metoda. S-a hot?r?t, prin urmare, s? fie mutat ?ntr-o clas? de observa?ie. Iepurele era ?n primul r?nd campion la alergare, dar orele suplimentare pe care a fost obligat s? le fac? la piscine sf?r?ir? prin a-i provoca o depresie nervoas?. La sf?r?itul anului, un ?ipar medaliat cu aur la nata?ie ?i care ?tia s? se ca?ere, s? alerge ?i chiar s? zboare ob?inu media cea mai mare la toate disciplinele. El a fost desemnat s? rosteasc? discursul de sf?r?it de an la distribuirea premiilor.C?rti?a a refuzat s?-?i ?nscrie copii la ?coal? deoarece consiliul de administra?ie al ?colii nu a vrut s? recunoasc? s?patul ?n p?m?nt ca disciplin? de studiu. A?adar, ea ?i-a dus odraslele s? fac? ucenicie la un viezure. Mai t?rziu, c?inii de preerie s-au asociat cu c?teva c?rti?e ?i cu porcii mistre?i ?i au ?nfiin?at o institu?ie privat?, cu numele de Institutul de Arte P?trunz?toare ?n Profunzime pentru S?p?torii deosebit de Talenta?i.Adaptarea tehnologiilor educa?ionale?n rezultatul evalu?rii ?i monitoriz?rii elevului, cadrul didactic decide asupra oportunit??ilor de adaptare a tehnologiilor educa?ionale. Acestea vor fi ?n concordan?? cu prevederile PEI, fiind reflectate, inclusiv, ?n CM la disciplina de studiu. Adaptarea strategiilor didactice este condi?ionat? de cerin?ele educa?ionale speciale ale fiec?rui copil, unele fiind generale, pentru to?i, altele – particulare, la diferite etape ale lec?iei.?nv??area asistat? (servicii de sprijin educa?ional)Serviciul de asisten?? psihopedagogic?, ?n rezultatul evalu?rii complexe a dezvolt?rii elevului, recomand?, ?n caz de necesitate, pentru elevul cu CES servicii de sprijin. Acestea sunt stipulate ?n PEI. ?n acest context, ?n cadrul activit??ilor la clas?, copilul cu CES poate fi asistat de cadrul didactic de sprijin. CDS coordoneaz? asistarea elevului la lec?ie cu cadrul didactic la clas?.Alte servicii de sprijin, conexe activit??ii nemijlocite la clas?, pot fi asisten?a educa?ional? individualizat?, consilierea psihologic?, consilierea logopedic?, alte terapii specifice.2.2.1. Strategii didactice de individualizare a procesului educa?ionalStrategia didactic? reprezint? un sistem de metode, procedee, mijloace ?i forme de organizare a activit??ii didactice, combinate, dozate ?i integrate ?n structuri opera?ionale unitare, coerente menite s? asigure o achizi?ionare activ?, creatoare de competen?e ?i s? asigure eficien?? procesului educa?ional. Elaborarea strategiei didactice vizeaz?:Sistemul metodologic (metode ?i procedee didactice);Resursele materiale ale instruirii (mijloace ?i materiale didactice); Formele de organizare a activit??ii didactice (modalit??i specifice de proiectare a interac?iunii profesor – elev: frontal?, individual?, pe grupe sau combinat?). O strategie se situeaz? ?ntotdeauna ?n spa?iul definit de variabilele specifice unei situa?ii de ?nv??are. Selectarea strategiei trebuie s? se bazeze pe analiza situa?iei date, pe inventarierea resurselor (umane, materiale, de timp). Trebuie lua?i ?n seam? ?i o serie de factori psihopedagogici ierarhiza?i ?n ordinea gradului de influen?are deoarece problema esen?ial? de care depinde reu?ita ?nv???rii este problema implic?rii, a angaj?rii elevului, cu toate for?ele sale, ?n sus?inerea acestui efort, care coreleaz? cu motiva?ia ?i cu cunoa?terea propriilor rezultate.Strategia didactic? semnific? un anumit mod de a concepe organizarea ?nv???rii, un anumit fel de a pune elevul ?n contact cu materialul nou studiat, de a conduce comportamentul de ?nv??are al acestuia ?n condi?ii de maxim? eficien??; presupune crearea de situa?ii de ?nv??are delimitate ?i stabilite ?n func?ie de obiective. Strategia didactic? ?nsumeaz? metode, mijloace, procedee de lucru, combinate ?n func?ie de obiective concrete,care condi?ioneaz? calitatea procesului educa?ional. Strategia didactic? ofer? o baz? de trecere de la concep?ie la ac?iune. ?n func?ie de strategia aleas?, cadrul didactic caut? ?i asociaz? acele opera?ii (analiza, compara?ia, asocierea, analogia, interpretarea, generalizarea, abstractizarea etc.) pentru a ajunge la achizi?iile dorite (cuno?tin?e, priceperi, deprinderi, comportamente, atitudini). Strategia didactic? presupune munc? de concepere ?i creativitate, conferind lec?iei dinamism ?i mobilitate, ac?ion?nd ?n func?ie desitua?iile concrete care se ivesc, las?nd loc spontaneit??ii, interven?iei. Astfel, ?n alegerea strategiei, cadrul didactic va pune accent pe stimularea activit??ii proprii a elevului, pe participarea lui efectiv? ?n actul ?nv???rii. ?n acest sens, cadrul didactic va utiliza strategii activ - participative ?i interactive, integr?nd metode, suporturi didactice ?i forme de organizare. ?n procesul de selectare a strategiilor, c drul didactic va ?ine cont de: caracteristicile clasei de elevi sau ale microgrupurilor organizate ?n cadrul acesteia;caracteristicile psihice ?i fizice ale v?rstei ?i ale individualit??ii elevilor (capacitate de ?nv??are, rezisten?? la efort, ritm al g?ndirii, suport motiva?ional ?i atitudinal, experien?a anterioar? etc.).De asemenea, cadrul didactic ??i va revedea propriile competen?e, caracteristici ?i calit??i umane (capacitatea de reflec?ie ?i de analiz? a situa?iilor de ?nv??are, experien?a didactic? acumulat?, stilul de predare etc.).?n organizarea procesului educa?ional individualizat selectarea/combinarea strategiilor de predare-?nv??are pentru elevul cu CES se va face ?n baza principiilor curriculare, a finalit??ilor stabilite ?i a con?inuturilor de ?nv??are, inclusiv modificate. De asemenea, se vor alege anumite metode ?i activit??i de ?nv??are din curriculum, care pot fi adaptate la necesit??ile de ?nv??are ale elevului, precum?i ?i alte metode, tehnici care vor ajuta elevul s? ating? finalit??ile propuse. Selectarea strategiilor de predare-?nv??are-evaluare este determinat? de stilurile de ?nv??are ale elevilor, inteligen?ele multiple, finalit??ile de ?nv??are stabilite,con?inuturilede ?nv??are etc. Elevii pot fi inclu?i ?n activit??i de ?nv??are variate at?t individual, c?t ?i ?n grupuri mici de lucru sau perechi. La nivel de clas?, cadrul didactic intervine cu o serie de ac?iuni care s? sus?in? ?i s? faciliteze ?nv??area elevului cu CES, dep??ind/diminu?nd dificult??ile cu care acesta se confrunt?, printre care:selectarea strategiilor didactice adecvate situa?iei educa?ionale;adaptarea strategiilor didactice la particularit??ile individuale de dezvoltare ?i poten?ialul elevului;?ncurajarea voluntariatului (colegi, fra?i, surori, speciali?ti, p?rin?i, asisten?i etc.);adaptarea ritmului de predare ?i a volumul materiei la necesit??ile elevului;?ncurajarea interac?iunilor ?i a comunic?rii ?n cadrul colectivului de copii;elaborarea ?i utilizarea materialelor ajut?toare (suporturi didactice: fi?e, imagini, postere, algoritmuri, pa?i; echipament specializat: litere mari, rigle cu numere mari sau ?n relief etc.);utilizarea mijloacelor de comunicare (casetofon, televizor, imagini, simboluri, cuvinte, pictograme etc.);practicarea recompenselor stimulatorii la ?nregistrarea succesului/progresului oric?t de mic ar fi acesta;folosirea metodelor activ-participative care stimuleaz? interesul pentru cunoa?tere, dezvolt? ?nv??area prin cooperare ?i valorific? colaborarea ?i sprijinul/ajutorul reciproc etc.Ac?iunile descrise pot fi abordate din mai multe perspective, inclusiv ?n baza unor categorii de elemente enumerate ?n Tabelul 20.Tabelul 20. Categorii de elemente ale strategiilorModuri de abordareMetodeSuporturi didacticeForme de organizare a activit??ii-?nv??are prin receptare-?nv??are prin descoperire-?nv??are problematizat?-?nv??are prin lectur?-?nv??are programat?-?nv??are prin cooperare-explica?ia-expunerea-conversa?ia-dezbaterea -problematizarea-observa?ia-experimentul-demonstra?ia-studiul de configura?ie-exerci?iul- simulare- jocul etc.-materiale didactice clasice ?i moderne-tehnici audio- vizuale-noi tehnologii-echipamente speciale (aparatur? de laborator)-frontale-colective- de microgrup (de echip?)-?n perechi-individuale-mixteConceptul de strategii, ?n contextul educa?iei incluzive, ”pune accent pe combinarea inspirat?, original?, creativ?, ?ntr-o nou? manier?, a unor metode ?i mijloace cunoscute, preexistente, accept?ndu-se chiar modificarea acestora” (Dorel Ungureanu, 2000).?n procesul de incluziune educa?ional? a elevilor cu CES, la fel ca ?n procesul educa?ional general, se consider? eficiente strategiile de microgrup, activ-participative, cooperative, colaborative, parteneriale, implicante, organizative ?i socializante. Valorificarea strategiilor cooperative este o interven?ie pedagogic? care impulsioneaz? ascultarea activ?, toleran?a, empatia; valorific? luarea deciziilor ?i asumarea responsabilit??ilor ?n cadrul grupului; ofer? posibilit??i de implicare at?t a elevilor cu CES, c?t ?i a celor supradota?i etc. Strategiile cooperative sunt valoroase datorit? faptului c? faciliteaz? nu numai ?nv??area, ci ?i comunicarea, socializarea, cunoa?terea reciproc? dintre elevi, care conduc la acceptare ?i la integrare, din toate punctele de vedere, a elevilor cu CES ?n colectivul clasei. Alois Ghergu? subliniaz? faptul c? lec?iile bazate pe ?nv??area prin cooperare influen?eaz? ?n mod pozitiv formarea r?spunderii individuale (elevii trebuie s? comunice rezultate ?n nume personal sau ?n numele grupului), interac?iunea direct? ?i formarea deprinderilor interpersonale ?i cele de grup. De asemenea, ele creeaz? ?ntre elevi o interdependen?? pozitiv? (ace?tia realizeaz? c? au necesit??ie unii de al?ii pentru a realiza obiectivele ?i sarcinile grupului, c? au resurse pe care trebuie s? le administreze ?n comun, c? recompensele vor fi comune).Cadrele didactice pot utiliza o serie de metode ?i procedee de ?nv??are prin cooperare, care ??i g?sesc aplicare ?n primele trei dintre cele patru secven?e principale ale unei lec?ii: Evocarea, Realizarea/construirea sensului, Reflec?ia ?i Extensia. Dintre acestea, eficient pot fi utilizate: brainstorming-ul, ?tiu/vreau s? ?tiu/am ?nv??at, activitatea dirijat? de citire-g?ndire, predic?iile ?n perechi, g?ndi?i/lucra?i ?n perechi/comunica?i, rezuma?i/lucra?i ?n perechi/comunica?i, interviul ?n trei etape (2-4 elevi), turul galeriei, unul st?-trei circul?, linia valorilor, masa rotund?, creioanele la mijloc etc. (Ghergu? Alois, 2005). Aceste metode ?i procedee se consider? eficiente prin faptul c? promoveaz? libera exprimare a ideilor, elevii sunt orienta?i spre descoperirea r?spunsului corect, nu sunt l?sa?i s? a?tepte ?singurul r?spuns bun“de la cadrul didactic. Ei ?nva?? s? comunice cu ceilal?i, s?-?i asume roluri, s? asculte ?i s? respecte p?rerile celorlal?i, accept?nd astfel diversitatea sub toate formele ei (intelectual?, fizic?, a opiniilor etc.). Pentru asigurarea particip?rii tuitror elevilor ?n cadrul activit??ilor ?i evitarea domin?rii de c?tre anumi?i elevi, ?n defavoarea elevilor cu CES, strategiile de microgrup trebuie s? fie ?i parteneriale. Acestea au rolul de a evita acordarea excesiv? aajutorului elevului CES, de a preveni manifest?rile preferen?iale ?ndistribuirea sarcinilor ?n grup ?i subaprecierea unor rezultate modeste ale colegilor cu CES de c?tre ceilal?i (Lerner., W.J., 1997). Strategiile tutoriale, la fel, sunt oportunit??i care conduc la dezvoltarea interdependen?ei pozitive. Tutoriatul se poate realiza ?ntre egali (peer tutoring), cu inversare de roluri (reverse role-tutoring) sau ?ntre elevi de v?rste diferite (cross-age tutoring). Tutoriatul ?ntre egali, numit ?i ?De la copil la copil“, se poate realiza ?n cadrul ?colii, dar ?i ?n afara ei, viz?nd programul de realizare a temelor dar ?i activit??i extracurriculare. Se realizeaz? prin constituirea unei perechi compuse dintr-un copil cu CES ?i un coleg. Aceasta trebuie f?cut? pe c?t posibil informal, pe baza unor prietenii sau simpatii. Elevii care ?ndeplinesc rolul de tutor trebuie ale?i discret, din r?ndul celor care au dovedit de-a lungul timpului disponibilitate ?n a acorda sprijin celorlal?i, ?ntr-un mod spontan, neimpus. C?nd tutoriatul se face reciproc, strategia devine benefic versatil?, ?n sensul tutoriatului cu inversare de roluri. Colegul cu dezvoltare tipic? poate ?nv??a de la cel cu CES, mai ales c?nd acesta are un talent pentru o disciplin?. Schimbarea rolurilor este benefic? pentru copilul cu CES, care cap?t? ?ncredere ?n propriile for?e ?i ?n valoarea lui, dar ?i pentru colegul tipic, care ?nva?? s? caute ?n profunzime ?i s? respecte talentul fiec?ruia(Lerner., W.J., 1997).Tutoriatul ?ntre elevi de v?rste diferite se poate realiza ?ntre doi copii cu CES. Experien?a a dovedit c? elevii cu CES, bine instrui?i ?i supraveghea?i, pot deveni tutori pentru colegii mai mici. Avantajele sunt de ambele p?r?i. Elevii mai mici se identific? mai u?or cu tutorii lor ?i evolueaz? pozitiv, relativ mai repede, av?nd modele apropiate lor ?i ?ncredere ?n reu?it?. Tutorii se dezvolt? la r?ndul lor mai repede, ?n condi?iile ?n care ?nva?? mai mult despre un subiect, explic?ndu-le altora, dec?t citind dintr-o carte sau audiind un cadru didactic(Lerner., W.J., 1997).Predarea ?n parteneriat (teacher partnership/coteaching), ?n contextul educa?iei incluzive,este una de succes. Aceasta presupune prezen?a ?i colaborarea a dou? cadre didactice (cadrul didactic ?i CDS) ?n cadrul lec?iei propriu-zise. Predarea ?n parteneriat presupune respectarea unor condi?ii:s? se realizeze dup? asisten?? reciproc? la ore;s? fie riguros planificat? anterior;cadrele didactice s? nu vorbeasc?/s? nu scrie simultan ?n clas?;s? desf??oare activit??i compatibile ?i complementare;s? prezinte o unitate ?n concep?iile prezentate, ?n modul de a ac?iona, evit?nd controversele;s?-?i evalueze activitatea etc. (Lerner., W.J., 1997).Cunoa?terea ?i aplicarea acestor strategii este recomandat? cadrelor didactice, care ??i asum? responsabilitatea de a r?spunde tuturor exigen?elor elevilor cu CES. Cadrul didactic este chemat s? manifeste flexibilitate la toate etapele procesului educa?ional (proiectare, organizare, monitorizare/evauare). Astfel, interven?ia pedagogic? individualizat? presupune selectarea adecvat? ?i/sau combinarea eficient? a strategiilor didactice, care se raporteaz? la scopul ?i obiectivele activit??ii didactice, con?inutul lec?iei ?i particularit??ile elevilor, stilul de lucru al cadrului didactic etc.Din perspectiva elevului cu CES, metodele expozitive (povestirea, expunerea, explica?ia, descrierea etc.) sunt cele mai indicate. Important este respectarea cerin?elor:folosirea unui limbaj adecvat, corespunz?tor nivelului comunic?rii elevului;prezentare clar?, precis?, concis?;idei sistematizate;utilizarea materialelor intuitive/demonstrative;antrenarea elevilor prin ?ntreb?ri de evaluare pentru a verifica nivelul ?n?elegerii con?inuturilor ?i pentru a interveni cu noi explica?ii, la necesitate.Pentru elevii cu CES, povestirea ca metod? didactic? solicit? suporturi ilustrative-sugestive sau imagini filmate, deoarece se capteaz? mai u?or aten?ia ?i este facilitat? implicarea afectiv-motiva?ional? a elevilor. Experien?a practic? demonstreaz? necesitatea ?mbin?rii metodelor interogative cu cele expozitive, demonstrative, activ-participative, ?nl?tur?ndu-se monotonia ?i stimul?ndu-se g?ndirea ?i concentrarea aten?iei- condi?ii necesare ?n ob?inerea succesului tuturor elevilor. Metodele de simulare (bazate pe jocul didactic ?i dramatizare ), la fel, pot fi aplicate cu succes at?t ?n ceea ce prive?te con?inutul unor discipline (dramatizarea unor lec?ii), c?t ?i ?n formarea ?i dezvoltarea comunic?rii la elevii cu CES. Implicarea direct? ?n situa?ii de via?? simulate (De exemplu: ?La libr?rie”, ?La pia??”, ?La doctor” etc.) treze?te motiva?ia ?i participarea activ?, emo?ional? a elevilor, constituind at?t un mijloc de socializare ?i interrela?ionare cu cei din jur, c?t ?i acumularea unor deprinderi de integrare ?n comunitate. Metoda demonstra?iei, la fel, este una eficient? care ajut? elevii cu CES s? ?n?eleag? elementele de baz? ale unui fenomen sau proces. Paralel cu metoda demonstra?iei, exerci?iul este metoda cu o larg? aplicabilitate, mai ales ?n activit??ile de consolidare a cuno?tin?elor ?i de antrenare a deprinderilor. Strategii ?n dep??irea dificult??ilor de ?nv??are?n organizarea procesului educa?ional, cadrul didactic intervine cu o serie de strategii care sus?in ?i faciliteaz? ?nv??area elevului cu CES pentru a dep??i/diminua dificult??ile cu care acesta se confrunt?. Cum o poate face cadrul didactic?individualiz?nd procesul educa?ional;cunosc?nd particularit??ile de v?rst? generale ?i cele individuale;select?nd ?i combin?nd adecvat strategiile didactice;adapt?nd modalit??ile ?i metodele de lucru la stilul de ?nv??are ?i poten?ialul elevului ?n vederea satisfacerii necesit??ilor individuale;ajust?nd con?inuturile, obiectivele (dup? necesitate);?ncuraj?nd voluntariatul (colegi, fra?i, surori, p?rin?i, speciali?ti, asisten?i etc.);adapt?nd ritmul de predare ?i volumul materiei;?ncuraj?nd interac?iunile ?i comunicarea;elabor?nd ?i utiliz?nd materiale ajut?toare (suporturi didactice-fi?e, imagini, postere, algoritmuri, pa?i; echipamente speciale-?irifturi mari, rigle cu numere mari sau ?n relief etc.);utiliz?nd mijloace de comunicare (casetofon, televizor, imagini, simboluri, cuvinte etc.);minimaliz?nd regimul de activitate (dup? necesitate) sau excluderea din program a unor discipline cu ?nlocuirea acestora cu diverse activit??i de reabilitare speciale;apel?nd la recompense stimulatorii la ?nregistrarea succesului/progresului;?ncuraj?nd comportamentul pozitiv;elabor?nd planuri educa?ionale individuale (PEI-uri);folosind, preponderent, metodele activ-participative care stimuleaz? interesul pentru cunoa?tere, dezvolt? ?nv??area prin cooperare ?i sprijinul reciproc. Sugestii de eficientizare a procesului de predare-?nv??are-evaluare?n scopul eficientiz?rii procesului de predatre-?nv??are-evaluare pentru elevii cu CES, sunt invocate c?teva repere fundamentale:?nv??area interactiv? presupune folosirea unor strategii de ?nv??are focalizate pe cooperare, colaborare ?i comunicare ?ntre elevi la activit??ile didactice, precum ?i pe interac?iunea dintre cadrele didactice/CDS ?i elevi sau dintre cadre didactice (eficien?a ?nv???rii presupune activitatea cadrelor didactice ?n echip?) ca o modalitate permanent? de lucru.Elaborarea ?n comun a obiectivelor ?nv???rii se refer? la discutarea ?i explicarea obiectivelor ac?iunii de ?nv??are de c?tre cadrul didactic ?i elevi, deoarece fiecare participant la actul ?nv???rii are ideile, experien?ele ?i interesele personale de care trebuie s? se ?in? seama ?n proiectarea activit??ilor didactice.Demonstra?ia, aplica?ia ?i feedback-ul se refer? la faptul c? orice proces de ?nv??are, mai ales ?n cazul elevilor cu CES, este mai eficient ?i mai u?or de ?n?eles dac? informa?iile prezentate sunt demonstrate ?i racordate la situa?ii reale de via??, presupun?nd ?i un feedback continuu de-a lungul ?ntregului proces.Modalit??ile de sprijin ?n actul ?nv???rii: elevii cu CES au necesit??ie ?n anumite momente de un sprijin activ ?n ?nv??are, at?t ?n timpul activit??ilor desf??urate ?n clas?, c?t ?i ?n activit??ile din afara clasei, prin dezvoltarea unui parteneriat educa?ional cu anumite categorii de speciali?ti, cu familiile elevilor sau cu anumite institu?ii din comunitate. ?n general, cele mai eficiente metode ?i tehnici de sprijinire a ?nv???rii elevilor cu CES sunt: asigurarea unui confort socio-afectiv favorabil ?nv???rii;?nv??area de la copil la copil;colaborarea ?ntre elevi la activit??ile de predare-?nv??are;parteneriatul cu p?rin?ii ?n ?nv??are;comunicarea cu al?i speciali?ti din afara ?colii;implicarea unor structuri sau institu?ii din cadrul comunit??ii care au tangen?e cu problematica educa?iei;perfec?ionarea continu? a ?colii, a practicii cadrelor didactice ?i a formelor de ?nv??are;cunoa?terea ?i analiza profilului de ?nv??are specific fiec?rui elevetc.Evaluarea continu? a ?nv???rii: fiecare cadru didactic trebuie s? demonstreze o atitudine ?i o conduit? flexibil? ?n timpul activit??ilor de predare-?nv??are favorabile unei evalu?ri permanente, concretizate ?n disponibilitatea de a asculta toate r?spunsurile ?i a aprecia fiecare interven?ie a elevilor, colaborarea cu alte cadre didactice ?n cadrul parteneriatului de predare-?nv??are, prezentarea concluziilor pentru fiecare pas al activit??ii, discu?ii libere etc.Sugestii ?n facilitarea comunic?rii ?i ?nv???rii citit-scrisului Ini?ierea conversa?iilor despre experien?ele, emo?iile, tr?irile personale;Organizarea dialogurilor despre via?a de ?colar, despre familie, despre mediul ?nconjur?tor etc.;Implicarea elevului ?n activit??i de joc, dramatizare ?n rol de ascult?tor;Simularea unor situa?ii de comunicare pe teme cunoscute, din via?a personal?, din activit??ile de rutin?;?ncurajarea solicit?rii ajutorului;Povestirea unor ?nt?mpl?ri personale;Imitarea vorbelor, replicilor unor personaje ?ndr?gite din pove?ti, desene animate;Ini?ierea discu?iilor libere despre ceea ce place/displace elevului, jocuri, juc?rii, fapte din via?a proprie, despre comporare civilizat?, despre mediul ?colar, despre reguli de circula?ie rutier?, despre regulile de igien? sanitar?, despre ocrotirea mediului ?nconjur?tor;Planificarea exerci?iilor de repovestire, dramatizare, mimic?, desenare prin care se demonstreaz? ?n?elegerea mesajului audiat;Construirea corect? a propozi?iilor ?n baza ilustra?iilor, imaginilor, ce reflect? diverse contexte (La magazin, La pia??, La medic, La bazin etc.);Practicarea exerci?iilor de reglare a tonului, intensit??ii, vitezei vorbirii, dic?iei; Simularea unor dialoguri cu persoane diferite cu folosirea formulelor de adresare, salut, prezentare etc;Utilizarea jocurilor de rol;?ncurajarea formul?rii ?ntreb?rilor;Utilizarea alfabetului ilustrat;Gruparea numelor/cuvintelor dup? litera ini?ial? consolideaz? conceptul de alfabetExpunerea literelor ?m diverse variante-litere mari (majuscule) ?i mici, litere de tipar ?i scrise astfel ?nc?t elevii s? se obi?nuiasc? de timpuriu cu acestea;Sprijinirea ?ncerc?rilor elevilor de a scrie literele;?nv??area alfabetului c?ntat;Afi?area alfabetului la nivelul ochilor elevilor. Acro?area literelor ?n locuri ?n care copii le pot vedea, atinge, manipula. Este recomandabil? utilizarea literelor din diverse materiale (carton, lemn, ?es?tur?), a literelor magnetice, din smirghel s.a;Furnizarea de experien?e multisenzoriale cum ar fi: scrierea pe nisip, pe spum?; modelarea literelor din aluat, plastelin? sau din alte materiale u?or modelabile. Utilizarea a?ei ?i a s?rmei de plastic, fr?nghiei pentru a modela litere; Organizarea jocurilor de imitare a unor litere prin utilizarea p?r?ilor corpului ?i a flexibiliz?rii acestuia (imit? litera L, rostogo?le?te-te ca un O etc.);Crearea unui perete al cuvintelor, care s? permit? elevilor exersarea scrierii de litere/silabe/cuvinte; Identificarea literelor pe materialele acro?ate pe pere?ii clasei, panouri etc.;Crearea rutinelor zilnice care implic? scrisul (exersarea scrisului ?n fiecare diminea?? cu elememte semnificative pentru copil: numele, prenumele, dispozi?ia, o dorin??, descrierea vremii, formule de salut, cuvinte magice etc.);Afi?area pe pere?ii clasei a lucr?rilor elevilor (TOATE lucr?rile, indiferent de calitatea, aspectul lor);Crearea oportunit??ilor de a scrie ?n fiecare zi (indiferent de dificult??i);Crearea locurilor special amenajate pentru activit??ile de scriere;Organizarea jocurilor de scriere (la ?evalet, la tabla magnetic?, la covora?, pe trotuar etc.).?n contextul ultimei sugestii, exemplific?m c?teva jocuri.Jocul ?Cartona?ele cu litere”Scopul: formarea abilit??ilor de recunoa?tere ?i denumire a literelor alfabetului.Materiale necesare: cartona?e cu litere majuscule de tipar scrise aproximativ de 10-15 cm.Se pot confec?iona dou? seturi: unul cu a??, pentru a le ag??a de scaun, m?nerul u?ii etc. ?i altul (f?r? a??) pentru a putea fi puse ?n cutii, pe poli?e etc.Variante de desf??urare a activit??ii: Literele sunt utilizate ?n calitate de juc?rii ale elevului ?i de fiecare dat? c?nd se interac?ioneaz? cu ele, sunt denumite, fiind selectate din mul?imea de obiecte.La o etap? mai avansat? se pot forma cuvinte. Se poate ?ncepe cu completarea numelui elevului, apoi cu numele fratelui, cuvintele ?mama”, ?tata” etc.Se pot ini?ia diverse activit??i ?n scopul consolid?rii abilit??ii de discriminare a literelor, precum jocuri de genul: ?Ce liter? s-a pierdut din cuv?nt?”, ?Cine mai repede va g?si litera X” etc.Jocul”Cutiile cu litere”Scopul: formarea abilit??ilor de recunoa?tere a literelor ?i sunetelor.Materiale necesare: c?teva cutiu?e cu capac pe care se lipesc diferite litere ?i diverse obiecte mici, denumirile c?rora ?ncep cu diverse litere.Variante de desf??urare a activit??ii:?n cutiu?e se plaseaz? obiecte de m?rime nu prea mare, dar care prezint? interes pentru copil ?i cu care el ar dori s? se joace. Se adreseaz? instruc?iuni de genul: ?Hai s? golim cutia cu litera X”, ?Hai s? umplem cutia cu litera X. Ce obiecte vom pune?”, ?Adun?m ?i sort?m obiecte ?n corespundere cu litera denumit?” etc.Jocul”Litera ?i imaginea” - se sorteaz? literele ?i imaginile ce reprezint? obiecte, denumirile c?rora ?ncep cu litera prezentat?.Jocul ”Cartea cuvintelor”- ?ntr-un carne?el se ?nscriu pe pagini separate cuvinte ce reprezint? obiectele personale, membrii familiei, diverse categorii de obiecte/fiin?e (animale, fructe, alimente ...). Cartea poate fi ?nfrumuse?at? la dorin?a elevului.Jocul”Cartona?e cu cuvinte” - se utilizeaz? cartona?e cu cuvinte monosilabice, bisilabice, care se citesc, se pun ?n coresponden?? cu imaginea obiectului denumit de cuv?ntul de pe cartona?, se unesc ?n propozi?ii.Jocul ”Puzzle” - formarea cuvintelor, propozi?iilor simple din elemente integratorii.Sugestii ?n facilitarea ?nv???rii MatematiciiPlanificarea activit??ilor de num?rare ?i calcul utiliz?nd degetele, creioanele, diverse manipulative ?i valorific?nd mediul interior ?i exterior al clasei (sc?ri, copaci, flori, frunze, ferestre, u?i, mese, scaune, c?r?i, caiete, fete, b?ie?i etc.);Predarea-?nv??area conceptelor mai mare- mai mic, lat - ?ngust, ?nalt-scund, apel?nd la diverse obiecte, mostre, corpuri din jur;Ordonarea cresc?toare/descresc?toare a materialelor, obiectelor,numerelorcu ?i f?r? manipulatiove;Clasificarea obiectelor dup? m?rime, form?, con?inut;Ilustrarea problemelor prin diferite scheme, tabele, desene, grafice;Identificarea figurilor ?i corpurilor geometrice ?n spa?iul interior ?i exterior al clasei/institu?iei/mediului de aflare a elevului;Asocierea figurilor/corpurilor geometrice cu diverse obiecte din jur;Modelarea figurilor/corpurilor geometrice, a cifrelor, semnelor (-,+, =, <, >) din aluat, plastelin?, a??, s?rm? de plastic, fr?nghie sau din alte materiale u?or modelabile;Repetarea periodic? a unor tipuri de exerci?ii, probleme pentru automatizarea competen?elor;Simularea jocurilor de rol, care prev?d operarea cu monede, bancnote (La magazin, La farmacie etc.);Planificarea sarcinilor de descriere ?i comparare a unor fiin?e, obiecte;Organizarea jocurilor ce reflect? termeni specifici pentru descrierea pozi?iei unui corp ?n spa?iu (l?ng?/pe/sub/de pe/din/peste, mai sus/mai jos, ?n fa??