Floarea'n BUCATE

?n cadrul acestui proiect au fost implicate organiza?ii din 5 ??ri europene: Rom?nia, Bulgaria, Slovenia, Croa?ia ?i Sco?ia

fundatia-

Wildflower Europe este un proiect finan?at cu sprijinul Comisiei Europene. Comisia European? nu-?i asum? responsabilitatea pentru ideile prezentate ?n aceast? publica?ie.

Floarea'n

BUCATE

(din inima Transilvaniei)

Flori de C?mp Europene:

celebrarea culturii ?i a peisajelor rurale

Florile de c?mp fac parte din via?a noastr?, din natura, arta ?i cultura fiec?rei ??ri europene ?i ne bucur? cu ging?ia lor zi de zi. Acestea reprezint? leg?tura cu str?mo?ii no?tri de-a lungul veacurilor p?n? la v?n?torii din Era Glaciar? - primii fermieri ?i custozi ai continentului nostru. Plantele sunt simboluri vii ale emo?iilor umane (dragoste, amintiri, speran??) ne asigur? hran?, leacuri, materie ?i inspira?ie, fiind cunoscute diferitelor culturi ?i modeleaz? peisajele lumii de milenii.

Scopul nostru este s? re?nviem interesul pentru arta, istoria ?i cultura local? pentru noile genera?ii. ?ntr-o Europ? divers?, ?ncuraj?m curiozitatea tinerilor cu privire la peisaje, trecut ?i viitor ?i punem accentul pe dezvoltarea gospod?riilor ?i a turismului durabil care s? sprijine comunit??ile rurale din peisajele izolate sau a celor pe cale de dispari?ie.

Ne-am propus ca prin acest proiect s? s?rb?torim arta ?i cultura florilor de c?mp, ?n locurile ?n care cresc ?i ?n r?ndul comunit??ilor care le ?ntre?in!

Bro?urica de fa?? este dedicat? artei gastronomice: ?mbinarea perfect? ?ntre cuno?tin?ele p?strate ?i transmise cu sfin?enie ?i roadele darnicei naturi, z?n? m?rinimoas? ce ne hr?ne?te trupul ?i sufletul.

"Nu exist? dragoste mai sincer? dec?t dragostea pentru m?ncare" - George Bernard Shaw

Mircea Groza

Faptul c? provin dintr-o zon? (Valea Alma?ului, S?laj) ?n care locuiau, cu adev?rat ?n bun? ?n?elegere, rom?ni, maghiari, evrei ?i ?igani, unde ?n fiecare cas? se g?tea ?ntr-un anumit fel, unde re?etele ?i obiceiurile se transmiteau f?r? nici un fel de cenzur?, unde pe fiecare uli?? era c?te o soc?ci?? vestit?, m-a f?cut s? simt g?titul ca pe un lucru firesc, o ocupa?ie normal?.

Soc?ci?ele despre care am pomenit erau cele mai pricepute femei ?n organizarea unor evenimente, ?n special nun?i ?i botezuri. Erau foarte apreciate ?i respectate, manageri adev?ra?i, ?tiau s? conceap? meniuri ?i re?ete pentru sute de oameni, s? fac? aprovizionarea, s? coordoneze activitatea. Unele dintre ele nu aveau carte.

Bunica mea din Hida ? Florica Barna ,,a li Hilimon" ? era una dintre cele mai vestite soc?ci?e.

La noi ?n cas? se g?tea foarte bine ? mama, de asemenea, era o gospodin? des?v?r?it?. ?in minte cum discutau vecinele ?ntre ele despre g?tit, despre re?ete, schimbau re?etele noi, ?n func?ie de posibilit??ile materiale ale fiec?rei familii, le adaptau ? aceste soc?ci?e aveau o inventivitate deosebit?.

Dup? ce am plecat de acas?, am avut ?ansa s? vizitez foarte multe ??ri; din anul 1977 lucrez ?n turism ?i am observat, ?n timp, c?t de important? este m?ncarea pentru activitatea turistic?, c?te oportunit??i ofer? buc?t?ria tradi?ional? ?n ??rile prin care am fost, pe aproape toate continentele. Am ?nceput s? studiez foarte atent buc?t?ria tradi?ional? din zona V?ii Alma?ului, la ?nceput; mai apoi, mi-am extins cercet?rile ?n Transilvania, aplec?ndu-m? asupra specificului fiec?rei etnii, a influen?ei benefice a acestor tradi?ii diferite, at?t asupra comportamentului oamenilor, c?t ?i a obiceiurilor ?i ?n special a buc?t?riei.

Orice deplasare pe teren ?mi ofer? nenum?rate bucurii ?i surprize ? ?nc? mai sunt b?tr?ni, la ?ar?, care de?in adev?rate comori materiale ?i spirituale. Toate acestea ?i multe altele m-au f?cut s? m? apropii de ??rani, de preocup?rile lor, de g?tit. Contactul cu diferite culturi a fost hot?r?tor.

