COLECÞIA CASA REGALÃ

COLEC?IA

CA SA R E GA L?

Ileana

PRINCIPES? DE ROM?NIA

ARHIDUCES? DE AUSTRIA

Tr?iesc din nou

Traducere din englez? de

AGRA BAROTI-GHEORGHE

Prefa?? de AL. PALEOLOGU

Credin?a l?untric?

Introducere

la Rug?ciunea lui Iisus

Tat?l Nostru

Traducere din englez? de

MIHAELA SKULT?TY-MYER

Edi?ia a treia

?

H U MAN I TAS

BUCURE?TI

Coperta

ANGELA ROTARU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale a Rom?niei

ILEANA, principes? a Rom?niei

Tr?iesc din nou; Credin?a l?untric?; Introducere la Rug?ciunea

lui Iisus; Tat?l nostru / Ileana, principes? de Rom?nia;

trad.: Agra Baroti-Gheorghe, Mihaela Skult¨¦ty-Myer;

pref.: Al. Paleologu. - Bucure?ti: Humanitas, 2010

ISBN 978-973-50-2650-9

I. Baroti-Gheorghe, Agra (trad.)

II. Skult¨¦ty-Myer, Mihaela (trad.)

III. Paleologu, Alexandru (pref.)

821.135.1-94

I LIVE AGAIN

MY INNER FAITH

INTRODUCTION TO THE JESUS PRAYER

OUR FATHER

by

ILEANA, Princess of Romania, Archiduchess of Austria

? The Orthodox Monastery of the Transfiguration

Ellwood City, PA 16117

? HUMANITAS, 2004, 2006, 2008, 2010, pentru prezenta

versiune rom?neasc?

EDITURA HUMANITAS

Pia?a Presei Libere 1, 013701 Bucure?ti, Rom?nia

tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51

humanitas.ro

Comenzi CARTE PRIN PO?T?: tel./fax 021/311 23 30

C.P.C.E. ¨C CP 14, Bucure?ti

e-mail: cpp@humanitas.ro

librariilehumanitas.ro

DOMNI?A ILEANA, ROABA LUI DUMNEZEU

Aveam ?n cas?, nu ?tiu de c?nd, nici de unde, o fotografie format carte po?tal?, dar nu poz? ?oficial?¡°, ci evident

de amator, ?nf??i??nd, pe un peron de gar?, pe regele Ferdinand ?n civil, cu regina Maria, pe regele Alexandru cu

regina Marioara, plus un b?rbat ?n uniform? militar?, care

nu era nici prin?ul Carol, nici prin?ul Nicolae, ?i o feti?? de

10¨C11 ani, urcat? ?n picioare pe un fel de born? sau ridic?tur?; o feti?? de o gra?ie ?i dr?g?l??enie absolut irezistibile,

domni?a Ileana. Dup? ce am citit aceste amintiri ale ei, ?mi

dau seama c? nu s-ar fi urcat pe acea ridic?tur? f?r? s? fi cerut

voie s? apar? a?a ?n poz?. Chiar ?i ca adult?, men?ioneaz?

foarte des c? ?n cutare ?mprejurare i s-a ?permis¡° sau nu i

s-a ?permis¡°, a avut voie sau n-a avut, s? fac? una sau alta.

Desigur, persoanele de rang regal nu se pot bucura de libert??ile ?i licen?ele noastre, ale muritorilor de r?nd:

...What infinite heart¡¯s ease

Must kings neglect that private men enjoy?

(Shakespeare, Henry V, act. 4,I)

Dar, dincolo de asta, se vede din cartea de fa?? c? domni?a Ileana avea un respect ?i o admira?ie f?r? margini pentru cov?r?itoarea personalitate ?i august?, ?i feminin? a

mamei ei, pe care o invoc? mereu ca pe o icoan? tutelar?;

nici o clip? nu-i trece prin minte s?-?i ?ng?duie a se compara cu ea. Icoan? tutelar?, nu model: a tr?it toat? via?a sub

imperiul ei, cu cea mai mare adora?ie ?i supunere. La 16 ani

a ?nso?it-o pe mama ei ?n Statele Unite ?i a r?mas pentru

totdeauna impresionat? de efectul pe care frumuse?ea,

5

farmecul, extraordinara putere de seduc?ie ?i convingere a

reginei Maria ?l produceau ?i acolo, ca de altfel pretutindeni.

?l evoc? ?n c?teva r?nduri ?i pe tat?l ei, marele rege Ferdinand, care ?n via?a privat? era un om delicat, timid, un

om de bibliotec?, cu un acut ?i perspicace sim? al nuan?elor.

Odat? c?nd, vara, la Sinaia, din cauza unei veri?oare mai

mari, ea, Ileana, a fost certat? ?i pedepsit? pe nedrept, regele, afl?nd de acest caz, a exclamat: ?Eu ?mi cunosc fata,

?tiu c? ea nu putea fi vinovat? de a?a ceva!¡° ?i apoi s-a dus

?n odaia ?n care feti?a st?tea singur? ?i pl?ngea, a stat cu ea

m?ng?ind-o ?i consol?nd-o p?n? c?nd ea a adormit. ?n alt

episod, mai t?rziu, ?l descrie ?n bibliotec? citind, cu ochelarii

pe nas, ?in?nd ochiul st?ng aproape ?nchis din cauza fumului de la pip?, iar spr?nceana dreapt? u?or ridicat?.

Ca autoare, domni?a Ileana, care nu a scris dec?t ca s?

explice americanilor tot ce ace?tia ignor? sau nu pricep din

Europa, mai cu seam? din Rom?nia, dovede?te un talent

portretistic ?i un sim? de observa?ie prompt ?i infailibil, cu

expresie percutant?, definitiv?. Talentul ei literar este asemenea cu al reginei Maria ?n ce prive?te evoc?rile, tipurile ?i

caracterele umane, intuirea sentimentelor, percep?ia detaliilor amuzante sau emo?ionante, ?n?elegerea imediat?, chiar

divina?ia ?i asumarea suferin?ei semenilor. Fa?? de regina

Maria, care se vroia ?i efectiv era o remarcabil? scriitoare,

domni?a Ileana are ?n plus o mai sigur? privire asupra politicului, o luciditate ?i o obiectivitate a judec??ii care-i permit o perfect? deta?are. Ea nu se vroia scriitoare, nu avea dec?t

o singur? preten?ie, cea de a fi infirmier?, mai exact ?asistent?¡°. S-a str?duit, necru??ndu-se, suport?nd oboseala,

propriile ei suferin?e fizice f?r? a le da ?nt?ietate, accept?nd

f?r? cr?cnire ?i umilin?ele (care nu le ocolesc nici pe principese, nici pe regine) pentru a ?ntemeia dispensare, mai ?nt?i

modeste, cu utilaj adaptat prin munca proprie ?i a celor

c?teva persoane devotate, mai apoi ob?in?nd sprijin de la

c??iva binevoitori sau prieteni, ca generalul Nicolae T?t?ranu sau inginerul Malaxa, organiz?nd spitale ?i servicii de

chirurgie, pentru r?ni?i, dar ?i pentru orice fiin?? uman? ?n

suferin??. Totdeauna supun?ndu-se celor pe care ?i atr?gea

6

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download