/?n spate, ?n interior/?n exterior, ?n dreapta/?n st?nga);Simularea mi?c?rilor ?nainte/?napoi, ?n sus/?n jos, spre/de la, direct/cu ocolire;Decuparea, desenarea, personificarea cifrelor/figurilor geometrice;Asiocierea num?rului cu un grup de obiecte;Citirea ?i reprezentarea orelelor pe ceas;Compunerea ?i descompunerea numerelor cu sprijin (obiecte, desene, scheme, schimb de bani);Rezolvarea problemeloir dup? un algoritm, schem?;Simularea adun?rii ?i sc?derii ?n baza desenelor, obiectelor;Utilizarea materialelor de suport cu care copilul poate interac?iona;Planificarea sarcinilor/problemelor ce ?in de via?a cotidian? a elevului;Construirea ?nv???rii astfel ca copilul s? poat? utiliza competen?ele ?n via?a real?;Asigurarea concentr?rii aten?iei elevului asupra sarcinii. Neutralizarea momentelor ce i-ar putea sustrage aten?ia; Includerea unui coleg ?n calitate de ?nv???tor la anumite etape ale lec?iei;Antrenarea memoriei de lung? ?i scurt? durat? (o metod? foarte bun? este muzica);?nv??area elevului s? utilizeze calculatorul de buzunar;?mp?r?irea sarcinilor complexe ?n sarcini mai mici. Verbalizarea pa?ilor realiza?i ?n parcurgerea sarcinii; Acordarea timpului necesar pentru realizarea sarcinii;Organizarea ?nv???rii dup? principiile ?de la simplu la compus” ?i ?de la concret la abstract";Anterioare activit??ii de ?nv??are a numerelor sunt activit??ile de ?nv??are a no?iunilor de m?rime, conceptelor la fel-diferit, de selectare a perechilor de obiecte, de sortare simpl? ?n baza unui sau mai multor criterii (culoare, m?rime, form? etc.);No?iunea de num?r poate fi ?nv??at? prin parcurgerea c?torva etape consecutive:num?rarea mecanic? ?n limita 10 (inclusiv ?n baza diverselor poezii folclorice, c?ntece, ghicitori, num?r?tori etc.);num?rarea con?tient? cu determinarea cantit??ii (C?te obiecte sunt?);discriminarea cifrelor ?i stabilirea coresponden?ei dintre num?r-mul?ime de obiecteantrenarea num?ratului;realizarea calcului elementar cu utilizarea materialului intuitiv-plastic.Sugestii ?n facilitarea explor?rii ?i investig?rii lumii ?nconjur?toare (?tiin?e)Furnizarea, ?n descoperirea ?i descrierea obiectelor, a unor experien?e multisenzoriale care permit elevului s? vad?, s? aud?, s? guste, s? ating?;Predarea conceptelor ?tiin?ifice (mediu ?colar, mediu familial, mediul social) s? se produc? ?n contexte fire?ti ?i apropiate elevului cu explorarea maxim? a acestora;Planificarea sarcinilor de descriere a corpurilor din natur? (forma, culoarea, dimensiunea) prin diverse modalit??i de exprimare, valorific?nd astfel punctele lui forte (vorbe?te, scrie sau deseneaz?, schi?eaz? mai iu?or) ?i diminu?nd dificult??ile cu care acesta se confrunt?;Utilizarea imaginilor, desenelor, fotografiilor ?n ?nv??area conceptelor ?tiin?ifice (corpuri vii/nevii, naturale/artificiale, terestre/cere?ti);Interpretarea unor ac?iuni, atitudini ale omului fa?? de mediul ?nconjur?tor prin jocuri de rol, dramatiz?ri, discu?ii etc.;?ncurajarea observ?rii directe a vremii; a schimb?rilor sezoniere din via?a plantelor (din curtea casei/?colii), a animalelor (curtea bunicii/Zoo), a omului, prin organizarea excursiilor, plimb?rilor de studiu; Organizarea jocurilor didactice: Turul satului/ora?ului, Curtea bunicii, La Zoo, Familia mea, La ?coal?, La spectacol, Ora?ul Soarelui, Sistemul So?lar etc.;Practicarea exerci?iilor de simulare a ?inutei corecte ?n banc?;Planificarea ?i realizarea exerci?ii?lor ?i activit??ilor de autocunoa?tere (ce-mi reu?e?te, ce nu, care sunt dificult??ile etc) ?i autoevaluare (a propriului comportament ?n mediul familial, ?colar, social ?i cel natural);Crearea contextelor pentru dezvoltarea autonomiei ?i respectarea igienei personale ?i vestimentare;Practicarea unui jurnal de ?nregistrare a observ?rilor (plante, animale, fenomene etc.);Ini?ierea unor ateliere de discu?ie ?n baza experien?elor simple (plantarea ?i observarea unei plante ?n dinamica dezvolt?rii);Implicarea direct? a elevului ?n activit??i de ?ngrijire a plantelor, animalelor (din clas?, de acas?, de la bunici);?nsu?irea p?r?ilor componente ale omului, unor plante/animale prin organizarea jocurilor didactictice Puzzle, care const? ?n restabilirea imaginii;Ordonarea ?n succesiune logic? a unor enun?uri/imagini, care prezint? anumite etape din via?? (omului, plantelor, animalelor);Observarea direct?, cu luare de noti?e, asupra cerului ?nstelat, Soarelui, Lunii;?ncurajarea elevilor s? utilizeze TIC (prezent?ri PPT, filmule?e etc.) ?n redarea diverselor aspecte ?tiin?ifice (starea vremii, precipita?ii, fenomene ale naturii, calamit??i, corpuri cere?ti, Sistemul Solar etc.);?ncadrarea elevului ?n activit??i directe specifice programului lui de activitate cu m?surarea/estimarea intervalului de timp (?n ce zi, la ce or?, c?t dureaz?);Implicarea elevului ?n planificarea ?i organizarea programului de lucru/a regimului zilei;Crearea situa?iilor de ?nv??are propice form?rii deprinderilor de orientare ?n timp ?i spa?iu;Descrierea plantelor ?i animalelor utiliz?nd un algoritm sau imagini concrete;Planificarea ?i organizarea jocurilor didactice pentru cunoa?terea sim?urilor, importan?a acestora pentru om ?i respectarea regulilor de igien? a sim?urilor;Sus?inerea dialogurilor despre regulile de comportare ?n public;Observarea diverselor comportamente ale oamenilor cu aprecieri (bine/r?u, frumos/ur?t, pozitiv/negativ) ?i argumente etc.2.2.2.Teoria inteligen?elor multiple ?i individualizarea procesului educa?ional?n ultimul deceniu, tot mai mul?i pedagogi sus?in teoria lui Howard Gardner despre inteligen?ele multiple. ?n viziunea lui Howard Gardner inteligen?a este definit? ca ,, abilitate sau un set de abilit??i, care permit/e unei persoane s? rezolve probleme sau s? creeze produse care sunt pre?uite ?n unul sau mai multe contexte culturale”. Autorul pledeaz? pentru renun?area la uniformizarea ?colii ?n favoarea unui autentic curriculum ?i a unei ?coli centrat? pe elev ?i necesit??ile sale educa?ionale; a unei ??coli individualizate” care s? stimuleze ?i s? valorifice la maximum resursele ?i poten?ialul individual al elevului. Totodat?, sus?ine c? un individ reprezint? o ?colec?ie de inteligen?e” exprimate prin moduri variate de ?nv??are ?i modalit??i particulare de exprimare a achizi?iilor dob?ndite. Din aceste considerente, se recomand? cadrelor didactice, ?in?nd cont de aceste diferen?e, s? opteze pentru variate strategii interactive de predare-?nv??are-evaluare centrate pe stimularea acelor tipuri de inteligen?? care sunt dominante la elevi. ?n acela?i timp, aplicarea TIM are multiple implica?ii educa?ionale: alegerea strategiilor de predare-?nv??are, organizarea activit??ilor de ?nv??are, elaborarea sarcinilor de ?nv??are, a materialelor didactice. ?n acest context, autoarea C.L. Oprea, men?ioneaz? c? nu exist? ?o re?et? general valabil?” de aplicare ?i propune c??iva pa?i: cunoa?terea capacit??ilor/abilit??ilor elevilor, proprii unui tip dominant de inteligen??; familiarizarea gradat? a elevilor cu TIM; reflec?ia elevilor asupra propriilor poten?ialit??i; motivarea intrinsec? pentru a-?i dezvolta inteligen?ele; oferirea de experien?e pentru manifestarea inteligen?elor multiple. Dat fiind faptul, c? fiecare persoan? este posesor al unui anumit tip de inteligen?? care ?i determin? randamentul asimil?rii ?i interpret?rii cuno?tin?elor, angaj?rii intelectuale, implic?rii profesionale, interioriz?rii ?i explic?rii rela?iilor, exprim?rii cu succes, individualizarea actului educa?ional se poate realiza ?i din aceast? perspectiv?. Astfel, putem atribui elevilor, inclusiv celor cu CES, diferite roluri, care ar sus?ine dezvoltarea proprie ?i ar valorifica inteligen?a dominant?. TIM este aplicat? pentru:cunoa?terea elevilor;valorificarea fiec?ruia conform poten?ialui/interesului/preocup?rilor;proiectarea situa?iilor/secven?elor de ?nv??are;facilitarea ?i sus?inerea ?nv???rii tuturor elevilor;evaluarea personalizat?.Cunosc?nd profilurile de inteligen?e ale elevilor, unele posibilit??i deaplicare a TIM vizeaz?:folosirea ca ?punct de plecare” al lec?iei;folosirea ?n cadrul unei teme interdisciplinare realizate ?ntr-un grup format din elevi cu diverse inteligen?e ?tari”;folosirea ?n cadrul unui proiect individual/de grup prin care fiecare elev ??i realizeaz? tema din perspectiva inteligen?elor ?tari”;exploatarea unei teme la nivelul unei discipline prin diferite coduri de reprezentare etc..Cunoa?terea ?i aplicarea TIM este important? ?ntruc?t presupune reconsiderarea stilului didactic ?i actualizarea/adaptarea acestuia la tipul de intelegen?? ?i necesit??ile elevului. Educa?ia centrat? pe copil prevede valorificarea maxim? a fiec?rui elev prin expunerea sa la situa?ii variate care ?ipermite s? se manifeste ?n domeniile ?n care capacit??ile sale sunt cele mai evidente.Declara?ia universal? a drepturilor omului prevede c? ?educa?ia trebuie sa urm?reasc? dezvoltarea deplin? a personalit??ii umane ?i ?nt?rirea respectului fa?? de drepturile omului ?i libert??ile sale fundamentale”. Este, deci, dreptul fiec?rei persoane de a fi tratat individual ?n a?a fel ?nc?t s? se asigure o dezvoltare armonioas? a personalit??ii, ?n func?ie de dominantele inteligen?ei ?i tipul de personalitate, reprezentate ?n Tabelul 21.Tabelul 21. Tabloul sinoptic al inteligen?elor multipleInteligen?a ?i plac / ?i placeAre / E bun /Se pricepePrefer? Ocupa?ii verbal/lingvistic?cuvintele/ vorbeasc?/s? citeasc?/s? scrie/s? asculte/ s? povesteasc? discu?iile, dezbaterilesensibilitate la limbaj, compunere / exprimare verbal?, folosirea cuvintelor pentru a exprima sensuri c?r?i, benzi, instrumente de scris, h?rtie, jurnale, povestiri, dialog, discu?ii, dezbateriscriitorioratoriprofesorilogico-matematic?numerele, structurile, formulele, tehnologia, ra?ionamenteleg?ndire abstract? / ra?ionamente logice / concepte matematice ?n rezolvarea de problemeobiecte pentru manipulat, excursii la muzee, jocurile logice, s? exploreze, s? g?ndeasc?matematicienioameni de ?tiin??filozofivizual?-spa?ial?s? deseneze /modeleze,s? construiasc? / proiecteze culorile, imaginileimagina?ie / orientare ?n spa?iu, s? fac? h?r?i, scheme, s? creeze modele / s? proiectezefilme /video/diapozitive puzzle /c?r?i, ilustrate, vizite la muzeele de art?arti?tiingineriarhitec?imuzical- ritmic?sunetele, vocile/s? c?nte, s? foloseasc? muzica ?i ritmulmuzica, s? produc? sunete/s? c?nte / reac?ioneaz? la sunetec?ntece, concerte, s? c?nte la instrumente muzicale, s? asocieze sunetelemuzicieni compozitoricorpora/- kinestezic?s? se mi?te, s? ating?/ s? m?nuiasc? obiectele/ jocurile de rol, s? g?ndeasc? prin senza?ii somaticemi?care, coordonare, s? exprime idei ?i sentimente,s? gesticuleze, s? pip?iejocuri de rol /mi?care, sport / experien?e de laboratoratle?i individuali sau ?n echipenaturalist?natura,s? stea ?n aer liber, animalele / plantele, detaliile clasific?ri / s? observe rela?iile /s? colec?ioneze / s? urm?reasc? emisiuni ?tiin?ifice, s? fac? experimente / s? ?ngrijeasc? plante, animales? petreac? timpul liber ?n natur?, s? practice tehnici de relaxare, s? aib? condi?ie bun?astronomibiologiecologiintraperso-nal?autoreflec?ia /etica, morala, urm?rirea propriilor interese, medita?ia, stabilirea de scopuri autoevaluare / intro-spec?ie, ?n?elegere de sine / s? mediteze, s? viseze/ s? tac?, s? fac? planurilocuri secrete / s? fie singur ?i s? fac? planuri s? fac? alegeri psihoterapeutlider religiosinterperso-nal?interac?iunea /colaborarea, rela?iile sociale, empatia fa?? de al?iinegociere/mediere/s? organizeze comunicare verbal? ?i nonverbal?,s? rea?ioneze, s? mediezejocuri de grup, societate, adun?ri sociale / cluburi, mentori / grupuri cu care s? ?nve?elider politic consilierexisten?ial?reflec?ia, cugetarea, aprecierea, critica, explorarea ?n c?utarea de r?spunsuri/explica?ii, contempl?rile/ leg?turi de interdependen??.la cunoa?terea lumii, enun?uri explicative despre sensul vie?ii/fericirii, despre lume, ?nceputul Universului etc. disputele, dezbaterile, comentariile, reflec?iile, deliber?rile, s? viseze.filosofipolitologoratoranalistExper?ii sugereaz? c? observarea este cel mai bun mod de a descoperi care dintre categoriile enumerate mai sus predomin?. Dac? copilul prefer? s? construiasc? cu ajutorul cuburilor, dar nu-?i arat? interesul fa?? de c?r?i, dup? Howard Gardner e vorba de o orientare logico-matematic? ?i spa?ial?. Un copil c?ruia ?i place s? aib? grij? de animale sau este interesat de gr?din?rit ar putea avea o orientare naturalist?. “Pentru unii copii, orientarea poate fi foarte pronun?at?, pe c?nd la al?ii - nu”, remarc? Howard Gardner. Joaca este un bun prilej pentru aceast? observare.Chestionarul din Anexa 6. Chestionar pentru stabilirea profilului de inteligen?? ajut? la stabilirea profilului de inteligen??.?n cadrul activit??ilor, cadrele didactice pot valorifica inteligen?ele multiple prin proiectarea sarcinilor de lucru. ?n elaborarea acestora este important ca verbul s? reflecte ac?iunea care ar suscita ?i satisface interesul elevului (Anexa 7. Repere ?n elaborarea sarcinilor ?n cheia inteligen?elor multiple).Modele de sarcini ?n contextul inteligen?elor multipleLimba ?i literatura rom?n?, Textul ”Oaspe?ii prim?verii” de Vasile Alecsandri, clasa a IV-aInteligen?a lingvistic?: Citi?i expresiv propozi?iile exclamative din text;Identifica?i, ?n text, antonime/sinoinime/omonime pentru cuvintele date;Sublinia?i cu creionul pe text ?mbin?rile substantiv +adjectiv;Identifica?i mijloacele artistice din text;Redacta?i c?mpul lexical prntru termenul dat (prim?vara).Inteligen?a logico-matematic?:?ntocmi?i un calendar cu sosirea p?s?rilor;Compune?i ?i rezolva?i probleme cu termenii-cheie: r?ndunele, cocost?rci, cioc?rlii, picioru?e, capuri, aripioare;Desprinde?i forme geometrice din text;Estima?i c?te p?s?rele pot fi ?ntr-un roi;Preciza?i num?rul de propozi?ii din fiecare catren;Ordona?i cresc?tor denumirea p?s?rulor conform greut??ii acestora.Inteligen?a spa?ial-vizual?:Ilustra?i printr-un desen strofa care v-a impresionat;Selecta?i culori pentru fiecare catren;Modela?i din plastilin?/deseneaz? p?s?rile din text;Schi?a?i un tabel ?n care s? introduci substantive, adjective, verbe;Reconstitui?i din puzzle pasajul/imaginea/fotografia.Inteligen?a muzical-ritmic?:Potrivi?i o melodie pastelului;Lectura?i ritmic textul potrivind tempoul;Identifica?i p?s?rile ?n baza audierii ciripitului;Atribui?i genul/caracterul de muzic? pentru termenii: veselie, speran??, via??.Inteligen?a corporal-kinestezic?:Reda?i prin gesturi ?i mimic? ac?iunile din text;Dramatiza?i o strof? din text (la alegere);Interpreta?i zborul p?s?rilor;Mima?i procesul de construire a unui cuib;Construi?i un cuib din diverse materiale.Inteligen?a naturalist?:Desprinde?i semnele prim?verii din text;Clasifica?i corpurile din text ?n vii/nevii, terestre/cere?ti, naturale/artificiale;Elabora?i flutura?i cu con?inut ecologic;Compara?i cioc?rlia cu r?ndunica.Inteligen?a interpersonal?:Realiza?i un dialog dintre cocost?rc ?i copil;Reda?i printr-un joc de rol con?inutul strofei a III-a;Realiza?i un interviu cu tema Prim?vara.Inteligen?a intrapersonal?:Enumera?i momente din via?a c?nd tr?i?i st?ri de: veselie, amor, sperare, via??;Identifica?i pas?rea cu care a?i vrea s? v? asocia?i. De ce?;Alege?i locul vostru ?n poezie;Desprinde?i sentimentele descrise de poet (compasiune, triste?e, nostalgie).Inteligen?a existen?ial?: Atribui?i termenului via?? sintagme din text;Realiza?i un poster publicitar pornind de la ?ndemnul: Citi?i pastelul pentru c?…;Reflecta?i asupra afirma?iei: Cocost?rcii sunt fideli ba?tinei.Matematic?. Figuri ?i corpuri geometrice, clasa a II-aInteligen?a lingvistic?: Scrie?i c?mpul de cuvinte pentru figurile/corpurile geometrice;Forma?i cuvinte noi din denumirile figurilor/corpurilor geometrice;Formula?i ?ntreb?ri pentru figurile/corpurile din imagine;Redacta?i legenda/povestea unei figuri/unui corp geometric.Inteligen?a logico-matematic?:Identifica?i asem?n?rile/deosebirile pentru cerc ?i sfer?, cub ?i p?trat;Estima?i dimensiunile rechizitelor din ghiozdan. Compara?i rezultatele prin m?surare;Preciza?i valoarea de adev?r a propozi?iilor date.Inteligen?a spa?ial-vizual?:Asocia?i literele alfabetului cu figuri geometrice;Identifica?i obiecte din clas?/natur? corespunz?toare figurilor ?i corpurilor geometrice;Modela?i din plastilin? corpuri geometrice;Schi?a?i corpul omului/animalelor din forme geometrice.Inteligen?a muzical-ritmic?:Realiza?i coresponden?e ?ntre instrumentele muzicale ?i formele geometrice;Interpreta?i Gama Do major ?n raport cu num?rul de laturi a figurilor (triunghi- Do Re Mi ?i viceversa);Ghici?i formele geometrice dup? b?t?ile ritmice (4 b?t?i – dreptunghi, p?trat).Inteligen?a corporal-kinestezic?:Reda?i prin gesturi ?i mimic? forme geometrice;Colora?i ?i decupa?i forme geometrice;Construi?i machete din diverse forme geometrice. Inteligen?a naturalist?:Identifica?i obiecte/fiin?e din natur? de form?: triunghiular?, p?trat?, dreptunghiular?, oval?, sferic? etc.;Clasifica?i piesele vestimentare conform formei geometrice;Asocia?i fructele ?i legumele cu corpurile geometrice;Aduna?i ?i clasifica?i frunzele dup? forma lor.Inteligen?a interpersonal?:Simula?i un dialog ?ntre cerc ?i sfer?, cub ?i p?trat;Ini?ia?i un joc de rol ?ntre figurile ?i corpurile geometrice;Personifica?i dou? figuri/corpuri geometrice. Improviza?i un interviu.Inteligen?a intrapersonal?:Enumera?i organele de sim? ?i reprezenta?i-le prin forme geometrice;Identifica?i-v? printr-o form? geometric?. Argumenta?i alegerea;Elabora?i un cod al bunelor maniere, redat prin simboluri (forme geometrice);Inteligen?a existen?ial?: Asocia?i familia voastr? cu una din formele geometrice (num?rul de membri, od?i, aparate electrice…). Argumenta?i.;Imagina?i-v? c? a?i nimerit ?ntr-o lume a formelor. Ce v-ar fascina?;Transpune?i corpurile geometrice ?n dulciuri. Care ar fi acestea? ?n proiectarea demersului educa?ional din perspectiva celor mai potrivite condi?ii de desf??urare, centrate pe elev se recomand? identificarea pasiunilor/intereselor/preferin?elor acestuia. Modele de sarcini ?n contextul dat:Inteligen?a lingvistic?G?ndi?i-v? la un personaj preferat ?i crea?i un dialog cu acesta;Prezenta?i, ?n 1-2 propozi?ii, p??ania unuia dintre personaje;Redacta?i un interviu/dialog (?ntreb?ri/replici) cu unul dintre autorii textului;Caracteriza?i ?n 3-4 propozi?ii animalul/personajul ?ndr?git.Inteligen?a logico- matematic?Elabora?i propozi?ii matematice adev?rate ?i false ?n baza textului;Compune?i o problem? folosind vie?uitoarele din text, care s? se rezolve printr-o singur? opera?ie;Afla?i num?rul de picioare ale animalelor, personaje principale, prezente ?n text;Ilustra?i, utiliz?nd figurile geometrice, un animal din text.Inteligen?a spa?ial?Marca?i un plan/drum/calea spre locul destinat;.Desena?i animalul care ?i-a pl?cut mai mult;Modela?i din plastilin? animalul preferat;Reconstitui?i pasajul din puzzle.Inteligen?a kinestezic?Reda?i, prin gest ?i mimic?, emo?iile tr?ite de personaje (bucurie, triste?e, fericire descurajare etc.);Imita?i mi?c?rile animalului/ unui personaj din textele studiate, care v-a pl?cut cel mai mult;Folosind mi?c?ri ale corpului, prezenta?i ac?iunea din Povestea g??telor de G. Co?buc;Dramatiza?i dialogul ?ntre personajele textului Puiul iste?.Inteligen?a muzical?Potrivi?i o melodie textului C??elu?ul ?chiop, de E. Farago;Interpreta?i c?ntecul unor personaje din texte;Imita?i sunetele caracteristice animalelor din text;C?nta?i poezia G?nd?celul, de E. Farago.Inteligen?a interpersonal?Redacta?i un mesaj elevului care a lovit c??elu?ul/a str?ns ?n pumn g?nd?celul;Propune?i idei de solu?ionare a unor conflicte/situa?ii din text.Opta?i pentru una ?i ilustra?i-o printr-un joc de rol;Simula?i un dialog ?ntre c??elu?ul ?chiop ?i copilul care l-a lovit;Alege?i 3-4 lucruri pe care le putem ?nv??a de la vie?uitoare.Inteligen?a intrapersonal?Imagina?i-v? c? sunte?i unul dintre personaje. Cum a?i fi procedat? Ce a?i schimba?;Reda?i prin simbol/desen/poezie/c?ntec emo?iile tr?ite de personaj;G?si?i asem?n?ri ?i deosebiri ?ntre voi ?i pui?orul din textul Puiul iste?, de Spiridon Vangheli;Ce rol a?i dori s? juca?i ?n ecranizarea unu text/fragment/dialog? Argumenta?i.Inteligen?a naturalist?Descrie?i un animal prezent ?n text;Propune?i reguli pe care oamenii trebuie s? le respecte ?n raport cu animalele;Grupa?i animalele din text dup? anumite criterii;Relata?i despre modul de trai al animalelor din text.Inteligen?a lingvistic?: Scrie?i c?mpul de cuvinte pentru figurile/corpurile geometrice;Forma?i cuvinte noi din denumirile figurilor/corpurilor geometrice;Formula?i ?ntreb?ri pentru figurile/corpurile din imagine;Redacta?i legenda/povestea unei figuri/unui corp geometric.Inteligen?a logico-matematic?:Identifica?i asem?n?rile/ deosebirile pentru cerc ?i sfer?, cub ?i p?trat;Estima?i dimensiunile rechizitelor din ghiozdan. Compara?i rezultatele prin m?surare;Preciza?i valoarea de adev?r a propozi?iilor date.Inteligen?a spa?ial- vizual?:Asocia?i literele alfabetului cu figuri geometrice;Identifica?i obiecte din clas?/natur? corespunz?toare figurilor ?i corpuri geometrice;Modela?i din plastilin? corpuri geometrice;Schi?a?i corpul omului/animalelor din forme geometrice.Inteligen?a muzical-ritmic?:Realiza?i coresponden?e ?ntre instrumentele muzicale ?i formele geometrice;Interpreta?i Gama Do major ?n raport cu num?rul de laturi a figurilor (triunghi- Do Re Mi ?i viceversa);Ghici?i formele geometrice dup? b?t?ile ritmice (4 b?t?i – dreptunghi, p?trat).Inteligen?a corporal-kinestezic?:Reda?i prin gesturi ?i mimic? forme geometrice;Colora?i ?i decupa?i formele geometrice;Construi?i machete din diverse forme geometrice.Inteligen?a naturalist?:Identifica?i obiecte/fiin?e din natur? de form?: triunghiular?, p?trat?, dreptunghiular?, oval?, sferic? etc.;Clasifica?i piesele vestimentare conform formei geometrice;Asocia?i fructele ?i legumele cu corpurile geometrice;Aduna?i ?i clasifica?i frunze dup? forma lor.Inteligen?a interpersonal?:Simula?i un dialog ?ntre cerc ?i sfer?, cub ?i p?trat;Ini?ia?i un joc de rol ?ntre figurile ?i corpurile geometrice;Personifica?i dou? figuri/corpuri geometrice. Improviza?i un interviu.Inteligen?a intrapersonal?:Enumera?i organele de sim? ?i reprezenta?i-le prin forme geometrice;Identifica?i-v? printr-o form? geometric?. Argumemta?i alegerea.;Elabora?i un cod al bunelor maniere, redat prin simboluri (forme geometrice).Inteligen?a existen?ial?: Asocia?i familia voastr? cu una din formele geometrice (num?rul de membri, od?i, aparate electrice…). Argumenta?i.;Imagina?i-v? c? a?i nimerit ?ntr-o lume a formelor. Ce v-ar fascina?;Transpune?i corpurile geometrice ?n dulciuri. Care ar fi acestea? ?n Anexa 8 . Exemple de sarcini ?n func?ie de tipul de inteligen?? este prezentat un alt model de proiectare a sarcinilor, ?n func?ie de tipul de inteligen??.2.2.3. Sus?inerea ?i facilitarea ?nv???rii din perspectiva stilului de ?nv??are ?n abordarea individualiuzat? a elevului cu CES, ?n general ?i, ?n particular, ?n proiectarea ?i realizarea adapt?rilor curriculare, este important a cunoa?te ?i valorifica stilul de ?nv??are al elevului.Stilul de ?nv??are se refer? la ?simpla preferin?? pentru metoda prin care ?nv???m ?i ne aducem aminte ceea ce am ?nv??at“. Ca ?modalitate preferat? de receptare, prelucrare, stocare ?i reactualizare“, are ?n componen?a lui elemente genetice ?i elemente ?care se dezvolt? ca urmare a expunerii frecvente ?i preferen?iale la o anumit? categorie de stimuli“ (B?ban, A., 2001). Fiecare dintre noi are o capacitate extraordinar? de a ?nv??a ?n diferite moduri. Pentru a determina ce stil de ?nv??are avem, nu trebuie dec?t s? ne g?ndim la cum prefer?m s? ?nv???m ceva nou. Ne place s? asimil?m noile informa?ii, abilit??i, atitudini prin imagini, emo?ii, contacte cu persoane diferite, sunete, aplica?ii practice, prin participare activ?, direct?.Astfel, dup? modalitatea senzorial? implicat?, sunt identificate trei stiluri de ?nv??are: auditiv, vizual, kinestezic, care dezvolt?, ?n parte, comportamente specifice de ?nv??are (Anexa 9. Chestionarul VAK (adaptat), Chestionar pentru stabilirea stilului de ?nv??are).Cunoa?terea dominantei stilului de ?nv??are al elevului ofer? posibilitate cadrului didactic de a individualiza procesul didactic prin adaptarea stilului de predare, alegerea strategiilor didactice, a sarcinilor de ?nv??are, a materialelor didactice cu scopul de a stimula ?nv??area elevilor. ?n acest sens, cercet?toarea C.L. Oprea men?ioneaz? importan?a select?rii strategiilor didactice adecvate, deoarece fiecare individ simte ?i G?nde?te diferit ?i are necesit??ie de o tratare specific?. Totodat?, aplic?nd strategii didactice compatibile cu stilul de ?nv??are, cadrele didactice ?i ajut? pe elevi s?-?i cunoasc? ?i s?-?i dezvolte propriile ?nclina?ii, talente, s? manifeste tot ce au mai bun ?n domeniul lor de excelen??. Din perspectiva stilurilor de ?nv??are, a modurilior diferite de a cunoa?te, a diferen?elor ?ntre cei care ?nva??, este important a corela strategiile efective/adecvate fiec?rui stil de ?nv??are ?i materialele de ?nv??are specifice. ?n acest context, speciali?tii subliniaz? rolul deosebit pe care ?l au cadrele didactice, contribu?ia acestora ??n meseria de a-i ?nv??a pe elevi cum s? ?nve?e“ adaptat?necesit??ilor, intereselor, calit??ilor personale, aspira?iilor, stilului de ?nv??are identificat.Cadrele didactice trebuie s? fie con?tien?i de necesitatea de a corela stilul de predare la diversitatea stilurilor de ?nv??are ?i la necesit??ile tuturor elevilor. Uneori, ?ns?, se necesit? aplicarea unei combina?ii echilibrate de stiluri de predare pentru a permite elevilor exersarea nu doar a stilurilor preferate, ci ?i posibilitatea de a colabora cu al?i elevi ?i de a experimenta ?i alte stiluri de ?nv??are. Astfel, ?ntru asigurarea calit??ii prpocesului educa?ional, cadrul didactic precizeaz? stilul de ?nv??are al elevilor clasei. Diversitatea de stuiluri de ?nv??are devine o preocupare profesional? a cadrului didactic. ?n Tabelul 22 sunt exermplificate unele strategii eficiente de ?nv??are, care pot fi aplicate ?n func?ie de caracteristicile ?i aspectele specifice stilurilor de ?nv??are.Tabelul 22. Inventar de strategii eficiente conform stilului de ?nv??areStilul de ?nv??areCaracteristici generaleAspecte specificeStrategii eficiente de ?nv??arevizualprocesarea informa?iei prin utilizarea de tabele, schi?e, imagini, diagrame, grafice etc.prefer? s? vad? lucrurile sau desf??urarea proceselor pe care le ?nva??;?nva?? pe baz? de ilustra?ii, h?r?i, imagini, scheme/schi?e, grafice, diagrame, tabele, idei principale;vorbe?te rapid;demonstreaz? concentrare chiar ?i ?n medii zgomotoase;este important s? vad? cuvintele/textul scris;??i decoreaz?/organizeaz? singur mediul/spa?iul;re?ine mai repede ceea ce vede dec?t ceea ce aude;uit? instruc?iunle verbale;recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele cele mai frecvent utilizate pentru fixare;preciaz? prezent?rile folosind video ?i retroproiectorul (folii, rezumate). etc.- cadrul didactic furnizeaz? materiale vizuale interesante ?ntr-o varietate grafic?;- se asigur? c? prezent?rile vizuale sunt foarte bine organizate;- pe parcursul lec?iilor urm?re?te s? fie auzit de to?i elevii pentru a-l asculta ?i ?n?elege c?t mai bine.ordonarea logic? a unor pa?i, evenimente, ac?iuni; planificarea diverse sarcini: de subliniere, eviden?iere, ?ncercuire cu diferite culori a cuvintelor, formulelor, pa?ilor; oferirea de timp suficient pentru vizualizarea materialelor ?i luarea noti?elor; fragmentarea materialului; utilizatrea instrumentelor de studiu (tabele, h?r?i, scheme, diagrame, grafice, pa?i, algoritm etc.);planificarea sarcinilor de analiz? ?i sintez?; de transcriere, copiere;utilizarea materialelor auxiliare care permit elevului s? povesteasc? mai u?or (imagini, cuvinte-cheie, ?ntreb?ri-reper etc.); valorificarea materialelor/panourilor de pe pere?ii clasei;practicarea tehnicilor de memorare vizual? (Tehnica Diamantul); utilizarea TIC (prezent?ri PPT) etc. auditivprelucrarea informa?iei ascult?nd; ?nv??area, de regul?, de unul singur;realizarea asocierilor/conexiunilor ?ntre concepte/termeni etc.?nva?? vorbind ?i ascult?nd;este eficient ?n discu?iile de grup;?nva?? din explica?iile celui care prezint? materialul;vorbe?te ritmat;verbalizeaz? ac?iunea ?ntreprins? pentru a dep??i dificult??ile de ?nv??are??i manifest? verbal entuziasmul;vorbe?te cu sine (?n g?nd);zgomotul distrage, dar ?n acela?i timp reprezint? ?i mediul ?n care se simte bine; cite?te mi?c?nd buzele;prefer? ?nv??atul cu voce;suport? greu lini?tea ?n timpul ?nv???rii este un bun povestitor;prefer? discu?iile etc.planificarea sarcinilor de identificare asubtitlurilor; organizarea ?nv???rii cu tutori sau ?ntr-un grup ?n care pot s? adreseze ?ntreb?ri de clarificare, s? ofere r?spunsuri, s? exprime modul de ?n?elegere a informa?iei orale;prezentarea cuvintelor-cheie/a planului de idei/a algoritmului unei rezolv?ri/a rezumatului care ofer? perspectiva de ansamblu; planificarea sarcinilor de lectur? ghidat? ?n grup/?n cor;practicarea jocurilor de cuvinte; utilizarea dramatiz?rii poeziilor/unor fragmente; interpretarea c?ntecelor; audierea casetelor sau CD-urilor etc.kinestezicasimilarea informa?iei prin implicare ?i cooperare;construirea de modele/?abloane/schi?e;manipularea de obiecte pentru explicarea conceptelor abstracte etc.are necesit??ie s? ating? ?i s? se implice fizic ?n activitatea de ?nv??are;?nva?? prin manipularea obiectelor;?nva?? din situa?iile ?n care poate s? experimenteze; este atent la gesturi ?i gesticuleaz?; memorizeaz? merg?nd;a lua noti?e ?nseamn? mai mult un act fizic ?i nu un suport vizual pentru ?nv??are; de multe ori nu revizuie?te noti?ele;??i manifest? entuziasmul s?rind;st? aproape de persoana cu care comunic?;prefer? activit??ile de joc;utilizeaz? ac?iuni ale corpului pentru a demonstra cele ?nv??ate;lipsa de activitate determin? manifest?ri kinestezice, fiind de multe ori confunda?i cu elevii cu tulbur?ri de comportament etc. practicarea pauzelor frecvente ?ntre activit??i;utilizarea tehnicilor de dezvoltare a memoriei prin mi?care, dramatizare, dans, pantomim?, joc de rol;utilizarea literelor ?i cifrelor magnetice ca suport ?n activit??ile lingvistice ?i numerice;planificarea sarcinilor care solicit? plimbatul ?i vorbitul ?n timpul ?nv???tii/repet?rii;folosirea constructoarelor, puzzlelor, a diferitor mijloace multimedia;oferirea manipulativelor etc.O provocare a cadrului didactic este adaptarea stilului de predare la stilurile de ?nv??are ale elevilor. Personalizarea modalit??ilor de ac?iune ale cadrelor didactice, ?n situa?iile specifice de lucru cu elevii, caracterizeaz? stilurile de predare, clasificate ?n func?ie de specificul stilului de ?nv??are al cadrelor didactice:caracteristicile cognitive ale pred?rii: abstract/concret;modul de comunicare: direct/indirect; atitudinea fa?? de activitatea din clas?: centrat pe profesor/centrat pe elev; strategiile folosite: expozitiv/interogativ/aplicativ; implicare ?i deontologie profesional?: responsabil/neglijent/indiferent;personalitatea cadrului didactic: proactive/reactive/ultrareactiv etc.Sugestii de adaptare a stilului de predare la stilurile de ?nv??are diferite ale elevilor?n planificarea, organizarea ?i desf??urarea procesului educa?ional cadrele didactice vor ?ine cont de stilurile de ?nva?are ale elevilor. ?n acest sens, ?nTabelul 23 se reg?sesc caracteristici specifice.Tabelul 23. Caracteristici specifice din perspectiva stilurilor de ?nv??areAspecteCaracteristici specificemodalit??i senzorialeauditiv - unii copii ??i amintesc lucrurile pe care le aud, sunt buni ascult?tori ?i prefer? s? discute noile informa?ii ?nainte de a le procesa; vizual - unii prefer? instruc?iuni scrise, al?i ??i aduc aminte ?i ?n?eleg cel mai bine atunci c?nd v?d imagini, iar al?ii ??i folosesc imagina?ia, totodat? mul?i combin? aceste modalit??i; kinestezic - unora le place s? fie activi, s? se implice fizic ?n proiecte ?i cel mai bine ??i amintesc din propriile experien?e; al?ii au o intui?ie puternic? ?i trebuie s? se simt? bine ca s? ?n?eleag? ?i s?