Colecþie coordonatã de DENISA COMÃNESCU

Colec?ie coordonat? de DENISA COM?NESCU

AMOS OZ

Poveste despre dragoste ?i ?ntuneric

Traducere din englez? de DANA LIGIA ILIN

dup? versiunea semnat? de Nicholas de Lange

Coperta de ANGELA ROTARU Redactor ANDREEA R?SUCEANU

AMOS OZ A TALE OF LOVE AND DARKNESS Copyright ? Amos Oz and Keter Publishing House 2002 English translation copyright ? Nicholas de Lange 2004 ? HUMANITAS FICTION, 2008, pentru prezenta versiune rom?neasc? EDITURA HUMANITAS FICTION Pia?a Presei Libere 1, 013701 Bucure?ti, Rom?nia tel. 021/408 83 73, fax 021/408 83 74 humanitas.ro Comenzi CARTE PRIN PO?T?: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. ? CP 14, Bucure?ti e?mail: cpp@humanitas.ro librariilehumanitas.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale a Rom?niei OZ, AMOS

Poveste despre dragoste ?i ?ntuneric / Amos Oz; trad.: Dana Ligia Ilin. ? Bucure?ti: Humanitas Fiction, 2008

ISBN 978-973-689-251-6 I. Ilin, Dana Ligia (trad.) 821.411.146-31=135.1

1

M-am n?scut ?i am crescut ?ntr-un apartament micu?, cu tavanul scund, aflat la parter. P?rin?ii mei dormeau pe o canapea care, atunci c?nd era desf?cut?, seara, aproape c? umplea ?nc?perea de la un perete la cel?lalt. ?n fiecare diminea?? tr?geau patul la loc, ascundeau a?ternuturile ?n lada de dedesubt, r?sturnau salteaua, ap?sau bine ?i ascundeau totul sub o cuvertur? de un cenu?iu ?ters, peste care ?mpr?tiau apoi ni?te pernu?e orientale, brodate, a?a ?nc?t orice urm? a somnului lor de peste noapte se f?cea nev?zut?. Astfel, dormitorul lor era deopotriv? birou, bibliotec?, sufragerie ?i salon.

?n fa?a acestei camere se afla od?i?a mea verde, pe jum?tate ocupat? de un ?ifonier p?ntecos. Un coridor lung ?i str?mt, ?ntunecat ?i pu?in curbat, ca un tunel prin care evadezi din ?nchisoare, lega de cele dou? od?i?e buc?t?rioara ?i baia cu closetul. Un bec chior, ?nchis ?ntr-o cu?c? de fier, arunca asupra acestui coridor o penumbr? lugubr? chiar ?i ?n timpul zilei. ?n partea din fa??, am?ndou? camerele aveau c?te o singur? fereastr?, str?juit? de obloane de metal, care se str?duia s? arunce o ochead? c?tre priveli?tea de la r?s?rit, dar nu descoperea dec?t un chiparos pr?fuit ?i un zid scund, din pietre cioplite grosolan. Printr-o deschiz?tur? c?t palma ?n pere?ii lor din spate, aproape de tavan, buc?t?rioara ?i baia se uitau la o curte mic? de ?nchisoare, ?nconjurat? de ziduri ?nalte ?i a?ternut? cu ciment, unde o mu?cat? decolorat?, a?ezat? ?ntr-un bidon de m?sline ruginit, se pr?p?dea ?nceti?or t?njind dup? o raz? de soare. Pe pervazurile acestor deschiz?turi ?ineam ?ntotdeauna borcane cu

5

castrave?i mura?i ?i mai era acolo un cactus ?nc?p???nat, pus ?ntr-o vaz? cr?pat? ce slujea drept ghiveci.

De fapt, apartamentul era la subsol, ?ntruc?t parterul cl?dirii fusese s?pat ?n coasta pietroas? a dealului. Dealul acesta era vecinul de al?turi, un vecin greoi, introvertit, t?cut, un deal b?tr?n ?i posac, cu manii de burlac, un deal somnoros, iernatic, care nu h?r??ia mobila ?i nu primea pe nimeni ?n vizit?, nu f?cea nici un zgomot ?i nu ne deranja defel, ?ns? prin pere?ii ce ne desp?r?eau se furi?au tot timpul c?tre noi, ca un iz de mucegai slab, dar persistent, friguroasa t?cere ?ntunecat? ?i umezeala posomor?tului nostru vecin.

A?adar, chiar ?i vara ?n casa noastr? plutea un strop de iarn?. Musafirii ziceau: ?ntotdeauna e tare pl?cut aici ?n toiul valului de c?ldur?, at?ta r?coare, chiar frig, dar cum v? descurca?i iarna? Nu trece umezeala prin pere?i? Nu vi se pare deprimant?

*

Casa era plin?-ochi cu c?r?i. Tata putea citi ?n ?aisprezece sau ?aptesprezece limbi ?i vorbea unsprezece (toate cu accent rusesc). Mama vorbea patru sau cinci limbi ?i citea ?n ?apte sau opt. Vorbeau ?ntre ei ?n rus? sau polon? c?nd nu voiau s? pricep eu. (Adic? ?n cea mai mare parte a timpului. C?nd s-a ?nt?mplat ca mama s? vorbeasc? ?n ebraic? despre un arm?sar, cu mine de fa??, tata a repezit-o, furios, ?n ruse?te: ?to s toboi? Vidis malcik riadom s nami! ? Ce te-a apucat? Doar vezi c? b?iatul e aici!) Din considerente culturale, citeau mai ales ?n german? sau englez? ?i presupun c? visau ?n idi?. ?ns? pe mine m? ?nv??au o singur? limb?, ebraica. Poate se temeau c?, dac? ?tiu mai multe limbi, o s? fiu ?i eu vulnerabil la lingu?irile Europei, continentul ?sta minunat ?i uciga?.

Pe scala de valori a p?rin?ilor mei, cu c?t un lucru era mai occidental, cu at?t era considerat mai cultural. Oric?t de mult i-ar fi ?ndr?git sufletele lor ruse?ti pe Tolstoi ?i Dostoievski, b?nuiesc c? Germania ? ?n ciuda lui Hitler ? le p?rea mai cultural? dec?t Rusia sau Polonia, iar Fran?a ?i mai mult dec?t Germania. Anglia era ?i mai sus pe scala lor dec?t Fran?a. C?t

6

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download