Re?etele pe care vi le prezint aici sunt culese din satele jude?ului S?laj ?i sunt redate ?n spiritul autentic ??r?nesc. Soc?ci?ele nu m?soar? ?i nu c?nt?resc ingredientele, ci pur ?i simplu ?tiu din experien?? care este cantitatea necesar?. Ele au un stil propriu de a g?ti pe soba cu plit? (ploapt?n), urm?rind intensitatea focului. Fiecare buc?t?reas? g?te?te ?ntr-un timp ?ndelungat, f?r? grab?, fiind implicat?, ?ntre timp, ?i ?n alte activit??i gospod?re?ti.

Flori de salc?m pane

Se fac de dou? - trei ori pe an, c?nd ?nfloresc salc?mii, sunt speciale, copiii le a?teapt? cu nerabdare. De altfel, copii fiind, m?ncam aceste flori ?i crude, c?nd ne plimbam pe hotar.

Ingrediente:

flori de salc?m frumoase, ?ntregi f?in?, ou?, zah?r vanilat, pu?in? sare, lapte miere de albine sau zah?r pudr?

Mod de preparare:

Din ou?, lapte, f?in?, pu?in? sare, zah?r vanilat se face o coc? sub?ire (ca la cl?tite). Se spal? florile ?i frunzele. Florile se las? pu?in ude, se trec prin coc? ?i se pr?jesc ?n baie de ulei. Se pun pe un gr?tar sau pe h?rtie absorbant? s? se scurg? tot surplusul de ulei. Frunzele se ?terg ?i se pr?jesc f?r? coc?, devin crocante. Se servesc stropite cu miere de albine sau pres?rate cu zah?r praf.

Flori de soc pane

Se g?tesc imediat ce ?nflore?te socul. Floarea trebuie s? fie frumoas?, ?mplinit?, dar cu cotorul fraged.

Ingrediente:

flori ?i frunze de soc f?in?, ou?, zah?r vanilat, pu?in? sare, lapte miere de albine sau zah?r pudr?

Mod de preparare:

Din ou?, lapte, fain?, pu?in? sare, zah?r vanilat se face o coc? sub?ire (ca la cl?tite). Se spal? florile ?i frunzele. Florile se las? pu?in ude, se trec prin coc? ?i se pr?jesc ?n baie de ulei. Se pun pe un gr?tar sau pe h?rtie absorbant? sa se scurg? tot surplusul de ulei. Se servesc stropite cu miere de albine sau pres?rate cu zah?r praf.

Ciorb? de ciuperci

cu mujdei ?i gro?tior (sm?nt?n?)

C?nd ap?reau primele hiribe, mama pleca cu noaptea ?n cap ?n "Barc", p?duricea apropiat? de casa noastr?. Nu ?tiu cum f?cea, dar c?nd ne trezeam era gata ?i topala ?i zama.

Ingrediente:

hiribe (hribi) ciuciule?i (g?lbiori) creasta coco?ului morcov pu?in? f?in? 4-5 c??ei de usturoi ulei sm?nt?n? ou?

Mod de preparare:

Cur??a?i ?i sp?la?i foarte bine ciupercile. Eu folosesc pentru asta o pensul?/perie moale, din p?r.

T?ia?i hribii felii m?ri?oare, g?lbiorii mai mici l?sa?i-i ?ntregi, rupe?i buche?ele din creasta coco?ului. Dup? ce a?i dat pe r?z?toarea mic? morcovul, c?li?i-l pu?in ?n ulei, pune?i o lingur? de f?in?, amesteca?i ?i stinge?i cu un pahar de ap? rece picurat. Se va forma un sosule? mai gros. Ad?uga?i ap? cald? amestec?nd s? nu se fac? cocoloa?e. C?nd fierbe pune?i ciupercile ?i l?sa?i focul mai molcom.

Preg?ti?i ?ntre timp sosul de ustoroi, mujdeiul. Zdobi?i c??eii ?i freca?i-i ?ntr-un bol cu ulei ?i pu?in? sare, ca la maionez?. Ad?uga?i pu?in? ap? rece.

C?nd ciupercile au fiert pune?i un polonic de sup? ?n bolul cu mujdei, amesteca?i ?i pune?i ?n oala cu ciorb?, fierbe?i pu?in. Opri?i focul.

Sm?nt?na amestecat? bine cu g?lbenu?urile se aduce la temperatura ciorbei ad?ug?nd sup? pu?in c?te pu?in, se amestec? continuu, se toarn? ?n oal? amestec?nd u?or. Nu se mai fierbe.

Cine dore?te poate acri zama cu o?et de mere.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download