-?i aminteasc? cu u?urin??. Persoanele cu aceast? preferin?? au o necesit??ie puternic? de a manipula lucruri ?i de a-?i folosi m?inile, ?n timp ce ascult? sau se concentreaz?. necesit??ile fizicemobilitate - unora le este greu s? stea ?n continuu ?i trebuie s? se deplaseze, mai ales atunci c?nd lucreaz? sau se concentreaz? greu. Al?ii prefer? s? stea nemi?ca?i p?n? c?nd lucreaz? la ceva dificil; admise/permise - unele persoane muncesc mai bine atunci c?nd ciugulesc, m?n?nc? sau beau ?n timp ce se concentreaz?, al?ii consider? c? le este distras? aten?ia, atunci c?nd lucreaz? la sarcini dificile dac? fac altceva; timpul preferat al zilei (?n func?ie de bioritmul personal) - oamenii au momente diferite de v?rf, atunci c?nd creierul lor este mai activ, se pot concentra mai u?or. Pentru unii, momentele maxime sunt diminea?a devreme sau mai t?rziu, al?ii prefer? dup? - amiaza, al?ii - seara. mediul fizicsunet - unii copii au necesit??ie de lini?te atunci c?nd lucreaz? la ceva dificil, al?ii prefer? sunete sau muzic? pe fundal;lumina - unele persoane prefer? lumina puternic?, ?n timp ce al?ii lucreaz? mult mai bine ?n situa?ii de luminozitate sc?zut? - prea mult? lumin? le ?ntrerupe concentrarea, al?ii au necesit??ie de lumin? puternic? sau slab?; zon? de lucru - mul?i copii prefer? s? lucreze a?eza?i ?n b?nci sau pe scaune cu sp?tar drept, la costum/uniform?, p?str?nd un stil formal de lucru, ?n timp ce al?ii prefer? s? stea ?ntin?i sau culca?i pe podea atunci c?nd se concentreaz?, prefer?nd un stil de lucru informal.grupuri socialePreferin?ele pentru a lucra:singur - solitarii se concentreaz? mai bine c?nd li se permite s? lucreze independent;?n pereche - prefer? s? aib? o alt? persoan? cu care s? lucreze; cu colegii - unele persoane au cele mai bune rezultate atunci c?nd ??i pot ?mp?rt??i ideile ?i munca proprie ?n cadrul unui grup de oameni cu viziuni similare, ?i care sunt la un nivel similar;?n echip? - unii oameni prefer? s? fac? parte dintr-o echip?, uneori ca lider, ?i lucreaz? mai u?or cu ceilal?i;autoritatea - se refer? la dorin?a de a ?nv??a cu un dasc?l/p?rinte- unii oameni accept? autoritatea celorlal?i ?i au necesit??ie de feedback regulat, ?n timp ce al?ii prefer? s? nu aib? nicio autoritate prezent?, ?i nu au necesit??ie de supraveghere/monitorizare. atitudinimotiva?ie - unii se bucur? de munc?, sunt auto-motiva?i ?i au un nivel ridicat de motiva?ie, ?n timp ce altii ??i pot pierde motivatia cu u?urin??, au necesit??ie de stimulente/motiva?ie extrinsec?, iar al?ii sunt automotiva?i de a munci;perseveren?? - unii elevi ??i termin? ?ntotdeauna ceea ce ?ncep, ?n timp ce al?ii se opresc atunci c?nd ??i pierd interesul/dau de greu ?i au necesit??ie de pauze frecvente ?i o mul?ime de ?ncuraj?ri pentru a finaliza sarcinile/activitatea;conformit??ii - unii oameni au necesit??ie de reguli s? fac? ?ntotdeauna ceea ce este"bine ?i corect", al?ii urmeaz? propriile reguli ?i fac lucruri neconven?ionale, de multe ori merg "contra curentului";responsabilitate - persoanele care ??i asum? responsabilitatea iau ?n considerare consecin?ele ac?iunilor lor cu aten?ie, unii ?ns? pot fi u?or distra?i ?i, adesea, uit? ceea ce au de f?cut, de promisiuni/consecin?e;structura - unii copii au necesit??i de orient?ri/instruc?iuni clare ?i a unui cadru propice pentru a lucra, al?ii prefer? s? lucreze independent, f?r? a avea nevoie de instruc?iuni/cadru/orient?ri;varietate - unora le place schimbarea, varietatea ?i provoc?rile, cu greu fac acela?i lucru de dou? ori. Al?ii lucreaz? mai bine sub predictibilitate ?i rutin? ?i prefer? stabilitate ?n activitate.Avantajele adapt?rii stilului de predare al cadrului didactic la stilurile de ?nv??are ale elevilor:Pentru elevi:importan?a cuno?tin?elor proprii acumulate;relevarea punctelor forte ?i punctelor slabe ?n procesul de ?nv??are;?mbun?t??itrea stimei de sine/?ncrederii ?n for?ele proprii;dezvoltarea abilit??ilor de lucru/?nv??are;prevenirea ne?n?elegerilor cu cadrele didactice ?i p?rin?ii;libertatea pentru a g?si modul de ?nv??are;elaborarea unui raport personalizat care vizeaz? elevul etc.Pentru cadrele didactice:ofer? o imagine clar? a diversit??ii clasei;identificarea motivelor de neimplicare a elevilor;relevarea necesit??ilor reale ale elevilor len?i ?i "supradota?i";?mbun?t??irea comunic?rii cu elevii ?i p?rin?ii;asigurarea succesuluielevului ?i grupului de lucru;consolidarea spiritului de echip?;?mbun?t??irea interac?iunii elev-cadru didactic;o mai bun? gestionare a timpului;mai pu?in stres - de zi cu zi ?i ?ntr-o situa?ie dat?;rezultate mai bune ?i satisfac?ie ?n munc?.Pentru p?rin?i:?ntelegerea necesit??ilor de ?nv??are a elevului;identificarea motivelor neimplic?rii elevului ?n actul ?nv???rii;eliminarea obstacolelor pentru valorificareaplenar? a poten?ialuluielevului;un raport personalizat destinat p?rin?ilor etc.Modalit??i de selectare a metodelor/procedeelor de lucru/tehnicilor conform stilului de ?nv??areSelectarea metodei ?i combinarea adecvat? cu stilul de ?nv??are este un indicator de calitate ?n individualizareaprocesului educa?ional. Astfel, atunci c?nd se selecteaz? metodele de predare-?nv??are-evaluare, acestea trebuie s? fie adecvate, logice ?i s? conduc? la sus?inerea, ?n?elegerea ?i facilitarea ?nv???rii fiec?rui copil. ?n Tabelul 24 sunt generalizate, ?n baza experien?ei avansate din sistemul educa?ional, mai multe metode, procedee, tehnici care s-au dovedirt a fi eficiente ?n asisten?a individuializat? a elevilor cu CES. Acestea sunt utile ?i ?n elaborarea adapt?rilor curriculare (CGA ?i CM)Tabelul 24. Metode interactive eficiente ?n func?ie de stilul de ?nv??areStilul de ?nv??areMetode, tehnici, procedeeAuditivBrainstormingProblematizareaP?streaz? ultimul cuv?nt pentru minePredic?ia Masa rotund?Diagrama WennPRESP?nza discu?ieiMozaic Pro/ContraFishboll?nv??area reciproc?Secven?e contradictoriiCubulStudiu de cazFRISCOP?l?riile g?nditoare,Comer?ul cu o problem?DezbateriR?spuns rotativSecven?e contradictoriiEseulInterviul ?n trei etape/de grup, Discu?ia panelSecven?e contradictorii etc.VizualAnaliza SWOTClusteringGraficul TLinia valoric?, Ghidul de ?nv??areProiectulHarta conceptual?Col?urileDiagrama Wenn ?tiu-vreau s? ?tiu-?nv??Agenda cu noti?e paralele/Jurnal dubluCubulSinelgTehnica LotusBlazonulTurul Galeriei Revizuirea circular?Masa rotund?Tehnica 6-3-5 Acvarium Cinquain BrainsketchingAnaliza tr?s?turilor semanticeExplozia stelar? Scheletul de pe?te etc.KinestezicM?na oarb?CubulTurul Galeriei Investiga?ia ExperimentulP?l?riile g?nditoare?nv??area dramatizat?Secven?e contradictoriiUnul st? - ceilal?i circul? Mi?ca?i/?nghe?a?i/Forma?i perechi etc.?n procesul de individualizare este important a selecta corect ?i formele de organizare,?n dependen?? de stilul de ?nv??are al elevului cu CES. Astfel, pentru elevii cu stilul de ?nv??are auditiv ?i kinestezic se recomand? utilizarea formelor de colaborare, precum: lucrul ?n pereche, lucrul ?n grupuri mici; iar pentru cei cu stilul de ?nv??are vizual a se planifica lucrul individual cu suport vizual.Mai multe sugestii, ?n acest sens se reg??sesc ?n: Anexa10. Modalit??i de adaptare a pred?rii - Lewis & Doorlag; 2003; Anexa 11. Modalit??i de adaptare a mediului de ?nv??are, dup? Mastropieri & Scruggs, 2004: Anexa 12. Sugestii pentru adaptarea activit??ilor de la clas? ?n sprijinul elevilor cu CES, dup? Lerner ?i Lowenthal, 1993; Mastropieri&Scruggs, 2004; Anexa 13. Strategii de management al comportamentului (McCarney&Cummins).Interogarea multiprocesual?- modaliatate de implicare ?i afirmare Un alt aspect al individualiz?rii procesului educa?ional, ?n contextul educa?iei incluzive, este Interogarea multiprocesual? - modalitate de a lucra asupra textului/informa?iei prin adresarea ?ntreb?rilor. Acestea ofer? posibilitate elevilor s? cerceteze, s? interpreteze, s? sintetizeze, s? analizeze informa?ii, s? reconstruiasc?, s? traduc? ?i s? evalueze(Charles Temple, Jeannie L. Teele, Kurtis S. Meredith. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a g?ndirii critice). Interogarea multiprocesual? este o tipologie a ?ntreb?rilor care antreneaz? diverse moduri de a g?ndi, dar, totodat? ?i niveluri diferite de g?ndire. Utiliz?nd aceast? strategie de prelucrare a unui text, a unei informa?ii, de interogare a temei de acas?, la sigur unele dintre ?ntreb?ri sunt accesibile ?i pentru copilul cu CES. Astfel, interogarea multiprocesual? este o strategie eficient? care poate fi valorificat? practic la toate disciplinile.Tabelul 25.Interogareamultiprocesual?Tipul ?ntreb?riiCaracteristiciFormul?ri ini?iale?ntreb?ri literaleSolicit? informa?ii exacte ?i r?spunsurile pot fi u?or g?site ?n text. Elevul trebuie doar s? repete ceea ce s-a afirmat deja.Efortul de g?ndire este minim.Cine…?, Ce…?, C?nd..?, Cum…?, Unde…?, Nume?te…, Arat?…, Memoreaz?... .?ntreb?ride traducereAngajeaz? elevii s? transforme informa?iile, s? le restructureze ?n diferite imagini. Astfel de ?ntreb?ri implic? elevul s?-?i imagineze ceea ce este ?n text (situa?ie, eveniment, fat, scen?), iar mai apoi aceast? experien?? senzorial? trebuie tradus? ?n limbaj verbal. Elevul va descrie imaginea pe care o vede, sunetele pe care le aude.S? presupunem c?...S? ne imagin?m c?...Ce s-ar ?nt?mpla dac?... Dar dac?... Asocia?i....?ntreb?ri interpretativeVizeaz? descoperirea conexiunilor dintre idei, fapte, fenomene, valori, defini?ii. Elevul trebuie s?-?i dea seama cum se leag? diverse concepte, idei pentru a avea sens. Se consider? c? ?n?elegerea, ?n fond, este interpretare (dup? Vaughn ?i Estes, 1985)Care este semnifica?ia ...?n...De ce crede?i c? ... Care, crede?i, este motivul pentru care...?ntreb?ri aplicativeOfer? elevilor ocazia de a rezolva probleme, ori de a aduce mai departe diverse probleme de logic? sau ra?ionamente ?nt?lnite ?n texte ori ?n experien?ele lor proprii de ?nv??are. La acest nivel elevii elaboreaz? ra?ionamente, analizeaz? profund un eveniment, fapt, idee, concept.Cum a?i putea utiliza ...Transforma?i...demon-stra?i...combina?i... Indica?i cum ...Modifica?i ...Dac? ...atunci...?ntreb?ri analiticeConduc la cercetarea ?n profunzime a unor probleme, examin?ndu-le din diferite unghiuri de vedere. Elevii supun informa?ia unui scepticism, pot pune sub semnul ?ntreb?rii validitatea unui ra?ionament.Cum s-ar p?rea ...lui.. Ce alt? perspectiv? ar... Cum s-ar putea ... dac?... Cum s-ar transforma /schimba ... dac?... Relata?i ...din perspectiva lui... De ce v-au/ nu v-au convins argumentele...?ntreb?ri de sintez?Ofer? ocazii elevilor pentru orientarea creativ? a problemelor ?n baza unei g?ndiri originale. Astfel de ?ntreb?ri permit elevilor s? fac? uz de toate cuno?tin?ele pentru o g?ndire creativ?, s? creeze scenarii alternative.Ce crede?i c? ar fi putut face ... pentru a ... Ce - ar fi dac?...Scrie?i ...( ceva nou) Crea?i...Combina?i...Presupune?i... ce se poate ?nt?mpla... Cum am putea...?ntreb?ri evaluativeSolicit? elevilor s? dea calificativele bun/ r?u, corect/ gre?it, ?n func?ie de standardele definite chiar de ei ?n?i?i. Elevii realizeaz? lucrurile ?ntr-un sistem personalizat de convingeri; judec? propriile lor comportamente ?n lumina informa?iei noi, comportamentul unor persoane; cerceteaz? calitatea informa?iei, contribu?ia cuiva ?n realiz?ri. Elevii ?nva?? s? ia atitudine ?i s? o argumenteze.Cum crede?i c? a procedat... Care este atitudinea... Decide?i... Cum aprecia?i nivelul... De ce crede?i c? este bine/ r?u... Ce v-a f?cut s?...?n concluzie:Fiecare elev este unic ?n felul s?u, la fel cum fiecare cadru didactic are propriul stil de predare ?i o personalitate proprie.Exist? o fluctua?ie important? de informa?ii ?i modalit??i de predare-?nv??are-evaluare, iar adaptarea stilurilor de predare la stilurile de ?nv??are ale elevilor nu se poate realiza f?r? dorin?a de schimbare a unor paradigme ?i mentalit??i dep??ite.Cadrul didactic trebuie s? fie acel promotor al schimb?rii, care poate face fa?? noilor provoc?ri/cerin?e/exigen?e, utiliz?nd metode de predare adaptate, strategii managerilale, adapt?nd mediul ?colar la necesit??ile elevilor ?i utiliz?nd tehnici de planificare adaptate stilului acestora.Strategiile de predare-?nv??are-evaluare actuale necesit? abordare flexibil? din partea cadrului didactic ?i se pot adapta cu u?urin?? la diferitele necesit??i de ?nv??are ale elevilor, numai dac? cadrul didactic, evident, le cunoa?te ?i dore?te acest lucru. Necesar? ?i binevenit? ?n organizarea procesului educa?ional individualizat este utilizarea at?t a metodelor activ-participative, c?t ?i a celor multisenzoriale.Flexibilitatea cadrului didactic permite adaptarea stilului propriu de predare la diferitele stiluri de ?nv??are ale elevilor. Un ajutor important ?n determinarea factorilor de mediu care ar fi cel mai potrivit pentru elevi este adaptarea la stilurile individuale de ?nv??are ale acestora ?i ajustarea mediului de clas?. Flexibilitatea cadrului didactic ?i cooperarea elevilor va fi avantajul acestei schimb?ri.Modalit??ile de planificare, organizare ?i desf??urare a procesului educa?ional individualizat trebuie s? acopere o gam? larg? de aspecte: de la tradi?ional/analitic la flexibil/adaptabil ?i individualist/holistic. O bun? planificare conduce la o predare ?i ?n?elegere mai bun?. Pentru alc?tuirea unui plan de auto-schimbare este necesit??ie ca cadrul didactic s?-?i identifice caren?ele ?i necesit??ile at?t ?n plan general, c?t ?i specific - pe arii de interes, reflect?nd ?i c?ut?nd r?spunsuri la ?ntreb?rile: Ce? De ce? Cum? C?nd? etc.2.2.4. Valorificarea tehnologiei informa?iei ?i comunica?iei (TIC) ?n procesul educa?ional Tehnologia Informa?iei ?i Comunica?iei (TIC) vine s? sus?in? eforturile cadrelor didactice, imprim?nd calitate, atractivitate ?i culoare valoric? procesului educa?ional propriu-zis.Astfel, din perspectiva TIC, unele activit??i didactice pot fi proiectate ?i organizate ?n diverse forme: text pe un site Internet, obiect multimedia, cum ar fi audio digitale, video digitale, imagini animate, jocuri didactice pentru dezvoltarea competen?elor de citit-scris ?i calcul, jocuri distractive pentru dezvoltarea unor procese psihice ?i dezvoltarea unor abilit??i concrete etc. Acestea poat fi create ?ntr-o multitudine de moduri, folosind o varietate de instrumente ale TIC. Implementarea ?i aplicarea TIC ?n procesul de predare-?nv??are-evaluare permite optimizarea mediului de ?nv??are ?i asigur?, ceea ce e foarte important, pentru to?i elevii un format accesibil al resurselor ?i mijloacelor educa?ionale. TIC se introduc ?n procesul de predare-?nv??are, ?n contextul educa?iei incluzive, cu scopul de a ?mbun?t??i calitatea pred?rii ?i ?nv???rii. ?n acest fel, devine posibil? satisfacerea necesit??ilor specifice de ?nv??are ale diferitelor grupuri de elevi, inclusiv a celor cu CES. TIC pot fi grupate ?n urm?toarele categorii principale:TIC pentru solu?ionarea problemelor (sarcinilor) compensatoriiTIC pentru solu?ionarea problemelor (sarcinilor) didacticeTIC pentru solu?ionarea problemelor (sarcinilor) de comunicare.Aplicarea TIC pentru solu?ionarea problemelor (sarcinilor) compensatorii vizeaz? utilizarea noilor tehnologii ca o asisten?? tehnic? care permite elevilor cu CES s? participe activ ?n procesul de interac?iune ?i comunicare. Spre exemplu, ?n cazul unui copil cu probleme locomotorii mijloacele TIC ?l pot ajutata s? scrie, iar ?n cazul unui copil cu probleme de v?z TIC ?l poate ajuta s? citeasc? (m?rirea dimensiunii literelor/cifrelor). ?n acest context, TIC dezvolt? la elevi capacitatea de a interac?iona cu mediul ?nconjur?tor accesibil, de a face alegerile reie?ind din experien?ele proprii, de a sprijini ?i a rezolva problemele sociale ?i de ?nv??are, de a avea acces la informa?ii, de a comunica cu alte persoane. De asemenea, TIC pot recupera (compensa) sau substitui lipsa func?iilor naturale ale organismului.Aplicarea TIC pentru solu?ionarea problemelor didactice ca un instrument de predare - ?nv??are au determinat o nou? dimensiune a educa?iei (competen?a digital?) ?i o alt? abordare a procesului educa?ional. Aplicarea TIC aduce o varietate de noi strategii de predare-?nv??are-evaluare deoarece creaz? numeroase oportunit??i de individualizare a procesului educa?ional. TIC permit valorificarea curriculumului general ?ntr-o form? ?n care s? satisfac? necesit??ile unice ?i diferen?ele, dar ?i s? dezvolte abilit??ile individuale prin abordarea unui ritm propiu de dezvoltare. Astfel, TIC devenind o resurs? valoroas? pentru ?nv??are ?i incluziune. Aplicarea TIC pentru solu?ionarea problemelor de comunicare pot avea un rol intermediar ?n procesul de comunicare. Computerul este un dispozitiv unical ?n facilitarea procesului de comunicare, iar, ?n unele cazuri, ca fiind unicul mijloc de comunicare cu lumea din jur. Tehnologiile moderne de comunicare permit persoanelor care ?nt?mpin? bariere ?n comunicare s?-?i realizeze capacit??ile prin diferite forme convenabile lor, iar pentru persoanele la care aceste bariere sunt ?i mai complicate din cauza problemelor locomotorii aceste tehnologii sunt unicul mijloc de comunicare cu lumea din jur ?i de exprimare a opiniilor ?i necesit??ilor lor.?n cazul imposibilit??ii deplas?rii elevilor ?n clasele de studii, TIC pot servi drept instrument pentru organizrea ?nv???m?ntului la distan??. Utilizarea TIC ?n sprijinul elevilor cu CES faciliteaz? comunicarea ?i participarea at?t ?n cadrul orelor de curs, c?t ?i ?n afara lor. ?n contextul individualiz?rii, softurile educa?ionale se pot folosi cu succes ?i ?n activit??ile de recuperare educa?ional? desf??urate cu elevii. Astfel, CD - uri cu pove?ti ?i jocuri interactive, jocurile Piti Clic?i?Dublu Clic, jocurile logice folosind personaje din poveste,?Cifrele,?Literele,?Animalele (domestice ?i s?lbatice),?Logopedics, sunt doar c?teva exemple de softuri educa?ionale care pot fi folosite ?n activit??ile cu elevii cu CES ?i care contribuie la stimularea general? a cunoa?terii ?i a comunic?rii, la dezvoltarea abilit??ilor ludice ?n context interactiv precum ?i la optimizarea st?rilor afectiv-motiva?ionale ale elevilor cu CES.Avantajele utiliz?rii TIC ?n procesul educa?ional:sprijin? ?i faciliteaz? procesul de predare-?nv??are-evalare;este o strategie eficient? adaptarea curricular?;elevii devin mai autonomi ?n planificare, organizare, luarea de decizii;permit elevilor cu probleme ?n comunicare s? dep??easc? barierele ?i s? descopere poten?ialul ascuns;?ncurajeaz? construc?ia activ? a cuno?tin?elor;asigur? contexte semnificative pentru ?nv??are;permit elevilor s?-?i demonstreze realiz?rile ?n noi moduri, utiliz?nd TIC;stimuleaz? creativitatea ?i competitivitatea, dar ?i lucrul ?n echip?;includerea TIC ?n procesul interac?iunii cu semenii spore?te eficien?a ?nv???rii ?i ?ncrederea ?n for?ele proprii;promoveaz? reflec?ia;elevii cu CES, asista?i de TIC, pot realiza acelea?i sarcini de lucru ?n ritmul lor propriu;stimuleaz? activitatea intelectual? ?i dezvoltarea de competen?e;TIC spore?te motivarea elevilor pentru ?nv??are, comunicare ?i participare;informa?ia este receptat? ?i asimilat? mult mai eficient;faciliteaz? procesul de elaborare ?i adaptare a sarcinilor ?n conformitate cu necesit??ile ?i posibilit??ile individuale;procesul de ?nv??are devine dinamic, intuitiv ?i participativ, cresc?nd calitatea actului educa?ional;substituie materiale ?i instrumente didactice scumpe sau greu de procurat;contribuie la perfec?ionarea abilit??ilor profesionale ale cadrelor didactice;sporesc ?ansele pentru socializarea ?i integrarea elevilor. ?n sprijinul elevilor cu CES vin ?i tehnologiile asistive (de suport, de sprijin ?i de asisten??), definite de UNESCO drept ,,orice produs sau tehnologie bazat? pe servicii care permit persoanelor cu CES sau celor ?n etate s? valorifice ?ntregul lor poten?ial ?n via?a de zi cu zi, ?n educa?ie, munc? sau ?n timpul liber". ?n dependen?? de problemele cu care se confrunt? copilul cu CES sunt selectate diverse tehnologii asistive care sprijin? ?nv??area ?i implicarea maximal? a acestuia. ?n func?ie de scopul activit??ii didactice sau extradidactice se pot utiliza diverse softuri educa?ionale.Acestea reprezint? orice produs software, ?n format diferit, care vizeaz? o lec?ie, o tem?, un subiect, un experiment etc.Tabelul 26. Tipologia soft-urilor educa?ionaleTipul soft-uluiCaracteristiciDe prezentare de noi cuno?tin?eSe creeaz? un dialog (asem?n?tor dialogului cadru didactic-elev) ?ntre elev ?i programul respectiv. Interac?iunea poate fi controlat? de computer (dialog tutorial) sau de elev (dialog de investigare). interactive de ?nv??arePrograme cu un ?nalt grad de individualizare a procesului educa?ional, ?n func?ie de poten?ialul intelectual al elevului, ce se bazeaz? pe strategii care permit feedback-ul ?i controlul permanent.de exersareIntervin ca un supliment al lec?iei din clas?, realiz?nd exersarea individual? necesar? ?nsu?irii de noi date, proceduri, tehnici sau form?rii unor deprinderi specifice; ele ajut? cadrul didactic s? realizeze activitatea de exersare, permi??nd fiec?rui elev s? lucreze ?n ritm propriu ?i s? aib? mereu aprecierea corectitudinii r?spunsului dat.de simulareReprezentarea controlat? a unor fenomene sau sisteme reale prin intermediul unui model de comportament similar.de investigareExplorarea de c?tre elevi a unui mediu din care ace?tia pot sustrage informa?ii necesare rezolv?rii sarcinilor de ?nv??aretematiceAbordarea unor subiecte/teme din diferite arii curriculare/domenii care conduc la extinderea cuno?tin?elor ?n diverse domenii.educativePrograme interactive, sub form? de jocuri didactice, prin care elevii sunt implica?i ?n diverse situa?ii, urm?rindu-se atingerea unui scop. Prin aplicarea inteligent? a unui set de cerin?e/reguli, ?l implic? pe elev ?ntr-un proces de rezolvare de probleme.de testare-evaluarePrograme de verificare a cuno?tin?elor care reprezint? poate gama cea mai variat?, ?ntruc?t specificitatea lor depinde de mai mul?i factori: momentul test?rii, scopul test?rii, tipologia interac?iunii (feedback imediat sau nu).Din categoria softurilor/programelor educa?ionale fac parte ?i lec?iile interactive, caietele/manualele electronice interactive, dic?ionarele, enciclopediile multimedia, jocurile, compendii, h?r?i etc. Valorificarea TIC ?n procesul educa?ional permite cadrelor didactice s? transforme ?nv??area ?ntr-o activitate interesant? ?i atractiv?, imprim?nd procesului mai mult? eficien??. Utilizarea TIC nu ?nseamn? neap?rat schimbarea metodelor de predare, ci, mai degrab?, adaptarea acestora ?n vederea optimiz?rii ?i eficientiz?rii procesului educa?ional. 2.2.5. Rolul activit??ilor ludice ?n ?nv??area ?i dezvoltarea elevilor cu CESPornind de la unicitatea fiec?rui copil, individualizarea strategiilor ?n asisten?a elevului cu CES vizeaz? multiple moduri de organizare educa?ional?, care asigur? valorizarea personalit??ii ?i identit??ii acestuia. ?n acest context, este important? abordarea creativ? a experien?ei de via??, a nivelului proxim de dezvoltare a elevului, axarea pe competen?ele, necesit??ile ?i aspira?iile lui. Predarea la clasele care includ copii cu CES solicit? acelea?i strategii ?i practici ca ?i predarea la orice alt tip de clas?. Cu alte cuvinte, o bun? metod? de predare ?n general va fi o bun? metod? de predare ?i pentru elevii cu CES. Astfel, ?n procesul de predare-?nv??are-evaluare pot fi utilizate mai multe modalit??i/strategii, cea mai eficient? ?i antrenant?, ?ns?, s-a dovedit a fi jocul- care reprezint? un ansamblu de ac?iuni ce urm?resc obiective de dezvoltare intelectual?, moral?, social?, fizic? etc. a elevului. Elementul de joc imprim? un caracter mai viu ?i atr?g?tor, aduce varietate ?i o stare de bine care previne apari?ia monotoniei ?i a plictiselii/oboselii. Or, mi?carea, ?ntrecerea, surpriza, regulile, sarcinile jocului creaz? st?ri emo?ionale, motiveaz? ?i ?ntre?ine interesul pe tot parcursul activit??ii. Prin joc, copilul descoper? lumea ?n care tr?ie?te, interac?ioneaz? cu oamenii ?i cu obiectele din mediul ?nconjur?tor, ?nva?? s? se orienteze ?n spa?iu ?i timp, ajunge la descoperiri de adev?ruri, ??i poate antrena capacitatea de a ac?iona ?i interac?iona creativ, deoarece strategiile jocului sunt ?n fond strategii euristice, ?n care se manifest? iste?imea, spontaneitatea, inventivitatea, r?bdarea, ?ndr?zneala, dar ?i preg?te?te copilul pentru munc? ?i via??. Aceast? activitate dinamizeaz? ac?iunea didactic? prin intermediul motiva?iilor ludice care sunt subordonate scopului de predare- invatare, dar ?i de evaluare. Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activit??ii didactice, fie ?n reactualizarea cuno?tin?elor predate, asigur?ndu-se ?i captarea aten?iei elevilor, fie ?n dob?ndirea noilor cuno?tin?e, fie ?n fixarea ?i consolidarea acestora, fie ?n verificarea ?i aprecierea rezultatelor, av?nd ca scop ?nl?turarea plictiselii ?i oboselii.Scopul jocului este acela de a-l ?narma pe elev cu un aparat de g?ndire logic?, polivalent?, care s?-i permit? s? se orienteze ?n problemele realit??ii ?nconjur?toare, s? exprime judec??i ?i ra?ionamente variate ?ntr-un limbaj simplu.Cadrul didactic poate alege jocul potrivit ?i chiar crea el ?nsu?i jocuri care s? permit? acumularea cuno?tin?elor ?ntr-o atmosfer? de destindere, de divertisment, de relaxare etc. Prin libertatea de g?ndire ?i de ac?iune, prin ?ncrederea ?n puterile proprii, prin ini?iativ? ?i cutezan??, jocurile didactice devin pe c?t de valoroase, pe at?t de pl?cute. ?n joc se dezvolt? curajul, perseveren?a, d?rzenia, combativitatea, corectitudinea, disciplina prin supunere la regulile jocului, precum ?i spiritul de cooperare, de via?? ?n colectiv, de comportare civilizat?.Elevii cu CES reac?ioneaz? pozitiv la acest tip de activitate ?i pot ?nsu?i cuno?tin?e, abilit??i, deprinderi ?i comportamente elementare.?nv??area prin joc va r?m?ne o component? important? ?n ?nv???re din mai multe motive:jocul didactic orienteaz? activitatea de ?nv??are ?ntr-o form? pl?cut?, antren?nd elevii la o activitate sus?inut? de un caracter de seriozitate totu?i;prin con?inutul ?i sarcinile propuse antreneaz? intens opera?iile g?ndirii (analiza, sinteza ?i compara?ia), dar ?i imagina?ia;diminueaz? rigiditatea activit??ii de ?nv??are f?c?nd-o atractiv?, cultiv?nd ?la copii curajul ?i ?ncrederea ?n for?ele proprii;prin intermediul elementelor de joc transpune pe copil ?n lumea jocului, con?in?nd elemente distractive, relaxante, de surpriz?;prin regulile jocului ?i prin modul de rezolvare a ac?iunii formeaz? la copii con?tiin?a disciplinei;prin crearea atmosferei atractive de desf??urare a jocului se dezvolt? la copii interesul ?i motiva?ia pentru activitatea de ?nv??are;dezvolt? sipritul de ini?iativ? ?i independen?? ?n ?munc?, perecum ??i cel de echip?;dezvolt? spiritul creator ?i de obeserva?ie, aten?ia, memoria, concentrarea, ordinea ?n desf??urarea unei activit??i;formeaz? deprinderi de a munci corect ?i rapid;faciliteaz? participarea activ? ?n ?nsu?irea ?i consolidarea cunostin?elor etc.?n contextul strategiilor didactice interactive, jocurilor didactice se clasific?:dup? obiective prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale, tactile ), jocuri de observare, de dezvoltare a limbajului, de stimulare a cunoa?terii interactive;dup? forma de exprimare: jocuri sibolice, de orientare, de sensibilizare, conceptuale, jocuri, ghicitori, jocuri de cuvinte ?ncruci?ate;dup? con?inutul instruirii: jocuri matematice, muzicale, sportive, literare/lingvistice;dup? resursele folosite: jocuri materiale, orale, pe baz? de ?ntreb?ri, pe baz? de fi?e individuale, pe calculator;dup? regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradi?ie, cu reguli inventate, spontane ?i protocolare;dup? competen?ele psihologice stimulate: jocuri de miscare, de observa?ie, de imagina?ie, de aten?ie, de memorie, de g?ndire, de limbaj ?i de crea?ie.Sugestii metodologice ?n planificarea, organizarea ?i desf??urarea activit??ilor ludice?n planifcarea, organizarea ?i desf?lurarea activit??ilor ludice se vor respecta condi?iile generale, utilizate ?n acest sens, ?in?nd cont de particularit??ile de dezvoltare ?i poten?ialul elevului cu CES:ac?iunile cadrului didactic vor ?ine cont de achizi?iile elevilor ?i de obiectivele activit??ii;sarcinile activit??ilor ludice vor respecta ritmul propriu de dezvoltare al fiec?rui copil;complexitatea sarcinilor de joc va fi gradat? ?n func?ie de particularot??ile individuale de dezvoltare a fiec?rui copil ?i de tipul ?i gradul problemei;prin joc se va urm?ri ca achizi?iile elevilor s?-?i g?seasc? expresia ?n comportamente adecvate care s? le permit? adaptarea ?i integrarea;crearea unui mediu favorabil manifest?rii libere a elevului;asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, pl?cut, stimulativ ?n cadrul comunit??ii de joc;respectarea individualit??ii ?i valorificarea maximal? a poten?ialului fiec?rui copil prin centrarea resurselor pe acesta;asigurarea flexibilit??ii activit??ilor educa?ionale ?i de ?nv??are prin joc etc.?n Anexa 14. Jocuri sunt prezentate exemple de jocuri, inclusiv:jocuri de cunoa?tere, socializare ?i integrarejocuri de dezvoltare a abilit??ilor de comunicare, cooperare ?i interac?iunejocuri de dezvoltare senzorial? (auzul, v?zul, mirosul, pip?itul)jocuri de dezvoltare a proceselor psihice (memoria, aten?ia, g?ndirea, imagina?ia, concentrarea, spiritul de observa?ie etc.)jocuri de dezvoltare a abilit??ilor de citit-scris ?i de calculjocuri de cunoa?tere a lumii ?nconjur?toarejocuri de formare ?i dezvoltare a autonomieijocuri de dezvoltaere fizic? ?i coordonare.2.3. Structuri ?i servicii de suport educa?ional Pentru asigurarea incluziunii educa?ionale a elevilor cu CES, este important ?i absolut necesar crearea ?i dezvoltarea structurilor ?i serviciilor de suport educa?ional.?n acest scop, ?n Programul de dezvoltare a educa?iei incluzive ?n Republica Moldova pentru anii 2011-2020 (HG nr. 523 din 11.07.2011) sunt clar stipulate tipurile de servicii necesar a fi create la nivel central, raional/municipal, local.Astfel, la nivel central se instituie servicii (p. 66):de coordonare ?i monitorizare a implement?rii EIde elaborare a materialelor ?n sprijinul dezvolt?rii EIde formare a cadrelor din perspectiva EIde evaluare specializat? a dezvolt?rii elevilorde asisten?? specializat?de evaluare ?i acreditare a serviciilor ?i atestare a cadrelor.La nivel raional/municipal se instituie servicii (p. 65):de identificare, evaluare ?i monitorizare a evolu?iei dezvolt?rii elevilorde referire a elevilor cu CESde asisten?? social? ?i juridic?, alte tipuri de asisten?? relevante domeniuluide promovare ?i diseminare a EI ?i a practicilor incluzive.La nivel de comunitate se instituie servicii (p. 64):de identificare, evaluare precoce ?i diagnosticare a dezvolt?rii elevuluide interven?ie timpuriepsihopedagogice: de recuperare ?i reabilitare a dezvolt?rii, de sprijin educa?ional, de asisten?? individualizat?psihologice: de asisten?? ?i consiliere pentru copii, p?rin?i, cadre didacticede suport: cadru didactic de sprijin, asistent personal, tehnologii asistivede asisten?? specializat? (logoped, tiflopedagog, kinetoterapeut etc.)de asisten?? social?de transport, deplasare, accesibilizare.?n acest context, la nivel republican, este instituit, prin Hot?r?rea Guvernului Republicii Moldova nr. 732 din 16.09.2013, Centrul Republican de Asisten?? Psihopedagogic? (CRAP), subordonat Ministerului Educa?iei, ?i are drept misiune de baz? asigurarea dreptului la educa?ie de calitate pentru to?i elevii. Scopul CRAP este organizarea la nivel republican a asisten?ei psihopedagogice prin:elaborarea/adaptarea instrumentarului de evaluare a dezvolt?rii elevului;elaborarea metodologiilor referitoare la organizarea asisten?ei elevilor cu C ES;asistarea metodologic? a autorit??ilor administra?iei publice locale ?i familiei elevului ?n procesul de incluziune ?colar?;asistarea, ?n caz de necesitate a SAP ?n evaluarea complex? a dezvolt?rii elevului.La nivel de raion, coordonarea tuturor proceselor care vizeaz? educa?ia incluziv? ?ine de responsabilitatea organului local de specialitate ?n domeniul ?nv???m?ntului. ?n acest scop, ?n cadrul structurii respective de specialitate se desemneaz? un responsabil de educa?ia incluziv?(responsabil EI). Sarcinile de baz? ale responsabilului EI includ:Promovarea politicii de stat ?i asigurarea realiz?rii legisla?iei ?n domeniul educa?iei incluzive;Coordonarea managementului institu?iilor de ?nv???m?nt din raion/municipiu din perspectiva educa?iei incluzive;Organizarea asisten?ei metodologice institu?iilor de ?nv???m?nt, speciali?tilor ?n abordarea elevilor cu CES.Structura raional?/municipal? responsabil? de organizarea ?i realizarea evalu?rii complexe a dezvolt?rii elevului ?i acordarea asisten?ei psihopedagogice este Serviciul de asisten?? psihopedagogic? (HG nr. 732 din 16.09.2013). Direc?iile principale de activitate SAP vizeaz?:Evaluarea complex? a dezvolt?rii elevului ?i identificarea timpurie a necesit??ilor acestuia;Stabilirea cerin?elor educa?ionale speciale ?i elaborarea recomand?rilor ac?iunile de interven?ie ?i serviciile de suport pentru copilul cu CES;Acordarea asisten?ei psihopedagogice elevului ?i familiei acestuia;Organizarea asisten?ei metodologice personalului implicat ?n asisten?a elevilor cu CES.La nivel de institu?ie de ?nv???m?nt, se instituie Comisia multidisciplinar? intra?colar? (CMI) ?i se creeaz?, ?n func?ie de necesit??i, Centrul de resurse pentru educa?ia incluziv? (CREI), se instituie posturi de personal de suport: cadru didactic de sprijin (CDS), psiholog, logoped, kinetoterapeut ?.a.CMI are drept scop sprijinirea incluziunii ?colare a elevilor cu CES ?i prevenirea institu?ionaliz?rii acestora. CMI se instituie prin ordin al directorului institu?iei de ?nv???m?nt ?i are drept atribu?ii de baz?:organizarea evalu?rii ini?iale a dezvolt?rii elevilor;referirea elevilor c?tre SAP pentru evaluarea complex?;asigurarea realiz?rii recomand?rilor SAP, formulate ?n rezultatul evalu?rii complexe a dezvolt?rii elevului, privind necesit??ile de asisten?? a acestuia;acordarea asisten?ei metodologice cadrelor didactice, altor categorii de personal implicat ?n asisten?a elevului cu CES;organizarea activit??ii echipelor de elaborare ?i realizare a planurilor educa?ionale individualizate pentru elevii cu CES;monitorizarea/evaluarea activit??ii structurilor ?i serviciilor ?colare de suport educa?ional pentru elevii cu CES; valorificarea practicilor educa?ionale din perspectiva educa?iei incluzive.Evaluarea ini?ial? a dezvolt?rii elevului se face imediat dup? ?nscrierea acestuia ?n institu?ia de ?nv???m?nt, ?n baza concluziilor medicale ?i a unor evalu?ri ce ?in de competen?a institu?iei. ?n func?ie de caz ?i resursele institu?iei, evaluarea ini?ial? o realizeaz? psihologul, ?nv???torii/profesorii pe discipline ?colare, al?i speciali?ti care activeaz? ?n institu?ie/comunitate. Responsabil? de aceast? activitate este CMI. ?n cazul elevilor care prezint? dificult??i ?i probleme de ?nv??are, CMI refer? copilul c?tre SAP, perfect?nd o referin??, pentru evaluare complex?, ?n vederea constat?rii/confirm?rii CES, necesit??ilor elevului, precum ?i formul?rii recomand?rilor privind asisten?a.CREI, ?n conformitate cu regulamentul de func?ionare, aprobat de Ministerul Educa?iei (Ordinul nr. 100 din 26.02.2015), este o subdiviziune a institu?iei de ?nv???m?nt care acord? asisten?? psihopedagogic? elevilor cu CES. ?ntru realizarea misiunii, atribu?iile CREI vizeaz?:planificarea ?i realizarea activit??ilor de sprijin educa?ional elevilor cu CES;prestarea serviciilor specializate de asisten?? psihologic?, logopedic?, alte servicii, dup? caz;asisten?a informa?ional? ?i metodologic? cadrelor didactice din institu?ie privind incluziunea educa?ional? a elevilor cu CES;organizarea activit??ilor cu ?i pentru p?rin?i;realizarea programelor de informare-educare-comunicare ?i sensibilizare public? ?n domeniul EI.Asisten?a educa?ional? ?n CREI este orientat? spre:desf??urarea activit??ilor ?n timpul orelor, pentru elevii cu CES care nu pot frecventa toate lec?iile pe ?ntreaga durat? a lor;desf??urarea activit??ilor de sprijin educa?ional (medita?ii, suport ?n preg?tirea temelor pentru acas?) dup? ore, individual sau ?n grupuri de 10-12 copii;elaborarea suporturilor didactice suplimentare, ?n func?ie de necesit??ile ?i poten?ialul de ?nv??are al elevilor asista?i;implicarea p?rin?ilor ?n activit??ile de recuperare/compensare educa?ional?.Activitatea CREI este coordonat?, de regul?, de cadrele didactice de sprijin. ?n CREI elevii sunt asista?i at?t de c?tre CDS, c?t ?i de al?i speciali?ti (?nv???tori, profesori, psihopedagog special, logoped, psiholog, kinetoterapeut, asistent personal etc.)Asigurarea suportului educa?ional individualizat eficient este esen?ial? pentru realizarea obiectivelor ?i rezultatelor scontate. Rolul CDS implic?, ?n acest context, interac?iune de calitate cu elevii asista?i, prin lucru individual sau ?n grup; ?n clas? sau ?n afara acesteia. Activitatea CDS referitor la asisten?a elevilor cu CES include urm?toarele forme de lucru: participarea, ?n calitate de consultant al elevului, co-participant, la orele de predare/activit??i desf??urate la clas? de c?tre ?nv???tor/profesor;prestarea serviciilor de suport ?n afara lec?iilor (CREI, alte loca?ii din institu?ia de ?nv???m?nt, dup? caz).Instituirea posturilor de CDS se face prin decizia directorului institu?iei de ?nv???m?nt, la recomandarea SAP, ?n baza rezultatelor evalu?rii nivelului de dezvoltare a elevilor cu CES. Cadrul didactic de sprijin poate fi ?ncadrat la orice nivel de ?nv???m?nt ?i poate trece de la un nivel de ?nv???m?nt la altul. Dac? num?rul de elevi este mai mic dec?t cel stabilit, unitatea de CDS se poate frac?iona, fiind planificat? activitatea prin cumul sau cu ora, conform legisla?iei ?n vigoare.Sarcina de baz? a CDS este dezvoltarea ?i promovarea activit??ilor de asisten?? educa?ional? care s? asigure compensarea ?i remedierea dificult??ilor de ?nv??are de ordin structural, organizatoric, emo?ional sau de alt? natur? ale elevilor cu CES. De asemenea, CDS exercit? ?i rolul de consultant ?n problemele: referirii elevilor cu dificult??i de ?nv??are c?tre serviciile specializate ?i resursele de ?nv??are complementare;elabor?rii planurilor educa?ionale individualizate;dezvolt?rii politicilor ?colare pentru elevii cu CES;de planificare ?i organizare a activit??ilor de asisten?? educa?ional?, av?nd ca baz?: poten?ialul ?i necesit??ile elevului; obiectivele PEI; rezultatele evalu?rilor curente; informa?iile adunate de la cadrele didactice, al?i speciali?ti, de la elev, p?rin?i etc.Asistarea elevului de c?tre CDS la lec?ii se va realiza cu respectarea urm?toarelor etape:analiza PEI, precizarea competen?elor elevului la materia de studiu;cooperarea cu ?nv???torul/profesorii la clas?;identificarea strategiilor de lucru la clas?;elaborarea planului de asistare;preg?tirea/producerea/adaptarea materialelor de ?nv??are, pentru lucrul cu copilul;asistarea propriu-zis?;identificarea necesit??ilor de suport educa?ional post-asisten?? la lec?ie;realizarea activit??ilor pentru consolidarea competen?elor achizi?ionate.CDS planific? ?i realizeaz? activit??i post-asisten?? la lec?ie: actualizeaz?/precizeaz? programe de suport pentru copil; comunic? continuu cu ?nv???torii/profesorii la clas?/disciplin?; convoc?, la necesitate, echipa PEI; informeaz?, antreneaz? p?rin?ii ?n activit??i de consiliere educa?ional?; refer?, la necesitate, copilul c?tre servicii specializate.Alte servicii de asisten?? a elevului oferite de c?tre CDS ?n afara lec?iilor, inclusiv ?n CREI vizeaz?: asisten?? educa?ional? (individual? ?i/sau ?n grup); terapii cognitive; activit??i cu elemente de terapii ocupa?ionale (ludo-, ergo-, arte-terapii etc.); activit??i extra-curriculare, de socializare, recreative; asisten??/activit??i de dezvoltare a deprinderilor de autoadministrare. Activitatea CDS de asisten?? a elevului ?n afara lec?iilor se organizeaz? prin activit??i 1:1 sau ?n grup, pentru: dezvoltarea competen?elor ?i abilit??ilor de ?nv??are; ?nsu?irea materiei la diverse discipline de studiu la care elevii atest? dificult??i de ?nv??are; recuperarea unor lacune ?n ?nv??are; preg?tirea pentru via?a independent?.?n scopul dezvolt?rii holistice a elevului cu CES ?i a satisfacerii necesit??ilor acestuia, abordarea complex?/intersectorial? a domeniilor de asisten?? a elevului: educa?ie, s?n?tate, asisten?? ?i protec?ie este o condi?ie obligatorie. Pentru a aborda ?n complex asisten?a individualizat? a elevului cu CES, este important? planificarea ?i indicarea ?n PEI a serviciilor educa?ionale ?i non-educa?ionale care vor fi prestate: serviciile de consultan??/consiliere, alte servicii prestate de c?tre cadrele didactice, inclusiv de c?tre CDS, psiholog, logoped, terapii specifice etc.pot fi realizate la diferite niveluri: la nivel de clas? ?n care este ?nscris copilul, la nivel de institu?ie educa?ional?, precum ?i cu implicarea structurilor raionale/municipale specializate.?n rezultatul examin?rii Raportului SAP de evaluare complex? a dezvolt?rii elevului, ?n func?ie de clasa ?n care este ?nscris copilul, de necesit??ile acestuia privind asisten?a educa?ional? ?i non-educa?ional?, se recomand? constituirea echipei PEI, care se aprob? prin ordinul directorului institu?iei. ?n componen?a echipei PEI intr?: dirigintele clasei ?n care este inclus copilul, cadrul didactic de sprijin, ?nv???torul/profesorii la clas?, psihologul, logopedul, al?i speciali?ti, dup? caz. Fiecare membru al echipei PEI realizeaz? sarcinile, precizate ?i coordonate, pe tot parcursul procesului PEI. PEI se revizuie?te cel pu?in la finele fiec?rui semestru. ?n urma revizuirii/actualiz?rii pot fi modificate/actualizate anumite compartimente ale PEI, ?n func?ie de rezultatele evalu?rii elevului. CMI asigur?, prin organizare, monitorizare/evaluare ?i asisten?? metodologic?, procesul de elaborare, realizare, monitorizare ?i revizuire/actualizare a PEI.Serviciile de suport educa?ional vor fi precizate de c?tre echipa PEI, ?n conformitate cu necesit??ile elevului ?i recomand?rile SAP, coordonate cu CMI din perspectiva oportunit??ilor de realizare. Serviciile care vizeaz? terapiile specifice vor fi incluse ?n PEI la recomandarea SAP.?n compartimentul respectiv al PEI se va indica denumirea serviciului, speciali?tii care vor presta serviciile respective, data de ?ncadrare a elevului ?n serviciu (data c?nd va ?ncepe prestarea serviciului), perioada/frecven?a prest?rii serviciului, conform exemplific?rii ?n Tabelul 27.Tabelul 27. Exemplu de proiectare a serviciilorDenumirea serviciuuluiSpecialistul care va presta, loculData ?ncadr?rii elevului ?n serviciuPerioada/frecven?aConsiliere psihologic?Psihologul, cabinetul psihologuluiOctombrie – decembrie, s?pt?m?nalConsulta?ii dup? lec?ii?nv???torul/ cadrul didactic la disciplin?20.09.2016 Sala de clas?/CREISeptembrie-decembrie,de 2 ori pe s?pt?m?n?Asisten?? educa?ional?Cadrul didactic de sprijin:- asisten?? individualizat? la lec?ii (sala de clas?)- asisten?? individualizat? ?i ?n grup mic ?n afara lec?iilor (CREI)01.09.2016Septembrie-decembrie2 ore zilnic4 zile s?pt?m?nalKinetoterapieKinetoterapeutul de la Centrul comunitar pentru copii10 octombrie10.10.2016 – 28.11.2016De 3 ori pe s?pt?m?n?.?n vederea instituirii unui suport educa?ional individualizat eficient, se va ?ine cont de:promovarea ?i realizarea unor politici coerente ?i efective;interven?ia timpurie;asigurarea progresului fiec?rui copil;direc?ionarea resurselor c?tre elevii care au cele mai mari necesit??i;colaborarea ?ntre actorii relevan?i cu implicarea p?rin?ilor.Suportul educa?ional individualizat pentru copilul cu CES se poate realiza la diferite niveluri:Tabelul 28. Niveluri de realizare a suportului educa?ionalNivelObiective/abord?riResponsabilClas?Primul r?spuns la necesit??ile elevilorPresupune abord?ri comune ?i individualizate, utilizate frecvent ?n practica pedagogic??nv???torii/profesorii la disciplineDiriginteleCDSInstitu?ie educa?ional? Se realizeaz? ?n cazul ?n care interven?iile la nivel de clas? nu sunt suficiente pentru satisfacerea cerin?elor speciale ale elevilorPresupune PEI, structuri ?i personal de suportCDS PsihologLogoped CMIEchipa PEICREIStructuri raionale/ municipale specializate Se acord? ?n cazurile c?nd institu?ia nu dispune de resursele adecvate pentru a r?spunde necesit??ilor elevuluiAbordare multidisciplinar?SAPCASCFAlte structuri specializate Evaluarea progresului ?colar al elevilor cu CESEvaluarea progresului ?colar al elevului care parcurge disciplina ?colar? prin CGA sau CM se realizeaz? ?n baza principiilor generale de evaluare ?n ?nv???m?ntul general.Evaluarea rezultatelor ?colare ale elevului cu CES se realizeaz? prin raportare la copil ?i prin raportare la curriculum.Raportarea evalu?rii la copil presupune m?surarea progresului individual al acestuia. ?n cadrul raport?rii evalu?rii la curriculum se apreciaz? performan?ele elevului ?n procesul educa?ional, axat pe adapt?ri ale procesului educa?ional sau modific?ri curriculare.Evaluarea progresului ?colar al elevilor cu CES care parcurg materia de studiu la disciplin? prin curriculum general cu adaptat?ri (CGA) se realizeaz? ?n baza reglement?rilor generale privind con?inutul evalu?rii, cu adaptarea tehnologiilor de evaluare.Adaptarea tehnologiilor ?n evaluarea progresului ?colar al elevilor ?ncadra?i ?ntrun demers educa?ional prin curriculum general adaptat, indiferent de tipul de evaluare, inclusiv evaluarea final?, vizeaz?:timpul destinat efectu?rii evalu?rii;adapt?rile ambientale conform particularit??ilor de dezvoltare ?i CES ale elevilor;locul evalu?rii;modalit??ile de percepere a sarcinii de c?tre copilul cu CES;forma de evaluare (scris?, oral?);echipament specializat.Elevii care au fost ?ncadra?i ?n procesul educa?ional prin adapt?ri ale acestui proces sus?in examenele de finalizare a treptei de ?nv???m?nt ?n baza acelora?i probe de evaluare, ?n condi?ii specifice de evaluare/examinare, conform PEI. Elevilor cu CES, care au fost ?ncadra?i ?n procesul educa?ional prin CGA, li se certific? nivelul de studii, ?n rezultatul evalu?rii finale a performan?ei educa?ionale, prin acela?i document de absolvire -serie general? (care se elibereaz? absolven?ilor cu CG).Evaluarea progresului ?colar al elevilor ?ncadra?i ?n procesul educa?ional prin curriculum modificat (CM) se realizeaz? ?n baza probelor/sarcinilor individualizate, axate pe finalit??ile ?i con?inuturile stabilite ?n curriculumul modificat, cu/sau f?r? adaptarea strategiilor de evaluare.Probele/sarcinile individualizate la disciplina ?colar?, inclusiv pentru evaluarea final?, le elaboreaz? cadrul didactic la clas?, ?n conformitate cu PEI. Adaptarea strategiilor ?n evaluarea progresului ?colar al elevilor ?ncadra?i ?n procesul educa?ional prin CM vizeaz? acelea?i aspecte ca ?i ?n cazul evalu?rii elevilor ?ncadra?i ?n procesul educa?ional prin CGA, indiferent de tipul de evaluare, inclusiv evaluarea final?.?n cazul evalu?rii finale a elevilor cu CES, se admit probe de evaluare individualizate doar la nivelul ?nv???m?ntului primar ?i gimnazial, aprobate de Comisia Raional?/Municiplal? de Examene. Elevilor cu CES, care au fost ?ncadra?i ?n procesul educa?ional prin CM, li se certific? nivelul de studii gimnaziale, ?n rezultatul evalu?rii finale a performan?ei educa?ionale, prin document de absolvire (serie specific?), ?n care se stipuleaz? tipul de curriculum parcurs la fiecare disciplin? ?colar?.Pentru unii absolven?i din ?nv???m?ntul gimnazial, elevi cu CES (dizabilit??i severe), p?rin?ii/reprezentan?ii legali ai elevului pot solicita, ?n scris, ne?ncadrarea acestora ?n sesiunea de examene. Finalizarea ?nv???m?ntului gimnazial ?n acest caz, se va confirma printr-un certificat eliberat de institu?ia de ?nv???m?nt, semnat de director.2.4.1. Individualizarea strategiilor de evaluare a progresului ?colar al elevilor cu CESEvaluarea progresului de ?nv??are al elevului cu CES, ca parte component? a procesului educa?ional, nu difer?, prin abord?ri ?i forme de organizare, tehnologiile aplicate, ?n acest sens, ?n general ?n sistemul educa?ional. Totodat?, cadrul didactic trebuie s? ?nsu?easc? proceduri de adaptare a strategiilor de evaluare a progresului elevilor la cerin?ele educa?ionale speciale care ?i sunt caracteristice, s? cunoasc? prevederile documentelor normative ?i metodologice elaborate ?n acest sens. Este necesar ca procesul de evaluare s? fie c?t mai autentic, realizat ?n func?ie de particularit??ile individuale de dezvoltare a elevului, racordat la curriculumul individualizat al acestuia pentru o perioad? concret?. ?n selectarea metodelor ?i tehnicilor de evaluare, cadrul didactic urmeaz? s? ?in? cont de func?iile evalu?rii.Curriculumul actual trateaz? evaluarea ?colar? ca o parte integrant? a procesului de ?nv???m?nt. Aceasta ?nseamn? c? procesul educa?ional trebuie ?n?eles ca un ?ntreg sau ca un tot unitar, constituit din trei componente: predare-?nv??are-evaluare. Fiecare dintre elementele componente ale acestui proces sunt deschise, corelative, ele interac?ioneaz? ?i se condi?ioneaz? reciproc, produc?nd rezultate ?colare.?n contextul curriculumului general, dar ?i a celui adaptat (CGA, CM), rezultatele ?colare vizeaz? competen?ele elevului formate la nivel transdisciplinar, dar ?i printr-o disciplin? sau alta. ?n acest sens, cadrul didactic trebuie s? formeze, dar ?i s? evalueze, at?t prin proceduri de evaluare formativ?/continu? c?t ?i sumativ?/final?, nivelul de formare al competen?elor disciplinare, care, la r?ndul lor, asigur? formarea-dezvoltarea competen?elor transdisciplinare, cum ar fi: a ?nv??a s? ?nve?i, competen?a de comunicare (?n limba matern?, ?n limba str?in?), rela?ionarea cu al?ii, rezolvarea de probleme etc.Evaluarea reprezint? un proces complex de m?surare, apreciere, analiz? ?i interpretare a datelor prin intermediul unor instrumente de evaluare, ?n scopul emiterii unei judec??i de valoare asupra rezultatelor ob?inute din acest proces ?i adopt?rii unor decizii pedagogice care se impun. Ea are rolul de a sprijini activitatea de ?nv??are ?i de formare a competen?elor ?colare, de a m?sura progresul elevilor, de a ?nt?ri motiva?ia ?nv???rii, de a regla activitatea cadrului didactic ?i a elevilor ?i de a-i obi?nui pe elevi cu aprecierea.Literatura de specialitate indic? 8 componente importante ale evalu?rii ?colare, care urmeaz? a fi valorificate ?n evaluarea progresului ?colar al elevilor, inclusiv a celor cu CES. Acestea vizeaz?:obiectul evalu?rii (ce vom evalua, tipuri de procese/rezultate/produse);criteriile evalu?rii (?n raport cu ce se evalueaz?);opera?iile evalu?rii (ce pa?i trebuie de f?cut);strategiile (proiectarea ?i coordonarea ac?iunilor);tipurile/formele de evaluare;metode, tehnici, instrumente (cum vom evalua);timpul evalu?rii (momente oportune pentru evaluare: ?nainte, ?n timpul sau dup? ac?iunea/interven?ia educa?ional?);agen?ii evalu?rii (factori de conducere, cadre didactice, elevi, exper?i etc.).?n proiectarea evalu?rii progresului ?colar, inclusiv al elevilor cu CES inclu?i ?n ?nv???m?ntul general, cadrul didactic va porni de la 5 ?ntreb?ri esen?iale:Ce voi evalua? – prin care se identific? domeniul ?i obiectul evalu?rii (de exemplu: scrierea - competen?a elevului de a scrie, lectura - capacitatea lui de a ?n?elege un text, calculul sau rezolvarea de probleme etc.)Pentru ce voi evalua? – se identific? scopul evalu?rii (de exemplu: stabilirea progresului elevului ?n activitatea de scriere, de lectur?, de comunicare etc.) ?n func?ie de competen?a urm?rit? prin disciplina predat?.Cum voi evalua? – se proiecteaz? forma ?i metodele de evaluare, care trebuie s? fie c?t mai adecvate scopului ?i obiectului evalu?rii ?i c?t mai diverse, conform cerin?elor evalu?rii autentice. Cu ce voi evalua? – se selecteaz? instrumentele de evaluare ?i tehnicile adecvate de m?surare- apreciere. Pe ce baz? voi evalua? – se precizeaz? criteriile de apreciere, indicatorii ?i descriptorii de performan?? care trebuie s? apar? ?n rezultatele fiec?rui elev.De?i termenul frecvent utilizat ?n evaluare este acel de rezultate sau performan?e ?colare, obiectul evalu?rii solicitat de orient?rile actuale nu reprezint? doar produsul, rezultatul activit??ilor de ?nv??are, ci ?i procesul care a contribuit la ob?inerea rezultatului. Astfel, ?n actul evalu?rii, ?n special ?n cazul elevului cu CES, nu se va ?ine cont doar de r?spunsul dat de elev ?ntr-o situa?ie problematic?, dar se va ?ncerca ?i aprecierea modului de g?ndire, factorii care au condi?ionat anume acest r?spuns.No?iunea de test de cuno?tin?e, invocat frecvent pentru a desemna evaluarea oric?rui rezultat ?colar,nu poate fi admis? ?n practica educa?ional?!Evaluarea rezultatelor ?colare se axeaz? pe o corelare eficient? cu aspectele curriculare. Rela?ia ?ntre curriculum ?i evaluare este esen?ial? ?i presupune mai multe exigen?e metodologice:asigurarea modului unitar de proiectare curricular?, cu accent aparte pe definirea obiectivelor, identificarea con?inuturilor ?i selectarea strategiilor de evaluare. acest deziderat poate fi realizat pe dou? c?i:alegerea strategiilor de evaluare imediat dup? formularea obiectivelor ?i precizarea tehnologiilor/strategiilor de ?nv??are;opera?ionalizarea complet? a obiectivelor, care, dup? tehnica mager, integreaz? situa?ia de testare cu criteriu minimal de reu?it? (precizarea comportamentului final care se a?teapt? de la elevi, precizarea condi?iilor ?n care elevii demonstreaz? reu?itele ?i precizarea nivelului de reu?it?).fundamentarea evalu?rii progreselor ?colare pe standarde curriculare. ?n cazul elevilor cu CES standardele vor viza curriculumul realizat (CGA, CM). Cu c?t standardele curriculare ?i de evaluare sunt mai bine determinate, cu at?t cresc ?ansele ca strategiile de evaluare s? asigure respectarea principiilor validit??ii, fidelit??ii, obiectivit??ii. Din acest punct de vedere, rolul cadrelor didactice nu este numai acela de a urm?ri monitorizarea ?i ?ndeplinirea standardelor educa?ionale, ci ?i de a participa la revizuirea, reconstruc?ia lor, dup? caz. Dintr-o perspectiv? mai larg?, putem afirma c? rezultatele ?nv???rii, identificate ?i apreciate prin metode de evaluare adecvate, reprezint? un feedback constructiv al procesului educa?ional ?n ansamblu;selectarea ?i adecvarea strategiilor de evaluare ?n func?ie de particularit??ile de dezvoltare a elevului, poten?ialul ?i necesit??ile acestuia.O evaluare pertinent?, obiectiv? ?i echitabil? se realizeaz? ?n contextul unei rela?ii bine structurate ?ntre procesele predare-?nv??are-evaluare.?ntru asigurarea eficien?ei acestei rela?ii, e bine s? g?sim r?spuns la ?ntreb?rile:- Con?inuturile au fost selectate conform obiectivelor stabilite?- Strategiile educa?ionale au fost adecvate obiectivelor?- Tehnologiile educa?ionale au favorizat ?i stimulat ?nv??area?- Strategiile educa?ionale promovate au fost adaptate la necesit??ile individuale ale elevilor?Metode ?i tehnici de evaluare a progresului ?colar?n termeni generali, metoda este calea care contureaz? ?ntregul demers de proiectare ?i realizare a ac?iunii evaluative, de la stabilirea competen?ei de evaluat ?i p?n? la construirea ?i aplicarea instrumentului de m?surat-apreciat, prin care inten?ion?m s? ob?inem informa?iile necesare ?n vederea adopt?rii unei decizii ?n acest sens: a fost sau nu atins? ?inta demersului de formare?, st?p?nesc elevii competen?a respectiv? la nivelul corespunz?tor sau nu? etc. Tehnica de evaluare reprezint? modalitatea prin care cadrul didactic declan?eaz? ?i orienteaz? ob?inerea din partea elevilor a r?spunsurilor la itemii formula?i (la cerin?ele exprimate). Tehnicile de evaluare utilizate la ora actual? sunt distribuite pe un continuum limitat pe de o parte de tehnicile de testare/evaluare pentru care exist? un model complet al r?spunsului corect, iar pe de alt? parte de tehnicile de testare/evaluare pentru care nu exist? un model complet al r?spunsului corect. In func?ie de criteriul existen?ei sau nonexisten?ei unui model complet al r?spunsului corect, distingem:tehnici de evaluare ?obiective";tehnici de evaluare ?subiective".Tehnicile de evaluare ?obiective" ?i punctuale pot fi utilizate cu mai mult succes ?n abordarea nivelurilor inferioare ale domeniului cognitiv, pe c?nd tehnicile de testare ?subiective" ?i integrative pot fi utilizate ?ndeosebi ?n abordarea nivelurilor superioare ale aceluia?i domeniu (P. Lisievici).Instrumentul de evaluare este o prob?, o gril?, un chestionar, un test de evaluare care se compune, de regul?, din mai mul?i itemi. Sunt ?ns? situa?ii c?nd o prob? de evaluare (un instrument) se compune dintr-un singur item (o singur? ?ntrebare, cerin??, problem? etc.), ?ndeosebi atunci c?nd r?spunsul pe care trebuie s?-l formuleze elevul este mai complex. Prin urmare, instrumentul ?n domeniul evalu?rii ?colare serve?te fie pentru a culege, a analiza ?i a interpreta informa?ii despre felul cum au ?nv??at ?i ce au ?nv??at elevii, fie pentru observarea acestora, ori pentru comunicarea judec??ilor formulate etc.?n proiectarea demersului individual de evaluare (cazul copil cu CES), cadrul didactic va porni anume de la tipul de dificultate stabilit ?i va trebui s? ?in? cont at?t de caracteristicile elevului, c?t ?i de modul individual ?n care acesta ??i poate dob?ndi competen?ele cerute de curriculum.Pentru evaluarea continu? a rezultatelor ?colare ale elevilor cu CES, speciali?tii recomand? proiectarea ?i realizarea preponderent? a dou? modele de evaluare:evaluarea prin raportare la individ, care m?soar? progresul individual al elevului pe parcursul procesului s?u unic de dezvoltare ?i ?nv??are;evaluarea prin raportare la curriculum, prin care se apreciaz? performan?ele elevului ?n procesul de parcurgere a curriculumului (CG, CGA, CM)).Ambele tipuri de evaluare solicit? cadrului didactic diferen?ierea strategiilor de evaluare, aplicarea unor variate metode ?i tehnici evaluative, prin care s? urm?reasc? progresulindividual al fiec?rui elev. Progresul ?colar al elevului cu CES se va urm?ri prin corelarea a ceea ce poate s? fac? el la un moment dat al ?nv???rii, f?c?ndu-se compara?ia ?ntre starea ini?ial? ?i nivelul la care a ajuns prin ?nv??are.?n cazul elevilor cu CES, evaluarea prin raportare la curriculum este recomandabil? mai ales ?n momentul proiect?rii ?i aplic?rii unor probe de evaluare final? (sumativ?) ?n scopul stabilirii nivelului de achizi?ii ?colare la care a ajuns elevul dup? o anumit? perioad? de ?nv??are, pentru a-i permite trecerea la urm?toarea etap?.?n ambele cazuri se va proceda la o abordare flexibil? a examin?rii ?i not?rii, iar accentul se va pune pe o evaluare global?, continu? ?i formativ?, pe ceea ce elevii su?nt capabili s? demonstreze ?n termeni de produs al activit??ii lor, ?i nu pe ceea ce nu pot face din cauza dizabilit??ii lor.Ca ?i ?n cazul pred?rii, probele de evaluare proiectate ?i aplicate trebuie s? vizeze competen?ele ?colare de baz? – ceea ce poate s? fac? elevul – dar metodele ?i tehnicile de evaluare vor fi selectate ?n manier? diferen?iat?, ?n func?ie de v?rsta elevului, de gradul ?i tipul de deficien??, astfel ?nc?t s? permit? fiec?rui elev s?-?i eviden?ieze poten?ialul ?i stilul s?u propriu de ?nv??are, pentru a r?spunde unei mai mari diversit??i de elevi ?i a nu genera ierarhiz?ri ?i discrimin?ri ?ntre ace?tia. Proiectarea ?i realizarea corect? a evalu?rii rezultatelor ?colare presupune cunoa?terea ?i respectarea de c?tre cadrul didactic a unor cerin?e specifice instruirii ?i evalu?rii autentice, care sunt ?n total? concordan?? cu principiile educa?iei incluzive, bine ajustate la procesul integrat de formare-evaluare a competen?elor, r?spund exigen?elor ?nvatam?ntului formativ ?i sunt apropiate de activitatea concret? a cadrului didactic la clas?.Caseta 7. Cerin?ele evalu?rii autenticeCerin?ele evalu?rii autenticeExemplific?riEvaluarea trebuie s? acorde o aten?ie special? achizi?iilor fundamentale. Produsele realizate de elevi ?n cadrul evalu?rii s? aib? valoare ?i ?n afara ?colii.Sarcina de evaluare ?i exigen?ele fa?? de elevi s? fie cunoscute cadrului didactic la situa?ia de evaluare.Evaluarea s? vizeze sarcini complexe, proiectate ?n contexte din via?a real?.Evaluarea trebuie s? fie axat? pe utilizarea func?ional? a competen?elor disciplinare.Elevul ?nva?? a fi un bun cet??ean, a analiza ceea ce se ?nt?mpl? ?n jur, a g?ndi critic, a rezolva probleme de via?? etc.Elevii pot s? elaboreze ?i s? prezinte proiecte, studii de caz, eseuri, rezumate etc.Elevii trebuie anun?a?i din timp c?nd vor fi evalua?i, la ce domenii, ?n ce baz? (criterii, repere) etc.Activit??ile de evaluare s? fie ?n cea mai str?ns? leg?tur? cu practica ?i cu cerin?ele vie?ii. Itemii de evaluare s? vizeze /competen?e func?ionale, necesare ?n via??.Examinarea este un proces didactic care se desf??oar? ?ntre cadrul didactic ?i elev. Termenul de examinare este folosit, mai ales, ?n evaluarea rezultatelor ?colare, inclusiv ale elevilor cu CES. Tipuri de evaluare:Probele docimologice prin care se realizeaz? examin?rile curente ?i finale pot fi:-???????? probe orale;-???????? probe scrise;-???????? probe practice;-??????? testul docimologicMetode orale de examinareEvaluarea oral? permite realizarea dezideratului prin care se stipuleaz? c? evaluarea trebuie s? ?nso?easc? procesul de predare-?nv??are.Atunci c?nd se folosesc metode orale, nu se face abstrac?ie total? de capacit??ile de vorbire, iar atunci c?nd se pune accentul pe aceste capacit??i, nu se face abstrac?ie de cuno?tin?e. Exprimarea oral? se realizeaz? prin variate forme:conversa?ia euristic? este o metod? des utilizat? ?n procesul evaluativ de tip oral. (?ntreb?ri/r?spunsuri). C?nd ini?iativa apar?ine cadrului didactic evaluator, la sf?r?itul conversa?iei se comunic? aprecierea cu privire la con?inut, pe de o parte ?i la capacitatea de exprimare, pe de alt? parte;interviul - al?turi de ?ntreb?ri se pun ?n discu?ie ?i alte probleme, iar cadrul didactic cedeaz? ini?iativa conducerii discu?iei. ?n acest caz, interviul dob?nde?te caracterul unei discu?ii libere, permi??nd realizarea unei evalu?ri mai cuprinz?toare.verificarea realizat? pe baza unor imagini, scheme grafice pe care elevul este solicitat s? le comenteze. C?nd acesta ?n?mpin? unele dificult??i, cadrul didactic intervine cu ajutorul ?ntreb?rilor ajut?toare. Aceast? metod? este folosit? cu prec?dere ?n cadrul ?nv???m?ntului primar, ?i este adaptat? particularit??ilor de v?rst? ?i a celor indivioduale de dez voltare a colpilului.verificarea oral? cu acordarea unui timp de preg?tire a r?spunsurilor, utilizat? ?n condi?ii de examinare. ?n aceast? situa?ie se impune ca r?spunsul s? fie liber ?i nu citit. Se pune astfel ?n eviden?? un grad superior de st?p?nire a subiectului.citirea unor dialoguri incomplete ?i completarea acestora ?n a?a fel, ?nc?t s? dovedeasc? faptul c? se st?p?ne?te sensul adev?rat.Prin povestirea/repovestirea unui con?inut, a unui ansamblu de informa?ii, evenimente, fapte etc., se verific? capacit??ile de ?n?elegere a ceea ce este prezentat.?n utilizarea acestei metode de evaluare a rezultatelor ?colare trebuie s? ?inem seama ?i de unele limite:-?? se realizeaz? o verificare prin sondaj, deci un feedback incomplet;-?? nu se asigur? acela?i grad de dificultate al ?ntreb?rilor care se pun elevilor. Uneori solicit? mult timp ?i nu sunt agreate de to?i elevii ?n aceea?i m?sur? (mai ales de c?tre cei timizi ?i care au o g?ndire mai ?nceat? ?i au nevoie s?-?i completeze r?spunsurile prin alte metode).Metodele orale sunt folosite cu succes, ?n special la disciplinele care solicit? dezvoltarea capacit??ilor de exprimare oral?. Efectele pozitive se produc asupra ?ntregii clase at?t prin verific?ri frontale, c?t ?i individuale. Utilizarea acestor metode presupune un antrenament specific al cadrului didactic ?n tehnica formul?rii ?ntreb?rilor, precum ?i ?n aprecierea prompt? a r?spunsurilor.Examinarea oral? reprezint? un mijloc util ?i eficace de verificare operativ?. Verificarea oral? permite o serie de avantaje, dar ?n anumite condi?ii este marcat? ?i de dezavantaje:Tabelul 29. Avantaje ?i dezavantaje ale evalu?rii oraleAvantaje ale evalu?rii oraleDezavantaje ale evalu?rii oralePermite comunicarea deplin? ?ntre cadrul didactic ?i elev, ?ntre elev ?i colegii din clas?;Recupereaz? naturale?ea ?i normalitatea unei rela?ii specific umane (C. Cuco?, A. Stoica);Favorizeaz? dezvoltarea capacit??ii de exprimare oral? a elevilor;Asigur? feedback-ul mult mai rapid;Ofer? posibilitatea de a clarifica ?i corecta imediat eventualele erori sau ne?n?elegeri ale elevului ?n raport cu un con?inut specific;Permite flexibilizarea ?i adecvarea modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul ?ntreb?rilor ?i gradul lor de dificultate ?n func?ie de calitatea r?spunsurilor date;Permite observarea, de c?tre evaluator, a punctelor tari ?i punctelor slabe, necesit??ilor elevului;Faciliteaz? evaluarea inclusiv a unor tr?s?turi de personalitate: maniere, toleran?? la stres, raportul dintre aparen??/ prezen??/vivacitatea ideilor, structura ?i calitatea limbajului, influen?a altor persoane etc.;Permite o mai mare flexibilitate ?n alegerea con?inuturilor ?i proceselor de evaluat;Creeaz? posibilitatea unei bune cunoa?teri, ?n timp, a elevilor de c?tre profesor ?i invers;Asigur? o rela?ionare direct? ?i o comunicare consistent? ?ntre cei doi parteneri;Permite evaluarea concomitent? a mai multor aspecte (mod de exprimare, logica expunerii, spontaneitatea dic?iei, fluiditatea exprim?rii etc.).Se realizeaz? o ?ascultare” prin sondaj;Intervine o puternic? varietate intraindividual? ?i interindividual?;Performan?a elevului poate fi afectat? de starea sa emo?ional? ?n momentul r?spunsului;Ofer? un grad sc?zut de validitate ?i fidelitate;Se consum? mult timp;Intervin o multitudine de factori care afecteaz? obiectivitatea ascult?rii orale: starea de moment a evaluatorului, gradul diferit de dificultate a ?ntreb?rilor formulate, starea emo?ional? a elevilor (I. T. Radu, A. Stoica);Solicit? elevului s? r?spund? verbal la o sarcin? transmis? cu sau f?r? elemente auxiliare de sprijin.Examinarea prin probe scriseProbele scrise sunt de trei tipuri:-???????? probe scrise de control curent cuprinz?nd c?teva ?ntreb?ri din lec?ia de zi ?i care dureaz? 10-15 minute;-???????? probe scrise la sf?r?itul unui capitol, folosite mai ales ca aplic?ri a unei evalu?ri continue;-???????? lucr?ri scrise semestriale, proiectate prin lec?ii de recapitulare ?i sintez? (teza).Probele scrise ?ndeplinesc o func?ie diagnostic?, contribuind la eviden?ierea aspectelor pozitive sau a lacunelor ?n ?nv??are, ofer? cadrului didactic elementele de con?inut asupra c?rora trebuie s? se revin?, c?t ?i elevilor care au nevoie de munc? suplimentar?. Probele scrise sunt, totodat?, un mijloc de autoevaluare pentru elevi, av?nd, deci, ?i o valoare formativ?. Este important s? propunem elevului cu CES proba scris?, ?in?nd cont de particularit??ile de dezvoltare ?i tipul de curriculum (CG, CGA, CM). Tabelul 30. Avantaje ?i dezavantaje ale evalu?rii scriseAvantaje ale evalu?rii scriseDezavantaje ale evalu?rii scrisePermite raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare;Ofer? posibilitatea elevului de a emite judec??i de valoare obiective; Ofer? posibilitatea elevului de a-?i elabora independent r?spunsul, ?ntr-un ritm propriu;Permite examinarea unui num?r mai mare de elevi pe unitate de timp;Ofer? elevilor timizi posibilitatea de a expune nestingheri?i rezultatele;Poate fi asigurat anonimatul lucr?rilor ?i, prin aceasta, obiectivitatea evalu?rii;Diminueaz? st?rile tensionale, de stres, care pot avea un impact negativ asupra performan?ei elevilor timizi sau cu anumite probleme emo?ionale;Cre?te posibilitatea preocup?rii pentru aspecte precum stilul, concep?ia, estetica lucr?rii, originalitatea, creativitatea etc.;Protejeaz? elevul de caracterul stresant determinat de prezen?a evaluatorului.Indic? un feedback mai slab, eventualele erori sau r?spunsuri incomplete neput?nd fi operativ eliminate/corectate prin interven?ia evaluatorului;Momentul corect?rii ?i valid?ri rezultatelor se realizeaz? cu relativ? ?nt?rziere;Nu sunt posibile replierile, revenirile, ?ntoarcerile ?n cazul unor erori nesesizate la timp;Comparativ cu evalu?rile orale, verificarea prin probe scrise nu permite ca unele erori ?n formularea r?spunsurilor s? fie l?murite ?i corectate pe loc de c?tre evaluator;Aspectele privind logica discursului, stilul personal, competen?ele lingvistice ale elevului ies mai pregnant ?n eviden?? (?n bine sau ?n r?u), fiind taxate de evaluator ?i, ca atare, influen?eaz? calificativul general/nota;Nu este posibil? orientarea/ghidarea elevului prin ?ntreb?ri suplimentare.?n elaborarea probelor scrise trebuie s? se ?in? seama de precizarea scopului evalu?rii, a func?iilor pe care aceasta urmeaz? s? le ?ndeplineasc?. Redactarea probei s? se fac? ?n acord cu con?inutul de verificat ?i obiectivele corespunz?toare. Calitatea itemilor probei are prioritate ?n elaborarea probei. Un item stabile?te sarcina ce se cere a fi ?ndeplinit?. ?n lucrarea Evaluarea ?n procesul didactic, prof. I. T. Radu ?ine s? precizeze:"Calitatea subiectelor constituie una din condi?iile eficacit??ii evalu?rii realizate. Ea este dependent? de numeroase aspecte ale subiectelor: dimensiunea acestora ?n raport de timpul atribuit, de raportarea lor la con?inuturi esen?iale, corectitudinea ?i claritatea formul?rii lor, gradul de dificultate etc.".Evaluarea prin probe practiceEvaluarea prin probe practice vizeaz? identificarea capacit??ilor de aplicare practic? a achizi?iilor dob?ndite de c?tre elev, a gradului de ?ncorporare a unor abilit??i, concretizate ?n anumite suporturi sau produse ale activit??ilor.Evaluarea practic? este posibil? ?i necesar? at?t la disciplinele care ?n mod tradi?ional s-au centrat pe o evaluare practic? (Educa?ia tehnologic?, Eeduca?ia plastic?, Educa?ia muzical?, Educa?ia fizic?), dar ?i la discipline predominant teoretice (Matematic?, ?tiin?e).Proba practic? constituie mijlocul de baz? prin care cuno?tin?ele teoretice sunt transpuse ?n tehnici de lucru ?i produse materiale. Caracteristicile de baz? ale evalu?rilor prin probe practice reflect? urm?toarele:Evaluarea practic? se exercit? ?i asupra procesului de ?nv??are care a condus la produsul final evaluat;Probele practice sunt folosite, ?ndeosebi, la disciplinele ?colare precum matematica, ?tiin?e, chimia, biologia, fizica, tehnologiile etc.Evaluarea prin probe practice este folosit?, ?ndeosebi, pentru verificarea con?inutului experimental ?i practic al ?nv???rii;Pentru realizarea cu succes a unei activit??i practice, elevii trebuie s? fie aviza?i asupra urm?toarelor aspecte:tematica lucr?rilor practice;etapele ce trebuie parcurse pentru efectuarea lucr?rii practice;modul ?n care lucr?rile practice vor fi evaluate;condi?iile care li se ofer? elevilor pentru realizarea activit??ii practice (aparate, dispozitive, spa?ii, scule etc.).Testul docimologicTestul docimologic este o prob? standardizat? sub aspectul con?inutului, al condi?iilor de aplicare ?i al tehnicii de evaluare a rezultatelor. Testul docimologic este o alternativ? ?i o cale de eficientizare a evalu?rii tradi?ionale.Testul poate fi o proba oral?, practic? ?i mai ales scris?. Testele au anumite caracteristici:sunt formate din itemi;ofer? posibilitatea unor m?sur?tori mai exacte a performan?elor elevilor comparativ cu alte probe;posed? ?nsu?iri ale investiga?iei experimentale (posibilitatea repet?rii probei, controlul condi?iilor de aplicare);permit standardizarea criteriilor de notare.Etape ?n elaborarea ?i aplicarea testului docimologic.Elaborarea unui test docimologic este o activitate complex? ?i se realizeaz? prin parcurgerea mai multor etape importante:Precizarea obiectivelor, realizarea unei concordan?e ?ntre acestea ?i con?inuturile ?nv???rii.Documentarea ?tiin?ific?, care presupune identificarea ?i consultarea surselor privind elaborarea de teste.Avansarea unei ipoteze, prin conceperea sau selec?ionarea unor probleme reprezentative asupra c?rora se face verificarea: tipuri de teste (test de ?nv??are, test de vitez?, test de randament, test de redare mimetic?, test de prelucrare creatoare etc.), tipuri de itemi.Experimentarea testului.Analiza statistic? ?i interpretarea rezultatelor.Itemii folosi?i ?n probele scrise includ: itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.Principalele tipuri de itemi sunt reprezentate de itemi obiectivi cu r?spunsuri ?nchise (cu r?spunsuri la alegere), semiobiectivi ?i subiectivi (cu r?spunsuri elaborate de elevi).Itemii obiectivi suntcomponente ale testelor de progres, mai ales a celor standardizate, au obiectivitate ridicat? ?n m?surarea rezultatelor ?nv???rii.Itemii obiectivi pot fi:itemi cu alegere dual?, care solicit? elevul s? selecteze din dou? r?spunsuri posibile (adev?rat/fals, corect/incorect, da/nu etc). Itemii cu alegere dual? pot fi utiliza?i pentru recunoa?terea unor termeni, date, principii, diferen?iere ?ntre enun?uri sau de opinie. Acest tip de item poate fi folosit:la testarea ?nsu?irii unor cuno?tin?e. Elevilor li se va cere s? determine dac? o defini?ie, o regul? sau un principiu sunt formulate corect;la determinarea dac? elevii pot aprecia corectitudinea unui fapt sau material prezentat.itemi de tip pereche, organiza?i pe coloane: elementele din prima coloana se numesc premise, iar din cea de-a doua coloan?, r?spunsuri. De exemplu: pe o coloan? termenii, pe alt? coloan? defini?iile, reguli/exemple, simboluri/concepte, principii/clasific?ri;itemi cu alegere multipl?; elevul trebuie s? aleag? un singur r?spuns corect sau cea mai bun? alternativ?.Itemii cu alegere multipl? folosesc la m?surarea rezultatelor ?nv???rii de nivel taxonomic inferior. Cunoa?terea terminologiei, cunoa?terea elementelor/faptelor ?tiin?ifice, cunoa?terea principiilor, cunoa?terea metodelor ?i procedeelor.Itemi semiobiectivisolicit? elevului ca r?spunsul s? fie limitat ca spa?iu, form?, con?inut. Sarcina este puternic structurat?. Libertatea elevului de a reorganiza informa?ia ?i de a formula r?spunsul este redus?. Itemii semiobiectivi pot fi cu r?spuns scurt ?i itemi de completare. Pentru itemii cu r?spuns scurt elevii trebuie s? formuleze r?spunsul sub forma unei propozi?ii, fraze, a unui cuv?nt. Itemii de completare cer un r?spuns din unul sau dou? cuvinte, care s? se ?ncadreze ?n limitele suportului dat. ?n primul caz, cerin?a este de tip ?ntrebare direct?, iar ?n al doilea caz este o informa?ie incomplet?.Itemii subiectivi (cu r?spuns deschis); reprezint? forma tradi?ional? (la noi) de evaluare. Itemii subiectivi pot fi formula?i prin rezolvarea de probleme, itemi de tip eseu. Acest tip de itemi, pune ?n eviden?? capacitatea de exprimare personal? ?n scris, precum ?i abilitatea de a interpreta ?i aplica datele.Testele au urm?toarele avantaje:permit verificarea ?ntregii clase ?ntr-un timp foarte scurt;determin? formarea unor deprinderi de ?nv??are sistematic? la elevi;au un grad ridicat de obiectivitate;Testele au ?i dezavantaje: favorizeaz? o ?nv??are care apeleaz? la am?nunte, la secven?e informa?ionale;cu unele excep?ii, nu stimuleaz? dezvoltarea unor procese cognitive superioare, precum creativitatea, originalitatea, capacitatea de analiz? ?i sintez?, g?ndirea critic?;Dat? fiind diversitatea obiectivelor activit??ii "niciun instrument" de m?surare nu poate fi universal valabil pentru toate obiectivele ?i con?inuturile" (M. Manolescu “Evaluarea ?colar? - un contract pedagogic”, 2002).Metode alternative de evaluarePe l?ng? metodele tradi?ionale, ?n ?coal? se folosesc ?i metode alternative de evaluare. Metodele alternative sunt accesate deseori ?n cazul elevilor cu CES, ?n func?ie de particularit??ile de dezvoltare ?i poten?ialul acestora. Folosirea metodelor alternative este benefic?, cel pu?in din dou? perspective:Perspectiva procesual?, ?n sensul ?n care evaluarea modern? nu mai este centrat? ?n principiu pe produsele ?nv???rii de c?tre elev, ci pe procesele pe care acest tip de evaluare le presupune (de la evaluare la activitatea evaluativ?);Perspectiva de comunicare cadru didactic-elev, ?n m?sura ?n care acestea sunt considerate instrumente de evaluare care corespund unui demers de evaluare democratic? ?i autentic?, ?ntruc?t faciliteaz? cooperarea ?i autonomia.Metodele alternative de evaluare sunt:observarea sistematic? a comportamentului elevului fa?? de activitatea ?colar?;investiga?ia;proiectul;portofoliul;autoevaluarea.Observarea curent? a comportamentului elevului fiind un produs al interac?iunii cadru didactic--elev ofer? posibilitatea celui dint?i de a cunoa?te progresele ?nregistrate ?n ?nv??are, interesele ?i aptitudinile elevilor, atitudinea fa?? de activitatea ?colar?. Aceast? metod?, practic, ?nso?e?te ?i se asociaz? cu toate celelalte, fie tradi?ionale sau alternative.Fi?a de activitate personal? a elevilor, utilizat?ca metod? de ?nv??are prin activitate proprie, ofer? ?i posibilitatea de evaluare prin observarea preg?tirii elevilor, a capacit??ii de ?nv??are a acestora.Studiul de caz se dovede?te a fi ?i o bun? metod? de evaluare, care se realizeaz? prin analiza ?i dezbaterea cazului pe care cadrul didactic ?l are ?n vedere. Proiectul este o activitate ce ?nlesne?te o apreciere mai complex? ?i nuan?at? a ?nv???rii, permi??nd identificarea unor calit??i individuale ale elevilor. Proiectul reprezint? o ?activitate de evaluare mai ampl?, care ?ncepe ?n clas?, prin definirea ?i ?n?elegerea sarcinii de lucru, eventual prin ?nceperea rezolv?rii acesteia, se continu? acas? (?n CREI, pentru elevul CES), ?i se ?ncheie tot ?n clas?, prin prezentarea rezultatelor ob?inute”.Portofoliul este un proces de analiz? a datelor ob?inute pe diverse c?i ?i pe o perioad? mai extins? de timp (un semestru, un an ?colar). Se iau ?n vedere "produsele" elevilor ?i progresele realizate ?n diverse etape. Portofoliul, remarc? A. Stoica, reprezint? "un instrument de evaluare complex care include rezultate relevante ob?inute prin celelalte metode ?i tehnici de evaluare. Aceste rezultate se refer? la probele orale, scrise ?i practice, observarea sistemic? a comportamentelor ?colare, proiectul, autoevaluarea, precum ?i sarcini specifice fiec?rei discipline.Portofoliul reprezint? "cartea de vizit?" a elevului urm?rindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an ?colar la altul sau chiar de la un ciclu de ?nvat?m?nt la altul" (A. Stoica, Evaluarea, 2003).Autoevaluarea ocup? ast?zi un loc important ?n practica evaluatorilor, care se dovedesc a fi tot mai sensibiliza?i de implicarea elevului ?n demersul evaluativ. ?n activitatea de evaluare, cadrele didactice pot utiliza diferite modalit??i de dezvoltare a capacit??ii de autoevaluare a elevilor. Acestea pot fi:autocorectarea sau corectarea reciproc?;autonotarea controlat?;aprecierea obiectiv? a personalit??ii.?n concluzie, referindu-ne la metodele ?i tehnicile de evaluare a rezultatelor ?colare, putem aprecia c? metodele trebuie, obligatoriu, s? fie adecvate v?rstei, nivelului de dezvoltare ?i poten?ialului elevului, precum ?i tipului de evaluare: ini?ial?, sumativ? ?i formativ?. Evaluarea sumativ? are un caracter de bilan? la sf?r?itul semestrelor anului ?colar sau ciclului de ?nv???m?nt, care se ?ncheie cu acordarea de note. Din acest punct de vedere, evaluarea sumativ? are un scop opus evalu?rii formative. "Evaluarea formativ? este direct integrat? procesului de ?nv??are, pe c?nd evaluarea sumativ? este cea care face suma cuno?tin?elor, este terminal? ?i certificat?. Fiecare secven?? pedagogic? este jalonat? de perioada de evaluare formativ? ?i ?ncheiat? printr-o evaluare sumativ?" (R. Jucu ?i M. Manolescu - Pedagogie, 2001).?n activitatea ?colar? se folosesc instrumente variate de evaluare - critic?ndu-se uzarea lor printr-o repetare ?ndelungat? ?i neschimbat?.La evaluarea sumativ? se pot folosi multe ?ntreb?ri, din ?ntreaga materie, ?n vederea dezvolt?rii capacit??ilor intelectuale. Astfel, se folosesc ?ntreb?ri care ?ncep cu un verb: compar?, explic?, propune, rezolv?, etc. Acest tip de ?ntreb?ri indic? elevului activitatea mental? ce trebuie s-o efectueze. ?n Anexa 15 este ilustrat un exemplu de test sumativ la Istorie, (CM), clasa a VIII-a. Evaluarea formativ? se realizeaz? printr-un dialog ?ntre profesor ?i elev proiectat zilnic pe parcursul ?ntregului proces de ?nv???m?nt.2.4.2. Evaluarea final? ?i certificarea elevilor cu CES?n contextul principiilor docimasticii (tehnica examenelor) ?i doxologiei (studierea sistematic? a rolului evalu?rii ?n procesul educa?ional), reconsiderarea evalu?rii finale din perspectiva educa?iei incluzive este absolut inevitabil?. ?n procesul complex de evaluare final? a rezultatelor ?colare ale elevilor cu CES este necesar:reconsiderarea criteriilor de evaluare, av?nd la baz? raportarea la obiectivele stabilite ?n PEI al elevului;adaptarea procesului ?i a condi?iilor;diversificarea formelor, mijloacelor ?i instrumentelor de evaluare;extinderea folosirii testului docimologic;extinderea evalu?rii asupra ?ntregii personalit??i e elevului;disponibilitatea de incluziune educa?ional? ?i integrare social?.Func?iile evalu?rii pot fi abordate at?t din perspectiva elevului, c?t ?i din perspectiva cadrelor didactice. Func?ii din perspectiva cadrului didactic:func?ia constatativ?, prin care se arat? ?n ce m?sur? competen?ele achizi?ionate de elev corespund obiectivelor stabilite (generale sau individuale);func?ia de feedback continuu care asigur? ?mbun?t??irea permanent? a procesului educa?ional; func?ia de apreciere a eficacit??ii ?i eficien?ei procesului educa?ional; de prognosticare a necesit??ilor ?i disponibilit??ilor viitoare ale elevujlui (aceast? func?ie poate fi referit? ?i la elev).Func?ii din perspectiva elevului:func?ia certificativ?: se certific? modul ?i nivelul de achizi?ionare a competen?elor pentru ciclul de ?nv???m?nt respectiv;func?ia de formare la elevi a unei imagini de sine ?i a unei capacit??i autoevaluative optime, cu efecte pozitive asupra interesului ?i a gradului de angajare ?n procesul de ?nv??are ?i socializare.?ncadrarea elevilor cu CES, care au parcurs disciplina ?colar? prin curriculum general adaptat sau prin curriculum modificat, ?n sesiunea de evaluare final? ?i certificare se realizeaz? ?n conformitate cu reglement?rile generale, suplimentate cu preciz?ri specifice, aprobate de Ministerului Educa?iei, inclusiv:Metodologia de organizare ?i desf??urare a evalu?rii finale ?n ?nv???m?ntul primar (Ordinul nr. 1058 din 02.11.2015);Metodologia de organizare ?u desf??urare a examenelor de absolvire a ?nv???m?ntului gimnazial (Ordinul nr. 1058 din 02.11.2015);Instruc?iunea privind procedurile specifice de examinare a elevilor cu CES (Ordinul nr. 156 din 25.03.2015); Reglementari ?i condi?ii specifice de evaluare final? ?i certificare a elevilor cu cerin?e educa?ionale speciale din institu?iile de ?nv???m?nt general obligatoriu care au studiat dup? un Plan educa?ional individualizat, in baza unui curriculum modificat;Regulamentul privind evaluarea ?i notarea rezultatelor ?nv???rii, promovarea ?i absolvirea ?n ?nv???m?ntul primar ?i secundar, aprobat de Ministerul Educa?iei.Evaluarea la finele unei trepte/nivel de ?nv???m?nt se face prin examene ?i/sau evalu?ri na?ionale, func?ia dominant? fiind cea de constatare ?i evaluare. Procesul de evaluare final? ?i certificare a elevilor cu CES se organizeaz? ?in?ndu-se cont de CES, ?n conformitate cu PEI al elevului. ?ncadrarea elevului cu CES ?n sesiunea de evaluare final? ?i certificare include se realizeaz? ?n baza schemei-algoritm:Caseta 8. Schema-algoritm de ?ncadrare a elevului cu CES ?n sesiunea de evaluare final? ?i certificareCMIPrezint? Consiliului profesoral demersul privind ?ncadrarea elevilor cu CES ?n sesiunea de evaluare final? ?i certificare.Consiliul profesoralExamineaz? ?i decide asupra condi?iilor ?n care va sus?ine examenul elevul cu CESExamineaz? ?i decide privind individualizarea testului de examenExamineaz? cererea p?rin?ilor ?i decide asupra ne?ncadr?rii elevului ?n sesiunea de exameneComisia raional? de exameneOrganizeaz? procesul de validare a deciziei Consiliului profesoral. Informeaz? Comisia na?ional? de examene.Administra?ia institu?ieiAsigur? condi?iile pentru sus?inerea examenului, conforme necesit??ilor elevuluiDesemneaz? responsabili de elaborarea testului individualizatCoordoneaz? procesul de elaborare a testului.Remite testul, spre aprobare, Comisiei raionale de exameneComisia raional? de exameneAprob? testul de exameneRemite testul, ?n ziua de examen, ?n institu?ieDesemneaz? Comisia de evaluare a testelor individualizate la fiecare disciplin? de exameneOrganizeaz? evaluareaTransmite rezultatele ?n institu?ieAdministra?ia institu?ieiCertific? nivelul de studii, prin eliberarea certificatului de format aprobat de Ministerul Educa?iei, ?n func?ie de tipul de curriculum prin care a parcurs disciplinele ?colare (serie general? sau serie specific?)Elibereaz? elevului un certificat-confirmare de incluziune ?colar?CMI, ?n rezultatul monitoriz?rii elevilor cu CES, ?ntocme?te lista elevilor din clasele absolvente, pe niveluri de ?nv???m?nt, care au parcurs disciplinele de examene prin adapt?ri sau modific?ri curriculare ?i perfecteaz? nota informativ? privind aspectele cu referin?? la incluziunea educa?ional? a fiec?rui elev. Informa?ia trebuie s? reflecte tipul de curriculum ?n baza c?ruia elevul a parcurs disciplinele ?colare de examene ?n anul de promovare/absolvire a nivelului respectiv de ?nv???m?nt, strategiile de evaluare conform PEI al elevului, adapt?rile psihopedagogice ?i ambientale, tehnologiile asistive/echipamentul specializat/adaptat la necesit??ile individuale ale elevului, utilizate ?n organizarea ?i desf??urarea procesului educa?ional individualizat cu elevul, evolu?ia dezvolt?rii pe domeniile fizic, emo?ional/afectiv, cognitiv, limbaj ?i comunicare, social/adaptativ.CMI prezint? Consiliului profesoral, spre examinare ?i decizie, p?n? la demararea sesiunii de evaluare final?, propuneri argumentate cu referin?? la modul de organizare a evalu?rii finale pentru fiecare elev cu CES, coordonate cu echipa PEI a fiec?rui elev. Consiliul profesoral examineaz? propunerile ?i argumentele CMI ?i decide asupra modului de ?ncadrare a elevului cu CES ?n sesiunea de examene (pentru candida?ii la examenele de absolvire a ?nv???m?ntului gimnazial) sau testare na?ional? (pentru elevii care finalizeaz? ?nv???m?ntul primar).?n luarea deciziei, Consiliul profesoral va respecta prevederile Instruc?iunii privind procedurile specifice de examinare a elevilor cu CES (Ordinul nr. 156 din 25.03.2015), ?i a Reglement?rilor ?i condi?iilor specifice de evaluare final? ?i certificare a elevilor cu CES din institu?iile de ?nv???m?nt general obligatoriu care au studiat dup? un PEI, ?n baza unui curriculum modificat (Ordinul nr.311 din 05.05. 2015).Astfel, pentru elevii care au realizat obiectivele Curriculum-ului general, dar ?n condi?ii adaptate, Consiliul profesoral poate decide asigurarea condi?iilor speciale de examinare pentru elevul cu CES, inclusiv:Extinderea timpului destinat efectu?rii lucr?rii scrise;Adaptarea spa?iului ?n care se realizeaz? evaluarea (acces ?n institu?ie ?i ?n sala de examen, iluminare special?, separare de un grup mare, reducerea/amplificarea stimulan?ilor vizuali sau auditivi, excluderea factorilor perturbatori, ?n func?ie de necesit??ile elevului);Tehnologii asistive (instrumente, echipamente, sisteme tehnice pentru compensarea, limitarea sau neutralizarea deficien?ei, dizabilit??ii);Sus?inerea examenului la calculator;Desemnarea unui asistent individual, pentru candida?ii care sunt ?n imposibilitatea fizic? de a citi/scrie testul de examene;Sus?inerea probelor de examene ?n afara loca?iei institu?iei de ?nv???m?nt, ?n cazul elevilor imobiliza?i la pat (temporar sau permanent).?n cazul candida?ilor care au parcurs disciplinele de examen ?n baza curriculum-ului modificat, Consiliul profesoral confirm? necesitatea sus?inerii examenului/test?rii na?ionale prin prob? de evaluare individualizat? (test personalizat). Aceast? situa?ie nu exclude, dup? caz, necesitatea adapt?rii condi?iilor de sus?inere a probei de evaluare.Decizia Consiliului profesoral, ?nso?it? de pachetul de documente conform reglement?rilor Ministerului Educa?iei, se transmite Comisiei raionale de isia raional? de examene, ?n comun cu SAP (se recomand? a include un reprezentant SAP ?n componen?a comisiei), examineaz? dosarul fiec?rui elev cu CES, candidat la examenele de finalizare ?n condi?ii specifice, precizeaz? condi?iile necesare, verific? conformitatea cu reglement?rile ?n vigoare ?i le ?nainteaz? spre aprobare ?i validare Comisiei na?ionale de examene. Rezultatele valid?rii deciziei Consiliului profesoral le transmite institu?iei.Administra?ia institu?iei asigur? condi?iile pentru sus?inerea examenelor, conforme necesit??ilor fiec?rui elev cu CES. ?n acest scop, dup? caz, administra?ia:Precizeaz? spa?iul ?n care va sus?ine probele de evaluare fiecare elev cu CES ?i asigur? accesul ?i condi?iile conforme necesit??ilor acestora;Asigur? echipamentul necesar pentru facilitarea realiz?rii probei de examen;Desemneaz?, la necesitate, asistentul personal pentru candidat. ?n calitate de asistent personalla proba de examen poate fi desemnat cadrul didactic de sprijin sau un cadru didactic la alt? disciplin? ?colar?.Asigur? transport pentru deplasare, ?n zilele de examen, la locul imobiliz?rii candidatului;Desemneaz? responsabili de elaborarea probelor individualizate de evaluare. De regul?, proba de evaluare final? pentru elevul cu CES o elaboreaz? profesorul la clas? la disciplina de examen/evaluare na?ional?;Coordoneaz? procesul de elaborare probelor individualizate de evaluare. ?n context, deleag? responsabilit??i concrete CMI, care proiecteaz? ?i asigur? realizarea activit??ilor de formare a cadrelor didactice care urmeaz? s? elaboreze probele personalizate de examen, monitorizeaz? conformitatea probei elaborate cu PEI, ?i, ?n nod special, cu obiectivele, con?inuturile ?i strategiile educa?ionale stipulate ?n curriculumul individualizat la disciplinele de studiu.Procesul de elaborare a probei individualizate de examen se desf??oar? prin parcurgerea consecutiv? a etapelor:identificarea unit??ilor de con?inut reprezentative;stabilirea competen?elor de evaluat;elaborarea matricei de specifica?ii corespunz?toare unit??ilor de con?inut alese si competen?elor de evaluat asociate;construirea itemilor de evaluare;construirea testului de evaluare;redactarea baremului de corectare.Testul elaborat se remite, spre aprobare, Comisiei raionale de examene. Odat? cu testul, pentru asigurarea conformit??ii acestuia cu obiectivele curriculare stabilite pentru fiecare elev, testul individualizat se ?nso?e?te de curriculumul individualizat (modificat) la disciplina respectiv?. Comisia raional? de examene examineaz? testul, verific? ?n ce m?sur? corespunde cu obiectivele, con?inuturile ?i strategiile de evaluare stipulate ?n curriculumul individualizat al elevului la disciplina respectiv? ?i decide asupra aprob?rii acestuia. ?n cazul unor nonconformit??i cu referin?? la exigen?ele docimologice sau la curriculumul individualizat, ?l remite, cu obiec?iile ?i recomand?rile de rigoare, spre modificare/definitivare institu?iei de ?nv???m?nt. ?n acest caz, institu?ia este obligat? s? refac? testul ?i s? ?l remit? spre aprobare Comisiei raionale de examene.Testul aprobat se remite ?n institu?ie ?n ziua examenului, ?mpreun? cu pachetul de teste pentru ?ntreg e?antionul de candida?i la examenul respectiv/testarea na?ional?.Proba de evaluare realizat? se remite Comisiei raionale de examene, ?n condi?iile specificate ?n reglement?rile Ministerului Educa?iei, ?mpreun? cu testele tuturor candida?ilor.Verificarea ?i aprecierea testului individualizat se realizeaz? de comisia, ?n componen?a c?reia face parte profesorul la clas?, care a elaborat testul ?i un alt membru, care are experien?? ?n elaborarea ?i realizarea curriculumului modificat. Verificarea se efectueaz? ?n conformitate cu matricea de specifica?ii ?i baremul de corectare aprobat. Rezultatul verific?rii se transmite ?n institu?ie, ?n formatul indicat ?n Metodologia de organizare a examenelor de absolvire/test?rii na?ionale, aprobat? de Ministerul Educa?iei.Administra?ia institu?iei examineaz?, ?n ?edin?a Consiliului profesoral, rezultatele examenelor, care decide asupra absolvirii ?i certific?rii elevului.Institu?ia certific? nivelul de studii, prin eliberarea certificatului de format aprobat de Ministerul Educa?iei, ?n func?ie de tipul de curriculum prin care a parcurs disciplinele ?colare (serie general? sau serie specific?).?n cazul sus?inerii pe note nu mai mici de ”5” a examenelor ?n baza testului propus de Ministerul Educa?iei, indiferent de condi?iile care vizeaz? spa?iu, timpul, echipamentul etc., absolventului i se elibereaz? Certificat de studii gimnaziale, serie general? (ASG). ?n acest caz nu se va ?ine cont de tipul de curriculum la disciplina educa?ia fizic?.Dac? elevul a parcurs una sau mai multe discipline ?colare ?n baza curriculumului modificat, a sus?inut unul sau mai multe examene de absolvire ?n baz? de test/prob? de evaluare individualizat(?), conform? curriculumului modificat, elevului i se elibereaz? certificat de studii gimnaziale serie specific? (ASG/PEI). Proba de evaluare individualizat?Evaluarea final?, de regul?, se realizeaz? ?n baza testului docimologic. Testul docimologic reprezint? un instrument de evaluare complex format dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (itemi), ce permit m?surarea ?i aprecierea nivelului de competen?e achizi?ionate de elev. Rezultatul testului docimologic constituie ?i un indicator de eficien?? a activit??ii cadrului didactic, deoarece ofer?, pe baza unor m?sur?tori ?i aprecieri, informa?ii pertinente cu privire la modul de realizare a obiectivelor educa?ionale, la direc?iile de interven?ie de perspectiv? a cadrelor didactice pentru ameliorarea ?i/sau optimizarea demersului didactic. Analizate din perspectiva avantajelor, testele docimologice asigur?:obiectivitate sporit? (datorit? corel?rii ?ntre obiectivele ?i con?inuturile ?n conformitate cu care a parcurs programul ?colar respective ?i itemii testului);rigurozitate ?n m?surarea nivelului de achizi?ionare de c?tre elev a competen?elor ?i ?n aprecierea modului de rezolvare a itemilor/probelor con?inute ?n test; oportunit??i de adoptare, ?n timp util, a deciziilor privind organizarea ?i realizarea procesului educa?ional. Totodat?, testele docimologice sunt marcate ?i de unele dezavantaje, precum:solicit? efort pentru elaborare; necesit? competen?e specifice de alternare a diferitor tipuri de itemi ?i de cuantificare diferen?iat? a acestora (punctaje maxim ?i minim); consum? timp; pot inhiba elevii cu un ?nalt nivel de emotivitate. ?ntru asigurarea relevan?ei ?i calit??ii testului docimologic, procesul de elaborare urmeaz? s? fie axat pe etape realizate consecutiv.Mihai T?nase, ?n lucrarea ”Evaluarea – component? esen?ial? a procesului instructiv-educativ” men?ioneaz? urm?toarele etape:stabilirea obiectivelor (informative, formative) urm?rite; stabilirea materiei (teme, capitole, etc.) din care se va organiza testarea; elaborarea itemilor (?ntreb?ri ?nchise/deschise; itemi obiectivi/semiobiectivi/subiectivi – cu variantele aferente) ?i a etaloanelor de corectare (rezolv?rile vizate); cuantificarea testului (atribuirea punctajelor: maxim specific ?i minim acceptat; echivalarea ?n note/calificative); organizarea testului (anun?area elevilor, prezentarea instruc?iunilor de lucru, precizarea timpului de realizare, asigurarea condi?iilor de aplicare a testului); aplicarea testului; notarea rezultatelor ob?inute (transformarea punctajului ob?inut, ?n urma test?rii, ?n not?).?n elaborarea unui test docimologic este important a stabili num?rul de itemi ?i modul de formulare a lor. Itemii trebuie s? fie reprezentativi ?i relevan?i. Testul trebuie s? fie clar redactat, astfel ?nc?t elevul s? ?n?eleag?, din formularea ?ntreb?rii, ce sarcin? are de rezolvat. Pentru elevii cu CES, la necesitate, testul va fi redactat cu caractere mai mari, ?n r?nduri spa?iate, cu eviden?ieri color etc. Din perspectiva gradului de dificultate, itemii trebuie s? fie ordona?i ?n consecutivitate logic?. Este important ca r?spunsurile la unele ?ntreb?ri s? nu sugereze r?spunsuri la ?ntreb?rile care urmeaz?. Punctajul maximal acordat fiec?rui item trebuie s? corespund? gradului de dificultate al ?ntreb?rii/probei. ?n structura oric?rui test docimologic se reg?sesc urm?toarele componente:obiectivele evalu?rii, aplic?rii testului, stabilite ?n corela?ie cu con?inuturile de ?nv???m?nt; con?inuturile itemilor; rezolv?rile itemilor ?i modul de acordare a punctajului; performan?a maxim? specific? (PMS), ceea ce reprezint? punctajul maxim acordat fiec?rui item ?n parte ?i testului, ?n general;performan?a minim? admis?, care indic? punctajul minimal pentru nota satisf?c?toare (?n sistemul de notare ?n vigoare, nota ”5”).Obiectivele evalu?rii se stabilesc ?n corela?ie cu con?inuturile de evaluat, competen?ele de aplicare ?n practic? a celor ?nv??ate.Con?inuturile itemilor vor corela cu cele stabilite ?n curriculumul individualizat al elevului cu CES. ?n scopul evit?rii unor abord?ri subiective, rezolvarea itemilor (r?spunsuri a?teptate/repere pentru corectare) trebuie specificat? de c?tre profesorul care a elaborate testul. Formularea r?spunsului e necesar a fi structurat? pe componente ale r?spunsului, care vor fi cuantificate, iar suma punctajului pe fiecare component va coincide cu punctajul maxim acordat pentru rezolvarea itemului. Itemii trebuie s? fie formula?i clar, f?r? a l?sa loc pentru interpret?ri. ?n a?a fel construi?i ?nc?t r?spunsurile ob?inute s? nu fie pasibile de interpret?ri diferite, iar notarea s? se poat? face obiectiv, pe baza unui punctaj stabilit anterior. Pentru aceasta facem urm?toarele preciz?ri, care vizeaz? at?t realizarea itemilor, c?t ?i construirea testului: fiecare item este o entitate de sine st?t?toare, care presupune existen?a cel pu?in a unui obiectiv didactic vizat; itemii se formuleaz? prin raportare la prevederile obiectivelor ?i la con?inuturile de ?nv??at, astfel ?nc?t, prin formatul ?i con?inutul lor, s? permit? aprecierea capacit??ilor de prelucrare a informa?iilor ?i de aplicare ?n condi?iile variate a deprinderilor intelectuale formate. un item bine redactat include cuvinte sau expresii care sunt specifice nivelului de dezvoltare a elevului, ?ntr-o redactare/prezentare succint? ?i sugestiv?. Itemul trebuie redactat ?n a?a fel ?nc?t elevul s? identifice r?spunsul corect ?n timp stabilit. De asemenea, trebuie evitate formul?rile neclare sau ambigue care-l pun ?n dificultate inutil? pe elev, reduc?ndu-i capacitatea de a se concentra asupra ?ntreb?rii. ?n acela?i timp, nu se recomand? formularea itemilor la forma negativ?/printr-o nega?ie;?n redactarea variantelor de r?spuns se vor evita repet?rile inutile, care m?resc timpul destinat citirii lor. De asemenea, variantele de r?spuns incorecte trebuie astfel concepute ?nc?t elevii s? fie necesit??i?i s? apeleze la ceea ce au ?nv??at pentru a g?si r?spunsul corect (?n loc s? apeleze la deduc?ii logice, simpliste sau s? ghiceasc? r?spunsul); num?rul itemilor se stabile?te conform cerin?elor generale de elaborare a unui test.?n Anexele 16-18 sunt date exemple de teste documologice: exemplu de test pentru testarea na?ional?,cl. a IV-a (CM), matematic?; exemplu de test pentru testarea na?ional?, cl.IV-a(CM), limba rom?n?; exemplu de test pentru evaluarea final?, cl.IX-a(CM),limba rom?n?. Repere bibliograficeBrunner, Jerome, Seymour, ”Pentru o teorie a instruirii”,??Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.Bulat, G., Rusu, N., Suportul educa?ional. Asisten?a elevilor cu cerin?e educa?ionale speciale, Chi?in?u, 2015.Bulat, G., Asisten?a elevilor cu cerin?e educa?ionale speciale, Chi?in?u, 2015.Codul Educa?iei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17.07.2014, MO, nr. 319-324, art. Nr. 634.Ghergu?, A., Psihopedagogia persoanelor cu cerin?e speciale, Editura Polirom, Ia?i, 2006.Ghergu? A., Sinteze de psihopedagogie special? , Polirom , Ia?i , 2005Ghergu?, A., Psihologia persoanelor cu cerin?e speciale. Strategii de educa?ie integrat? , Polirom, Ia?i , 2001.Conven?ia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit??i (Legea nr.166 din 9 iulie 2010). , Sorin, Dic?ionar de pedagogie, Editura Litera Interna?ional, Chi?in?u – Bucure?ti, 2000 Cristea, S., Dic?ionar de pedagogie, Editura Litera, Chi?in?u, 2000.Curriculumul Na?ional, Chi?in?u, 2010.Dic?ionar de Pedagogie, Editura Academiei, 1979Eftodi, A., Planul educa?ional individualizat. Structura-model ?i ghid de implementare, Chi?in?u, 2012.Educa?ia Incluziv? - ghid metodologic pentru institu?iile de ?nv???m?nt primar ?i secundar general, Keystone Moldova, Chi?in?u, 2013.Vr?sma?, E., Dificult??ile de ?nv??are ?n ?coal? – domeniu nou de studiu ?i aplica?ie, Bucure?ti, 2007. Ghid de implementare a Curriculumului modernizat pentru treapta primatr? din ?nv???m?nt. Z. Galben-Pancku, I. Bbotgros, S. Galben. Lyceum, 2011Had?rc? M., Cazacu T. Adapt?ri curriculare ?i evaluarea progresului ?colar ?n contextul educa?iei incluzive, Chi?in?u, 2012.Latas Parrilla, A. , El professor antes la integracion escolar , Editorial Cincel, Argentina, 2014.Prenton, K., Planificarea ?n contextul amelior?rii ?colare. Dezvoltarea unei ?coli incluzive. Ghidul managerului din ?nv???m?nt. Editura Didactic? ?i Pedagogic?, R.A., Bucure?ti, 2007.Programul de dezvoltare a educa?iei incluzive ?n Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, de calitate pentru institu?iile de ?nv???m?nt primar ?i secundar general din perspectiva ?colii prietenoase elevului, Chi?in?u, 2013.Ungureanu, D, , Educa?ia integrat? ?i ?coala inclusiv? , Editura de Vest , Timi?oara , 2000. Anexa 1MINISTERUL EDUCA?IEI AL REPUBLICII MOLDOVAINSTITU?IA DE ?NV???M?NTCoordonat:Pre?edintele comisiei metodice ____________________________(denumirea comisiei metodice)____________________________(nume, prenume, semn?tur?)____________________2016___ Aprobat:Director________________________(nume, prenume)_______________________(semn?tura)_________________2016____Curriculum modificatla Istoria rom?nilor ?i Istoria universal?pentru anul de studii 2015 - 2016 clasa a VIII- aARGUMENT Curriculum-ul modificat la Istorie pentru elevul clasei a-VIII-a,, A” _________ a fost realizat pornind de la necesitatea elevului de v?rsta gimnazial? cu deficien?? auditiv? profund? s? ?n?eleag? lumea ?i evenimentele care au avut loc ?n via?a lui, ?n societate ?i ?n lume, personalit??i aproape lui ?i faptele acestora. Curriculum-ul modificat este astfel conceput, ?nc?t permite o abordare interdisciplinar? a con?inuturilor, realiz?ndu-se o clar? conexiune a cuno?tin?elor prezentate la istorie cu cele propuse la alte discipline proprii ?tiin?elor (geografia, limba ?i literatura rom?n?, biologie). Tematica propus? urm?re?te trezirea curiozit??ii ?i interesului elevului pentru cunoa?terea trecutului istoric, pornind de la cea a familiei/ local? proprii ?i na?ional? ?n vederea adapt?rii c?t mai facile la necesit??ile elevului cu cerin?e educa?ionale speciale.?nv??area pentru elevul cu CES prezint? anumite dificult??i, deaceea, aceasta se va realiza prin activit??i repetate ?i diversificate de observare, manipulare ?i experimentare cu resurse din mediul familiar de via??. ?n organizarea activit??ilor de ?nv??are, cadrul didactic va :utiliza la lectie suportul visual (fise, caietul de lucru la istorie, filmule?e, proiector, MTI, tabele, harti, imagini, obiecte din via?a cotidian? etc.);adapta continuturile curriculare la disciplina predat?;cere permanent de la elev utilizarea vorbirii orale, fiind ajutat ?n alc?tuirea r?spunsului corect.Obiectivele urm?rite sunt centrate pe formarea ?i exersarea capacit??ilor ?i se refer? ?n principal, la:observarea ?i ?n?elegerea unor evenimente care au loc ?n via?a familiei, ?colii, localit??ii;?n?elegerea unor activit??i umane ?i a impactului acestora asupra modului de via??;utilizarea corect? a unor obiecte ?i materiale cunoscute de c?tre elev ?n via?a cotidian?;?ncurajarea elevului ?n vederea asum?rii de responsabilit??i ?i pentru cooperare.Subcompeten?e ?n?elegerea ?i utilizarea adecvat? a limbajului de specialitate.Perceperea ?i utilizarea ?n comunicare, cu ajutorul semnelor, a termenilor– cheie: perioada Modern?, ?ar?, ora?, sat, r?zboi, personalitate, linia timpului, eveniment, domnitor, rege, ??ran, cultur?, arta, literatura, mod?, portret, gimnaziu, ?nv???m?nt, secol, document, monument, cl?dire, carte veche, hart?, obiecte-(?mbr?c?minte, portret, vas), Basarabia, Transilvania, ?ara Rom?neasc?, Rusia, America, Europa, Vasile Lupu, Matei Basarab, Dm.Cantemir, T. Vladimirescu, Vasile pararea evenimentelor din via?a personal? cu cele de la nivel local pe baza unor criterii date ( compar? hramul casei, data , cu hramul ora?ului ( 14 octombrie), ziua Limbii rom?ne, ziua Drapelului, ziua Independen?ei)?n?elegerea ?i reprezentarea timpului ?i a spa?iului istoric.Identificarea unor date importante ?i plasarea lor pe axa cronologic?;Stabilirea locului unei surse istorice ( monument, cl?dire, c?r?i vechi, h?r?i, obiecte- vestimenta?ie, portret, vas) ?n timp ?i spa?iu dup? anumite puncte de referin??.Cunoa?terea surselor istorice.?nregistrarea unor date dintr-un document;Identificarea evenimentelor ?i activit??ilor unor personalit??i din istoria modern?; (s? fac? deosebire dintre persoan?, activitate, eveniment/?nt?mplare).Manifestarea atitudinii fa?? de impactul evenimentelor istorice asupra societ??ii.Aplicarea unor ac?iuni de ocrotire a monumentelor istorice.C/sp.Finalit??i de ?nv??areCon?inuturi Strategii/tehnologii didacticeStrategii de evaluareNoteC. I. C.II C.III C.IVI.1. Perceperea ?i utilizarea ?n comunicare, cu ajutorul semnelor, a termenilor – cheie: perioad? Modern?, ?ar?, ora?, sat, r?zboi, personalitate, linia timpului, eveniment, domnitor, ??ran, cultur?, arta, literatura, mod?, portret, gimnaziu, ?nv???m?nt, secol, document, monument, cl?dire, carte veche, hart?, obiecte-(?mbr?c?minte, portret, vas), Basarabia, Transilvania, ?ara Rom?neasc?, Anglia, Rusia, America,Europa,Vasile Lupu, Matei Basarab, Dm.Cantemir, T. Vladimirescu, Vasile Alecsandri.I.2. Compararea evenimentelor din via?a personal? cu cele de la nivel local pe baza unor criterii date( compar? hramul casei, data, - cu hramul ora?ului ( 14 octombrie), ziua Limbii rom?ne, ziua Drapelului, ziua Independen?ei.II.1. Identificarea unor date importante ?i plasarea lor pe linia timpului;II.2. Stabilirea locului unei surse istorice ?n timp ?i spa?iu dup? anumite puncte de referin?? ( monument, cl?dire, c?r?i vechi, h?r?i, obiecte - ?mbr?c?minte, portret, vas)III.1. ?nregistrarea unor date dintr-un document( s? fac? deosebire dintre persoan?, activitate, eveniment/?nt?mplare);IV.1. Identificarea evenimentelor ?i activit??ilor unor personalit??i din istoria modern?( s? fac? deosebire dintre persoan?, activitate, eveniment/?nt?mplare);IV.2 Aplicarea unor ac?iuni de ocrotire a monumentelor istorice. Perioada modern?. R?zboiul din SUA.Fran?a ?n perioada modern?.??rile Rom?ne ?n perioada modern?:- Moldova, - Transilvania, - ?ara Rom?neasc?.Dmitrie Cantemir. Fran?a, America, Rusia.Tudor Vladimirescu.Basarabia .Via?a oamenilor ?n ??rile Rom?ne.Cultura din Basarabia.Ora?ul Chi?in?u ?n perioada modern?.Prezentarea unor imagini care ilustreaz? diverse evenimente( r?zboi, s?rb?toare, adunare ?.a);Jocuri de orientare pe o hart?;Identificarea ??rilor Rom?ne?ti;Elaborarea unui poster cu diverse aspecte ale or. Chi?in?u;Activit??i ?n grup ?i individual ?n scopul cre?rii unui poster;Exerci?ii de recunoa?tere pe hart? a apelor, uscatului.Exerci?ii de recunoa?tere a personalit??unicare ?n scris;Exerci?ii de clasificare a evenimentelor, personalit??unicare verbal? ?i nonverbal?, prin desene, plan?e, colaje a importan?ei unor evenimente ?n via?a oamenilor; Comunicare ?n scris;Jocul,, Cutia timpului”, ,, Succesiunea”;Repartizarea pe linia timpului a datelor, evenimentelor;Excursii tematice;Recunoa?terea dup? imagini a monumentelor istorice;Realizarea c?r?uliei tematice despre o personalitate istoric?;Exerci?ii de completare a propozi?iilor/ g?ndurilor cu cuvinte ajut?toare; de asociere a imaginii cu cuv?ntul;Descrierea ora?ului natal dup? un algoritm propus;Exerci?ii de identificare pe plan?e a diverselor personalit??i, evenimente, monumente istorice din RM;Amenajarea spa?iului ?n jurul monumentelor istorice.Test simplificat (itemi obiectivi cu alegere duala?; cu alegere multipla? s?i de tip pereche s?i itemi semiobiectivi cu ra?spuns scurt) Fis?e individuale de evaluare Proiect Fis?a? de autoevaluare etcFis?e individuale de evaluare Test simplificatFis?e individuale de evaluare Portofoliu Fis?e individuale de evaluare Portret al personalita?t?ii( 1- 2 propozi?ii simple)Poster Excursie Anexa 2Exemplu de proiectare a unit??ii de ?nv??areProiectul unit??ii de ?nv??are nr. 8Clasa: a VI-aDisciplina: Limba ?i literatura rom?n?Nr de ore: 14Competen?ele specifice vizate: 1, 4, 10, 13Subcompeten?ele: 1.1, 4.2, 10.1, 13.1Subcompeten?ele*6.1, 9.1 Con?inuturi curriculare:Literatura: Planul dezvoltat de idei al textuluiLimba rom?n?: Numeralul cardinal ?i ordinal. Numeralul frac?ionar. Ortografia numeralului. Comunicare: DialogulTexte: H. Ch. Andersen Soldatul de plumb*Text adaptatMetode, tehnici: lectur? ghidat?, pixuri ?n pahar, eseu, predare complementar?, clustering, Resurse: imagini, fi?e, secven?e film. Unitatea a VIII-a ?A fost odat? nu se termin? niciodat?…” 15 ore Semestrul I 95?Lec?ia/DataCon?inuturi (teme, subteme, texte)Activit??i de predare-?nv??areTimpActivit??i de evaluareLec?ia 112.01.16H. Ch. Andersen Soldatul de plumbLectura ?i observarea textului. Evocare (Implic?-te!)10Determinarea nivelului de competen?? lectoral?Eseu Ex. 1, 2, 3 pag. 99Realizarea sensului (Informeaz?-te! Proceseaz?!)25Lectura textului* text adaptat/ vocabular Reflec?ie (Comunic? ?i decide! Apreciaz?!)5Exprim?-?i, ?n 5 r?nduri, starea postlectoral?. Extindere (Ac?ioneaz?!)5Ex. 4, 5 pag. 103/* fisa de lucruLec?ia 212.01.16H. Ch. Andersen Soldatul de plumbExplorarea textului.Evocare (Implic?-te!)10Verificarea ?n echipeR?spunsuri la ?ntreb?ri Ex. 8, pag. 103Realizarea sensului ( Informeaz?-te! Proceseaz?!)25Activitate ?n grup: ex. 7, 10,11, pag. 103Reflec?ie (Comunic??i decide! Apreciaz?!)5Pixuri ?n pahar: Ex. 13- 17Extindere (Ac?ioneaz?!)5Ex. 18, pag. 104Lec?ia 313.01.16H. Ch. Andersen Soldatul de plumbInterpretarea textuEvocare (Implic?-te!)10Prezent?ri Verificarea ?n echipeEx. 2, pag. 40Realizarea sensului (Informeaz?-te! Proceseaz?!)20Ex. 1, 3, pag. 40 (Act. ?n echipe, prezent?ri)Ex. 16, la tabl?; Ex. 17,19, pag. 115 Reflec?ie (Comunic??i decide! Apreciaz?!)10Ex. 19, pag. 104Extindere (Ac?ioneaz?!)5Ex. 16., pag. 104 Lec?ia 413.01.16Planul dezvoltat de idei al textuluiEvocare (Implic?-te!)5Prezent?ri orale Verificarea argument?rii ?n baza parametrilor da?i Ex. 20, pag. 104Realizarea sensului (Informeaz?-te! Proceseaz?!)30Ex. 21, pag. 104(Act. ?n echipe, prezent?ri) Reflec?ie (Comunic??i decide! Apreciaz?!)5Reviziurea planurilor dezvolate de ideiExtindere (Ac?ioneaz?!)5Redactarea unui rezumat ?n baza planului. Lec?ia 515.01.16Numeralul cardinal. .Evocare (Implic?-te!)10Comp,etarea clusteringuluiPrezent?ri orale.Ex. 2,3, pag. 105 (la tabl?)Realizarea sensului (Informeaz?-te! Proceseaz?!)30Ex. 1, 2, 3, pag. 105.Reflec?ie (Comunic? ?i decide! Apreciaz?!)5Ex. 4, pag.105Extindere (Ac?ioneaz?!)5Ex. 4, 5, pag.40.Lec?ia 615.01.16Numeralul ordinal.Evocare (Implic?-te!)5Test de gramatic?Prezent?ri oraleCompletarea clustering-uluiTest de gramatic?Realizarea sensului (Informeaz?-te! Proceseaz?!)25Studiul informa?iei din casete, pag. 106, 107/ predare complementar?Ex. 4, 5; 7,8; 9; 10; 11, pag. 106, 107. Activitate ?n grupReflec?ie (Comunic? ?i decide! Apreciaz?!)10Completarea clusteringului NumeralulExtindere (Ac?ioneaz?!)5Ex. 12, pag. 107 Anexa 3 Exemplu de plan al lec?iei (clasa ?n care este elev cu CES, care studiaz? ?n baza CM), nivel primarProiect didacticClasa: a I-i Disciplina: Limba ?i literatura rom?n?Subiectul: Lectura interogativ-interpretativ? a textului ?Prim?vara” de Spiridon Vangheli. Expresii plastice.Tipul lec?iei: formarea/ dezvoltarea competen?ei de achizi?ionare a cuno?tin?elorSubcompeten?e:Citirea corect? ?i con?tient? respec?nd norme de pronun?ie ;Utilizarea vocabularului ?nsu?it ?n diferite situaii de comunicare: alc?tuirea propozi?iilor/enun?urilor, convorbiri;Obiective opera?ionale:O1- s? denumeasc? obiecte ?n baza imaginilor;O2- s? deduc? ideile principale desprinse din textul lecturat;O3-s? citeasc? con?tient, corect, fluent, expresiv textul;O4- s? utilizeze cuvintele noi ?i expresiile plastice ?n propriul sistem lexical;O5-s? rezolve sarcinile de lucru propuse independent sau ?n colaborare cu colegii;O6 – s? contureze literele pe puncte recunosc?ndu-le ?n text.Strategia didactic?:metode ?i procedee: dialogul dirijat, descoperirea, ?arada, explica?ia, explozia stelar?, lectura ?tafet?, lectura pe roluri, diamantul, triada sinonimelor;forme de organizare: individual?, ?n grup, ?n perechi;mijloace didactice: ?arada, material ilustrativ (Z?na Prim?var?, semnele prim?verii) , Explozia stelar?, triada sinonimelor, Abecedarul, desene ale elevilor.Momente instruc?ionaleActivit??i (?nv???tor/elev)Activitatea elevului cu CES ?i a CDSStrategii didacticeEvaluarea: metode, forme, tipuri EvocareaRealizarea sensuluiReflec?iaI. Captarea aten?iei:Salutul ?Bine a?i venit ?n ?ara...(Cuno?tin?elor)!”Completarea ?aradei ?n baza imaginilor:PAR?R?NDUNIC? GHIOCELMOAR? BARZ?VIORELE SOARE RAC SANIE Intuirea subiectului lec?iei.Se acro?eaz? l?ng? Z?na Prim?var? semnele prim?verii.II. Anun?area subiectului, obiectivelor lec?iei:Trasarea coresponden?ei ?ntre sinonime:a)zise g?l?gie zgomot larm? hulub gugu?tiuc viscole?te spuse rostiseporumbel spulber? troiene?te b) Alc?tuirea propozi?iilor cu termenii ?nscri?i pe diverse culori.Cea mai frumoas? propozi?ie se va scrie ?n caiet ?i la tabl?.Aceste cuvinte le vom ?nt?lni ?n textul pe care-l vom studia ast?zi la lec?ie, scris de Spiridon Vangheli. Spiridon Vangheli s-a n?scut ?n satul Grin?u?i, B?l?i ?n anul 1932. Prozator, traduc?tor, editor. Abecedarul – cu Grigore Vieru. Premii: Diploma de Onoare ?Andersen”, Premiul de Stat al Republicii Moldova, Premiul ?Ion Creang?” al Academiei Rom?ne.III. Prezentarea optim? a con?inutului:Lectura-model a textului. IV. Dirijarea ?nv???rii:Citirea textului ?n g?nd. Lectura textului pe propozi?ii, respect?nd intona?ia potrivit?, ?in?nd cont de semnele de punctua?ie.Lectura pe roluriFormularea ?ntreb?rilor ?n baza textului cu solicitarea r?spunsurilor.Cine a g?sit Prim?vara? (copil cu CES)Lucrul cu textul. Sarcini de realizareV. Asigurarea reten?iei:- Care sunt p?s?rile prim?verii? Exerci?iul 3, pagina 105. Se realizeaz? coresponden?a ?ntre expresiile plastice ?i explica?iile acestora.Se g?sesc expresiile ?n text ?i se ?nlocuiesc cu explica?iile acestora. Concluzii.V. Transferul:Completarea portretului Prim?verii ............ochii sunt ca_____________ ............obr?jorii ca _______________ Prim?vara ............buzele ca _______________ ...........m?inile ca dou? ___________ ...........picioarele ca dou? _________VII. Generalizarea:Completarea diamantului ?PRIM?VARA”Ordonarea cuvintelor ?n propozi?ie:de prim?var? O te zi an hr?ne?te un.Identificarea proverbelor despre prim?var?.Evaluarea ?i apecierea. Notarea.Tem? pentru acas?Lectura textului. Exerci?iul 1, pagina 105 (oral).Nume?te cuvintele cunoscuteAlege imagini ce se refer? la anotimpul prim?varaCDS explic? cuvintele ?n baza imaginilor.(la alegere)Contureaz? ?n caiet litera C de tipar pe puncti?oareAscult? textulSubliniaz? ?n text litera cDiscu?ie ?n baza imaginii din manual.R?spunde la ?ntrebare cu ajutorul imaginii din manual.Nume?te p?s?rile care le cunoa?te ?n baza desenelor elevilorDuce coresponden?a ?ntre imagine ?i culorile pe care le poate avea prim?vara.Particip? la activitatea propus? cu ajutorul CDSLucreaz? ?n grupDe scris litera c mic ?i C mare ?n caiet.De memorat poezia Prim?vara de G. VieruCompletarea ?aradeiActivitate frontal?Triada sinonimelorExplica?iaActivitate independent?ExpunereaExerci?iulProblematizareaActivitate independent?Lectura ?tafet?Explozia stelar?Activitate frontal?Activitate ?n perechiActivitate frontal?Activitate ?n grupDiamantulOralAnaliza comportamentului elevuluiFrontal, oralOralEvaluarea motricit??ii fine ?i asiduit??ii Evaluarea capacit??ii de a lectura expresivEvaluarea deprinderii de a formula ?ntreb?ri ?i r?spunsuriEvaluarea capacit??ii copilului de a recunoa?te litera FrontalOralPrezentarea ?n baza tablei succesuluiEvaluarea deprinderilor de implicare ?i colaborareEvaluarea capacit??ii copilului de a lucra cu o metod?/tehnic?Anexa 4Exemplu de plan al lec?iei (clasa ?n care este elev cu CES, care studiaz? ?n baza CM), nivel secundar gimnazialProiect didacticData:Disciplina: BiologiaClasa: VIII-aSubiectul lec?iei: Organitele bimembranare ale celulei.Timp preconizat: 45 min.Tipul lec?iei : Lec?ie de fixare ?i consolidare a cuno?tin?elor.Profesor:Metode ?i procedee: observa?ia, conversa?ia, explica?ia, investiga?iaMijloace didactice: plan??, manual, fi?e de lucru, materiale suplimentare.Forme de organizare: frontal, individual, perechi.Scopul lec?iei: - enum?rarea organitelor bimembranare ?n celula vegetal? ?i animal?, structura ?i func?ile lor.Dezvoltarea capacit??ii de sintez?, sistematizare ?i de reproducere logic? a cuno?tin?elor referitoare la organitele peten?e cheie:Competen?a de ?nv??are/ de a ?nv??a s? ?nve?peten?a de comunicare ?n limba matern?.Competen?a de baz? ?n ?tiin?e (Biologie)Competen?e transversale: Competen?a de dob?ndire ?i aplicare a cuno?tin?elorde baz? din domeniul ?tiin?ei (Biologia) ?n rezolvarea unor situa?ii din via?a cotidian?.Competen?a de utilizare adecvat? ?n limba matern?/oficial? a termenologiei specifie peten?e specifice Biologiei: Competen?a de utilizare a cuno?tin?elor de baz? din domeniul biologiei ?n diverse situa?ii de comunicare, referitoare la structuri morfo-anatomice, procese ?i fenomene vitale, legit??i biologice ?i recunoa?terea acestora ?n suparave?uirea organismului.Subcompeten?e: Diferen?ierea componentelor celulei vegetale ?i animale ?i a func?iilor pararea structurii celulei vegetale ?i animale.Obiective opera?ionale:Elevul va fi capabil:Oo1 s? enumere organitele bimembranare ale celulei vegetale ?i animale.Oo2 s? recunoasc? pe plan?e organitele bimembranare ?n celula animal? ?i vegetal?.Oo3 s? numeasc? structura ?i func?iile organitelor bimembranare ?n celula vegetal? ?i animal?.Oo4 s? clasifice plastidele dup? culoare ?i func?ia ?ndeplinit? ?n celul?.Bibliografie: M. Duca, L.dencicov-Cristea ”Biologia” Manual pentru clasa a VIII-a, Chi?in?u 2013”Biologie” Ghid de implimentare a curricumului gimnazial de ?nv???m?nt, Chi?in?u 2011DESF??URAREA LEC?IEIMomentele lec?ieiO oTimp Metode, procedeeActivitatea CD ?i CDSActivitatea elevilorOrganizarea clasei1 minCD- notez absen?ii- preg?tesc materialul didactic necesar desf??ur?rii lec?ieiCDS- Ajut? elevul cu CES s?-?i preg?teasc? cartea ?i caietul-??i preg?tesc c?r?ile ?i caieteleAnun?area temei ?i a planului de recapitulare2 minLa ?nceputul lec?iei realizez o reactualizare a titlului lec?iei ce urmeaz? a fi recapitulat? ?i a planului de recapitulare sub forma unor ?ntreb?ri de tipul:- Ce tem? a?i avut de recapitulat pentru ast?zi?- Care sunt problemele principale pe care le-a?i urm?rit c?nd a?i repetat acas? aceast? tem??Elevii r?spund la ?ntreb?rile profesoruluiRecapitularea ?i sistematizarea cuno?tin?elvilorOo1Oo29 min3 minFrontal Lucru?n perechiIndividual Adresez ?ntreb?ri de tipul:- Care este defini?ia celulei?- Care sunt componentele principale ale celulei ?- Enumera?i cel pu?in dou? deosebiri existente ?ntre celula vegetal? ?i cea animal?.- Enumera?i organitele celulare comune celulei vegetale ?i animale.- Enumera?i organitele celulare specifice celulei vegetale- Enumera?i organitele celulare specifice celulei animale. - Enum?ra?i p?r?ile componenta ale mambranei citoplasmatice.- ?n caiete clasifica?i organitele pe care le cunoa?te?i dup? num?rul de membrane lipoproteice, num?i organitele.CDS repartizeaz? elevilor fi?e cu structura celulei vegetale ?i animaleScrie ?n caietul elevului cu CES raspunsul la ?ntrebarea adresat?(CDS scrie doar ceea ce spune elevul cu CES, ?n caz c? elevul nu a ?n?eles ?ntrebarea sau este prea complicat pentru el, CDS simplific? sau reformuleaz? condi?ia)Elevii r?spund oral la ?ntreb?ri.Elevii g?sesc pe desen deosebirile dintre celula vegetal? ?i cea animal?.Elevii efectuiaz? ?n caiete o schem? care reprezint? clasificarea organitelor. - Un elev trece la tabl? ?i reprezint? schema.Realizarea sensului.Oo3Oo3Oo4Oo31 min5 min5 min5 min5 minTema nou?:- Pe tabl? avem schema de repartizare a organitelor. Ast?zi o s? vorbim doar despre structura ?i func?iile organitelor bimembranara. - nota?i tema ?n caieteOrganitele bimebranare.-Profesorl explic? la plan?? structura ?i func?iile nucleului, apoi reprezint? schematic pe tabl? ?i repet? structura ?i func?iile nuclelui - Profesorl explic? la plan?? structura ?i func?iile mitocondriilor, apoi reprezint? schematic pe tabl? ?i repet? structura ?i func?iile mitocondriilor .- Profesorul reprezint? pe tabl? schema clasific?rii plastodelor Plastide Cloro- Cromo- Leuco-Cloroplaste–confer? culoarea verde, este prezent ?n frunze, tulpinile tinere sau modificate.Cromoplaste – confer? culoarea ro?ie, alb?, albastr etc. Prezente ?n petalele florilor, fructe, legume.Leucoplaste – prezente ?n bulbi , tuberculi. - Profesorul explic? la plan?? structura ?i func?iile cloroplastelor, apoi reprezint? schematic pe tabl? ?i repet? structura ?i func?iile cloroplastelor. CDS reprezint? schematic structura nucleului ?n caietul elevului cu CESNoteaz? func?iile.(acele? lucru se efectuiaz? de c?tre CDS pentru toate organitele bimembranare)Elevii r?spund: - Structura - Func?iileElevii scriu tema ?n caieteElevii ascult?.Elevii reprezint? schematic structura nucleului ?n caiete.Noteaz? func?iile.Elevii ascult?.Elevii reprezint? schematic structura mitocondriilor ?n caiete.Noteaz? func?iile.Elevii ascult?.Elevii reprezint? schematic structura cloroplastelor ?n caiete.Noteaz? func?iileEvaluare 3 min3 min-Efectua?i ex 2 p.12 din manual- Efectua?i ex 3 p.12 din manualCDS simplific? ?ntrebarea dac? este nevoie. (elevul cu CES efectuiaz? doar un exerci?iu, dac? nu reu?e?te)Elavii efectuaz? ex.R?spund la ?ntreb?riElavii efectuaz? ex.R?spund la ?ntreb?riTema pentru acas?Notarea 1 min2 minParagraful 5 p. 11. De studiatDe efectuat ?n caiete ex. 4Oral ex 1 p. 12Elevii activi primesc noteNoteaz? tema ?i ex. ?n agenda elevului cu CES. Noteaz? tema ?i ex. ?n agende. Anexa 5Individualizarea procesului educa?ional din perspectiva managementului timpului - 45 minuteEleviNivele de instruireRepartizarea timpului ?i divizarea activit??ilor5 min10 min10 min10 min10 minACGRepetarea materiei studiate anterior; interogarea temei de acas?(?ntreb?ri/r?spunsuri: Interogarea multiprocesual?)Predarea materiei noi(lucrul frontal) CD CDSActivitate de ?nv??are ?n perechi/grupA D; EC MB F; CD CDSConfirmarea posed?rii cuno?tin?elor ?n grupCD CDSLucru individualBCGLucru individualCCGLucru individualDCALucru individualECALucru individualCDFCMStudiul materiei noi ?n grupuriCD CDS?mbun?t??irea noilor abilit??i ?n grupCD CDSLucru individualMCMLucru individual CD CDSDiferen?iereDiferite nivele de ?ntreb?ri adresate elevilor cu nivel diferit de instruireNivelul mediu, aten?ie asupra cuno?tin?elor de baz?Nivel individual de percepere ?i ?n?elegere a materiei noiDiferen?ierea nivelului con?inuturilor /sarcinilor ?ntre grupuri (multiple inteligen?e);CDSNivel individual; CD CDSCentrul aten?iei cadrului didactic?ntreaga clas?Aten?ie mobil? la reac?ia diferitor grupuriGrupul, care lucreaz? la nivel adaptatGrupuriFiecare elev Anexa 6 Chestionar pentru stabilirea profilului de inteligen?? (Test adaptat) Marcheaz? propozi?iile care sunt adev?rate pentru tine, ?ncercuind cifra indicat? ?n parantez?:Aud cuvintele ?n minte ?nainte de a le citi, rosti sau scrie. (1)Colegii vin la mine s? cear? sfaturi, at?t la locul de munc? c?t ?i acas?. (6)Petrec timp ?n mod regulat medit?nd ?i reflect?nd. (7)Prefer activit??ile matematice (2)?mi place s? fiu ?nconjurat de plante. (8)C?nd am o problem?, caut ajutorul altcuiva. (6)Prefer c?r?ile cu ilustra?ii multe. (3)M? simt mai bine c?nd lucrurile sunt m?surate, clasificate, analizate. (2)Adesea m? joc cu animalele. (8)Adesea bat ritmul sau fredonez c?nd lucrez sau ?nv?? ceva nou. (5)C?r?ile sunt foarte importante pentru mine. (1)Re?in mai mult de la radio sau ascult?nd o caset? audio dec?t de la TV sau din filme. (1)?in un jurnal ?n care consemnez evenimente. (7)?mi plac jocurile ca: Scrabble, integrame etc. (1)?tiu multe melodii. (5)Prefer s?-mi petrec timpul cu prietenii dec?t s? stau singur. (6)Dac? aud o melodie o dat? sau de dou? ori, pot s-o reproduc cu acurate?e. (5)Fac experimente cu plante ?i animale. (8)Fac sport/activit??i sportive. (4)?mi place s? m? distrez pe mine ?i pe al?ii, cu rime sau cu jocuri de cuvinte. (1)M? consider lider, al?ii mi-au spus c? sunt lider. (6)Mi-e greu s? stau nemi?cat mai mult timp. (4)Pot s? socotesc ?n minte cu u?urin??. (2)Consider c? am voin?? puternic? ?i c? sunt independent. (7)Matematica ?i ?tiin?ele sunt materiile mele preferate. (2)Pot s? ?in ritmul simplu c?nd se c?nt? un c?ntec. (5)Prefer s? fac fotografii, video. (3)Ceilal?i ?mi cer c?te odat? s? explic sensul unor cuvinte, propozi?ii. (1)Cunosc punctele mele tari ?i slabe. (7)Cele mai bune idei ?mi vin c?nd m? plimb sau desf??or o activitate fizic?. (4)Prefer s? petrec timpul singur, la o caban? ?n p?dure, dec?t ?ntr-un loc aglomerat. (7)?mi place s? cos, s? ?es, s? cioplesc, s? fac t?mpl?rie sau alte activit??i manuale. (4)C?te odat? m? surprind merg?nd pe strad? fredon?nd. (5)M? orientez u?or ?n locuri necunoscute. (3)M? simt bine ?n p?dure. (8)?mi place s? joc jocuri care necesit? g?ndire logica. (2)Simt necesit??ia s? ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele. (4)?mi place s? desenez sau s? m?zg?lesc. (3)?mi place s?-i ?nv?? pe al?ii (indivizi sau grupuri) ceea ce ?tiu eu s? fac. (6)?mi place s? fac experimente (ex.” Ce-ar fi dac? a? dubla cantitatea de ap? pe care o torn la r?d?cina trandafirului ?n fiecare zi?”) (2)Mi-ar pl?cea sau c?nt la un instrument muzical. (5)Prefer figurile/corpurile geometrice ?n loc de numere ?i cifre. (3)Weekend-ul ideal este o ie?ire ?n natur?. (8)M? simt bine ?n locurile cu mult? lume. (6)Am un hobby pe care nu-l dezv?lui altora. (7)?mi place s? m? joc cu jocuri de puzzle, labirint ?i alte jocuri vizuale. (3)Folosesc gestul ?i mimica c?nd vorbesc cu al?ii. (4)?n camera mea trebuie s? fie o floare. (8)Se caculeaz? suma pentru fiecare dintre numerele de la 1-8 ?i se trece rezultatul ?n dreptul num?rului corespunz?tor. Scorurile cele mai ridicate indic? inteligen?a predominant?.1…..; 2…..; 3…..; 4…..; 5…..; 6……; 7…..; 8….. . Pentru acest test inteligen?ele au fost numerotate ?n felul urm?tor: 1 - verbal? - lingvistic?2 - logico - matematic? 3 - vizual? - spa?ial?4 - corporal? - kinestezic?5 - ritmic? - muzical?6 - interperson?l?7 - intrapersonal?8 - naturalist?Anexa 7Repere ?n elaborarea sarcinilor ?n cheia inteligen?elor multipleTip de inteligen?? dominantVerbe - ac?iuniverbal?-lingvistic?a citi, a scrie, a vorbi, a cere, a explica, a informa, a transmite, a raporta, a articula, a adresa, a conferi, a cere, a povesti, a lectura, a prezenta, a anun?a, a dezbate, a discuta, a conversa, a recita, a cita, a descrie, a clarificalogico-matematic?a rezolva, a ?ntreba, a formula ipoteze, a teoretiza, a examina, a investiga, a experimenta, a analiza, a deduce, a dovedi, a verifica, a descifra, a determina, a prezice, a estima, a m?sura, a calcula, a cuantifica, a simplifica;vizual?-spa?ial?a observa, a simboliza, a trage, a schi?a, a proiecta, a ilustra, a vopsi, a colora, a contura, a rearanja, a aranja, a inventa, a crea, a concepe, a inova, a imagina, a vizualiza, a desena, a schi?a, a prezenta vizual (ex. prezentare powerpoint)corporal?-kinestezic?a construi, a ridica, a asambla, a face, a fabrica, a structura, a imita, a juca un rol, a efectua, a merge, a alerga, a s?ri, a dansa, a mima, a colecta, a aduna, a compila, a modela, a formata, a duplica, a diseca, a exersa, a muta, a transporta;muzical-ritmic?a asculta, a auzi, a deduce, a nota, a recepta un model, a c?nta, a bate, a repeta, a replica, a reproduce, a copia, a imita, a mima, a compune, a armoniza, a orchestra, a rezona, a dirija;intrapersonal?a exprima, a implica, a sprijini, a promova, a consilia, a ?ncuraja, a justifica, a ra?ionaliza, a caracteriza, a ap?ra, a valida, a reabilita, a evalua, a judeca, a provoca, a studia, a realiza un sondaj;interpersonal?a partaja/?mp?rt??i, a coordona, a ghida, a direc?iona, a ajuta, a media, a gestiona, a conduce, a colabora, a coopera, a intervieva, a influen?a, a convinge, a realiza un compromis, a realiza un joc de rol, a improviza, a arbitra, a concilia;naturalist?a sorta, a organiza, a clasifica, a compara, a contrasta, a diferen?ia, a separa, a detalia, a alinia, a ordona, a aranja, a secven?ializa, a inventaria, a cataloga, a grupa, a ?ndosaria, a indexa, a consemna, a crea grafice;existen?ial?a reflecta, a contempla, a delibera, a cugeta, a rezuma, a sintetiza, a asocia, a rela?iona aspecte, a ?ntreba, a recapitula, a ?ncapsula, a elabora, a aprecia, a evalua, a critica, a specula, a explora, a visa.Anexa 8Exemple de sarcini ?n func?ie de tipul de inteligen???n baza textului ”Un bulg?re de z?pad?” de Edmondo de Amicis:Ninge ?ntruna.S-a ?nt?mplat ceva trist azi diminea?? cu z?pada, c?nd am ie?it din ?coal?. B?ie?ii cum ajunser? pe Corso, ?ncepur? s? se bat? cu bulg?ri f?cu?i cu z?pad? de aceea jilav?, care, c?nd o str?ngi ?n m?ini, se face tare ca piatra. Trecea mult? lume pe trotuare. Un om le strig?:— Ast?mp?ra?i-v?, b?ie?i! ?n minutul acela se auzi un vaiet ?ngrozitor ce venea din partea cealalt? a trotuarului ?i un biet b?tr?n, c?ruia ?i c?zuse p?l?ria, ?ov?i ?i ??i acoperi ochii cu am?ndou? m?inile, iar un b?ie?el care st?tea ling? d?nsul striga din toate puterile: ?Ajutor, ajutor!” Un bulg?re de z?pad? ?l lovise pe bietul b?tr?n drept ?n ochi.B?ie?ii se ?mpr??tiar? ?ntr-o clip?. Eu m? aflam la u?a libr?riei, unde intrase tata, ?i v?zui c? vin mul?i dintre camarazii mei, care se amestecau prin mul?ime ?i se pref?ceau c? se uit? pe la galantare. Printre ei erau: Garrone, cu ve?nica lui bucat? de p?ine ?n m?n?, Coretti, Zid?ra?ul ?i Garoffi, b?iatul care str?nge timbre po?tale.?n jurul b?tr?nului se adunase mult? lume. Un gardist amenin?a ?i ?ntreba ?n dreapta ?i ?n sting?:— Cine a azv?rlit? Spune?i, care din voi? ?i pip?ia m?inile b?ie?ilor, ca s? vad? care din ei le avea ude.Garoffi st?tea l?ng? mine, galben ca turta de cear? ?i tremura ca varga.— Nu vre?i s? spune?i cine a azv?rlit? strig? iar gardistul.Atunci auzii pe Garrone zic?nd ?ncet lui Garoffi:— Haide, du-te de m?rturise?te! N-ar fi p?cat s? la?i pe altul, s? fie prins ?n locul t?u?— Nu e nimic, f?-?i datoria! ad?ugase Garrone.— Mi-e fric?, nu ?ndr?znesc!— Prinde inim?! Haide, c? vin ?i eu cu tine!Gardistul ?i multe alte persoane ?ntrebau mereu:— Cine a fost? Cine a putut s?v?r?i o astfel de fapt?? Bietul b?tr?n! Sticla de la ochelari i-a intrat ?n ochi, l-a orbit!… ?trengarilor!… Mi?eilor!S?racul Garoffi, era a?a de aiurit, c? de-abia se putea ?ine pe picioare.— Vin?! ?i zise Garrone cu glas hot?r?t. Haide, nu te teme, las? c? te ap?r eu! ?i apuc?ndu-l de bra? ?l ?mpinse ?nainte, sus?in?nd-l ca pe un bolnav.Lumea pricepu ?i mai mul?i ridicar? pumnii asupra lui Garoffi; dar, Garrone ap?r?ndu-l, strig?:— Nu cumva a?i vrea s? s?ri?i zece oameni asupra unui biet copil!To?i se retraser? ?i gardistul, lu?nd pe Garoffi de m?n?, ?l duse la o cofet?rie, unde se afla r?nitul. Recunoscui ?ndat? pe bietul b?tr?n. Era un func?ionar, care locuia cu un nepo?el al s?u ?n al patrulea cat din casa noastr?. ?l a?ezaser? pe un fotoliu ?i-i puseser? comprese la ochi.— N-am f?cut ?nadins! spunea poli?istului, bietul Garoffi, pl?ng?nd ?i pe jum?tate mort de fric?.Vreo doi oameni ?l ?mbr?ncir? ?n cofet?rie, strig?nd-i:— ?n genunchi! ?trengarule! Cere-i iertare ?n genunchi!Al?ii ?l ?i tr?ntir? ?n genunchi.?n minutul acela dou? bra?e zdravene ?l ridicar? de jos ?i un glas puternic strig?:— Nu, domnilor!Era directorul nostru, care v?zuse ?i auzise tot.— O dat? ce b?iatul a avut curajul s?-?i m?rturiseasc? gre?eala, ad?ug? el, nimeni nu mai are dreptul s?-l umileasc?! Se f?cu o t?cere general?.— Acum, zise directorul lui Garoffi, cere-i iertare!Garoffi, pl?ng?nd cu hohot, ?mbr??i?a genunchii b?tr?nului care-i puse m?na pe frunte ?i-l m?ng?ie cu bl?nde?e. Deodat?, to?i cei de fa??, ?nduio?a?i strigar?:— Scoal?-te copile! Scoal?-te ?i pleac? lini?tit: du-te acas?.Tata m? scoase din gloat? ?i, c?nd ajunser?m ?n uli??, ?mi zise:— Spune-mi, Enrico, ce ai face tu ?ntr-o astfel de ?mprejurare: ?i-ai m?rturisi ?i tu gre?eala ca Garoffi?— Da, tat?, ?i r?spunsei.—Jur?-mi c? ai face a?a!— ?i-o jur, iubite tat?.Sarcini, ?n func?ie de tipul de inteligen??:Inteligen?a muzical?Selecteaz? primul enun?Cite?te-l ritmic, b?t?nd din palme sau b?t?nd cu creionul ?n banc?Completeaz? versurile, g?sind cuvinte potrivite care s? rimezeNinge, ninge ?ntruna…………………………..(cad fulgi mari de nea)Ninge, ninge ?ntruna……………………………(?i pe strada mea)?n ograda noastr?………………………….. (iarna a venit)?i elevii veseli (cu s?nii au pornit)Inteligen?a kinestezic?Selecteaz? replicile sergentului. Cite?te-le cu voce tare, respect?nd intona?ia ?i mim?nd gesturile sugerate de cuvintele personajuluiInterpreteaz? dansul fulgilor de neaMemoreaz? sfatul dat de tat? elevuluiInteligen?a interpersonal?Selecteaz? dialogul dintre tat? ?i fiu. Cite?te-l cu intona?ie potrivit?Motiveaz? de ce crezi c? directorul a luat ap?rarea elevuluiCare crezi c? au fost sentimentele elevului din momentul comiterii faptei ?i p?n? c?nd le-a cerut iertare??Care crezi c? au fost motivele pentru care b?iatul ?i-a cerut iertare??Inteligen?a intrapersonal?Care ar fi fost atitudinea ta ?ntr-o astfel de situa?ie?Ce concluzii po?i formula ?n rezultatul lecturii?Rescrie ultima replic? dat? de Coretti. Ce r?spuns i-ai fi dat tu?Inteligen?a spa?ial?Deseneaz? un om de z?pad? folosind doar figuri geometriceRed? printr-un desen imagina?iile sugerate de enun? : Ninge, ninge ?ntrunaAnexa 9Chestionarul VAK (adaptat)Chestionar pentru stabilirea stilului de ?nv??areSe va acorda punctaj de la 1 la 5 pentru fiecare afirma?ie de mai jos dup? cum urmeaz?:1- afirma?ia nu se aplic? deloc; 2 - afirma?ia se aplic? foarte rar;3 - afirma?ia se aplic? rar;4 - afirma?ia se aplic? deseori;5 - afirma?ia se aplic? aproape ?ntotdeauna;Dup? acordarea punctajului se introduc sumele ?n spa?iile indicate.Nr.crt.Afirma?iaPunctaj acordat afirma?iei1.Nu ?mi place s? iau prea multe noti?e, dar ?mi amintesc ce se discut?.Luarea de noti?e ?mi distrage aten?ia de la ceea ce spune cadrul didactic.2.Atunci c?nd citesc ?mi mi?c buzele.3.Fac noti?e ?i tot felul de ?nsemn?ri pe marginea unui subiect.4.Atunci c?nd am timp liber, prefer s? fac exerci?ii.5.?mi place s? discut despre subiecte importante pentru mine cu un partener bun de conversa?ie.6.Atunci c?nd citesc o carte, acord o mare aten?ie pasajelor care implic? dialog.7.Atunci c?nd citesc o carte, acord o mare aten?ie fragmentelor care exprim? sentimente, ac?iuni, dramatiz?ri.8.Obi?nuiesc s?-mi fac liste ?i noti?e, deoarece ?mi amintesc lucrurile mult mai u?or dac? mi le notez.9.Privesc ?n ochi persoana cu care vorbesc pentru a-mi men?ine aten?ia fixat? asupra obiectului discu?iei.10.Cel mai greu ?mi este s? vorbesc cu cineva care nu ?mi r?spunde verbal.11.Atunci c?nd ?nt?lnesc o persoan? pentru prima oar?, sunt atent la felul cum este ?mbr?cat? ?i la aspectul fizic.12.Nu m? pricep s? citesc sau s? ascult instruc?iuni. Prefer s? m? apuc imediat de sarcina dat?.13.C?nd sunt ?ntr-o activitate cu multe persoane/petrecere, ?mi place s? stau ?ntr-un loc retras ?i s?-i privesc pe ceilal?i.14.C?nd recapitulez diferite informa?ii, ?mi vin ?n minte diferite idei ?i ?mi amintesc unde am mai ?nt?lnit/v?zut aceste informa?ii.15.Fac noti?e, dar rareori le folosesc c?nd ?nv??.16.Dac? trebuie s? explic ceva, prefer s? vorbesc despre asta.17Atunci c?nd am timp liber, prefer s? privesc TV-ul sau s? citesc o carte.18.C?nd citesc, vorbesc cu voce tare sau ?mi mi?c buzele pentru a auzi cuvintele.19.C?nd nu ?mi amintesc anumite expresii dintr-o tem?, folosesc cuvinte asem?n?toare ?i ?mi mi?c bra?ele ca s? accentuez ideile prezentate.20.?n?eleg ce spune un prezentator, chiar dac? nu sunt atent la aceasta.21.Dac? trebuie s? explic ceva, prefer s? scriu explica?ia.22.?mi amintesc lec?iile mult mai u?or, dac? le repet de mai multe ori.23.Dac? cineva vrea s? ?mi spun? ceva, prefer s? ?mi lase un mesaj sau s? mi-l trimit? prin e-mail.24.Prefer informa?iile de la radio, ?n locul celor citite ?n reviste.25.Locul meu de lucru/odaia mea arat? dezordonat.26.Deseori vorbesc de unul singur c?nd rezolv o problem? sau notez ceva.27.Cel mai greu ?mi este s? vorbesc cu cineva care nu reu?e?te s? men?in? contactul vizual ?n timpul conversa?iei.28.Dac? cineva vrea s?-mi spun? ceva, prefer s? o fac? la telefon.29.Lucrurile pe care le prefer c?nd m? aflu la o petrecere sunt dansurile, jocurile, ac?iunea.30.Cel mai greu ?mi este s? vorbesc cu cei care nu afi?eaz? nici un fel de emo?ii.31.Prefer mi?c?rile ?i m? simt ?ncordat dac? stau pe scaun la o ?nt?lnire sau la ?coal?.32.C?nd citesc o carte, acord o mare aten?ie pasajelor care descriu elemente de vestimenta?ie, peisaje.33.Dac? trebuie s? explic ceva, prefer s? ar?t ceea ce explic.34.Obi?nuiesc s? notez instruc?iunile pentru a mi le aminti ulterior.35.Dac? cineva vrea s? ?mi spun? ceva, prefer s?-mi spun? fa?? ?n fa??.36.Atunci c?nd am timp liber prefer s? ascult muzic?.Procesarea datelorStil vizual Stil auditivStil kinestezicNum?rul afirma?ieiPunctaj acordat (minim 1, maxim 5)Num?rul afirma?ieiPunctaj acordat (minim 1, maxim 5)Num?rul afirma?ieiPunctaj acordat (minim 1, maxim 5)312854967111012131615141819172025212229232430272631322833343635Punctaj total (minim 12, maxim 60)Punctaj total (minim 12, maxim 60)Punctaj total (minim 12, maxim 60)Interpretare: Punctajul cel mai mare indic? stilul preferat de ?nv??areAnexa 10Modalit??i de adaptare a pred?rii (Lewis&Doorlag, 2003)Caracteristici ale sarciniiAdapt?riNivelul de dificultate a sarciniiSe ?mparte sarcina ?n mai multe sub-sarcini ?i elevul le rezolv? una dup? alta; se ?nlocuie?te sarcina cu una mai u?oar?.Condi?iile ?n care este realizat? sarcinaModul de prezentare Se pot folosi mijloace de sprjin (spre exemplu, calculatorul de birou la ora de matematic?).Se schimb? ?n func?ie de ablit??ile elevului (spre exemplu, prezent?ri orale pentru elevii care au dificult??i la citit) sau se prezint? informa?ia ?n mai multe forme.Modul de r?spuns Se schimb? ?n func?ie de ablit??ile elevului (spre exemplu, r?spunsuri orale pentru elevii care au dificult??i la scris).VolumulSe reduce num?rul r?spunsurilor.Ritmul de lucru Cre?te timpul alocat sarcinii sau nu se d? limit? de timp.Corectitudinea r?spunsuluiAjustarea standardelor (reducere).Prezentarea informa?iillor noiSe folose?te lectura sau demonstra?ia sau se explic? informa?ia nou? ?n moduri diferite sau se repet? de mai multe ori.Transferul ?n practic? Mai multe ocazii pentru a practica, cre?te cantitatea ?i calitatea feedback-ului.Feed-back cu privire la reu?it?/succesMai multe ocazii pentru a practica, cre?te cantitatea ?i calitatea feedback-ului.Consecin?e dup? ob?inerea unui succesEste frecvent, specific.Materiale pentru ?nv??areSunt atractive.Se schimb? frecvent (manuale, fi?e etc.) pentru a fi simplificate sau se ?nlocuiesc.Ritmul pred?riiSe reduce, informa?ie mai pu?in?.Modalit??i de diferen?iere a con?inuturilor ?n predare Pentru a preda con?inutul ?n mod diferen?iat trebuie s? ?tim c?t are de ?nv??at fiecare elev din fiecare unitate de con?inut. Este obligatorie testarea elevilor la ?nceputul pred?rii oric?rei teme noi. Alt? strategie de diferen?iere a con?inuturilor este de a facilita ?nv??area unei teme ?n mod integrat, pluridisciplinar astfel ?nc?t grupuri de elevi cu interese, abilit??i ?i cuno?tin?e diferite s? poat? s? aprofundeze tema respectiv? din perspective diferite. Un alt mod de a lucra diferen?iat cu con?inuturile este de a alege puncte diferite de intrare pe text. Accesarea unei teme noi este mai u?oar? ?n momentul ?n care fiecare elev poate interveni ?n mod activ cu ceea ce ?tie despre tema respectiv?.Anexa 11Modalit??i de adaptare a mediului de ?nv??are(dup? Mastropieri&Scruggs, 2004)Pozi?ia elevului ?n clas?l?ng? cadrul didacticl?ng? cadrul didactic de sprijinl?ng? tabl??n primele r?ndurisingur?ntr-o zon? lini?tit? etc.Reorganizarea spa?iului fizicschimb pozi?ia b?ncilorschimb modul de aranjare a clasei etc.Reducerea distractorilorvizualiauditivimi?care etc.Structura zileiprimul lucru pe care trebuie s?-l fac? elevul c?nd intr? ?n clas?al doilea lucru pe care trebuie s?-l fac? elevul c?nd intr? ?n clas? etc.Spa?ii special alocate?n spa?ii delimitate (spre xemplu boxe)?n afara spa?iilor delimitate etc.Modele de organizaremese organizatedul?pioare organizate etc.Anexa 12Sugestii pentru adaptarea activit??ilor de la clas? ?n sprijinul elevilor cu CES(dup? Lerner ?i Lowenthal, 1993; Mastropieri&Scruggs, 2004)Plasarea elevului ?ntr-o zon? lini?tit? din clas?, departe de sursele de zgomot, u?i, ferestre, plan?e, produse ale activit??ilor elevilor (spre exemplu, cu fa?a spre un perete) sau aproape de cadrul didactic pentru a-i monitoriza activitatea din afara sarcinilor de lucru; ?ncurajarea elevului s? intervin? ?n mediul de ?nv??are atunci c?nd este zgomot (spre exemplu, se poate muta ?ntr-o zon? mai lini?tit? a s?lii de clas?, poate s? ?nchid? ferestrele/u?ile); Crearea ?i urm?rirea rutinei zilnice, ?ntr-o atmosfer? de lucru c?t mai calm? ?i pl?cut? posibil; evit?nd schimb?rile dese ?n orar; Planificarea activit??ilor de ?nv??are mai solicitante diminea?a; Planificarea ??i organizarea interactiv? a sarcinilor de ?nv??are, cu demonstra?ii ?i materiale didactice; Structurarea activit??ilor de ?nv??are ?n pa?i mici; o dat? ?ncheiat un pas, se trece la urm?torul; Prezentarea clar?, simplu ?i concis a sarcinilor de ?nv??are, una c?te una, cresc?nd treptat complexitatea acestora; Men?inerea contactului vizual cu elevul atunci c?nd i se d? o sarcin? de lucru; Elaborarea unui grafic ?n care este trecut zilnic num?rul sarcinilor didactice pe care le-a realizat elevul; Marcarea sarcinilor folosind diverse culori;Implicarea elevului ?n sarcini alternative, mai scurte cu oferirea de recompense la finalizarea sarcinii; Acordarea timpului suplimentar pentru efectuarea sarcinii; Folosirea graficelor ?i a altor forme de sprijin vizual pentru a introduce concepte noi; Elaborarea, ?mpreun? cu elevul, a listelor pentru organizarea sarcinilor de lucru; Adaptarea fi?elor de lucru ?i de evaluare pentru a con?ine c?t mai pu?ine elemente pe o pagin?; Asigurarea c? elevul a notat tema/temele pentru acas? ?i le-a ?n?eles ?nainte de a pleca de la ?coal?; Dac? elevul are dificult??i ?n a sta a?ezat, a se alterna activit??ile, a permite elevului s? se mi?te pe parcursul zilei; Folosirea mijloacelor tehnice variate (computer, calculator de mas? etc.); Oferirea feedback -ului constructiv, cu recompensarea ?i eviden?ierea succesului elevului; Implicarea elevului ?n activit??i de ?nv??are prin cooperare, interactive, ?n care s? se exprime verbal ?i motor:includerea elevului ?n diferite grupuri de ?nv??are prin cooperare pentru a identifica grupul ?n care elevul cu CES ?nva?? cel mai bine; scoaterea elevului din grupul de ?nv??are prin cooperare atunci c?nd are probleme de comportament ?i utilizarea time-out-ului; planificarea sarcinilor care presupun mi?carea (spre exemplu, distribuirea fi?elor de lucru) etc. Aplicarea regulilor clasei (simple, la vedere, distribuite tuturor elevilor) etc.Anexa 13Strategii de management al comportamentului (McCarney&Cummins)Elaborarea unui program de management al comportamentului care s? ?nt?reasc? comportamentele pozitive ?i s? influen?eze elevul pentru a-?i schimba comportamentele dezadaptative;Stabilirea unui set de reguli ale clasei (spre exemplu, a?tept?m r?ndul, vorbim frumos cu colegii) care trebuie reamintite frecvent, eventual repetate cu voce tare de elevul cu CES; Aplicarea setului de reguli de c?tre toate cadrele didactice care predau la clas?;Oferirea ?ncuraj?rilor ori de c?te ori elevul lucreaz? ?n mod constant pe o perioad? de timp; cre?terea progresiv? a timpului cadrului didactic la acordarea ?ncuraj?rilor;Separarea elevului cu CES de al?i elevi cu tulbur?ri de comportament cu includerea acestuia ?n grupe de elevi care manifest? comportamente pozitive; Conlucrarea cu p?rin?ii elevului cu CES pentru a aplica un program comun de ?nt?riri a comportamentului pozitiv;Recompensarea elevilor care ofer? modele pozitive de comportament elevului cu CES (spre exemplu, lucreaz? mai mult timp la o sarcin?) etc.Anexa 14JOCURIJocuri de cunoa?tere, socializare ?i de integrareObiective:valorificarea structurilor psihoindividuale ?n conduite sociale ?i independente;ini?ierea ?i stabilirea de rela?ii cu cei din jur utiliz?nd diverse forme de comunicare (verbal?/nonverbal?); participarea la situa?ii de comunicare ?i rela?ionare social?;rezolvarea unor situa?ii practice de via?? prin folosirea experien?ei personale ?i a comportamentelor - model;cunoa?terea ?i aplicarea regulilor/normelor de comportare ?n diverse situa?ii;utilizarea formulelor de polite?e ?n diverse locuri/contexte/situa?ii cotidiene.Jocuri-tip: Jocuri cu subiecte din via?a cotidian?; jocuri de imitare a unor modele comportamentale; jocuri de dezvoltare a limbajului expresiv ?i afectiv; jocuri cu reguli (individuale, colective); jocuri-competi?ii/distractive; jocuri de socializare/de relaxare; jocuri de ac?iune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuin?e/necesit??ii proprii; jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personal?; jocuri de dezvoltare a inhibi?iei voluntare ?i a autocontrolului; jocuri de imitare a unor modele comportamentale.Exemple:Jocul: Acesta mi-e prietenObiective: cunoa?terea ?iintegrarea tuturor persoanelor ?ntr-un grup; formarea spiritului de apartenen?? la grupDesf??urare: Elevii se a?eaz?, form?nd un cerc, cu m?inile unite. Conduc?torul ?ncepe jocul, prezent?nd persoana din st?nga cu formula ,, Acesta mi-e prietenul X” ?i c?nd ?i roste?te numele, ridic? m?na prietenului s?u. Jocul continu? p?n? c?nd to?i elevii s-au prezentat.Variante: Jocul poate fi completat cu introducerea unor elemente noi (calit??i/vicii, preferin?e/hobby-uri).Jocul: Palma meaObiective: cunoa?terea calit??ilor persoanelor din grup; stimularea socializ?riiMateriale: h?rtie Ax5, creioane colorate.Desf??urare: Individual, eleviideseneaz? conturul palmei sale drepte sau st?ngi, atribuind fiec?rui deget o calitate. Primul, care ?ncepe prezentarea, nume?te o calitate. Colegii, care au notat aceea?i calitate, remarc?, ridic?nd m?na, ?i eu! Continu? jocul unul dintre cei care au ridicat m?na, enun??nd o alt? calitate. Se procedeaz?, la fel, ca ?i ?n cazul anterior. Jocul continu? p?n? c?nd s-au implicat/vorbit to?i elevii. ?n concluzie a se generaliza faptul c? ne asem?n?m dar ?i ne deosebim.Variante: Se pot scrie ?ntreb?ri pe fiecare deget (Care e culoarea/fructul, leguma/anotimpul/animalul preferat? Pe cine ?i-ai dori ca prieten dintre colegi? Cine ai prefera s? te ajute ?n preg?tirea temelor dintre colegi/membrii familiei?), apoi ?n interiorul palmei elevii vor scrie r?spuns la ?ntreb?rile date.Jocul: GhemulObiective: formarea coeziunii de grup (favorizarea afirm?rii tuturor unificrea grupului)Materiale: ghem de a??sau l?n?Desf??urare: Elevii se a?eaz? ?n cerc, pe scaune. Organizatorul arunc? ghemul spre o persoan?, spun?ndu-i ceva pozitiv (o urare, un compliment, o ?ncurajare etc). Cel care prinde ghemul mul?ume?te, apuc?nd firul ?i arunc?nd ghemul altcuiva, continu?nd ?irul enun?urilor pozitive. Procedura continu? p?n? c?nd ghemul ajunge ?n m?na fiec?rui participant, ?es?ndu-se astfel o p?nz?. Jocul poate fi continuat prin solicitarea denumirii p?nzei (P?nza complementelor, P?nza bucuriei, P?nza magic? etc.)Jocuri de dezvoltare a abilit??ilor de comunicare, cooperare?i interac?iuneObiective:exersarea structurilor psihoindividuale dob?ndite ?n diferite tipuri de comunicare;ini?ierea ?i stabilirea de rela?ii cu cei din jur utiliz?nd diverse forme de comunicare;participarea la situa?ii de comunicare ?i rela?ionare social?; exersarea comunic?rii verbale ?i mimico-gestual?;dezvoltarea capacit??ii de a reflecta asupra ac?iunilor, situa?iilor;rezolvarea unor situa?ii practice de via?? prin folosirea experien?ei personale ?i a comportamentelor pozitive (ascultare reciproc?, empatie, acceptare, a ceda etc.). Jocuri-tip:Jocuri de exersare a aparatului fono-articulator (jocuri onomatopeice, de pronun?ie corect? etc.); jocuri verbale/simbolice/de asocia?ii/de exersare a diferitelor tipuri de comunicare/de rol; audi?ii, vizion?ri; jocuri de stimulare, dezvoltare a diverselor tipuri de comunicare (verbal?, mimico - gestual? etc.); jocuri de imitare a unor modele comportamentale; jocuri de dezvoltare a limbajului expresiv ?i afectiv; jocuri de rol/cu subiecte din via?a cotidian?, din basme ?i pove?ti; jocuri-dramatizare; ?ez?tori, serb?ri, anivers?ri; jocuri de socializare/de relaxare; jocuri cu reguli (individuale, colective); jocuri care implic? ac?iuni de evaluare/autoevaluare; jocuri-competi?ii/distractive etc.Exemple:Jocul: Emo?iileObiective: examinarea ?i recunoa?terea mijloacelor de comunicare nonverbal?; dezvolatrea expresivit??ii limbajului corpuluiMateriale: fi?e pe care sunt scrise cuvinte ce redau emo?iiDesf??urare: Elevii se a?eaz? ?n cerc, form?nd perechi (grupuri). Fiecare pereche/grup va primi c?te o fi?? pe care este scris? o stare (bucurie, fric?, dragoste, ciud?, deprimare, dezam?gire, victorie etc.). Participan?ii trebuie s? ?in? ?n secret ceea ce este scris pe fi?e. Fiecare pereche/grup iese pe r?nd ?n centru. Unul din membrii perechii va fi lutul, iar ceilal?i - sculptori, care vor mi?ca picioarele, m?inile, capul ?i vor imprima expresia fe?ei pentru a reda starea de pe fi??. Grupul trebuie s? ghiceasc? starea redat?. Jocul continu? p?n? prezint? toate perechile. ?n concluzie a se remarca faptul c? limbajul corpului (gestul, mimica, expresia fe?ei) reprezint? o form? a comunic?rii (nonverbal?).Jocul: ?irul anivers?rilorObiective: dezvoltarea concentr?rii, aten?iei auditive; recunoa?terea formelor de comunicare nonverbal?Desf??urare: Jocul decurge ?n lini?te absolut?. Elevii trebuie s? formeze un r?nd conform lunii ?i zilei ?n care s-au n?scut, din ianuarie p?n?-n decembrie. Vor trebui s? caute modaliattea de a se ?n?elege f?r? cuvinte. Nu conteaz? rezultatul, c?t procesul ?i comunicarea nonverbal?.Jocul: Tablou de grup Obiective: dezvoltarea comunic?rii ?i cooper?rii ?n realizarea unui produs comunMateriale: 5 coli de h?rtie (?n dependen?? de num?rul de grupuri), vopsele, pensule, carioca, creioane colorate etc.Desf??urare: Fiecare grup ia c?te o coal? de h?rtie ?i alte materiale necesare, preg?tite din timp ?i puse la dispozi?ia lor. Nu va fi anun?at? nici o tem? nici o sarcin?! ?n cadrul grupului fiecare membru se va implica ?n realizarea un tablou de grup desen?nd sau scriind ceva p?n? la completarea integral? a spa?iului foliei. Dup? care vor analiza produsul, prezent?ndu-l.La final se vor analiza g?ndurile ?i emo?iile tr?ite (cooperare, afirmare, apreciere, responsabilitate, conflict, subordonare, sup?rare, frustrare etc.). Se va pune accent pe obstacolele ?i c?ile de solu?ionare a conflictelor ap?rute, cooperare, comunicare constructiv? ?i eficient? etc.Jocuri de dezvoltare senzorial? (auzul, v?zul, mirosul, gustul, pip?itul)Obiective:explorarea senzorial? (vizual?, auditiv?, tactil-kinestezic?) a obiectelor, spa?iului, fiin?elor; formarea ?i dezvoltarea conduitelor perceptiv-motrice (percep?ia corporalit??ii, percep?ia culorii, formei, m?rimii, sunetului obiectelor, percep?ia spa?iului ?i timpului); dezvoltarea acuit??ii senzoriale;dezvoltarea capacit??ii de a recunoa?te dup? voce, sunet, miros etc.;cunoa?terea ?i operarea cu elementele realit??ii ?nconjur?toare. Jocuri-tip: Jocuri pentru dezvoltarea sensibilit??ii vizuale, auditive ?i tactil-kinestezice; jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale ?i lateralit??ii/pe criterii de culoare, m?rime, form?/de orientare ?i organizare spa?ial? ?i temporal?/de imitare a unor conduite; jocuri de manipulare a unor obiecte; jocuri cu reguli; jocuri care implic? ac?iuni de evaluare/autoevaluare; jocuri motrice simbolice/reprezentative; jocuri cu opera?ii concrete (analiz?, sintez?, comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare etc.); jocuri de solu?ionare a unor probleme; jocuri de construc?ie ?i asamblare (?n plan vertical, orizontal, ?n aer liber); jocuri verbale/cu reguli.Exemple:Jocul: Ghice?te animalulObiective: dezvoltarea concentr?rii auditive ?i a perceperii senzorialeMateriale: scaune, cu unul mai pu?in dec?t num?rul total de participan?i, un fular sau o e?arf? pentru a lega ochii.Desf??urare: Elevii se a?eaz? pe scaune, form?nd un cerc. Unul dintre ei r?m?ne-n picioare pentru a ?ncepe jocul. Se plimb? prin centru cu ochii lega?i, dup? care se a?eaz? pe genunchii cuiva din grup. Persoana, ce o ?ine-n bra?e imit? sunetul unui animal. Dac?, cel cu ochii ?nchi?i, recunoa?te animalul, se schimb? cu locurile. Dac?nu, reia jocul de la ?nceput.Jocul: Tr?istu?a fermecat?Obiective: dezvoltarea capacit??ii de recunoa?tere tactil? a obiectelor Materiale: traist? cu diferite obiecte: burete, stof?, glob p?m?mtesc, mulaje fructe ?i legume, cutii, rechizite ?colare, obiecte de igien? etc. Desf??urare: ?ntr-o traist? se pun obiecte de duverse forme, dimensiuni ?i texturi. Pe r?nd unii copii lega?i la ochi vor extrage c?te un obiect. ?l analizeaz? tactil, enumer?nd ?nsu?irile pe care le desprinde la atingere, str?duindu-se s?-l recunoasc? ?i s?-i listeze utilitatea. ?n cazul c?nd copilul nu identific? obiectul, elevii ?l ajut? suger?ndu-i indicii (e o legum?/fruct, are culoarea galben?, se utilizeaz? la preg?tirea pl?cintelor etc-dovleacul). Jocul dureaz? p?n? c?nd to?i elevii au extras c?te un obiect din tr?istu??.Variante: Putem complica sarcina solicit?nd s? extrag? obiectul cel mai mic/mare, moale/tare, rotund/oval/cu col?uri; din lemn/plastic/metal.Jocul: GhidulObiective: cultivarea sentimentului de ?ncredere ?i sus?inere ?n colaborare; dezvolatrea empatieiMateriale: panglici de stof?/e?arfe/fulareDesf??urare: Pentru desf??urarea jocului este necesar:s? se men?in? lini?te pe tot parcursul jocului;parcuirgerea traseului nu const? ?n dep??irea unor obstacole, ci este o ocazie de atr?i experien?a unui orb;s? se ?ncurajeze imagina?ia (expunem juc?torii care au ochii lega?i unor sunete, ?i l?s?m pentru o vreme, ?i rug?m s? recunoasc? anumite obiecte pe parcursul drumului);fiecare participant trebuie s? fie atent la emo?iile sale ?i ale colegului s?u.O jum?tate din grup are ochii lega?i. Se formeaz? perechi (un ,,orb” ?i un ghid). Ghizii ??i aleg ,,orbul”f ?r? ca ace?tia s? ?tie de cine sunt condu?i. Timp de 2 minute ,,orbul” ?i urmeaz? dup? care rolurile se schimb?. Organizatorul solicit? elevilor s? comenteze sentimentele tr?ite, transpunerea exemplelor ?n via?a cotidian?, necesit??ia de ?ncredre ?i sus?inere, necesitatea ?i importan?a cooper?rii.Jocuri de dezvoltare a proceselor psihice (memoria, aten?ia, g?ndirea, imagina?ia, concentrarea, spiritul de observa?ie etc.)Obiective: stimularea ?i dezvoltarea proceselor psihice ca baz? pentru formarea comportamentelor ?i acumularea/exersarea de achizi?ii cognitive; dezvoltarea deprinderilor de observa?ie ?i concentrare a aten?iei; exersarea opera?iilor concrete ale g?ndirii.Jocuri-tip:Jocuri de stimulare a aten?iei, memoriei, a imaginatiei; jocuri de dezvoltare a inhibi?iei voluntare ?i a autocontrolului; jocuri de sistematizare empiric?/asociative; jocuri care implic? ac?iuni de evaluare/autoevaluare; jocuri cu opera?ii concrete (analiz?, sintez?, comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare); jocuri de cuvinte; jocuri de dezvoltare a agerimii, aten?iei, memoriei, g?ndirii, imagina?iei;Exemple: Jocul: Curentul electricObiective: dezvoltarea spiritului de observa?ie ?i a concentr?rii aten?ieiDesf??urare: Elevii formeaz? un cerc, apuc?ndu-se de m?ini. Organizatorul enun?? c? prin ei va vibra un curent electric. Curentul electric ?ncepe prin str?ngerea m?inii vecinului ?i se transmite de la un participant la altul ?n acela?i mod. Un voluntar se plaseaz? ?n centrul cercului, ?nchide pe c?teva clipe ochii ?i apoi ?i deschide, ?ncerc?nd s? determine unde e curentul ?i apuc? persoana respectiv? de m?n?. Dac? a ghicit, trece ?n cerc, iar cel prins trece ?n locul voluntarului.Jocul: Pe?ti?orulObiective: dezvoltarea spiritului de observa?ie, a aten?iei, a imagina?iei ?i coordon?rii mi?c?rilor cu auzulMateriale: foi de h?rtie, creioane.Desf??urare: Cadrul didactic cite?te poezia expresiv. La a doua lectur? elevii vor desena cele indicate ?n poezie. Pentru a completa desenul, dup? necesitate, se recite?te poezia.Pe?ti?orul Desen?m foarte u?orOrice fel de pe?ti?orDin dou? arcuri culcateFa??-n fa?? a?ezate.?La un cap se-ncalec?????Tocmai ca o foarfec?,Iar ?n cealalt? parte??????????????Un arc mic capu-i desparte.?Desen?m ?i o m?rgic?,Ochiul pe?telui adic?.?Iar din scurte linioare,?????????? ?????La egal? dep?rtare,???????????????????????i fac aripile toate????????????????????????De pe p?ntec ?i din spate.??Desen?m ?i coada-ndat?????Cu o linie curbat?.Iar din linii ondulate??????Desen?m solzii pe spate.?Vezi c? desenez u?or?????? ?????????Orice fel de pe?ti?or?Jocul: ?n graiul lorObiective: dezvoltarea expresivit??ii vorbirii; reglarea timbrului ?i intensit??ii vocii; dezvoltarea auzului fonematic; relaxarea mu?chilor fe?ei; crearea st?rii de bineDesf??urare: Elevii vor repeta/emite ?n urma conduc?torului poezia-onomatopee.Graiul animalelorM??a zice: Miau-miau-miau,Unde-i br?nza ca s-o iau.Grivei zice: Ham-ham-ham,Cum a? roade-un os dar n-am.Vaca zice: Mu-mu-mu,Nu-mi v?d vi?elu?ul, nu.Calul zice: Iha-ha,Vino, m?nzi?or, nu sta.Ra?a zice: Mac-mac-mac,Bine e s?-no?i pe lac.G?sca zice: Ga-ga-ga,P?n-la r?u cum a? zbura.Puii zic: Piu-pii, piu-pii,Nu ne chinui?i, copii.Jocuri de dezvoltare a abilit??ilor de citit-scris ?i de calculObiective: recunoa?terea, numirea ?i utilizarea adecvat? a literelor, cifrelor, numerelor, culorilor, instrumentelor, figurilor/corpurilor geometrice; stimularea ?i dezvoltarea opera?iilor de analiz?, sintez?, comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare; dezvoltarea auzului fonematic; activizarea ?i ?mbog??irea vocabularului; cunoa?terea ?i reproducerea formelor de singular ?i plural; dezvoltarea capacit??ii de a dialoga utiliz?nd formule de polite?e ?n situa?ii cotidiene.Jocuri-tip: jocuri cu opera?ii concrete (analiz?, sintez?, comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare); jocuri de sistematizare empiric?/asociative; jocuri de rol; jocuri lexicale; jocuri-num?r?tori/rim?/ghicitori;jocuri pentru fixarea rostirii corecte a sunetelor/silabelor/cuvintelor/propozi?iilor; jocuri didactice (de sinonimie/antonimie/omonimie cu sau f?r? terminologie); jocuri de alc?tuire/dezvoltare a propozi?iilor; jocuri care implic? ac?iuni de evaluare/autoevaluare; jocuri de cuvinte; jocuri care reflect? pozi?ionarea, localizarea ?n spa?iu (mediu ?nconjur?tor) ; jocuri care necesit? continuarea unor succesiuni (de obiecte, numere, imagini, forme geometrice, culori etc.; jocuri de orientare ?n timp.Exemple:Jocul: Litera de serviciuObiective: formarea deprinderii de a citi ?i a scrie litere, silabe, cuvinte ?i propozi?ii ce con?in sunetul ?i litera nou? Materiale: literele alfabetului Desf??urare: Cadrul didcatic va enun?a litera de serviciu, de exemplu C. Elevii vor fi solicita?i s? enumere silabe cu sunetul dat. Dup? care vor exemplifica cuvinte, ?n care litera de serviciu se aude la ?nceputul, mijlocul, sf?r?itul cuv?ntului. ?ntru evitarea repet?rii, cuvintele pot fi scrise la un poster sau pe tabl?. Pentru a actualiza tema ,,Majuscula", cadrul didactic cere elevilor s? exemplifice cuvinte care se scriu cu majuscul?, ini?iala fiind litera de serviciu (denumiri de localit??i, nume, prenume, r?uri, ape, porecle etc.) Sarcina poate fi complicat? cu alc?tuirea enun?urilor cuvintele c?rora ?ncep cu litera de serviciu (Cristi culege c?p?une; C?t?lina cite?te cartea.).Jocul: Pia?aObiective: formarea ?i dezvoltarea deprinderilor de calcul folosind bancnote ?i monedeMateriale: bancnote, monede; imagini ce reprezint? fructe, legume, diverse produse alimentare (lactate, cereale, dulciuri, produse de panifica?ie etc).Desf??urare: Cadrul didactic va improviza ?n sala de clas? o pia?? cu diverse tejghele ce comercializeaz? produse alimentare. La fiecare tejghea va deservi c?te un v?nz?tor, iar restul grupului vor fi cump?r?tori. Cump?r?torii vor achita marfa conform pre?urilor indicate pe etichete. V?nz?torul va oferi rest (la necesitate), va ambala marfa ?i va mul?umi pentru cump?r?turi.Variante: Jocul poate fi complicat prin introducerea sarcinilor de selectare a produselor necesare pentru preg?tirea unor bucate (ceai, sup?, salat?, terci etc.); mese (meniu pentru dejun, pr?nz, cin?) ?i poate fi extins prin organizarea ?i desf??urarea activit??ilor de menaj (prepararea salatelor din legume/fructe, tartinelor, compotului/sucurilor etc.); activit??i specifice matematicii (alc?tuirea problemelor, exerci?ii de comparare, estimare, c?nt?rire); activit??i pentru alfabetizare (sarcini de descriere, comparare, dramatiz?ri cu improvizarea dialogurilor amuzante- ce e mai gustos, important etc.); activit??i specifice artelor (modelare, decupare, colorare, cusut, ?mpletit etc.).Not?: Preferabil de utilizat produse reale. Jocul: Juc?ria preferat?Obiective: dezvolatrea deprinderilor de comparare, clasificare, ordonare; formarea ?i activizarea conceptelor specifice diferitor disciplineMateriale: juc?rii aduse de copiiDesf??urare: Cadrul didactic va solicita elevilor s? aduc? la ?coal? juc?ria lor preferat?. Pentru a-i implica ?n procesul de planificare, le va cere p?rerea referitor la modalit??ile de valorificare a juc?riilor. ?n urma ideilor propuse de copii cadrul didactic va ini?ia activit??i ?n care se vor reg?si urm?toarele sarcini: desenarea juc?riei cu marcarea p?r?ilor componente; identificarea materialului din care e confec?ionat? juc?ria (lemn, plastic, plu?, metal, stof? etc.); descrierea, compararea juc?riilor; improvizarea dialogurilor ?ntre juc?rii, utiliz?nd concepte ?tiin?ifice specifice limbii rom?ne (cuvunte-ac?iuni, cuvinte-?nsu?iri, majuscula etc.); s?rcini de clasificare conform anumitor criterii (dup? form?, dimensiune, material, utilizare etc.); crearea de pove?ti, poezii; alc?tuirea problemelor, exerci?iilor de comparare utiliz?nd concepte ?tiin?ifice specifice matematicii etc.Jocuri de cunoa?tere a lumii ?nconjur?toareObiective: dezvolatrea percep?iei de a determina culoarea obiectelor, plantelor ?n dependen?? de anotimp; cunoa?terea ?i aplicarea regulilor de securitate/circula?ie (mediu intern/extern); sesizarea rela?iilor stabilite ?ntre diferite fenomene, ac?iuni ?i un anumit anotimp; activizarea vocabularului ?i a cuno?tin?elor despre mediul ?nconjur?tor; dezvoltarea capacit??ii de recunoa?tere a formelor, m?rimilor ?i a?ezarea lor ?ntr-un spa?iu;Jocuri-tip: jocuri de construc?ie ?i asamblare (?n plan vertical, orizontal, ?n aer liber); jocuri de sistematizare empiric?/asociative; jocuri de rol; jocuri cu experimente; jocuri de identificare a locului unui corp ?n spa?iu; jocuri de cuvinte; jocuri care reflect? pozi?ionarea, localizarea ?n spa?iu (mediu ?nconjur?tor); jocuri de rol/dramatiz?ri cu interpretarea unor ac?iuni, atitudini ale omului fa?? de mediul ?nconjur?tor; jocuri didactice de cunoa?tere a localit??ii; excursii/plimb?ri de studiu; jocuri de restabilire a imaginilor cu plante/animale/puzzle; jocuri cu dialoguri improvizate ?ntre animale, personaje din pove?ti etc.Exemple:Jocul: Fiecare la locul luiObiective: consolidarea cuno?tin?elor despre mediul ?nconjur?torMateriale: tabel (A) cu trei rubrici ?i textul cu cuvinte scrise (B)Desf??urare: Conduc?torul va solicita elevilor s? observe cu aten?ie titlurile fiec?rei coloane din tabelul A.Tabelul A.?n ap?La c?mpiePe l?ng? casa omului?n p?dureElevii vor fi ?ndemna?i s? citeasc? fiecare cuv?nt din textul B ?i s?-i g?seasc? locul ?n coloana din tabel..Textul B: IEPURE, DELFIN, COCO?, CAL, G?IN?, URS, PORUMBEL, BROASC?, ARICI, C?INE, LUP, PE?TE, ZEBR?, PISIC?, CROCODIL, VEVERI??, SOARECE, RAC, C?PRIOAR?, MISTRE?.Vatiante: Cadrul didactic poate elabora diverse sarcini ?n contextul dat: de clasificare , de comparare, realizare de coresponden?e etc. De exemplu, clasificarea animalelor ce au cioc/bot /aripi/gheare/copite/coarne/pene; care zboar?/?noat?/se t?r?ie/sare etc.; compararea calului cu zebra, c?inele cu lupul, crocodilul cu pe?tele; realizarea coresponden?elor (denumirea/imaginea animalului ?i p?r?ile componente ale acestuia (ghiare, cioc, ).Not?: Se pot folosi imagini/timbre/jetoane cu animale etc. Jocul: SemaforulObiective: dezvoltarea atentiei; coordonarea miscarilor; respectarea regulilor de circula?ie rutier?Materiale: jetoane, fanioane, batistute sau orice alt semnal in culorile semaforuluiDesf??urare: Jocul poate fi organizat ?i desf??urat at?t ?n clas?/sala de sport etc. , c?t ?i pe holul ?colii sau chiar ?n curtea ?colii/stadion. Se va trasa o intersec?ie de str?zi , ?n mijlocul interesc?iei, un copil (rolul agentului de circula?ie) va ?ine ?ntr-o m?n? un indicator care va avea pe o parte culoarea ro?ie ?i pe cealalt? verde, ?n cealalt? m?n? - un indicator de culoare galben?.Elevii stau pe trotuar. Se recit?:- Ce coloare-?i spune: Stai ?i nu pleca! ?nc? nu e timpul pentru a traversa!? (ro?u).- Ce culoare-?i spune: Fii, copile, atent! ?i te preg?te?ti!? (galben)- Cine te ?ndeamn?: Hai s? travers?m! Dar la st?nga ?i la dreapta o privire arunc?m!? (verde)”.Jocul se continu? schimb?ndu-se rolurile. Se vor eviden?ia elevii care au mers corect ?i au respectat regulile de circula?ie.Variante: Jocul poate fi utilizat ?i ?n scopul exers?rii diverselor tipuri de mers (pe v?rfuri, pe calc?ie, lateral etc.). ?Cadrul didactic strig?: “Semaforul este… rosu/galben/verde!”.La semnalul “verde!”, elevii ?ncep s? mearg?, s? alerge, s? sar? sau s? execute orice alt tip de mi?care indicat de cadrul didactic ?nainte de ?nceperea propriu-zis? a jocului. La semnalul “galben!” ei ?ncep s? ?ncetineasc? pasul. La semnalul “rosu!” elevii stau pe loc (sau devin “statui”).?Jocuri de formare ?i dezvoltare a autonomiei Obiective: cunoa?terea ?i explorarea p?r?ilor propriului corp; recunoa?terea ?i reconstituirea p?r?ilor unui corp (fiin??, lucru etc.); cunoa?terea ?i utilizarea adecvat? a obiectelor de igien?;Jocuri-tip: Jocuri de ac?iune cu obiecte pentru satisfacerea unor trebuin?e/necesit??ii proprii; jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personal?; puzzle; jocuri motrice simbolice/reprezentative; jocuri care implic? ac?iuni de evaluare/autoevaluare; jocuri de dezvoltare a inhibi?iei voluntare ?i a autocontrolului; jocuri de dezvoltare a limbajului expresiv ?i afectiv; jocui num?r?tori; c?ntecele ?nso?ite de imit?ri;Exemple:Jocul: Dreapta ?i cu st?ngaObiective: dezvolatrea deprinderilor de orientare spa?ial? ?i organizare corporal?Desf??urare: Pentru ?nsu?irea schemei de organizare corporal? este foarte important? planificarea ?i organizarea diverselor pauze dinamice. C?nd copilul va reu?i s? execute corect indica?iile date va realiza un pas important pentru activitatea de ?nv??are ulterioar?. Poezia se cite?te expresiv, clar, concis ?i rar pentru a fi ?n?eleas? de c?tre to?i elevii. Elevii, st?nd ?n picioare, ?n banc? sau ?n cerc, demonstreaz? ambele m?ini ?i apoi imit?: s?direa unui pom, rotirea unui volan, mi?carea acului cu a??, preg?tirea bucatelor. De fiecare dat? la rostirea cuvintelor ,,dreapta ?i cu st?nga" ridic? mai ?nt?i m?na dreapt?, apoi o coboar? ?i acelea?i mi?c?ri le execut? cu m?na st?ng?. La sf?r?itul versurilor, ?mpreuneaz? palmele ?i le ating de cap pe partea st?ng? ?i pe partea dreapt?, imit?nd somnul.Dreapta ?i cu st?nga pot s?di un nuc,Dreapta ?i cu st?nga trenuri mari conduc.Dreapta ?i cu st?nga pot broda ?i ?eseDreapta ?i cu st?nga fac bucate-alese.Dreapta ?i cu st?nga noapte e afar?,Dreapta ?i cu st?nga dorm sub pl?pumioar?.Jocul: Microfonul magicObiective:fixarea cuno?tin?elor privind utilizarea regulilor de comportare?n public, la medic, ?n transport, la teatru, la muzeu, ?n excursieMateriale:microfon improvizat, mingeDesf??urare: Elevii sunt aranja?i ?n cerc sau pe scaune.Cadrul didacticanun?? o tem?. Pas?nd mingea, ?n mod aleatoriu, elevii trebuie s? comunice ceva legat de respectiva tem?. Teme sugerateExempleLa medicRedactarea enun?urilor/textelor cu tema dat?, improvizarea unui dialog, joc de rol.?n transportEnumerarea regulilor de comunicare ?i comportare ?n transport.La teatruFormularea propozi?iilor exclamative (ce exprim? urare, satisfac?ie, mul?umire, uimire, bucurie, dezam?gire, fric? etc.)?n excursie la ZOOFormularea ?ntreb?rilor cu tema respectiv?.Jocuri de dezvoltare fizic? ?i coordonareObiective: dezvoltarea motricit??ii fine/grosiere prin diverse exerci?ii fizice;dezvoltarea initiativei ?i a perseveren?ei;Jocuri-tip: jocuri de construc?ie ?i asamblare (?n plan vertical, orizontal, ?n aer liber); jocuri motrice simbolice/reprezentative; puzzle, LEGO; jouri de imitare a unor mi?c?ri(Alunelul, Moara, V?ntul, Hora etc); pauze/jocuri dinamice; ?tafete; Exemple:Jocul: Imit? sunetulObiective: dezvoltarea motricit??ii grosiere; ?mbun?t??irea concentr?rii, implicarea ?n grupuri mici asum?ndu-?i diverse roluriMateriale: 5 fi?e cu sarcini.Desf??urare: Pe 5 fi?e vor fi scrise sarcinile: S?ri?i ca iepurele, L?tra?i ca c??elu?ii, Mieuna?i ca pisicile, C?nta?i ca coco?ul, Zbiera?i ca iedu?ii. Se vor forma 5 grupuri. C?te un reprezentant din grup extrage una din cele 5 fi?e. ?mpreun? cu grupul realizeaz? sarcina de pe fi??.Jocul: Obiectul magicObiective: dezvoltarea expresivit??ii corporale; stimularea aten?iei Desf??urare: Fiecare copil caut? ?n lucrurile personale ?i alege un obiect (carte, pix, radier?, caiet, ?erve?ele de unic? fol?osin??, pieptene, pet cu ap?, fruct etc.). Va ie?i ?n centrul clasei ?i va simula o activitate corespunz?toare obiectului ales. De exemplu, cineva scoate un pieptene, deci se piapt?n?. Cine consider? c? a ghicit prezentarea ?i obiectul se apropie de persoana din centru spun?ndu-i la ureche f?r? ca ceilal?i s? aud?. Dac? a ghicit, r?m?ne ?n centru ?i prezint? o activitate corespunz?toare obiectului s?u. Jocul continu? p?n? se prezint? to?i.Jocul: TamburinaObiective: dezvoltarea coordon?rii mi?c?rii, a sim?ului auzului ?i al ritmuluiMateriale:tamburin?Desf??urare: Cadrul didactic love?te ?n tamburin? ?ncet/tare, rar/des. ?n ritmul sunetelor tamburinei copii execut? mi?c?ri: c?nd se bate ?ncet, elevii merg ?n v?rful degetelor, c?nd se bate tare-pe toat? talpa; la auzul sunetelor rare se bate rar din palme, iar la sunetul des-b?t?i dese ?i caden?ate. Anexa 15Model de evaluare sumativ? la Istorie, clasa a VIII-a (CM) MINISTERUL EDUCA?IEI AL REPUBLICII MOLDOVARaionul __________________________________Localitatea ___________________________________Institu?ia de ?nv???m?nt ___________________________________Numele, prenumele elevului ___________________________________ ISTORIE EVALUARE SUMATIV? Clasa a VIII-a, Semestrul IITimp alocat: 45 minuteRechizite ?i materiale permise: pix de culoare albastr?, creioane colorate, rigl?._________________________________________________________________________Instruc?iuni pentru elevi:Scrie numele ?i prenumele ?n spa?iul rezervat ?n acest scop.Cite?te cu aten?ie fiecare enun? ?i efectueaz? cu acurate?e opera?iile solicitate.Lucreaz? independent.Respect? cu stricte?e timpul rezervat pentru efectuarea testului.??i dorim mult succes!Numele ?i prenumele evaluatorului: _____________________Scor acordat _____________Evaluare sumativ? (CM)Nr. Item ScorLimbajul, timpul, spa?iul, personalitatea istoric? ?n baza analizei ?i utiliz?rii sursei istorice.1.Une?te cu o linie cuvintele dup? ?n?eles, din coloana A ?i B.Istorie epoc? art? ?tiin?? despre via?a omuluiperioad? grot? pe?ter? lucru f?cut de om L0123456782.Cite?te atent textul. Omul din Egipt scria pe vase, st?nci ?i foi de papirus. Scribul se ocupa de scrierea textelor ?n Egipt. ?n anul 1822, savantul Champollion a explicat scrierea hieroglific?.Construie?te axa timpului ?i depune datele din text.L012343.R?spunde la ?ntrebare ?n baza textului.Cine se ocup? de scrierea textelor ?n Egipt?________________________________________________________________________________________________________________________________L012344.382524046990Scrie cuv?ntul potrivit imaginii.Cuvinte: suli??, moned?, alfabet, 21653509588555816598425L01234565.Coloreaz? cu culoare albastr? teritoriul Mesopotamiei.pleteaz? propozi?ia cu cuv?ntul potrivit.Cuvinte: (Indienii, Tracii.) __________ sunt str?mo?ii neamului nostru.L012Total28 puncte Barem de notare Puncte acumulate1-34-67-910-1415-1718-2021-2324-2627-28Nota2345678910 Matricea de specifica?ii Con?inuturi /obiectiveCunoa?terea ?i ?n?elegereaAplicareRezolvare de problem?/ Integrare. Total:1.Recunoa?te termenii istorici cu referire la civiliza?iile anticeIt.1- 8 puncteIt. 4 – 6 puncte14 p = 50%2.Cite?te o hart? istoric?It.5 – 4 punct4p. = 14,28%3.Selecteaz? informa?ia dintr-un text cu con?inut istoricIt. 2 – 4 punctIt. 3 –4 puncte8 p. = 28,57%4.?n?elege ?i raporteaz? timpul la evenimentele istorice.It. 6– 2 punct2p. = 7,14 % Total:8 p. – 28,57 %16 p. – 57,14%4 p. – 14,28%100 % Anexa 16Exemplu de test docimologic pentru testarea na?ional? ?n ?nv???m?ntul primar (CM) MINISTERUL EDUCA?IEI AL REPUBLICII MOLDOVARaionul __________________________________Localitatea ___________________________________Institu?ia de ?nv???m?nt ___________________________________Numele, prenumele elevului ___________________________________ MATEMATICAEVALUAREA FINAL? A REZULTATELOR ?COLARE ?N ?NV???M?NTUL PRIMARTimp alocat: 60 minuteRechizite ?i materiale permise: pix de culoare albastr?, creioane colorate, rigl?._________________________________________________________________________Instruc?iuni pentru elevi:Scrie numele ?i prenumele ?n spa?iul rezervat ?n acest scop.Cite?te cu aten?ie fiecare enun? ?i efectueaz? cu acurate?e opera?iile solicitate.Lucreaz? independent.Respect? cu stricte?e timpul rezervat pentru efectuarea testului.__________________________________________________________________________??i dorim mult succes!Numele ?i prenumele evaluatorului: _____________________Scor acordat _____________ Nr.ItemiScor acumulat1.Coloreaz? cu ro?u dou? petale ale florii din imagine.L 0 1 2.1, 2, 6, 5, 1, 2, 9, 1, 3, 2, 7, 2, 4, 8?ncercuie?te cifra 2 din chenarul de mai jos.L 0 1 2 3 43. Ordoneaz? cresc?tor numerele ?i ?nscrie-le ?n spa?iile de mai jos. 9, 2, 5, 1, 7 L0123454.Ordoneaz? descresc?tor numerele ?i ?nscrie-le ?n spa?iile de mai jos.8, 3, 4, 6, 2 L0123455.Scrie vecinii numerelor. ___ 5__ __ 9__ ___2___L01234566.Coloreaz? cercrile cu numerele 2, 4, 6, 8.987654321L012347.Scrie cifrele care lipsesc ?n ?irul dat.1, 2, ___, 4, 5, ___, ___, 8, ___, 10L012348.Coloreaz? frunzele, dup? indica?iile de mai jos. Prima ?i ultima frunz? - cu verde;Frunza din mijloc - cu galben;Restul frunzelor - cu ro?u. C?te frunze de culoare ro?ie sunt? ________ L 0 1 2 3 4 59. Une?te cuv?ntul cu figura corespunz?toare. Cerc P?trat Triunghi L 0 1 2 310. Compar? numerele ?i pune ?n p?tr??ele semnele < , > , = 46, 5 5, 9 7.L 0 1 2 311. Calculeaz? cu ajutorul calculatorului: 1 + 2 =___ 9 – 1 =___ 7 + 1 =___ 4 + 1 = ___ 6 – 1 = ___ 3 – 1 = ___L012345612.Rezolv? problema. Pe o funie erau 4 p?s?rele. Au mai venit ?nc? 2 p?s?rele. C?te p?s?rele sunt ?n total? Rezolvare: =R?spuns:_____ p?s?releL 0 1 3 4Total 50 puncteAlte exemple de tipuri de sarcini/itemi 1.Num?r? cercule?ele din fiecare dreptunghi ?i scrie num?rul ?n chenarul de jos:L01232. Deseneaz? ?n fiecare dreptunghi at?tea cercuri, c?t este indicat sub el 2 5 1L01233. Coloreaz? cu ro?u spa?iul de sub cel mai cerc L014. ?ncercuie?te cifra care corespunde num?rului de p?trate ?n fiecare r?nd din imagine:0 1 2 3 4 5 60 1 2 3 4 5 60 1 2 3 4 5 60 1 2 3 4 5 6L01234Petric? parcurge distan?a de acas? p?n? la ?coal? ?n 15 minute, iar Ionel – ?n 20 de minute. Care din b?ie?i ajunge la ?coal? mai repede, dac? se pornesc de la casele lor la aceea?i or??Scrie r?spunsul ?n chenarul de mai jos.?n care din situa?iile de mai jos b?ie?ii ar putea ajunge la ?coal? ?n acela?i timp? Pune semnul ”+” ?n dreptul r?spunsului pe care ?l consideri corect ?i semnul ”-” ?n dreptul r?spunsului pe care ?l consideri incorect:Petric? porne?te de acas? cu 10 minute mai devreme dec?t IonelIonel porne?te de acas? cu 5 minute mai devreme dec?t Petric?Petric? porne?te de acas? cu 5 minute mai t?rziu dec?t IonelIonel porne?te de acas? cu 10 minute mai t?rziu dec?t Petric?L 0 1L 0 1L 0 1L 0 1a) Deseneaz? ?n fiecare co? mere, respect?nd condi?iile de mai jos:?n primul co? sunt 3 mere ro?ii;?n al doilea co? sunt tot at?tea mere c?te sunt ?n primul co?, dar de culoare verde;?n al treilea co? este un m?r galben;?n co?ul al patrulea sunt cu 2 mere mai multe dec?t ?n co?ul al treilea, toate fiind de culoarea merelor din co?ul al doilea;?n co?ul al cincilea este cu un m?r mai pu?in dec?t ?n co?ul al doilea. Merele din co?ul al cincilea au aceea?i culoare ca ?i merele din co?ul al treilea.b) R?spunde la ?ntreb?rile:C?te mere sunt ?n total?C?te mere galbene sunt ?n co?uri??n c?te co?uri sunt mere verzi?C?te mere verzi sunt ?n total? L 0 1 3 4L 0 1 3 4L 0 1 2 L 0 1 2 3 L 0 1 2L 0 1 L 0 1 L 0 1 L 0 1Anexa 17Exemplu de test docimologic pentru testarea na?ional? ?n ?nv???m?ntul primar (CM) MINISTERUL EDUCA?IEI AL REPUBLICII MOLDOVARaionul __________________________________Localitatea ___________________________________Institu?ia de ?nv???m?nt ___________________________________Numele, prenumele elevului ___________________________________TESTLIMBA ROM?N?TESTARE NA?IONAL? ?N ?NV???M?NTUL PRIMARTimp alocat: 60 minuteRechizite ?i materiale permise: pix de culoare albastr?, creioane colorate, rigl?.__________________________________________________________________Instruc?iuni pentru elevi:Scrie numele ?i prenumele ?n spa?iul rezervat ?n acest scop.Cite?te cu aten?ie fiecare enun? ?i efectueaz? cu acurate?e opera?iile solicitate.Lucreaz? independent.Respect? cu stricte?e timpul rezervat pentru efectuarea testului.??i dorim mult succes!Numele ?i prenumele evaluatorului: ___________ Scor acordat ________Cite?te textul ?i realizeaz? urm?toarele sarcini:Nucul face nuci gustoase, Are frunzele frumoase.Faci din lemnul lui, m?i frate,Mobil? de calitate. Nr. crt.ItemScor 1. Transcrie primele dou? versuri.____________________________________________________________________________________________________ L012342. ?ncercuie?te fructele nucului. L012343.Selecteaz? din text dou? cuvinte formate din dou? silabe.Nu-cul____ - _____ ____ - ____L012344.Ordoneaz? cuvintele ?ntr-o propozi?ie.nuci, Nucul, face, mari_________________________________________________L012345.Indic?, prin s?ge?i, perechi de cuvinte cu sens opus.Atent Negru Mare NeatentAlb MicL0126.?ncercuie?te vocalele din cuvinte: Lemnul, Frate L012347.Formeaz? cuvinte cu literele de mai jos: a, m, m, a ____________ n, n, a, a _____________ u,c, n _____________L01238.Ordoneaz? silabele ?n cuvinte ?i transcrie cuvintele ob?inute:te, fra _________bi, mo, l? _________pleteaz? spa?iul liber cu consoanele potrivite (r, c): __al, a__e.L01210.Scrie litera cu care ?ncepe cuv?ntul reprezentat de imagini. L0123411.Ordoneaz? imaginile dup? con?inutul pove?tii. L012345612. Scrie titlul pove?tii ______________________________.Denume?te ultimele 3 personaje din desen.__________ ___________ __________L0123456 Pentru corectitudinea tuturor secven?elor scriseL/01/2/ 3 Total 50Barem de corectare ItemiScor maximR?spunsuri posibilePunctaj acordat1..4 puncte Nucul face nuci gustoase, Are frunzele frumoase.2pct. pentru scris caligrafic2pct. pentru corectitudine ortografic?.2.4 puncte4pct. pentru ?ncercuire corect?.3.4 puncteNu-cul, fa-ce, a-re, fra-te4pct. pentru fiecare cuv?nt desp?r?it corect ?n silabe.4.4 puncteNucul face nuci mari4pct. pentru determinarea corect? a ordinii cuvintelor ?n enun?.5.2 puncteMare-micAlb-negru1pct. pentru fiecare coresponden?? corect determinat?.6.4 puncte Lemnul, frateC?te 1 pct. pentru ?ncercuirea vocalelor din fiecare cuv?nt7.3 puncte Mama, nana, nucC?te 1 pct. pentru fiecare cuv?nt format.8.4 puncteFrate, mobil?C?te 2 pct. pentru fiecare cuv?nt alc?tuit corect.9.2 punctecal, are.C?te 1 pct. pentru fiecare cuv?nt completat cu consoana potrivit?.10.4 puncte L, ?, P, CC?te 1 pct. pentru identificarea corect? a literei.11.6 puncte C?te 1 pct. pentru ordonarea corect? a imaginilor12.6 puncteC?ine, pisic?, ?oarece.3 pct. Pentru scrierea corect? a titlului pove?tii.C?te 1 pct. pentru scrierea corect? a fiec?rui personaj. Convertirea notelorPuncte acumulate1-56-1011-1415-2526-3132-3940-4445-4748-50Nota2345678910 Anexa 18Exemplu de test docimologic pentru examenul na?ional de absolvire a gimnaziului (CM) MINISTERUL EDUCA?IEI AL REPUBLICII MOLDOVARaionul __________________________________Localitatea ___________________________________Institu?ia de ?nv???m?nt ___________________________________Numele, prenumele elevului ___________________________________TESTLIMBA ROM?N?EXAMEN NA?IONAL DE ABSOLVIRE A GIMNAZIULUITimp alocat: 120 minuteRechizite ?i materiale permise: pix de culoare albastr?, creioane colorate, rigl?._________________________________________________________________________Instruc?iuni pentru elevi:Scrie numele ?i prenumele ?n spa?iul rezervat ?n acest scop.Cite?te cu aten?ie fiecare enun? ?i efectueaz? cu acurate?e opera?iile solicitate.Lucreaz? independent.Respect? cu stricte?e timpul rezervat pentru efectuarea testului.??i dorim mult succes!Numele ?i prenumele evaluatorului: _____________________Scor acordat _____________Cite?te textul ?i realizeaz? urm?toarele sarcini: Pe mu?chiul gros, cald ca o blan? a p?m?ntului, c?prioara st? jos l?ng? iedul ei. Acesta ?i-a ?ntins capul cu botul mic, catifelat ?i umed, pe spatele mamei lui ?i, cu ochii ?nchi?i, se las? dezmierdat. C?prioara ?l linge, ?i limba ei sub?ire culc? u?or blana moale, m?t?soas? a iedului. Mama ?l prive?te ?i-n sufletul ei de fugarnic? ?ncol?e?te un sim??m?nt st?ruitor de mil? pentru fiin?a fraged? c?reia i-a dat via??, pe care a hr?nit-o cu laptele ei, dar de care trebuie s? se despart? chiar azi, c?ci vremea ?n??rcatului venise demult ?nc?. ?i cum se uita a?a, cu ochi ?ndurera?i, din pieptul c?prioarei sc?p? ca un muget ?n?bu?it de durere; iedul deschise ochii. (Emil G?rleanu, C?prioara)Nr. crtItemScor 1. R?spunde, prin enun?uri complete, la ?ntreb?rile de mai jos. a) Cine este autorul fragmentului de mai sus?______________________________________________________________________________________________________________________L?ng? cine st? c?prioara?______________________________________________________________________________________________________________________L012342. Scrie cuvinte cu sens asem?n?tor dup? model.A se ivi - a r?s?riA privi -_________________A veni -___________________L0123.Scrie cuvinte cu sens opus dup? model.A ?ncepe- a terminaMic - _____________________Cald - ______________________Moale- ______________________?nchis -______________________L012344.Formeaz? pluralul pentru cuvintele date.b?iat-b?ie?ic?prioar? -_____________ied - _____________copil - _____________L01235.Asociaz? cuvintele corespunz?tor.ploaie fenomen al naturiimama obiectcreion fiin??L01236.Desparte cuvintele propuse ?n silabe.Carte - car-temama-_______________blana-_______________spate -________________L01237. Alc?tuie?te 2 enun?uri cu cuvintele soare, p?m?nt._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________L012348.Ordoneaz? cuvintele ?n propozi?ie. C?prioara, mult, ??i, puiul, iubea.________________________________________________________________________________________________________________________________L1239.Transcrie propozi?ia subliniat? din text.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________L012310.Scrie 3 activit??i pe care le faci cu pl?cere:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________L012311.Descrie, ?n 3 enun?uri, o persoan? din familia ta.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________L012345612.Scrie o felicitare pentru mama, cu ocazia zilei de na?tere._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________L012345 Pentru corectitudine tuturor secven?elor scriseL/01/2/ 3 4/5/6Total 50 Barem de evaluareNum?rul itemuluiR?spunsul corect/posibilAcordarea punctelor Se va accepta drept r?spuns corect:a)Autorul fragmentului de mai sus este Emil G?rleanu.b) C?prioara st? l?ng? iedul ei.4pct.1 pct. pentru fiecare r?spuns complet.1x2.1 pct. pentru fiecare r?spuns corect 1x2.Se va accepta drept r?spunsuri posibile:a se uita , a sosi. 2pct.C?te un pct. pentru fiecare r?spuns corect. Se va accepta drept r?spunsuri posibile:mare, rece, tare, deschis . 4 pct.C?te un pct. pentru fiecare r?spuns corect.Se va accepta drept r?spunsuri posibile:c?prioare, iezi, copii.3 pct. C?te un pct. pentru fiecare r?spuns corect 1x3.Se va accepta drept r?spuns corect indicarea exact? a categoriei din care fac parte cuvintele propuse.3 pct. C?te un pct. pentru fiecare r?spuns corect 1x3.Se va accepta drept r?spuns corect: ma-ma, bla-n?, spa-te.3 pct. C?te un pct. pentru fiecare r?spuns corect 1x3.Se va accepta drept r?spuns corect enun?urile ce con?in cuvintele propuse.4pct.C?te un pct. pentru ?ncadrarea cuvintelor date ?n enun?uri 1x2.C?te un pct. pentru logica ?i coeren?a enun?urilor 1x2. Se va accepta drept r?spuns corect enun?ul: C?prioara ??i iubea puiul mult.3p.2 p. pentru ordonarea corect?.1 p. pentru ortografie ?i punctua?ie.Se va accepta drept r?spuns corect transcrierea propozi?iei subliniate.3 pct.1pct.pentru transcriere2pct. pentru corectitudinea scrierii propozi?iei.Se va accepta drept r?spuns corect nominalizarea activit??ilor solicitate.3 pct.C?te un punct pentru fiecare activitate indicat?.Se va accepta un text corerent ?n care este descris? o persoan? cu respectarea exigen?elor fa?? de textul-descriere.6pct.C?te un pct. pentru fiecare enun? ce con?ine descrierea unei personae din familie 1x2. 1pct. pentru c? textul respect? rigorile descrierii.2 pct pentru logica ?i coeren?a textului .1 pct. pentru respectarea limitei de ?ntindere.5 pct.2p. pentru c? textul respect? rigorile mesajului de felicitare.1p. pentru ca mesajul s? fie adresat mamei.2p. pentru logica ?i coeren?a textului .6 pct. Se vor atribui pentru aspectul de limb? al lucr?rii, ?n descre?tere:6 pct.- impecabil, ortografic, punctua?ional ?i stilistic;5 pct. 3-4 gre?eli de ortografie, punctua?ie ?i stil ?n total;4 pct. 5-7 gre?eli de ortografie, punctua?ie ?i stil ?n total;3 pct. 8-10 gre?eli de ortografie, punctua?ie ?i stil ?n total;2 pct. 10-11 gre?eli de ortografie ,punctua?ie ?i stil ?n total;1pct. 12 gre?eli de ortografie, punctua?ie ?i stil ?n total;0 pct. Pentru dep??irea limitei de 12 gre?eli de ortografie,punctua?ie ?i stil ?n total; Barem de notareNota12345678910Punct.0-23-45-78-1011-1617-2324-3132-3940-4346-50 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download